![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20060215/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Numiri. Remanieri
Comisia parlamentară pentru politică externă și integrare europeană a examinat propunerea ministerului de externe privind numirea Lidiei Guțu în funcția de ambasador al Republicii Moldova în România. Despre examinarea chestiunii date opinia publică a fost informată de deputatul Oleg Serebrian, președintele Partidului Social Liberal, membru al comisiei parlamentare sus-numite. Dacă Guvernul va înainta Președintelui Republicii Moldova candidatura Lidiei Guțu și șeful statului o va numi în funcția respectivă, mandatul de deputat deținut de ea va deveni vacant, iar următorul candidat din lista Blocului electoral "Moldova Democrată" este reprezentant al Partidului Democrat din Moldova, care probabil că se va alipi la fracțiunea respectivă din Parlament. De notat în context că ambasadorul Moldovei în România a fost rechemat din funcție în luna decembrie 2005 și în cadrul relațiilor bilaterale s-au constatat mai multe cazuri cînd funcția de ambasador a Moldovei era vacantă un timp îndelungat, în pofida menționării "priorității și caracterului special" al relațiilor dintre cele două țări.
În funcția de șef al Serviciului presă și imagine al Parlamentului a fost numit Alexandr Barbov, jurnalist specializat în tematică economică și politică, care a colaborat anterior cu "Pervâi kanal v Moldove", ziarul "Moldavschie Vedomosti" și alte publicații electronice. Motivele demisiei anteriorului său Alexandru Gîscă nu au fost enunțate.
1.2. Acte legislative
1.3. Control parlamentar
Audieri
Ministrul Industriei și Infrastructurii a prezentat deputaților informația referitoare la situația din domeniul energetic. Vladimir Antosii a informat că indicatorii economici ai întreprinderilor din sectorul energetic sînt în ascendență, volumul producției înregistrînd o creștere de 5,2 % iar volumul vînzărilor nete s-a majorat cu 8% față de anul 2004. În anul 2005 au fost conectate la conductele de gaz 143 de localități, numărul total al acestora pe republică atingînd cifra de 614 unități. Pentru construcția conductelor magistrale din bugetul de stat în anul 2005 au fost alocate 250 milioane de lei. În calitate de prioritate a gazificării este stabilită construcția conductei magistrale Tocuz-Căinari-Mereni, care va asigura integral necesitățile suplimentare de gaze ale municipiului Chișinău, raioanelor Ialoveni și Căușeni. În calitate de surse energetice alternative sînt examinate proiecte de asigurare a energiei din resurse regenerabile (energie solară, pe bază de biomasă, energie eoliană), însă procentul maxim al acestora va fi foarte mic, nu va putea depăși cifra de 6 % din necesități.
Prețul pentru gazele naturale ce urmează a fi procurate din Federația Rusă după 1 aprilie 2006 nu este încă determinat, iar Guvernul încearcă să încheie contracte pentru livrarea gazelor din surse alternative, din Kazahstan și Turkmenistan. Reprezentanții opoziției parlamentare au solicitat informații despre iminența creșterii prețului pentru gazele naturale după 1 aprilie 2006, însă careva confirmări sau infirmări nu au fost făcute. De asemenea, a fost indicată necesitatea soluționării echitabile a problemei deținerii de către întreprinderea "Moldova-Gaz" a conductelor de gaze, care sînt construite cu aportul financiar al populației dar ulterior sînt trecute la balanța acestei întreprinderi.
Reprezentanții majorității parlamentare au menționat necesitatea urgentării construcției de stații electrice, precum și a unor sisteme de interconexiune cu Ucraina și România. De asemenea, a fost indicată necesitatea reluării livrărilor de energie electrică de la Centrala Cuciurgan. De notat în context că deputații fracțiunii parlamentare a PPCD au calificat acordul Guvernului privind tranzitarea curentului electric produs de Centrala de la Cuciurgan drept "complicitate economică cu regimul de la Tiraspol" și "încălcare a prevederilor legislației ce califică drept ilegală privatizarea de către autoritățile de la Tiraspol a patrimoniului statului". În replică, reprezentantul Guvernului a declarat că Republica Moldova ar putea obține de la transportul curentului electric produs la Centrala de la Cuciurgan un venit anual de 6-7 milioane dolari SUA.
Întrebări și interpelări
2.1. Remanieri
Guvernul a propus rechemarea lui Victor Borșevici din funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Populară Chineză. În timpul apropiat sînt preconizate modificări nominale în conducerea Reprezentanței Republicii Moldova la OSCE, precum și numirea conducătorilor misiunilor diplomatice ale Moldovei în Suedia și Cehia.
Guvernul a aprobat eliberarea din funcție a lui Adrian Fetescu, vicedirectorul Camerei de Licențiere. Motivul demisiei nu este enunțat.
2.2. Hotărîri
De asemenea, abia la ședința din 8 februarie 2006 Guvernul a adoptat hotărîrea cu privire la aprobarea componenței nominale a delegației și a cheltuielilor efectuate în legătură cu vizita de lucru din 21 septembrie 2005 a Președintelui Republicii Moldova, în Ucraina, Kiev.
2.3. Ședințe. Decizii. Declarații
Situația complicată în domeniul funcționării integre a Căii Ferate Moldovenești a fost generată de decizia autorităților transnistrene de a trece în jurisdicția sa întreprinderile și căile de comunicare din sistemul feroviar, blocînd circulația pe anumite tronsoane de cale ferată de pe teritoriul controlat. Pentru a înlătura consecințele abuzurilor și blocărilor neîntemeiate, autoritățile Moldovei au decis investirea resurselor financiare considerabile în restabilirea unei porțiuni de cale ferată, care permite ocolirea teritoriului controlat de separatiști, tronsonul Revaca-Căinari fiind dat în exploatare la finele anului 2005.
3.1. Decrete
Prin decretul din 2 februarie 2006, Președintele Republicii Moldova l-a numit de Petru Răilean în funcția de Președinte al Curții de Apel Economice, pentru un termen de 4 ani. Funcția de președinte al instanței judecătorești economice a fost vacantă toată perioada cît Petru Răilean a exercitat funcția de Președinte al Comisiei Electorale Centrale, interimatul fiind exercitat de vicepreședintele instanței în cauză.
3.2. Ședințe. Declarații
Întîlnire cu reprezentanții consiliilor de securitate ai Rusiei și Ucrainei
Președintele Republicii Moldova i-a primit pe Iuri Zubakov, secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei și Serghei Pirojkov, secretarul adjunct al Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, în cadrul întrevederii fiind examinate aspecte ale securității regionale în contextul reglementării transnistrene. Zubakov și Pirojkov au declarat în cadrul întrevederii că vizita lor comună în Moldova este "o continuare a apropierii pozițiilor și a parteneriatului stabil dintre Federația Rusă și Ucraina în calitate de participanți la procesul de reglementare transnistreană". La ședință au fost examinate problemele referitoare la mecanismele de casare și evacuare a munițiilor și echipamentului militar de la depozitele din satul Cobasna, legalizarea agenților economici transnistreni, monitorizarea cu participarea Rusiei, Ucrainei și OSCE a întreprinderilor complexului industrial-militar din regiunea transnistreană.
Elaborarea Concepției securității naționale
În cadrul unei ședințe convocate de șeful statului a fost aprobată structura Concepției Securității Naționale a Republicii Moldova, conținînd referiri la dimensiunile, domeniile și obiectivele de bază ale activității de asigurare a intereselor naționale ale țării în actualele condiții geopolitice și geoeconomice. În opinia participanților la ședință, Concepția Securității Naționale trebuie să devină un document fundamental, un suport pentru toate strategiile naționale. Proiectul Concepției trebuie să fie definitivat pînă la sfîrșitul lunii februarie.
Calitatea serviciilor medicale
Șeful statului a prezidat o ședință la care a fost totalizată activitatea sistemului de ocrotire a sănătății în anul 2005 în condițiile sistemului de asigurare medicală obligatorie. Principalele probleme ale sistemului sînt insuficiența de cadre, lipsa de servicii medicale într-un șir de sate, necesitatea optimizării gestionării în medicină, îmbunătățirea situației în domeniul medicinii primare. Vladimir Voronin a insistat asupra sporirii calității serviciilor medicale, asupra reducerii cheltuielilor ce țin de întreținerea clădirilor și alte plăți legate direct de prestarea serviciilor medicale, asupra necesității creării unui mecanism de sporire a eficienței utilizării mijloacelor alocate.
Colegiul lărgit al MAI
Participînd la ședința colegiului lărgit al Ministerului de Interne, Vladimir Voronin a rostit o alocuțiune conținînd aprecierea activității organelor poliției și sarcinile acesteia pe viitor. El a insistat asupra necesității combaterii corupției, contrabandei, a crimelor economice, asupra îmbunătățirii politicii de cadre, ridicării nivelului de profesionalism, asigurării legalității acțiunilor polițiștilor și conlucrării MAI cu societatea civilă. Șeful statului a apreciat că liderii lumii interlope și-au schimbat tactica, încercînd legalizarea surselor dobîndite ilegal, investirea banilor obținuți anterior prin căi ilicite în diferite proiecte economice. Pe de altă parte, a fost menționată necesitatea contracarării asocierii foștilor angajați ai organelor de ordine și drept cu grupări criminale. Se poate presupune că anume cu această din urmă apreciere a șefului statului sînt legate evenimentele din ultimul timp, reținerea și anchetarea de către organele de drept a unor patroni de agenții de securitate din Chișinău și a unor funcționari responsabili din cadrul MAI.
Problemele migrației
În cadrul unei ședințe convocate la Președinție cu factori de decizie din cadrul Guvernului, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și ai serviciilor cu atribuții în domeniul migrației au fost examinate un șir de probleme legate de respectarea legalității în procesul de migrațiune. Șeful statului a accentuat importanța asigurării evidenței intrării și ieșirii din țară a cetățenilor străini pe întreg perimetrul frontierei de stat a Republicii Moldova și a subliniat că legalitatea în procesul de migrațiune devine actuală în perspectiva demarării negocierilor cu Uniunea Europeană în vederea simplificării regimului de vize cu țările UE. De remarcat în context că recent Guvernul a înaintat o inițiativă legislativă prin care se propune desființarea Biroului Național Migrațiune în calitate de autoritate centrală subordonată executivului, fără a fi prezentată însă o argumentare clară a modificărilor propuse, fapt semnalat și de către parlamentarii care au luat în discuție proiectul respectiv.
Interviul pentru postul de radio "Eho Moskvî"
În cadrul interviului acordat corespondentului postului de radio de la Moscova, Vladimir Voronin a făcut cîteva declarații referitoare la evenimentele din Moldova, precum și la starea relațiilor moldo-ruse.
Președintele Moldovei apreciază conflictul transnistrean ca fiind un "conflict de interese", menționînd că în regiunea transnistreană există structuri cu ramificații în Moldova, Ucraina și Rusia, care au la bază interese financiare rezultînd în "spălarea" anuală a unor sume de circa 2 miliarde de dolari provenind din producerea și comercializarea armamentului, contrabanda cu mărfuri. Vladimir Voronin consideră că cu acești bani "impostorii din Transnistria îi cumpără pe toți cei de care au nevoie" și anume de aceasta nu s-a reușit implementarea înțelegerii despre noul regim de tranzitare a mărfurilor transnistrene peste frontiera moldo-ucraineană.
Referindu-se la Memorandumul din 2003 propus de Federația Rusă, Vladimir Voronin a declarat că acesta era inacceptabil din cauza că propunea crearea unei federații, iar "în Moldova nu există pentru aceasta nici un fel de condiții", fiind imposibilă apariția semnăturii Președintelui Moldovei într-un document care putea permite Transnistriei să iasă ulterior din federație și să devină subiect recunoscut de drept internațional. În același sens, Președintele a menționat că dacă nu exista pericolul descris, problema constituirii federației "putea fi depășită cu majoritatea de voturi a deputaților în Parlament", însă nu a specificat cum ar fi corelat această decizie cu normele constituționale în materie (art.142), care stabilesc că dispozițiile privind caracterul unitar al statului pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorității cetățenilor înscriși în listele electorale.
Vladimir Voronin a mai declarat că apreciază drept necesară o întîlnire a sa cu Vladimir Putin și în timpul apropiat va fi lansată o inițiativă în acest sens din partea Moldovei. De asemenea, el a mai afirmat că regretă destrămarea URSS, că comuniștii din Moldova sînt de tip nou, care înțeleg greșelile istoriei și își construiesc politica pe principii sociale moderne, deși contribuie la instalarea unor monumente dedicate lui Lenin, la funcționarea în republică a organizațiilor comsomoliste și de pionieri.
Referindu-se la intentarea împotriva lui Valeriu Pasat a unui dosar privind tentativa de răsturnare a puterii de stat și de asasinare a unor lideri politici, Vladimir Voronin a declarat că nu dispune de careva informații oficiale la tema dată, iar intentarea unui dosar penal "trebuie să fie comunicată imediat persoanei vizate". El afirma că Procuratura Generală nu este obligată să-i comunice despre orice dosare intentate, iar personal nu se informează asupra unor asemenea subiecte. La cîteva zile după interviu, reprezentanții Procuraturii generale au confirmat intentarea unui nou dosar penal în care Valeriu Pasat este cercetat pentru tentativă de uzurpare a puterii de stat și pregătirea unui asasinat.
1. Sectorul financiar-bancar
Ritmul de creștere a activelor totale din sistemului bancar, in anul 2005, a constituit cca 35,5% sau cu 6% mai înalt decît în 2004 (29,5%). La 1 ianuarie 2006 activele sistemului bancar se cifrau la o valoare totală de peste 18 miliarde lei (cca 1,4 miliarde USD). Tendința înregistrată ne sugerează ńă principalul factor care a dus la creșterea activelor sînt afluxurile de depozite noi și venituri. Aceasta este o dovadă a faptului că sistemul bancar continuă să demonstreze că este unul dintre cele mai dinamice sectoare din economie.
Cele 6 mari bănci (Moldova-Agroindbank, Banca de Economii, Victoriabank, Moldindconbank, Mobiasbancă, Banca Socială) dețin active între 1-4 miliarde lei. Lider după mărimea activelor rămîne, tradițional, Moldova Agroindbank - cu 3,7 miliarde lei, urmată de Banca de Economii - cu 3,4 miliarde lei, Victoriabank - 2,08 miliarde lei, etc. Restul băncilor oscilează între 160 și 900 milioane lei. Cel mai mare salt de creștere a activelor în anul 2005 a fost stabilit de Mobiasbancă - 73% (!), instituție care a reușit să urce o treaptă, de pe 6 pe 5, în clasamentul băncilor. Spectaculos au crescut, în 2005, și activele Băncii de Economii (în care staul deține 56% din pachetul majoritar de) - cu 49% și Energbank - 46,8% (vezi graficul).
La sfîrșitul lui ianuarie 2006 Grupul austriac Raiffeisen International, prin intermediul subsidiarei Raiffeisen Bank Romania, a deschis o reprezentanță la Chișinău. Băncile locale nu sînt prea încîntate de prezența grupului austriac, din cauză că acesta ar putea să le strice "socotelile" financiare prin practicarea unor dobînzi inferioare actualelor pe sistem. "Gurile rele" de la Chișinău spun că, neoficial, BNM s-a opus intrării pe piața a Raiffeisen Bank, probabil motivul fiind lobying-ul băncilor mari fiindcă ar fi împotriva anumitor interese. Cert este una: intrarea băncilor străine pe piața din Moldova ar genera o adevărată concurență în sistem și probabil o creștere pronunțată a ISD (investiții străine directe).
În 2005 volumul depozitelor bancare a sporit în mediu cu 43%...
Totodată, unul dintre indicatorii de bază, capitalul de gradul I a crescut cu 437,1 milioane lei în 2005 sau 18% și a constituit 2 871,2 milioane lei. Evoluția acestui indicator a contribuit la consolidarea stabilității pe ansamblul băncilor. Cota investițiilor străine în capitalul bancar a constituit 50,6% în 2005. Aceasta s-a diminuat cu 1,8% față de 2004 și a fost determinată în principal de ritmurile mai accentuate investire a oamenilor de afaceri locali decît a celor din străinătate.
Alți doi indicatori financiari, rentabilitatea activelor (RA) și a capitalului acționar (RC), au constituit pentru anul 2005 - 3,2% și respectiv 17,3%, fiind în descreștere nesemnificativă cu 0,5 p.p. față de finele anului 2004. Diminuarea în cauză a fost determinată de ritmurile mai înalte de creștere ale activelor și capitalului acționar comparativ cu ritmurile de creștere ale profitului băncilor. De menționat că acesta din urmă, provenind, în principal, din activitatea de creditare, a fost influențat de reducerea în anul trecut a dobînzilor aferente, fapt ce a condiționat o finanțare mai consistentă a economiei.
În structura activelor, la situația din 1 ianuarie 2006 majorarea depozitelor persoanelor fizice cu cca 42% pînă la 6, 89 miliarde lei și a depozitelor persoanelor juridice cu 45,4% pînă la 6,34 miliarde lei demonstrează o stabilitate în creștere a sistemului bancar din Moldova.
Sursa: BNM și calculele noastre
2. Comerțul extern
Statistica arată că comerțul exterior al Republicii Moldova în 2005 a crescut cu 23,5% și a constituit cca 3,4 miliarde USD. În același timp s-a înregistrat un deficit comercial enorm, acesta fiind de 1, 22 miliarde USD (estimat la peste 40% din PIB). Moldova de fapt are exporturi (în 2005 acestea s-au cifrat la 1,09 miliarde USD) mai mici decât deficitul comercial. Este interesant că băuturile alcoolice, produsele alimentare și tutunul constituie 36,3% din exporturile moldovenești.
În pofida barierelor fitosanitare și veterinare impuse de Rusia, precum și incertitudinile asupra relațiilor comerciale, această țară se situează pe primul loc. Exporturile moldovenești au înregistrat o valoare de 347, 52 milioane USD dolari, importurile din Rusia au constituit 273, 64 milioane USD. În țările UE Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare totală de 324, 27 milioane USD, însă a importat în sumă de 752,35 milioane USD.
Exporturile moldovenești spre UE ar putea crește după includerea Republicii Moldova, de la 1 ianuarie 2006, în sistemul de preferințe comerciale extinse GSP+. Pe de altă parte, experții afirmă că exporturile nu vor avea o creștere pronunțată, ci o evoluție lentă, din cauza că acestea nu acoperă produsele în care Moldova are avantaje competitive, în primul rînd produsele agroalimentare. Oficialii moldoveni sînt interesați de obținerea unor Preferințe Comerciale Autonome, preferințe prevăzute în Planul de Acțiuni pe care Moldova l-a semnat cu UE în 2005.
Vizita reprezentanților consiliilor de securitate rus și ucrainean în Transnistria
Între 7-9 februarie 2006 în Republica Moldova s-a aflat într-o vizită de documentare o delegație mixtă a reprezentanților consiliilor rus și ucrainean de securitate, condusă de Prim-vicesecretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Iuri Zubakov, și vicesecretarul Consiliului de Securitate și Apărare al Ucrainei, Serghei Pirojkov. La 7 februarie delegația a avut o întrevedere cu Președintele Voronin. În cadrul întrevederii părțile au remarcat importanța unor aspecte ale securității regionale în contextul reglementării transnistrene și au discutat despre mecanismul de evacuare și distrugere a armamentului rusesc din Colbasna, mecanismele de legalizare a activității agenților economici transnistreni și despre monitorizarea întreprinderilor din complexul militar-industrial al regiunii transnistrene.
Între 8-9 februarie delegația ruso-ucraineană s-a aflat în Transnistria, unde a vizitat uzina "Electromaș", uzina "Litmaș", Uzina Metalurgică din Rîbnița, precum și depozitele militare rusești din Colbasna. "Nu am reușit să găsim dovezi că întreprinderile pe care le-am vizitat și la care am discutat cu angajații și administrația produc arme de foc", a declarat Iuri Zubakov în cadrul conferinței de presă de totalizare. Serghei Pirojkov a declarat, la rîndul său, că Ucraina vede în Transnistria o importantă regiune limitrofă. "Vrem ca aici oamenilor, inclusiv ucrainenilor, să nu le fie lezate drepturile fundamentale", a declarat Pirojkov presei, subliniind că realizarea planului Iușcenco va permite înlăturarea tuturor obstacolelor în calea unui trai normal al oamenilor. Potrivit lui Pirojkov, citat de Infotag, nu toți participanții la procesul de negocieri dau dovadă de "destulă voință politică" și, ca urmare a acestui fapt, în procesul de negocieri se utilizează anumite "modele confrontaționiste".
Potrivit celor doi oficiali, în timpul apropiat va avea loc o misiune internațională de monitorizare a complexului militar-industrial al Transnistriei sub egida OSCE, care va avea de spus ultimul cuvînt în acest subiect.
Liderul transnistrean Igor Smirnov s-a arătat mulțumit de concluziile misiunii ruso-ucrainene, declarînd că după ce și misiunea sub egida OSCE va arăta că Transnistria nu se ocupă cu producția și contrabanda armelor de foc, autoritățile de la Chișinău și Președintele Voronin vor trebui să își ceară scuze față de "poporul transnistrean" pentru acuzații false și "publicitate neagră".
Pe de altă parte, ministrul moldovean al Reintegrării, Vasile Șova, nu consideră vizita reprezentanților consiliilor rus și ucrainean de securitate una de monitorizare și va putea comenta situația de la întreprinderile în cauză doar în urma unei misiuni internaționale de monitorizare sub egida OSCE, transmite AP Flux.
Problema monitorizării internaționale a complexului militar industrial al Transnistriei va fi examinată la următoarea rundă de negocieri în format "5+2" programată pentru 27-28 februarie.
Procedurile vamale comune moldo-ucrainene
În urma suspendării de către Ucraina a procedurilor vamale unificate moldo-ucrainene, la 1 februarie la Odesa a avut loc o rundă de consultări bilaterale ale reprezentanților Moldovei și Ucrainei cu privire la implementarea acestor proceduri. Discuțiile au durat mai multe ore, însă s-au soldat fără nici un rezultat. Vice-ministrul moldovean al Reintegrării, Victor Postolache, a declarat la începutul negocierilor că noile reguli cu privire la tranzitul mărfurilor trebuie să intre în vigoare fără modificări, iar dacă agenții economici transnistreni vor cu adevărat să activeze, vor trebui s-o facă conform legislației RM. Reprezentanții Transnistriei, pe de altă parte, au insistat că dreptul regiunii la realizarea activităților de comerț extern este stabilit prin acordurile anterioare încheiate în cadrul procesului de negocieri, iar introducerea regimului de tranzit convenit între Moldova și Ucraina va duce la stoparea activității întreprinderilor transnistrene și prin urmare, la o "catastrofă umanitară" în Transnistria. Consultările moldo-ucrainene în acest subiect trebuiau să continue la 6-7 februarie, însă au fost contramandate.
Potrivit Președintelui Camerei înregistrării de stat a RM, Alexandr Ghiduleanov, citat de ziarul "Vremea", din 25 ianuarie 2006, cînd a intrat în vigoare procedura simplificată de înregistrare pentru întreprinderile transnistrene, 16 agenți economici transnistreni s-au înregistrat provizoriu în RM, printre care și o serie de întreprinderi mari - Centrala Hidroelectrică, Uzina de ciment din Rîbnița, Fabrica "Buchet Moldavii", "Moldavkabeli", etc. În prezent circa 50 de agenți economici transnistreni sînt înregistrați permanent în RM.
Problema transnistreană în interviul lui Vladimir Voronin la "Eho Moskvî"
La 4 februarie Președintele Vladimir Voronin a acordat un interviu de o oră postului moscovit de radio "Eho Moskvî" (www.echo.msk.ru). Unul din subiectele principale ale interviului a fost conflictul transnistrean. Interviul a avut o rezonanță largă în presa de la Chișinău din cauza unei serii de afirmații făcute de Președintele Voronin la acest subiect. Astfel, Președintele a declarat că conflictul transnistrean nu este unul etnic, cultural sau religios, ci este un "conflict de interese" susținut de niște "anclave criminale" bine stabilite care "spală" prin Transnistria circa 2 miliarde de dolari SUA anual și care se extind la Chișinău, Kiev și Moscova. Aceste interese sînt principalul obstacol în calea soluționării conflictului transnistrean, ceea ce a servit drept motiv pentru ca autoritățile moldovene să invite UE și SUA să adere la formatul de negocieri. Tot din cauza acestor interese Ucraina a suspendat aplicarea procedurilor de control vamal unificate moldo-ucrainene care urmau să intre în vigoare la 25 ianuarie, a mai afirmat Voronin. Întrebat despre motivele pentru care a eșuat așa-zisul "Memorandum Kozak", Voronin a declarat că modelul federativ care era prevăzut în acel document contravine principiului constituțional de stat unitar. În plus, federația nu era decît o capcană pentru recunoașterea internațională a Transnistriei. Referindu-se la stadiul actual al relațiilor moldo-ruse, Voronin a declarat că își dorește niște relații "normale, de bună vecinătate" și că ar fi "cel mai rapid și mai corect dacă am putea soluționa problema transnistreană cu Rusia în loc să căutăm sprijin prin diferite [cancelarii] europene și mondiale". "Asta ar servi drept un bun fundament pentru niște relații noi cu Rusia pentru mulți ani înainte", a mai afirmat Voronin.
Republica Moldova - Consiliul Europei
Republica Moldova - Uniunea Europeană
Republica Moldova - România
Republica Moldova - Federația Rusă
Moldova în lume
Republica Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) au convenit să încheie un acord preliminar de creditare în valoare totală de 117 milioane USD. Thomas Richardson, șeful misiunii FMI, a menționat că respectivul credit va fi acordat Băncii Naționale a Moldovei pentru menținerea balanței de plăți și a rezervelor valutare ale statului, în scopul asigurării stabilității macroeconomice. Consiliul de Directori al FMI urmează să ia decizia finală asupra acordului în primăvara anului curent. Se presupune că noul credit al FMI va fi unul cu regim preferențial, cu o rată a dobânzii de 0,5 la sută, pe un termen de 10 ani și o perioadă de grație de 5 ani, transferul în rate al mijloacelor prevăzute fiind precedat de estimarea periodică a realizărilor autorităților Moldovei. Reluarea finanțării din partea FMI constituie condiția principală pentru reluarea colaborării cu alți finanțatori externi, Guvernul avînd incluse în planurile sale mai multe credite și granturi care urmează a fi obținute pînă în anul 2009. Programul anterior cu FMI a fost stopat în anul 2003.
Președintele Comisia parlamentare pentru relații externe și integrare europeană a declarat că Republica Moldova nu va participa în cadrul institutului Comunității Statelor Independente pentru monitorizarea dezvoltării democratice, consolidării parlamentarismului și respectării dreptului electoral al cetățenilor. Acest institut, care se creează pe lîngă Adunarea Interparlamentară a CSI, va avea sarcini similare altor structuri internaționale specializate în monitorizarea alegerilor, în special cele ale OSCE și CE. Republica Moldova nu a invitat observatori CSI la alegerile parlamentare și locale din anul 2005, însă a ratificat în vara anului 2004 Convenția privind standardele alegerilor democratice, drepturilor și libertăților electorale în statele membre ale Comunității Statelor Independente.
Concepții noi ale politicii externe și securității naționale
Igor Boțan
În conformitate cu decretele prezidențiale nr. 374-IV din 22.12.2005 și nr. 414-IV din 16.01.2006, pînă la 1 martie 2006 două comisii naționale formate din înalți demnitari de stat urmează să elaboreze Concepția securității naționale și Concepția politicii externe a Republicii Moldova. Documentele respective urmează să le substituie pe cele adoptate acum 11 ani prin hotărîrile Parlamentului nr. 445-XIII din 5.05.1995 și nr. 368-XIII din 8.02.1995.
Peste mai bine de o decadă putem constata că concepțiile respective au estimat greșit sau au ignorat adevăratele pericole la adresa Republicii Moldova, stabilind la fel de greșit prioritățile. Evenimentele din ultimii ani, dar mai ales din anul trecut, impun reconsiderarea pericolelor ce pot submina securitatea Republicii Moldova și fixarea noilor obiective ale politicii interne și externe.
Și peste 11 ani, printre prioritățile majore ale Republicii Moldova se regăsesc: asigurarea integrității teritoriale; promovarea reformelor social-economice; ridicarea bunăstării populației; edificarea statului de drept în care vor fi garantate și aduse la nivelul standardelor internaționale drepturile etc. Diferența este că atunci aceste obiective de ordin intern urmau a fi atinse, inclusiv prin promovarea unei politici externe de integrare în CSI, iar în prezent, fiind mai elaborate, urmează a fi atinse în cadrul politicii de vecinătate a UE, fără a ști exact perspectivele Republicii Moldova de integrare în UE.
Noile concepții vor fi expuse, fără îndoială, într-un limbaj juridic și diplomatic adecvat, totuși, ele ar trebui să reflecte cît se poate de explicit și argumentat obiectivele majore, precum și pericolele care pot submina atingerea lor. Se poate presupune că noile obiective ale politicii externe și de securitate națională se regăsesc în strategiile, concepțiile și planurile adoptate de către instituțiile de stat în ultimii 2-3 ani, întrucîtva sintetizate în alocuțiunea din 27 ianuarie 2006 a șefului statului în fața corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova.
În orice caz, atingerea obiectivelor majore ale politicii interne și externe va depinde de calitatea relațiilor cu vecinii imediați România și Ucraina, dar mai cu seamă de cele cu Federația Rusă.
Este evident că singura resursă a politicii externe moldovenești în relațiile cu Federația Rusă ține de capacitatea de argumentare a propriilor interese legitime și de cea de a-și face parteneri și susținători influenți. În prezent, pot fi identificate trei probleme cu impact major asupra relațiilor bilaterale: a) problema Transnistreană; b) "monetizarea" relațiilor din cadrul CSI și accesul pe piața rusă; c) inițiativa Președintelui rus, Vladimir Putin, privind elaborarea "programului de stat referitor la facilitarea permutării în Rusia a compatrioților care locuiesc peste hotare" (conform legislației Federației Ruse, compatrioți sînt considerați cetățenii care s-au născut pe teritoriul Imperiului Rus, URSS și Federației Ruse, precum și descendenții acestora) .
Aceste probleme, aparent foarte diferite, sînt interdependente și pun în evidență cîteva lucruri: a) CSI nu mai este o prioritate pentru Rusia; b) "factorul uman" al politicilor din spațiul post-sovietic este re-dimensionat în relațiile bilaterale cu Rusia. Aceasta este noua expresie a pragmatismului Președintelui Vladimir Putin, care pare să se reducă la dezvoltarea prioritară a relațiilor în Spațiul Economic Comun și Uniunea Economică Euro-Asiatică, adică acolo unde există potențial energetic și economic relativ dezvoltat.
Nu încape îndoială că și enclavele separatiste din Moldova, Georgia și Azerbaidjan vor fi menținute prin toate mijloacele în cîmpul de atracție al Rusiei. Aici nu pot exista interpretări ambigue, există hotărîrea definitivă a CEDO în privința "cazului Ilașcu", care elucidează rolul Rusiei în acest conflict, mai există rezoluții ale Dumei de Stat din 1995, 1996, 1999, 2005 care demonstrează fără putință de tăgadă acest rol. Strategia de "readucere în Rusia a conaționalilor" are drept scop major stoparea crizei demografice din Rusia, dar vizează, în mod direct și statele care contestă politica Rusiei în zonele separatiste și pe cele cu care Rusia are relații proaste. Această concluzie se bazează pe faptul că în 2005, politica respectivă a fost testată asupra Țărilor Baltice, urmînd ca 70 mii de cetățeni, care cad sub incidența noțiunii de "compatrioți" din aceste țări să fie "permutați benevol" în regiunea Kaliningrad. Deși pentru acest proiect au fost alocate 200 milioane de dolari, el s-a prăbușit. Cauza este că calitatea vieții și libertățile individuale în Tările Baltice, membre ale UE, sînt mai superioare, iar problema asigurării drepturilor minorității ruse a fost exagerată.
În cazul țărilor sărace, precum este Republica Moldova, aceasta strategie poate avea un impact neașteptat. În primul rînd, conform statisticilor oficiale, mai mult de o jumătate din cei circa 400 mii de cetățeni moldoveni aflați la munci peste hotare se află în Rusia. În al doilea rînd, experții ruși afirmă că "politica de permutare" și oferire simplificată a cetățeniei ruse se va realiza în baza anumitor criterii, cele mai importante ținînd de calificarea profesională și starea sănătății. În al treilea rînd, eventuala "permutare" a celei mai calificate forțe de muncă se va face, de fapt, din contul statelor respective, care, fiind impuse să plătească prețuri duble, triple etc. pentru livrarea gazelor naturale, de fapt, vor finanța proiectul, devenind și mai sărace, lucru care-i va motiva pe eventualii migrați să accepte oferta Rusiei.
Putem admite, că lucrurile se exagerează, însă ele trebuie avute în vedere pentru a nu pierde cetățenii cei mai calificați, indiferent de apartenența lor etnică. Pericolul nu pare exagerat dacă luăm în calcul faptul că, pe de o parte, UE obligă și România să introducă sistemul de vize iar, pe de altă parte, Rusia va avea o politică de oferire simplificată a cetățeniei și va aloca, probabil, sume imense pentru realizarea permutării.
Este evident că Republica Moldova nu va putea face față de una singură noilor sfidări. Mai mult, Republica Moldova ar trebui să ia în calcul politicile Rusiei, care la prima vedere nu o vizează în mod direct, dar care conduc în mod direct la polarizarea relațiilor internaționale. Adică, Moldova va trebuie să decidă care este polul ei de atracție. O astfel de abordare nu pare a fi exagerată dacă observăm că Rusia își pune în aplicare noile strategii, recurgînd la tactica "luării prin surprindere". Este o altă problemă dacă developîndu-se, Rusia și-a calculat bine forțele atunci cînd a decis avansarea concomitentă pe toate fronturile de interes pentru ea:
Doar două din aceste mari probleme vizează în mod direct Republica Moldova, însă estimate împreună cu celelalte, ele pot convinge Republica Moldova că polarizarea accentuată a politicilor internaționale este, practic, inevitabilă:
Astfel, rolul crescînd al Rusiei, în contrasens cu cel al Occidentului, bazat pe "principii universale" aplicate selectiv pentru satisfacerea propriului interes va obliga Republica Moldova să facă alegerea în favoarea unui pol de atracție. În plus, făcînd această alegere, Republica Moldova va trebui să ia în considerație și procesele interne din Federația Rusă, care în mod iminent se vor extinde și asupra sateliților acesteia (vezi cazurile Belarus, Uzbekistan etc). Pe de o parte, Rusia realizează o creștere economică impresionantă, iar pe de altă parte: edifică un stat corporatist, condus de o elită oligarhică; nu poate stăvili creșterea continuă a influenței mișcărilor xenofobe (în ultimii doi ani mai mult de 70 (!) de persoane ucise din motive etnice și rasiale1); adăpostește sau susține o cohortă de personaje dubioase (Mutalibov, Akaev, Abașidze, Gheorgadze, Bodelean etc); sfidează normele democratice interne, dar își etalează pretențiile de a democratiza spațiul CSI Cazul fostul vice-președinte al URSS, Alexandr Ruțkoi, chiar merită menționat, acesta fiind scos din cursa electorală de trei(!) ori: în 2000, cînd a candidat pentru funcția de guvernator al regiunii Kursk cu o zi înainte de scrutiny; în decembrie 2003 cînd a candidat pentru funcția de deputat în Duma de Stat din circumscripția Kursk pe motiv că a uitat să menționeze în datele sale biografice faptul că este nu doar prorector al unei Academii din Moscova, dar că mai deține și titlul de profesor; în 2006 cînd a încercat să participe în viitorul scrutin pentru alegerea Dumei regionale din Kursk la 12 martie. În același timp, vagoane de observatori electorali neinvitați, gen CIS-EMO, care, în mod surprinzător au trecut cu vederea "cazul Ruțkoi", se îngrijorează de calitatea procesului electoral din Moldova; Ministerul de Externe al Rusiei se dă cu părerea despre calitatea alegerilor din Transnistria; autoritățile Rusiei promovează cu insistență ideea instituirii unei mișcări de observatori electoral în spațiul CSI?!
Aceste exemple, bazate pe fapte foarte concrete, trebuie luate în considerație, precum trebuie luat în considerație și faptul că noile politici interne și externe ale Rusiei vor fi de durată, avînd o forță de inerție imensă. Cu toate acestea, eforturile de stabilire a unor bune relații bilaterale cu Rusia, bazate pe reciprocitate, trebuie să rămînă de o mare actualitate.
Problemele legate de proprietățile Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei, delimitării hotarelor, terminalului de la Giurgiulești, porțiunii de la Palanca, dar mai ales cele legate de impedimentele pentru tranzitul prin teritoriul Ucrainei a mărfurilor moldovenești exportate în spațiul CSI au demonstrat că Ucraina este un partener incomod (nesigur).
Mai mult, suportul acordat regimului separatist din Transnistria, din bunăvoința căruia acest regim, de fapt, supraviețuiește; ignorarea repetată (de trei ori!) a obligațiunilor asumate în relațiile cu Republica Moldova și UE privind reglementarea pătrunderii și tranzitul mărfurilor transnistrene pe teritoriul Ucrainei; ignorarea de către Președintele Iușcenco a Legii Republicii Moldova cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al regiunii Transnistrene, adoptat în baza Planului ucrainean din 16 mai 2005 și acceptarea de comun acord cu Președintele rus, Vladimir Putin, a unui nou plan de reglementare bazat pe Memorandumul Kozak, fac ca pretențiile Ucrainei de a fi lider regional în spațiul GUAM și cel al Comunității Opțiunii Democratice să fie futile.
Republica Moldova trebuie să însușească lecția care reiese din practica anilor de independență - reprezentanții elitelor politice ucrainene au demonstrat că nu pot fi parteneri credibili. De aceea, ideea exprimată cu diferite ocazii de către șeful statului, Vladimir Voronin, privind coordonarea eforturilor de integrare europeană cu Ucraina trebuie abandonată. Oricum, bunele relații bilaterale cu Ucraina sînt de o mare importanță pentru Republica Moldova, mai ales din punct de vedere al securității energetice și, în limitele posibilităților, luînd în considerație experiența anterioară, ele trebui dezvoltate în continuare.
În ultimul an relațiile dintre Republica Moldova și România s-au îmbunătățit esențial. Factorii acestei îmbunătățiri țin de schimbarea accentului pe stările politico-juridice de fapt și amînarea clarificărilor de ordin etno-lingvistic, istoric etc. Faptul că România poate ajuta Republica Moldova să însușească rapid "aquis communitaire" și să facă "advocacy" pentru integrarea europeană a acesteia este un atu greu de subestimat.
Însă, nimeni nu trebuie să-și facă iluzii în privința faptului că noile relațiile nu mai sînt profund marcate de contrapunerea "moldovenism-românism", promovată anterior. Inerția acestei contrapuneri este foarte mare, și se va manifesta neîndoielnic, recidivînd, fiind provocată, inclusiv intenționat. În aceste circumstanțe, bunele relații vor depinde de capacitatea elitelor de la București și Chișinău de a coopera în limitele pragmatismului impus de procesul integrării europene, lăsînd problemele sensibile pe seama timpului și a circumstanțelor prielnice.
Zborul la nivelul firului ierbii al economiei moldovenești
G. Șelari, A. Gudîm
De ce? Răspunsul îl găsim în rezultatele anului 2005 și în paradoxurile creșterii economice din perioada de după criză în general.
Așadar, pentru prima oară în istoria noii Moldove, în anul 2005 Guvernul a încheiat - în deplin consens cu Președinția și Parlamentul - întregul ciclu electoral, obținînd un nou mandat pentru următori patru ani. Avem cel de al zecelea guvern de la 1990 încoace și este important că, în conformitate cu afirmațiile Președintelui Vladimir Voronin: "actuala componență a Guvernului nu a venit pe loc gol, cum s-a întîmplat în 2001. Terenul pentru o activitate rodnică este pregătit".1 Mai mult decît atît, în stocurile guvernului Tarlev-2 găsești un pachet destul de impunător de strategii pe termen mediu, inclusiv Strategia Creșterii Economice și Reducerii Sărăciei (2004-2006) și Planul de Acțiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană (2005-2007). Deocamdată aceste documente sînt percepute ca declarații de intenții ale Guvernului pentru realizarea reformelor structurale într-un spectru foarte larg de domenii. Deși, ne putem aștepta ca, în eventualitatea realizării acestor intenții, țara noastră să poată avansa în crearea, conform estimărilor după scara Băncii Europene de Reconstrucții și Dezvoltare (BERD), a unor premise sigure pentru o dezvoltare economică stabilă. Dar pînă atunci reformele din economia Moldovei nu par să aibă un caracter convingător. Conform majorității indicatorilor, după cum vedem și din grafic, ea se află într-un "zbor la nivelul firului ierbii".
Dinamica transformărilor economice în Moldova2
La prima vedere, pare că situația economică se dezvoltă cu succes: PIB și producția sînt în creștere, inflația este sub control, calitatea politicii macroeconomice este apreciată pozitiv de o serie de structuri internaționale. Chiar și conform statisticii arătăm destul de bine: în 2005 PIB-ul în Moldova din nou a avut un ritm înalt de creștere - 8,4% (în 9 luni ale anului), pe cînd în România și Bulgaria acest indicator a constituit 5%, în Ucraina - 2,8%, media pe CSI fiind de 6%.
Totodată, conform aprecierilor Biroului Național de Statistică, indicatorii economici ai Moldovei în 2005 sînt cît se poate de contradictorii:3
În ceea ce privește PIB-ul, conform estimărilor noastre, în 2005 nu s-a reușit atingerea cotei de creștere de 7%, cum s-a intenționat la elaborarea prognozei pe termen mediu a cheltuielilor (2006-2008). Cifra va fi mai mică și nu va depăși 6%. Întrebarea dacă-i mult sau puțin nu are un răspuns univoc și necesită explicații. Care sînt cauzele încetinirii ritmului de creștere în comparație cu anul 2004? Cum să apreciem această creștere din punctul de vedere al surselor care au generat-o și a influențelor externe?
Pe de o parte, guvernul a încercat să redreseze situația în economie - au început procesele de dereglementare. Printre acestea - reducerea barierelor administrative pentru activitatea de antreprenoriat; perfecționarea procesului de elaborare a bugetului și a relațiilor interbugetare; reînnoirea treptată a fondurilor principale, creșterea rezervelor valutare ale Băncii Naționale, reducerea inflației. A început reforma administrării publice, și soluțiile propuse de această reformă corespund provocărilor realității: precizarea funcțiilor puterii executive, reducerea posibilităților apariției conflictelor de interese între departamente (lucru la care contribuie și legea ghilotinei), lupta cu corupția. Ca urmare, în comparație cu structura precedentă, numărul organelor centrale ale administrației publice s-a redus de la 31 (16 ministere și 15 agenții) pînă la 28 (15 și respectiv 13). Totuși, independența agențiilor și serviciilor nu este în toate cazurile evidentă. În plus, pregătirea regulamentelor de funcționare a ministerelor și departamentelor nou-create și reorganizate, cît și declarata reducere masivă (pînă la 70%!) a aparatului organelor puterii de stat, după cum ne-am și așteptat, se cam tărăgănează și creează destule conflicte. O situație complicată se menține în sfera justiției, iar actualul nivel de corupție în sistemul judiciar afectează atît antreprenoriatul, cît și populația în general.
Posibilitățile de consolidare a creșterii economiei prin perfecționarea legislației practic s-au epuizat: pentru toți a devenit clar că nu este suficient să ai o legislație bună, ci este important ca normele ei să fie aplicate în practică. Acest lucru însă poate fi realizat doar avînd un aparat de stat eficient, o justiție echitabilă, un sistem de ocrotire a ordinii de drept necontradictoriu. Nici o lege nu va asigura rezultatul scontat dacă organele puterii de stat nu vor asigura aplicarea ei, iar justiția nu va apăra cetățeanul sau antreprenorul atunci cînd le sînt încălcate drepturile.
Moldova are nevoie de creștere economică. Problema ține de calitatea acesteia. Creșterea PIB ar trebui să se manifeste și în creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, în creșterea veniturilor, în reducerea inechității sociale. Deocamdată însă, referindu-ne la economia Moldovei, putem vorbi doar de o creștere de restabilire, generată în special de readucerea în circuit a întreprinderilor care staționau. De aici și problemele referitoare la calitatea creșterii: productivitatea muncii (valoarea adăugată brută pe o persoană ocupată în economie) demonstrează o creștere descendentă - 10% în 2005, pe cînd în 2003 și 2004, respectiv 15% și 11%. În același timp, numărul persoanelor ocupate în economie se reduce constant, iar amplasarea parțială în cîmpul muncii crește (+12% față de anul 2004).
Moldova este o țară cu o economie mică și deschisă, de aceea, factorii externi influențează semnificativ creșterea economică. Acest fapt devine clar din următoarele paradoxuri: cererea internă a Moldovei depășește cu mai bine de 30% PIB-ul țării, iar importurile depășesc exporturile de două ori. Conform datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2005 volumul exportului de mărfuri a fost cu 10% mai mare decît soldul balanței comerciale. În același timp volumul exportului declarat (conform datelor Departamentului Vamal) s-a micșorat (!) cu 5% față de anul 2004. Tradițional, o anumită doză de optimism este inspirată de BNM: pentru prima oară, în 2005 a fost înregistrat un sold pozitiv al balanței de servicii, lucru care compensează parțial situația critică a exportului de mărfuri. Acest fapt confirmă opinia că creșterea economică (consumul final al gospodăriilor) este determinată în mare măsură de fluxul de bani cîștigați de cetățenii moldoveni în străinătate (în ultimii ani aceste mijloace acoperă mai bine de 70% din deficitul de mărfuri și servicii).
Astfel, devine tot mai actuală găsirea unui răspuns la întrebarea: cînd și cît de brusc va începe să scadă acest "țunami" al transferurilor bănești? Și ce se va întîmpla atunci? Majoritatea consideră că odată cu reducerea fluxului de bani de peste hotare ritmul de creștere al PIB-ului va scădea considerabil. Scenariul cel mai trist: creșterea ar putea fi succedată de descreștere. Din păcate, este dificil să prezicem ce poate urma. Acest lucru îi revine unei politici economice responsabile, care ar trebui totuși să fie în stare să estimeze ce ne poate aștepta în viitor. Asemenea situații sînt de obicei explicate post-factum, însă acest lucru este insuficient pentru soarta țării și a populației acesteia.
Așadar, chiar acceptînd faptul că "terenul pentru o activitate rodnică este pregătit", începutul realizării obiectivului principal - schimbarea paradigmei creșterii economice, este unul foarte timid. Privit de la distanță, acest lucru pare a fi evident. Astfel, în decembrie 2005 Agenția internațională de evaluare a ratingului Fitch IBCA a lăsat iarăși neschimbate rating-urile creditare ale Moldovei (cele pe termen lung în valută străină și națională respectiv la nivelul "B-" și "B", iar cel pe termen scurt în valută națională - la nivelul "B"), apreciind situația economică drept deosebit de complicată (migrația semnificativă a forței de muncă, baza de producție destul de îngustă, fluxul insuficient de investiții în economie, menționînd în același timp calitatea destul de înaltă a forței de muncă). De altfel, acest rating menținut stabil la un nivel jos "B-" este determinat de relațiile indecise ale Moldovei cu creditorii, în primul rînd cu membrii Clubului de la Paris.
Punctul de vedere al experților internaționali este susținut și de populația Moldovei: conform unui sondaj efectuat prin Internet, realizat de Serviciul informațional-sociologic "Opinia", 70% dintre respondenți consideră că situația social-economică din țară în anul 2005 s-a îmbunătățit într-o oarecare măsură sau a rămas neschimbată, dar continuă să rămînă proastă (aceleași 70%).4 Este evident că menținînd creșterea anuală a PIB la cota de 7%, nivelul anului 1990 va fi atins doar în 2015.
A venit timpul ca Guvernul să treacă de la PR-economie - domeniu în care a atins succese considerabile - la aplicarea intensă a tacticilor menite să provoace un salt social-economic, care să asigure o tranziție la un nou model de creștere economică de restabilire la cea investițională. Este deosebit de important ca această tranziție să înceapă deja în acest an. Asta fiindcă anume în 2006 vor fi analizate rezultatele realizării SCERS și rezultatele intermediare ale aplicării Planului de acțiuni RM-UE. A venit timpul ca intențiile Guvernului, efectele cumulative ale reformelor și acțiunile anterioare să se manifeste printr-o evoluție ascendentă și durabilă a economiei.
Pentru anul 2006 prioritățile tuturor părților responsabile și cointeresate - Guvernul, comunitatea oamenilor de afaceri, societatea civilă și comunitatea donatorilor - ar trebui să fie:
În fine, am dori să reiterăm că atît în sfera economică, cît și în cea socială este necesară crearea condițiilor pentru ridicarea capacității și competitivității umane în Moldova - ridicarea eficienței sistemelor de ocrotire a sănătății, de învățămînt, de protecție socială, de politică locativă, eliminarea sărăciei și a inechității. Deocamdată însă, în cazul Moldovei, putem constată că și în anul 2005, rating-ul indicilor dezvoltării umane, estimat de ONU, a coborît și mai jos.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |