![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20060301/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Remanieri
1.2. Acte legislative
1.3. Control parlamentar
Audieri
În cadrul ședinței din 17 februarie 2006 deputații au audiat informația despre controlul executării Legii nr.1100 din 30.06.2000 cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice. Conform unui raport prezentat de Comisia parlamentară pentru agricultură și industria prelucrătoare lipsa evidenței stricte a fabricării și circulației alcoolului etilic și produselor alcoolice generează pierderi considerabile bugetului de stat. Conform unor estimări, sumele care ar putea fi încasate în buget constituie circa 200 milioane de lei (15,5 milioane dolari SUA). Drept principală cauză a neajunsurilor este menționată lipsa unui Registru de evidență computerizată a tuturor agenților economici care desfășoară activități în domeniu, conținînd date actualizate despre producția fabricată sau/și comercializată de aceștia. A fost expusă și ideea înăspririi sancțiunilor pentru încălcarea legislației în domeniu, necesitatea asigurării controlului strict asupra utilizării zahărului în industria vinicolă, combaterea falsificării producției alcoolice.
Întrebări și interpelări
Deputații au audiat cîteva răspunsuri la întrebările date anterior Ministerului Economiei și Comerțului, referitor la:
La 17 februarie 2006 deputatul fracțiunii AMN Anatol Onceanu a adresat Președintelui Republicii Moldova cîteva interpelări, prin care i-a solicitat să se pronunțe public referitor la "acoperirea juridică a implicării directe în dirijarea puterilor legislativă, executivă și judiciară" și la declarațiile Președintelui României Traian Băsescu despre "solicitarea pentru Republica Moldova a unei foi de parcurs de la Uniunea Europeană", "relansarea relațiilor bilaterale dintre România și Republica Moldova, pornind de la principiul "două state - același popor", care se vor reîntîlni în cadrul Uniunii Europene", "translatarea întregii națiuni române în interiorul Uniunii Europene".
La ședințele Parlamentului din 23 și 24 februarie 2006 reprezentanții opoziției au adus un șir de acuzații în adresa majorității parlamentare și a unor exponenți ai acesteia, acuzîndu-i de abuzuri și uzurpare a unor funcții improprii în condițiile unui stat cu regim parlamentar democratic. Motiv al acuzațiilor a servit închiderea ședinței plenare a Parlamentului după expirarea unei ore de întrebări și interpelări. Cu acest prilej a fost readusă în prim plan necesitatea modificării Regulamentului Parlamentului, atît opoziția cît și majoritatea parlamentară insistînd la introducerea unor amendamente care să stabilească clar procedurile de control parlamentar.
Declarația cea mai neașteptată a fost făcută de Victor Stepaniuc, președintele Comisiei parlamentare pentru cultură, știință, învățămînt, tineret, sport și mijloace de informare în masă, ex-președinte al Fracțiunii PCRM. Stepaniuc a declarat că dreptul deputaților la întrebări și interpelări este prevăzut numai de legislație și "nu există în Constituție"1, iar modul în care este utilizat acest drept în ședințele plenare "este ineficient", situație care impune revizuirea legislației și a practicilor în domeniu.
2.1. Remanieri
2.2. Hotărîri
2.3. Ședințe. Decizii. Declarații
Ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană
La întrunire a fost făcută o evaluare a activităților de implementare pe parcursul unui an a Planului de Acțiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană și trasate principalele direcții de activitate pentru perioada următoare. Viceprim-ministrul Andrei Stratan a declarat că anul 2006 va fi unul decisiv în procesul implementării Planului de Acțiuni, iar prioritare 2006 rămîn domeniile consolidării democrației și statului de drept, asigurării reformelor economice, inițierea unui dialog cu UE privind facilitarea regimului de vize. Ministrul Afacerilor Externe și al Integrării Europene a menționat necesitatea elaborării unui Program de implementare a Planului de Acțiuni, iar Primul ministru a solicitat ministerelor coordonatoare prezentarea în decurs de 20 de zile a programelor sectoriale privind îndeplinirea prevederilor Planului de Acțiuni.
Drept sarcini prioritare în implementarea Planului de Acțiuni Vasile Tarlev a indicat importanța unor progrese serioase în asigurarea eficienței, imparțialității și independenței justiției; garantarea drepturilor și libertăților omului; libertatea mijloacelor de informare în masă și modernizarea domeniului audiovizualului; reforma administrației publice. Șeful executivului a reiterat importanța introducerii mecanismului de simplificare a regimului de vize pentru locuitorii țărilor UE, pentru a demonstra "deschiderea Republicii Moldova".
Verificarea activităților funcționarilor
Premierul Vasile Tarlev consideră că mai mulți funcționari din aparatul central sînt nedisciplinați și practică activități extra serviciu, pe care legislația nu le permite. El a solicitat Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (CCCEC) să depisteze toți angajații aparatului central care lucrează concomitent în structuri comerciale sau sînt salariați ai diverselor proiecte financiare internaționale. CCCEC va trebui să întocmească o listă cu asemenea funcționari, iar Guvernul să aprecieze soarta lor de mai departe.
De notat în context că Legea serviciului public interzice funcționarului:
Dispoziția Primului-ministru nu stabilește modalitățile prin care CCCEC va trebui să îndeplinească sarcina pusă, modul de verificare a organizațiilor străine care remunerează funcționari publici și nu se comunică un termen definit în care trebuie prezentată informația. Pe de altă parte, trebuie să remarcăm că încă la formarea actualei structuri a Guvernului, în alocuțiunea sa din 8 aprilie 2005, Președintele Republicii Moldova a formulat sarcina reducerii considerabile a personalului puterii executive cu păstrarea volumului finanțării, ceea ce va face posibilă "majorarea salariilor funcționarilor rămași la echivalentul a 400-1500 dolari SUA, asigurarea unui aflux de specialiști de înaltă calificare din businessul privat și din alte sfere concurente, o mare parte a experților fiind concentrată în diferite proiecte, pe lîngă misiuni străine în Moldova".
Critici în adresa Ministerului Afacerilor Interne
Participînd la ședința colegiului MAI, Vasile Tarlev a rostit un discurs prin care a recunoscut aportul Ministerului în combaterea criminalității și menținerii ordinii de drept, dar a opinat că pe lîngă rezultatele pozitive există mai multe probleme care trebuie soluționate "în cel mai scurt timp". Printre problemele enunțate se numără: - combaterea crimei organizate; sporirea calității evidenței infracțiunilor, a instrumentării cauzelor penale. Primul-ministru a criticat modul de îndeplinire a măsurilor de reorganizare și optimizare a structurii, politica de cadre a MAI și activitatea unor subdiviziuni aparte, a menționat persistența unor acte de corupție, implicarea colaboratorilor poliției în activitatea agenților economici, aplicarea de tratamente ce lezează drepturile omului. Activitatea MAI în domeniul combaterii traficului de ființe umane și a migrației ilegale nu este suficient coordonată și eficientă.
Creșterea tarifului la gaze nu justifică majorarea prețurilor la toate produsele și serviciile
În opinia ministrului Economiei și Comerțului, energia termică, sticla și cimentul sînt principalele produse care ar trebui să se scumpească din cauza creșterii tarifelor la gazele naturale. Majorările nu trebuie să vizeze energia electrică, iar Guvernul a început recalcularea valorii compensațiilor nominative pentru anumite categorii de cetățeni asigurați cu protecție socială sporită.
"Servicii gratuite" pentru consolidarea terenurilor
Primul-ministru a dispus pregătirea unui pachet de documente ce ar stabili acordarea serviciilor gratuite pentru procesul de consolidare a terenurilor agricole. În acest scop au fost stabilite înțelegeri cu notariatele de stat și se duc tratative cu cei privați "să accepte prestarea serviciilor gratuite" referitor la vînzarea, donarea sau moștenirea pămîntului.
Deschiderea Terminalului petrolier se amînă
După o vizită efectuată pe șantierul de construcție a Terminalului petrolier de la Giurgiulești Vasile Tarlev a anunțat că deschiderea va avea loc în luna mai și nu în martie, cum se preconiza anterior. Etapa a doua a proiectului investițional prevede construcția unui port de marfă și pasageri, a unei fabrici de prelucrare a țițeiului și dezvoltarea unei rețele de 50 de benzinării pe întreg teritoriul Republicii Moldova, suma totală a investițiilor estimîndu-se la 250 milioane dolari SUA. Pînă în prezent compania din Azerbaidjan a investit în proiect circa 18 milioane dolari SUA, achitînd și datoriile anterioare ale Moldovei față de creditori externi. De notat că recent Consiliul municipal Chișinău nu a putut adopta decizia despre acordarea în arendă fără licitație a 7 terenuri pentru amplasarea benzinăriilor Companiei "Az Petrol". Consilierii municipali au fost nemulțumiți de faptul că Guvernul a decis amplasarea unor benzinării în Chișinău fără a-i consulta în prealabil și au expus opinia că stațiile de benzină pot fi construite în alte localități, unde acestea lipsesc. Ei au mai invocat faptul că în municipiul Chișinău se atestă un număr prea mare de benzinării (circa 100) și intențiile executivului de a facilita construcția a încă cîteva, pe lîngă faptul că lezează autonomia locală, prezintă și pericol ecologic.
Modernizarea învățămîntului universitar
În cadrul unei întîlniri cu studenții și profesorii Universității de Stat "Bogdan Petriceicu Hajdeu" din orașul Cahul, Primul ministru a comunicat o serie de intenții ale executivului în domeniul perfecționării și modernizării învățămîntului universitar.
Vasile Tarlev consideră că este necesară o "întinerire" a corpului de profesori, deoarece, în 2005, vârsta medie a 99 la sută dintre rectorii celor instituții de învățămînt superior subordonate Academiei de Științe era de peste 74 de ani. Guvernul va propune un proiect de lege care să stabilească că persoanele ce au împlinit 65 de ani vor putea fi reangajate în funcții de conducere a instituțiilor de învățămînt superior, în mod excepțional, numai pe baza de contract individual.
3.1. Decrete
Președintele Republicii a decretat decorarea economistului Vladislav Cutîrchin cu "Ordenul Republicii", pentru contribuție substanțială la dezvoltarea economică a țării, activitate organizatorică și obștească prodigiosă, în legătură cu împlinirea vîrstei de 75 de ani. Conform unei recente legi adoptate recent de Parlament, pensionarii deținători ai distincției "Ordenul Republicii" vor primi un adaos lunar în sumă de 500 lei (38 dolari SUA).
Ion Vasilati, judecător la Curtea Constituțională, a fost decorat cu distincția "Ordinul de onoare", iar un alt judecător al Curții Constituționale, Dumitru Pulber, a primit medalia "Meritul Civic", ambii pentru activitate prodigioasă în jurisprudență, înalt profesionalism, contribuție la înfăptuirea reformei judiciare și de drept.
Prin decretul șefului statului Victor Borșevici a fost rechemat din funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Populară Chineză.
3.2. Ședințe. Declarații
Realizarea Planului Național "Satul Moldovenensc"
Președintele țării a condus o ședință a Academiei de Științe despre activitatea desfășurată de această instituție și asigurarea suportului științific în realizarea Planului Național "Satul Moldovenesc". S-a enunțat că preocupările principale ale savanților în domeniu trebuie să privească revitalizarea ramurilor prioritare din sectorul agroalimentar, restabilirea capacităților de producere, valorificarea posibilităților de producere și regenerare a resurselor energetice. Comunicatul de presă difuzat de la ședință menționează că "Vladimir Voronin a pus în sarcina Academiei de Științe determinarea zonelor economice specifice pentru cultivarea culturilor agricole, crearea cooperativelor de achiziționare, prelucrare și comercializare a producției agricole".
Atitudine față de problema "Kosovo"
În cadrul conferinței de presă susținută la finele întrevederii cu Președintele Macedoniei, Vladimir Voronin a declarat că "Republica Moldova, ca țară membră a ONU, nu poate decît să spijine soluționarea problemei Kosovo și lichidarea cît mai grabnică a acestui focar de tensiune din Centrul Europei". El a menționat că conflictele din Transistria, Kosovo, Abhazia, Osetia de Sud se deosebesc și modalitățile de soluționare a lor trebuie să fie diferite, reieșind din situația concretă a regiunii.
Elaborarea planului de dezvoltare a capitalei
Șeful statului a convocat o ședință în problema elaborării planului social-economic de dezvoltare a municipiului Chișinău pentru următorii 4 ani. La ședință au participat reprezentanții Guvernului, primarul interimar al municipiului, persoane responsabile din cadrul Primăriei capitalei, consilieri prezidențiali și membri ai consiliului municipal. Vladimir Voronin a propus ca începînd cu anul 2007 să fie implementat un plan special de dezvoltare social-economică a municipiului Chișinău, coordonat cu programul de dezvoltare a țării și cu planul general urbanistic al capitalei. Conform comunicatului oficial, șeful statului "a pledat pentru finalizarea lucrărilor asupra planului respectiv pînă la 1 iulie 2006, astfel închît să fie posibilă prevederea în bugetul municipal Chișinău pentru anul 2007 a resurselor financiare necesare pentru realizarea acțiunilor planificate".
3.3. Vizite peste hotare
Albania
În cadrul negocierilor între delegațiile oficiale ale Moldovei și Albaniei atenția principală a fost acordată temei integrării europene și extinderii relațiilor economico-comerciale. Vladimir Voronin a solicit autorităților albaneze împărtășirea experienței de raliere la standardele europene, fapt care a Permis Albaniei să semneze Acordul de stabilizare și asociere la UE.
Macedonia
Vizita în Macedonia a fost prima la nivel de șef de stat și va contribui la impulsionarea relațiilor bilaterale între țări, în special în domeniul economic și al perspectivei apropierii de UE, Macedonia obținînd în anul 2005 statutul de țară candidat pentru aderare. Președintele Macedoniei a exprimat disponibilitatea de a oferi Republicii Moldova sprijin pe calea spre UE.
1. Piața muncii
Potrivit datelor statistice salariile reale în 2005 au crescut cu 7%, iar salariul mediu pe economie a fost de cca 1350 lei (105 USD). Creșterea salarială a avut ca efect majorările administrative a salariilor în sectorul bugetar, deoarece credem că în absența intervențiilor guvernamentale creșterea salariului mediu real per economie ar fi fost mult mai mică față de 2004, atunci cînd acesta a înregistrat o creștere de 7,6%. De fapt salariile în 2005 au crescut mai lent decît în 2004, chiar dacă rata inflației a fost mai mică.
...tendință care ar putea să se mențină și în 2006
Pe de altă parte, unele venituri în casate de gospodăriile casnice au crescut pronunțat. Printre acestea am putea menționa mijloacele valutare (acestea sînt estimate la peste 800 milioane USD) pentru remunerarea muncii transferate din străinătate. Pentru 2006 se așteaptă ca ratele de creștere a salariilor în economia națională (excepție fiind sfera bugetară în care se estimează că creșterea salariilor va fi mult mai mare) să se mențină în limitele de 5-7% anual.
Salariul mediu lunar din Moldova este de 5,6 ori mai mic decît cel din Estonia...
Dacă am recurge la o comparație regională cu privire la salariul mediu lunar pe economie pentru 2005, atunci Republica Moldova se situează pe locul 7 printre statele CSI cu un salariu mediu lunar în 2005 de cca 105 USD. Salariul mediu lunar în Republica Moldova este de 5,6 ori mai mic față de cel plătit în Estonia spre exemplu, țară în care salariul mediu lunar este cel mai mare între cele din spațiul ex-URSS.
Țara Salariul mediu (în USD) Rusia 302 Kazahstan 260 Ucraina 220 Belarus 214 Azerbaidjan 140 Armenia 115 Moldova 105 Uzbekistan 60 Kîrgîstan 58 Georgia 50 Turkmenistan 40 Tadjikistan 36 Estonia 593 Letonia 493 Lituania 420
2. Mediul de afaceri
Organizația de Promovare a Exporturilor din Moldova (MEPO) prognozează pentru 2006 un nivel al investițiilor străine directe (ISD) de 300 milioane USD, după ce în anul trecut, potrivit datelor preliminare ale Băncii Naționale, ISD au atins un nivel record pentru ultimii 15 ani de 260,3 milioane USD, cu 7,7% mai mult decît în 2004. Numărul întreprinderilor cu capital străin înregistrate în Moldova în 2005 a atins o cifră record de 721 întreprinderi sau cu 65% mai mult în comparație cu 2004. De fapt această creștere se va reflecta în anul 2006 asupra dinamicii totale ale investițiilor străine în Moldova.
În 2001 Republica Moldova a atras investiții străine directe în valoare de 114,9 milioane USD, în 2002 - 166,8 milioane USD, în 2003 - 102,9 milioane USD, 2004 - 241,8 milioane USD, iar în 2005 - 260,3 milioane USD. Potrivit unor estimări, la sfîrșitul anului 2006 valoarea investițiilor străine directe totale în Moldova va atinge nivelul de 1,5 miliarde USD în 15 ani de independență. Aceasta este de fapt o valoare medie anuală a ISD care sunt plasate în România, spre exemplu.
UE este nemulțumită de mersul procesului de reglementare transnistreană
La 14 februarie Consiliul UE a adoptat o poziție comună prin care a extins restricțiile de călătorie în spațiul Schengen pentru 17 lideri transnistreni considerați responsabili pentru lipsa progresului în reglementarea problemei transnistrene. Potrivit textului deciziei adoptate, UE consideră că soluționarea conflictului transnistrean este crucială pentru stabilitatea și prosperitatea RM și pentru valorificarea pe deplin a potențialului relațiilor cu UE. Sancțiunile de călătorie, la care s-au alăturat și SUA și România, au fost introduse pentru prima dată în 2003 ca răspuns la obstrucționarea procesului de reglementare a conflictului transnistrean de către liderii republicii autoproclamate. În cadrul unei conferințe de presă ținută la 23 februarie la Chișinău cu ocazia împlinirii a unui an de la semnarea Planului de Acțiuni RM-UE, Cesare de Montis, Șeful Delegației Comisiei Europene la Chișinău, a declarat că UE este nemulțumită de mersul procesului de reglementare transnistreană și din acest motiv a reînnoit sancțiunile de călătorie pentru 17 membri ai administrației de la Tiraspol. Peste șase luni UE va reveni asupra acestei chestiuni și, în dependență de mersul procesului de negocieri, va decide dacă sancțiunile vor fi înăsrpite sau relaxate. În același timp, ministrul moldovean de Externe și Integrare Europeană, Andrei Stratan, și-a exprimat speranța că în 2006 va fi realizat un progres în procesul de reglementare transnistreană datorită asistenței UE și OSCE.
Pe de altă parte, Marianne Mikko, șefa delegației Parlamentului European în cadrul comitetului pentru cooperare interparlamentară UE-RM, a declarat că federalizarea Moldovei, ca soluție pentru problema transnistreană, contravine Constituției RM, iar prezența trupelor ruse pe teritoriul RM este ilegală. Potrivit Moldpress, care face referință la mass-media internaționale, Marianne Mikko a declarat că a trimis o scrisoare Președintelui în Exercițiu al OSCE, ministrului belgian de Externe, Karel De Gught, în care i-a cerut acestuia explicații pentru afirmațiile făcute la începutul lunii ianuarie. "Sînt puțin mirată cum poate președintele OSCE să declare că prezența militară rusă este o problemă teoretică, cînd există Declarația OSCE de la Istambul din 1999, care prevede retragerea trupelor rusești pînă în 2002," a declarat Mikko. "Rusia trebuie să își respecte angajamentele asumate la Summit-ul OSCE din 1999, iar soluție parțială a acestei probleme ar fi inacceptabilă. Mai mult, trupele de pacificare din Transnistria sînt formate doar din soldați ruși, și nu ucraineni sau români. Sper sincer că președinția belgiană a OSCE va continua eforturile diplomatice vizavi de Federația Rusă, iar noi am dori să vedem un oarecare progres în acest efort dificil de identificare a unei soluții viabile pentru conflictul transnistrean," a mai declarat Mikko, citată de Moldpress.
Primele rezultate ale activității misiunii UE de asistență la frontieră
La 16 februarie la Odesa a avut loc prima ședință a consiliului consultativ al Misiunii UE de asistență la hotarul moldo-ucrainean, la care au participat miniștrii de Externe și conducătorii serviciilor vamale și de grăniceri ale Moldovei și Ucrainei, precum și reprezentanți ai Comisiei Europene și birourilor PNUD din cele două țări. Potrivit Agenției de Știri "Novosti-Moldova", la ședință au fost prezentate rezultatele unei prime evaluări a infrastructurii și procedurilor de control de la frontiera moldo-ucraineană. Principalele recomandări se referă la necesitatea dezvoltării procedurilor instituționale și îmbunătățirii procedurilor de control de frontieră. Ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan, a declarat că monitorizarea frontierei constituie unul din aspectele principale ale relațiilor moldo-ucrainene și i-a mulțumit părții ucrainene pentru sprijinul acordat. Pe de altă parte, omologul său ucrainean, Boris Tarasiuk, a declarat că misiunea și-a arătat deja eficiența și și-a exprimat speranța că aceasta va facilita regimul de trecere a frontierei de către cetățenii simpli și va împiedica contrabanda și alte activități ilicite. Tarasiuk a mai declarat că adresîndu-se UE cu cererea de asistență la hotar, Ucraina și-a demonstrat disponibilitatea de soluționa problemele de la frontiera moldo-ucraineană.
Între timp Chișinăul și Kievul au încheiat consultările cu privire la aspectele tehnice legate de aplicarea procedurilor vamale unificate la frontiera moldo-ucraineană. Autoritățile moldovene au acceptat propunerile Kievului de a revedea mecanismul de trecere peste frontieră a mărfurilor transnistrene în baza certificatelor vamale moldovenești. Astfel, autoritățile moldovene s-au angajat să extindă termenul de valabilitate a licențelor de activitate a întreprinderilor transnistrene înregistrate provizoriu la Camera Înregistrării de Stat a RM. Acestea vor putea exporta mărfuri în Ucraina în aceleași condiții ca și întreprinderile care sînt înregistrate permanent în baza certificatelor de origine de tip CT-1 pentru exporturi spre Ucraina în regim preferențial. Aceste certificate vor fi acordate întreprinderilor transnistrene cu condiția asigurării accesului neîngrădit al autorităților moldovene la documentele, procesul de producție, depozitele și mărfurile destinate pentru export.
Noile reglementări vor intra în vigoare după ce vor fi discutate cu participanții la procesul de reglementare politică a conflictului transnistrean și cu reprezentanți ai misiunii UE de asistență la frontiera moldo-ucraineană. Potrivit unui comunicat de presă al Misiunii OSCE în Moldova, această problemă va fi discutată și în cadrul rundei de negocieri în formatul "5+2" programată pentru 27-28 februarie. Alte subiecte de pe agenda rundei vor problema monitorizării întreprinderilor complexului militar-industrial din Transnistria și situația din zona de securitate.
Vizita delegației "parlamentare" transnistrene la Moscova
O delegație a nou-alesului "Soviet Suprem" de la Tiraspol, condusă de președintele acestuia Evgheni Șevciuc, a întreprins o vizită de lucru la Moscova între 20-22 februarie. În cadrul vizitei, "deputații" transnistreni au avut întrevederi cu conducători ai facțiunilor și comitetelor Adunării Federale ruse, conducerea Dumei de Stat, precum și cu conducerea Uniunii Industriașilor și Întreprinzătorilor din Rusia. "Am venit în Rusia pentru a stabili legături inter-parlamentare, precum și contacte politice și economice. În plus, pentru noi este deosebit de importantă poziția Rusiei, la care apelăm în calitate de stat garant în procesul de reglementare transnistreană, în ceea ce privește respectarea prevederilor memorandumului din 1997, care reglementează relațiile dintre Moldova și Transnistria," a declarat Speaker-ul Șevciuk citat de Regnum.ru în cadrul conferinței de presă de bilanț din 22 februarie.
În cadrul aceleiași conferințe de presă Șevciuk a declarat că în cazul escaladării situației de conflict din Osetia de Sud și Abhazia, Transnistria va ieși din formatul de negocieri în problema transnistreană, în conformitate cu acordurile semnate anterior cu Osetia de Sud și Abhazia. De asemenea Șevciuk a susținut poziția Rusiei cu privire la universalitatea soluției care va fi aplicată în cazul Kosova, și care ar fi una potrivită și pentru Transnistria. Șevciuk s-a mai pronunțat împotriva retragerii forțelor de pacificare ruse din regiune, pe care le-a calificat drept garant al "stabilității și securității din regiune".
Republica Moldova - Consiliul Europei
La conferința de presă din 22 februarie 2006, Reprezentantul special al Secretarului General al Consiliului Europei a declarat că Republica Moldova trebuie să reformeze justiția, audiovizualul și să asigure libertatea presei și accesul liber la informație, pentru a demonstra că se încadrează în criteriile unui stat democratic autentic.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Guvernul Moldovei în cauza "Partidul Popular Creștin Democrat împotriva Moldovei", obligînd la plata a 4 mii de euro cheltuieli de judecată. PPCD a solicitat doar recuperarea cheltuielilor de judecată din motivul că "conștientizează gravitatea consecințelor pentru Executivul de la Chișinău în cazul în care acesta ar trebui să restituie sume impunătoare pentru acoperirea prejudiciilor morale și materiale cauzate". În anul 2002 PPCD a organizat manifestații de protest care nu au fost autorizate în modul stabilit de legislația Moldovei. Ca reacție, Ministerul Justiției a decis suspendarea activității partidului, pentru o lună de zile. Instanțele de judecată naționale au confirmat legalitatea deciziei Ministerului Justiției, fapt care a determinat PPCD să se adreseze în Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Decizia Curții menționează încălcarea de către autoritățile Moldovei a prevederilor art.11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitor la libertatea întrunirii și asocierii. De notat în context că recent Parlamentul a adoptat în prima lectură un proiect de lege care propune instituirea responsabilității materiale a oficialilor culpabili de sancționarea Republicii Moldova la CEDO. Fostul ministru al Justiției este în prezent secretar al Consiliului Suprem de Securitate de pe lîngă Președintele Republicii Moldova.
Republica Moldova - Uniunea Europeană
La 22 februarie s-a împlinit un an de la semnarea Planului de Acțiuni Republica - Uniunea Europeană, prilej cu care la Chișinău au fost făcute totaluri și estimări ale implementării documentului declarat prioritar pentru politica internă și externă a Moldovei.
Reprezentanții Comisiei Europene s-au declarat mulțumiți de realizările înregistrate în procesul implementării Planului de Acțiuni, dar susțin că rămîn încă multe de realizat în domeniul asigurării drepturilor omului, în combaterea corupției, reformarea sistemului judiciar, asigurarea libertății mass-media și audiovizualului. În calitate de realizări importante, șeful Delegației Comisiei Europene în RM a menționat deschiderea Delegației CE la Chișinău, desemnarea reprezentantului special al UE pentru RM și crearea unei Misiuni a UE pentru Asistență la Frontiera dintre Moldova și Ucraina, obținerea progreselor în domeniul reformelor economice, ș.a.
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene apreciază că autoritățile au reușit realizarea mai multor priorități trasate în Planul de Acțiuni, iar anul 2006 va fi unul decisiv în procesul implementării. În calitate de priorități sînt enunțate consolidarea democrației și statului de drept, asigurarea reformelor economice, inițierea unui dialog cu UE privind facilitarea regimului de vize. Autoritățile intenționează să elaboreze un program special de implementare a prevederilor Planului, care să stabilească domenii și sarcini distincte, reieșind din capitolele incluse.
Reprezentanții societății civile consideră că este înregistrat un anumit progres în implementarea Planului de acțiuni RM-UE, deși realizările ar putea fi mai mari. Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" și Centrul "Expert-Grup" au lansat cu sprijinul DFID un prim
Raport de monitorizare independentă a implementării Planului de Acțiuni. Conform constatărilor preliminare, s-a realizat un progres moderat într-un șir de domenii prioritare prevăzute de Planul de Acțiuni, progres datorat preponderent voinței politice, consensului social și factorilor de ordin extern. Stagnarea în anumite domenii se datorează și capacităților administrative insuficiente, inerției de adaptare la noile condiții create în procesul de implementare a Planului și lipsei resurselor economice și financiare pe potrivă. Domeniile în care se constată un anumit regres ar putea i puse pe seama unor abateri temporare sau a unor factori de influență singulari, concluziile definitive urmînd a fi făcute în dependență de evoluțiile ulterioare și de capacitățile autorităților de a corecta sau elimina abaterile. "ADEPT" și "Expert-Grup" consideră că pentru implementarea ordonată și progresivă a Planului de Acțiuni se impune elaborarea unui Program de măsuri concrete, diferențiate pe domenii, coordonate și puse în aplicare sub monitorizare strictă din partea autorităților și a opiniei publice. De asemenea, este necesar ca UE să se implice mai mut în proces, acordînd Moldovei ajutor tehnic, financiar și suport politic pentru implementarea Planului de Acțiuni.
Atitudine precaută față de extinderea UE
Cîțiva oficiali ai UE au făcut declarații din care rezultă că ar fi necesară o pauză în ceea ce privește extinderea și acceptarea unor noi candidați la aderare. Comisarul european pentru Politica Externă, Benita Ferrero-Waldner, s-a pronunțat pentru o "pauză și o reflecție" în ceea ce privește viitoarea extindere a Uniunii Europene. Ea consideră că populația din țările UE trebuie să facă față valului recent de lărgire, iar pentru aceasta este nevoie de mai mult timp.
Comisarul UE pentru Industrie, Gunter Verheugen, a fost și mai categoric în pronosticuri, apreciind că în viitorii 20 de ani țările din fosta Uniune Sovietică nu vor obține statutul de membru al UE.
Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene a opinat că declarațiile oficialilor de la Bruxelles privind perspectivele de aderare ale Moldovei la UE nu trebuie sa descurajeze autoritățile moldovene în implementarea politicilor de integrare europeană și că "nimeni in prezent nu poate sa treacă cu creionul pe harta politica a Europei și să spună că o țară sau alta nu va adera la UE". El a argumentat această părere prin faptul că și anterior, după respingerea Constituției Europene de cîteva țări, ideea stopării procesului de extindere a UE s-a vehiculat intens, însă ulterior a fost decisă acordarea statutului de asociat Albaniei, și inițiate negocieri de aderare cu Croația.
Republica Moldova - România
În cadrul vizitei la Chișinău a ministrului român de externe au fost examinate mai multe aspecte ale relațiilor dintre cele două țări. S-a discutat despre determinarea statutului politic al relațiilor moldo-române pînă la finele anului curent, partea română propunînd semnarea unui "Acord de parteneriat pentru Europa". Victor Stepaniuc, reprezentant al partidului de guvernămînt, consideră însă că este necesar un tratat de bază, document care se încearcă a fi semnat de mai mult timp. În replică, ministrul de externe al României a declarat că țara sa privește în viitor și "orice act care urmează să fie încheiat între cele două state, care angajează executivele celor două state și deci voința claselor politice din România și Republica Moldova are datoria să planifice viitorul și nu să revină întotdeauna insistent și fără rezultat asupra trecutului". De notat că Președintele Republicii Moldova nu s-a exprimat univoc în privința temei abordate, iar Ministrul de externe Andrei Stratan a afirmat că Chișinău acceptă discutarea Acordului cadrul de parteneriat bilateral pentru Europa, propus de autoritățile de la București, dar că va fi examinat și un "document de baza", care să stabilească relațiile bilaterale.
Ministrul de externe al României a declarat că în cadrul vizitei sale la Chișinău a fost examinată posibilitatea prezentării de către Președintele României a propriului Plan de reglementare transnistreană. Traian Băsescu ar putea prezenta acest plan în fața Parlamentului Republicii Moldova.
Ungureanu a mai declarat că va insista în cadrul executivului de la București pentru a simplifica și urgenta procedurile de examinare a cererilor de acordare a cetățeniei române depuse de cetățenii Moldovei, fără a modifica substanța legii ce reglementează principiile de acordare a cetățeniei. Această declarație a oficialului român a provocat nemulțumirea unor forțe politice de la București, care au expus temerea că intervențiile în procesul de acordare a cetățenei pot crea obstacole în aderarea României la UE, părere ce nu este însă suficient argumentată din punct de vedere politic și juridic.
Republica Moldova - Federația Rusă
Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Nicolai Reabov, a avut o întîlnire cu studenții și profesorii Institutului de Relații Internaționale din Moldova, în cadrul căreia au fost discutate aspecte ale colaborării bilaterale și evoluțiile politice de ultimă oră. Referindu-se la relațiile moldo-ruse, Reabov a declarat că Federația Rusă dorește consolidarea acestor relații pe bază de siguranță și beneficiu reciproc, în conformitate cu tratatul de prietenie și colaborare între cele două țări.
Ambasadorul a mai declarat că Federația Rusă nu se împotrivește dorinței Moldovei de a se integra în spațiul european, alegerea aparținînd oricărui stat suveran și independent, deși procesul de integrare este unul destul de complicat.
Cu referire la problema transnistreană, Nicolai Reabov a afirmat că nu poate fi vorba despre o "gaură neagră" a economiei, poziție care ar fi susținută și de autoritățile ucrainene. El mai spus că Rusia nu a recunoscut niciodată statutul Transnistriei în calitate de subiect internațional de drept și că conflictul trebuie soluționat "între cele două părți implicate".
Fiind întrebat despre "Cazul Pasat" și declarațiile lui Anatoli Ciubais în legătură cu ondamanrea fostului ministru al Apărării, Ambasadorul Federației Ruse a declarat că: "problema este simplă: Pasat este cetățean al Moldovei și de aceea, Rusia nu va întreprinde nici un fel de acțiuni"; "Ciubais este un manager, dar nu funcționar de stat" și "înaintarea unor note oficiale ar determina transferarea conflictului la nivel interstatal, ceea ce ar constitui o greșeală".
Republica Moldova în lume
Perfecționarea legislației electorale
Cristian Untilă
După alegerile parlamentare, Parlamentul nou-format a adoptat cîteva legi de modificare a Codului electoral, care au avut menirea să soluționeze unele din problemele indicate, însă Rezoluția 1465 (2005) și Recomandarea 1721 (2005) privind funcționarea instituțiilor democratice în Moldova, adoptate de Consiliul Europei (CE) în toamna anului trecut, au evitat să constate că situația în domeniu corespunde tuturor standardelor și au solicitat ca legislația și practicile electorale "să ia imediat în considerație recomandările Comisiei de la Veneția și ale OSCE/ODIHR".
Recomandările instituțiilor internaționale nu lăsau loc de interpretări sau tărăgănare, de aceea, Parlamentul adoptă, la 11 noiembrie 2005, Programul calendaristic al acțiunilor legislative în conformitate cu Rezoluția și Recomandările Comisiei pentru respectarea obligațiilor și angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, obligîndu-se să asigure prezentarea spre expertizare la CE, în termenele stabilite, a proiectelor de legi menționate în Program, pînă la adoptarea acestora. În privința Codului electoral, Hotărîrea Parlamentului Nr.284/11.11.2005 stabilește că proiectul de lege urmează a fi expertizat de Consiliul Europei în lunile ianuarie-martie 2006, iar legea finală trebuie să fie adoptată pînă în luna august 2006.
Obiecțiile și recomandările CE - OSCE/ODIHR scot în evidență cîteva aspecte principiale, vizînd nu numai legislația și practicile electorale, dar și domenii conexe, în privința cărora instituțiile internaționale s-au expus în repetate rînduri:
Considerațiile de mai sus sînt parțial valabile și în legătură cu recomandările de a revizui legislația despre partide, pentru a permite formarea unor partide regionale. O nouă lege cu privire la partide întîrzie să apară, iar modalitățile pe care intenționează să le aplice Parlamentul în condițiile consensului politic (conform Hotărîrii 284/11.11.2005), pentru revizuirea legislației actuale despre partide "în concordanță cu normele europene", nu sînt cunoscute la moment.
Legislatorii au stabilit noi reglementări referitoare la statutul membrilor Comisiei Electorale Centrale, dar aceste norme au dus la politizarea funcțiilor de membri ai CEC, mai ales că noile dispoziții nu asigură stabilitatea în funcție și toate garanțiile adecvate pentru excluderea influenței din partea celor care au desemnat candidaturile, situație care solicită modificarea unor prevederi din Codul electoral (art.16, 19 și 20), cerință menționată și de experții CE-OSCE/ODIHR.
Probleme pot apărea și în cazul birourilor electorale ale secțiilor de votare, deoarece, se atestă cazuri cînd în consiliul local majoritatea este deținută de un partid (bloc electoral) care și în Parlament are o majoritate de reprezentanți. Astfel, se va ajunge la situații în care majoritatea membrilor biroului electoral vor fi reprezentanții unui singur partid (bloc electoral) și în asemenea cazuri de competența membrilor reprezentanți ai altor partide și a observatorilor va fi condiționată legalitatea funcționării organului electoral respectiv.
În perspectivă însă, considerăm că ar fi necesare măsuri legislative și administrative menite să asigure depolitizarea funcționarilor electorali, instruirea unor persoane care vor participa permanent la alegerile de toate nivelurile, sub monitorizare independentă.
Asociația "ADEPT", în cadrul Proiectului "Perfecționarea Codului electoral", susținut de Fundația "Eurasia", a elaborat un pachet de documente privind legislația electorală a Republicii Moldova, conținînd:
Toate documentele elaborate sînt însoțite de notele explicative care argumentează prevederile incluse și estimează efectele implementării lor1.
Adoptarea modificărilor recomandate în Codul electoral și îmbunătățirea unor proceduri inerente ar permite închiderea capitolului dat din pachetul de monitorizare al Consiliului Europei și ar constitui un pas important în realizarea Planului de Acțiuni UE-RM, fapt pentru care credem că inițiativele elaborate merită o atenție majoră.
Pariuri pe cursul de schimb
Iurie Gotișan
Dincolo de cifrele diferite pe care le avansează bancherii, în comentariile acestora pe marginea cursului de schimb deseori se regăsesc două cuvinte care arată o convergenta de opinii.
Primul cuvînt e "apreciere" și este legat de leu, care, potrivit celor mai mulți dintre funcționarii bancari, ar putea să se întărească moderat în 2006, datorită în principal ponderii-record a creditelor în lei și investițiilor străine - fie ele directe sau speculative. Fără îndoială, importante sînt și milioanele de euro sau dolari care intră în țară de la moldovenii care muncesc în străinătate (în 2005 remitențele valutare au fost estimate la cca 1 miliard USD).
Cel de-al doilea cuvînt întîlnit frecvent în viziunea bancherilor care vorbesc despre piața valutară e "volatilitate". Mișcările mai puțin previzibile ale cursului valutar vor continua și în 2006, chiar dacă nu vor exista mari fluctuații. De fapt și intervenția directă a Băncii Naționale pe piața monetară și valutară ar putea amplifica volatilitatea pieței. Pe de alta parte însă, fluxurile comerciale (încasările din operațiunile de export-import) vor cîștiga o importanță ceva mai ridicată în evoluția cursului.
Volatilitatea despre care vorbește toata lumea este de fapt că a spune cum va evolua piața valutară este ca și cum "ai citi într-un glob de cristal", mai ales că piața valutară locală n-a fost una tocmai previzibilă nici în anul 2005. Considerațiile legate de piața valutară sînt interesante pentru toată lumea, dar întrebarea pe care și-o pune oricine citește sau ascultă previziuni valutare, cu gîndul la ratele de la casele de schimb valutar, la variațiile salariului negociat în valută ori la afacerile pe care urmează să le încheie e una exactă: cu cît vom cumpăra dolarul? Cu 13 lei? Sau cu 14? Dar euro-ul cît va fi?
Pentru întreg anul 2006, un curs mediu ar putea fi de 13,5 pentru dolar/leu. Cîțiva factori vor modela în următoarele luni piața valutară, iar printre ei se regăsesc, pe lîngă evoluția economiei în general, investițiile străine directe, evoluția deficitului comercial, creșterea prețurilor pentru gazele naturale, fluxurile de capital și, nu în ultimul rînd, deciziile băncii centrale.
De la începutul anului s-a observat o depreciere a leului moldovenesc față de principalele monede de referință, iar o cauză primară credem că este saltul perechii euro-dolar pe piețele internaționale - dat fiind faptul că piața locală într-o proporție foarte mare este dependentă de cea din exterior. Pe de altă parte, ca motive ale deprecierii considerăm că s-au suprapus atît factori sezonieri, cît și unii factori de durată.
De fapt, dacă din simplu interes ați încerca să monitorizați evoluțiile de pe piața valutară, apoi la începutul fiecărui an se observă o asemenea corectare a cursului (avînd în vedere că la început de an mulți importatori își fac rezerve masive cumpărînd valută, și probabil că Banca Națională, prin intermediul băncilor comerciale încearcă să intervină pe curs influențînd astfel creșterea inflației), deci o depreciere sezonieră. Iar factorii de durată - creșterea dramatică a deficitului balanței comerciale. Moldova a înregistrat în 2005 cel mai mare deficit comercial în toți acești ani de tranziție, iar acest deficit exercită presiuni, mai mari sau mai mici, asupra leului moldovenesc.
Contează ce se întîmplă și dincolo de granițe, de la performanțele economiilor din regiune și deciziile băncilor centrale americană și europeană la prețul petrolului pe piețele mondiale. Anul 2006 va marca, cel mai probabil, o rebalansare a factorilor de influență asupra cursului valutar pe piața locală. In opinia noastră, pe un taler al balanței se află deficitul comercial, care credem că se va menține și în 2006 la cote înalte și va acționa în sensul deprecierii leului. Ne referim la importurile-record de anul trecut și dezechilibrul dintre acestea și exporturi, care au generat un deficit comercial de peste 40% din PIB.
Pe celălalt taler al balanței s-ar afla factorii financiari care vor acționa, în opinia noastră, în sensul aprecierii leului. Influxurile de capital, împrumuturile externe private și investițiile străine directe (acestea se estimează a crește în 2006 pînă la 300 milioane USD) ar urma să crească în acest an. Rezultatul? Efectul cumulat va fi de apreciere în termeni reali a leului, sau chiar o ușoară apreciere nominală.
Ne putem aștepta oare la deprecieri bruște ale leului? Eventualitatea pare a fi exclusă dacă luăm în calcul rezervele valutare ale băncii centrale: ~600 milioane USD la începutul lunii ianuarie 2006. BNM are deci suficiente rezerve pentru a contracara o tendință puternică de depreciere a leului și pentru a menține nivelul prețurilor sub control.
Probabil că este încă prematur să estimăm care ar fi influența unor deprecieri masive a leului (bineînțeles, în cazul în care vor fi) asupra economiei în general, însă în particular deprecierea dezavantajează spre exemplu pe cei ce primesc salariile în lei moldovenești și doresc să-și facă rezerve sau economii procurînd valută străină, ei bineînțeles că pierd la schimb. Cei ce sînt avantajați sînt angajații ce primesc salariile în valută străină sau cel puțin acestea sînt nominalizate în valută, evident că ei sînt cei ce cîștigă ca urmare a schimbului în lei. În plus, ca rezultat al deprecierii profitorii sînt exportatorii, iar importatorii sînt în pierdere. În același timp, de pe urma deprecierii dezavantajat este și statul, cel care în ultima instanță cumpără agenți energetici, cum ar fi spre exemplu gazele naturale.
Probabil BNM va practica și în 2006 un regim valutar dirijat, mai ales pentru a ține în frîu inflația. Cei ce monitorizează piața valutară internațională prognozează o cădere a dolarului în 2006, iar principala cauză a "căderii" ar trebui căutată în SUA, cu un deficit comercial și de cont curent exorbitant. Pe plan mondial vor influența cursul performanțele economiei americane și cele ale economiei europene, prețul petrolului, politica BCE și a Rezervei Federale Americane.
Este important de înțeles impactul macroeconomic al evoluțiilor pe piața valutară internațională asupra balanței de plăți a Moldovei. În condițiile cînd majoritatea contractelor de export prevăd prețuri fixate în dolari, iar prețurile de import (cu excepția resurselor energetice) în euro (sau în dependență de euro) avem o situație tot mai dezastruoasă a balanței comerciale. Nu este exclus faptul că și în 2006 vom avea "supraperformanță" la capitolul deficit comercial.
În plus, cursul de schimb va avea impact asupra tuturor familiilor care au datorii în valută. Lumea bancară utilizează termenul efect de avuție și de bilanț. E simplu - cînd cursul leu-euro sau leu-dolar scade (leul se apreciază) plătești mai puțini lei pentru rambursarea împrumutului, deci îți rămîn mai mulți bani în buzunar, și invers. De notat că un leu puternic este pe placul BNM, pentru ca ajută la reducerea inflației, dar nu le place exportatorilor și, în final, nici Guvernului, pentru că afectează competitivitatea externă a economiei.
Piața financiară este peste tot în lume responsabilă pentru stabilirea cursului de schimb. Povestea leului moldovenesc devine din ce în ce mai fragilă, dacă privim în perspectivă. Unul dintre motivele de îngrijorare este, în opinia noastră, deficitul comercial. Chiar dacă acesta este, cel puțin momentan, finanțat fără probleme evoluțiile similare din țările est-europene (Ungaria, Cehia sau Polonia) arată că, mai devreme sau mai tîrziu, se ajunge la o criza monetară.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |