![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20060314/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Colaborare cu societatea civilă
Președintele Parlamentului a convocat organele de lucru ale Parlamentului într-o ședință la care au fost examinate procedurile de punere în aplicare a Concepției privind cooperarea dintre Parlament și societatea civilă, adoptată la finele anului 2005 (HP nr.373-XVI din 29.12.2005). Șeful legislativului a solicitat președinților de comisii permanente să acorde atenție sporită cooperării cu societatea civilă, respectînd întocmai procedurile stabilite prin Hotărîrea Biroului permanent din 16.02.2006, care determină mecanismul concret de aplicare a Concepției: plasarea proiectelor de acte legislative pe pagina web a Parlamentului; recepționarea în termen de 15 zile a contribuțiilor organizațiilor societății civile; examinarea propunerilor și întocmirea raportului asupra lor.
Ulterior Președintele Parlamentului a invitat reprezentați ai mai multor asociații obștești la o întrunire dedicată începerii procesului de cooperare cu Parlamentul. Marian Lupu a afirmat că toate premisele pentru demararea cooperării sînt pregătite și procesul de cooperare cu societatea civilă trebuie axat pe două domenii:
De notat că la finele lunii februarie pe web-siteul oficial al Parlamentului au început să fie plasate proiecte de acte legislative, însă procesul nu are un caracter odonat, se confruntă cu deficiențe tehnice: lipsesc notele de argumentare și alte acte adiționale necesare, lipsește informația operativă despre intrarea în Parlament a documentelor respective. De asemenea, proiectele sînt plasate selectiv, în timp ce Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI indică că vor fi plasate toate proiectele de acte legislative "înregistrate în modul stabilit". Astfel, nu au fost propuse pentru discuții publice proiectele care ulterior au provocat cele mai controversate și aprinse discuții în cadrul ședințelor plenare: proiectele de legi despre facilitățile administrative și fiscale pentru agenții economici din stînga Nistrului; proiectul Legii privind importul articolelor din granit utilizate pentru reconstrucția Memorialului Slavei Militare din municipiul Chișinău; proiectul noii legi a viei ți vinului; proiectul legii privind accesul prin Internet la actele oficiale; proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la Agentul Guvernamental; proiectul hotărîrii privind rezultatele controlului executării legii cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice etc.
Agenția "Moldpres" informează că la 2 martie Biroul permanent al Parlamentului a aprobat un Regulament despre acreditarea reprezentanților mijloacelor de informare în masă la lucrările Parlamentului, precum și o listă a jurnaliștilor acreditați. Se menționează că acreditarea jurnaliștilor la ședințele plenare, ședințele comisiilor permanente, conferințe de presă și alte evenimentele publice din cadrul legislativului se va efectua "de către Biroul Permanent al Parlamentului la propunerea Serviciului de Presă și Imagine". De asemenea, se instituie o serie de temeiuri pentru retragerea legitimației de acreditare: comportament inadecvat; acțiuni provocatoare, scandal și alte acțiuni ce contravin "normelor general recunoscute". Proiectul regulamentului respectiv nu a fost dat publicității, însă în timpul apropiat Condițiile de acreditare și eliberare a legitimațiilor, precum și lista jurnaliștilor acreditați urmează a fi plasate pe pagina web a Parlamentului. Remarcăm că în anul 2002, îndeplinind recomandările Consiliului Europei, deputații au exclus din Regulamentul Parlamentului norma ce permitea retragerea autorizației reprezentantului mass-media de a asista la ședințele plenare, dacă acesta prezenta informații "vădit inexacte privind lucrările Parlamentului" și nu se subordona observațiilor președintelui ședinței plenare. Din 2002 și pînă în nul 2005 reprezentanții mass-media erau acreditați în Parlament fără aplicarea unor regulamente și condiții speciale de acreditare.
1.2. Acte legislative
1.3. Control parlamentar. Declarații
Întrebări și interpelări
Declarații
2.1. Remanieri
Prin hotărîrea Guvernului din 1 martie 2006, Ion Chicu a fost numit viceministru al Finanțelor. Pînă la numire Ion Chicu a exercitat funcția de consilier al Prim-viceprim-ministrului Zinaida Greceanîi.
Tot la 1 martie Guvernul a aprobat numirea Mariei Cara în funcția de rector a Universității de Stat din Comrat.
La ședința din 7 martie 2006 Guvernul a aprobat propunerea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene privind numirea Lidiei Guțu, în funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în România.
La aceeași ședință din 7 martie Valentin Crudu a fost numit viceministru al Educației, Tineretului și Sportului, iar Valeriu Țurcanu a fost numit în funcția de viceministru al Culturii și Turismului.
2.2. Hotărîri
Hotărîrea privind majorarea compensațiilor nominative. În legătură cu majorarea tarifelor la gazele naturale Guvernul a decis majorarea cu 37 la sută, începînd cu 1 februarie 2006, a compensațiilor nominative acordate unor categorii de populație pentru compensarea cheltuielilor legate de utilizarea gazelor naturale. Numărul beneficiarilor se estimează la peste 120 mii persoane, iar costul anual al majorării va cifra circa 7,5 milioane lei (circa 577 mii dolari SUA). Costul anual al aplicării Legii nr.933/2000 cu privire la protecția socială specială a unor categorii de populație se estimează la 220 milioane de lei (circa 17 milioane dolari SUA).
Hotărîrea despre aprobarea proiectului de lege privind scutirea de unele plăți a mărfurilor și serviciilor utilizate pentru construcția centralei electrice de la Burlăceni. Executivul propune Parlamentului să scutească de plata taxelor vamale și TVA mărfurile și serviciile importate în scopul investițiilor capitale la construcția centralei electrice din apropierea satului Burlăceni, raionul Cahul. În opinia Ministerului Industriei și Infrastructurii, acordarea facilităților ar permite urgentarea construcției centralei și ar reduce costul obiectivului, fapt care se va reflecta și asupra tarifelor la energia electrică ce va fi ulterior livrată de această centrală. Construcția centralei se realizează de Compania "Mold Itera Energy", care intenționează să investească astfel timp de trei ani circa 250 milioane de euro. De notat că anterior Guvernul a mai propus aplicarea scutirilor respective pentru construcția de la Burlăceni și pentru una similară la Bălți, iar Parlamentul a adoptat legea respectivă după dezbateri aprinse și contradictorii. Ulterior însă Președintele Republicii a refuzat să promulge legea din cauza caracterului dubios și netransparent al afacerii și legislativul a fost de acord cu aceste calificări, respingînd legea. După apariția conflictului cu Centrala electrică de la Dubăsari și majorarea prețului la gazele naturale tema securității și independenței energetice a căpătat însă valori primare și se poate vedea că autoritățile revin la realizarea unor proiecte care păreau să eșueze.
Hotărîrea privind alocarea mijloacelor financiare pentru efectuarea studiului de fezabilitate a construcției unei linii de curent electric cu tensiune înaltă. Guvernul a alocat din fondul de rezervă 1,5 milioane de lei (circa 115 mii dolari SUA) pentru finalizarea studiului de fezabilitate a construcției liniei de tensiune înaltă de 330 MW "Bălți-Novodnestrovsk". Anterior, construcția dată a fost menționată drept prioritate pentru asigurarea securității energetice a țării, ea asigurînd importul de energie electrică din Ucraina și exportul energiei electrice în Balcani.
Hotărîrea privind Programul de dezvoltare a capitalei. Guvernul a aprobat în calitate de priorități pentru anul 2006 în dezvoltarea municipiului Chișinău: construcția liniei de troleibuz pînă la Universitatea Agrară de Stat (pînă la finele lunii aprilie); finalizarea lucrărilor de reparație la Catedrala "Nașterea Domnului"; redimensionarea și reconstrucției Complexului memorial "Eternitate"; reconstrucția stației de epurare biologică a apei și construcția Gării de Nord. La propunerea prim-ministrului, în program a fost inclusă și reconstrucția drumului spre Aeroportul Internațional Chișinău.
Hotărîrea de aprobare a Regulamentului privind ordinea de aplicare a semnăturii digitale în documentele electronice ale autorităților publice. Regulamentul determină condițiile de aplicare a semnăturii digitale în documentele electronice ale autorităților publice, ordinea de certificare a cheilor publice, obligațiile și drepturile persoanei care aplică semnătura digitală, cerințele de asigurare a securității etc. Aplicarea regulamentului constituie una din condițiile funcționării sistemului "Guvernul Electronic", astfel fiind create premize favorabile pentru implementarea schimbului electronic de documente de serviciu, se reduce timpul necesar pentru executarea și coordonarea documentelor, sporește controlul asupra executării.
Hotărîrea privind instituirea Comisiei naționale pentru elaborarea rapoartelor inițiale și periodice privind implementarea convențiilor internaționale la care Republica Moldova este parte. Este aprobată componența și Regulamentul de activitate a Comisiei, conform căruia, printre sarcinile ei principale vor fi:
Hotărîrea Guvernului privind alocarea mijloacelor financiare Revistei "Moldova". Din Fondul de rezervă al Guvernului a fost alocată, în calitate de ajutor material unic, suma de 457,7 mii lei (35 mii dolari SUA) "pentru acoperirea parțială a cheltuielilor de întreținere". Revista "Moldova" a fost fondată prin Hotărîrea Guvernului nr.1128 din 17.09.2003, executivul fiind unicul fondator al acesteia, cu o cotă de 10 mii lei (770 dolari SUA) . Conform statutului revistei, aceasta activează pe principii de autogestiune, sursele financiare fiind formate din: cotele financiare și materiale ale Fondatorului; veniturile obținute de la comercializarea Revistei, altei producții poligrafice și a mărfurilor, precum și de la prestarea serviciilor, publicitate etc.; creditele bancare, alte credite; donații cu caracter de binefacere; alte surse care nu sînt interzise de legislația în vigoare. De notat în context că anterior opoziția parlamentară a solicitat Guvernului să-și retragă calitatea de fondator în două ziare republicane, lucru care s-a și realizat pe parcursul anului 2005.
2.3. Ședințe. Decizii. Declarații
Realizarea Programului "Satul Moldovenesc"
În cadrul unei ședințe de Guvern a fost analizată activitatea de realizare a Programului național "Satul Moldovenesc" pe parcursul anului 2005. Conform informațiilor prezentate, pentru implementarea Programului în anul trecut au fost cheltuiți 1,7 miliarde de lei (peste 130 milioane USD), dintre care numai 370 milioane (28 milioane USD) au constituit contribuții ale bugetului de stat. Restul contribuțiilor au fost asigurate din bugetele locale, investiții locale și străine, asistență financiară nerambursabilă. Majoritatea mijloacelor au fost direcționate spre dezvoltarea rețelelor telefonice, de gazificare, înființarea plantațiilor, construcția și modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă etc. Cele mai mari sume au fost valorificate de UTA Găgăuzia, raioanele Orhei, Ialoveni și Hîncești. Pentru anul 2006 suma investițiilor se estimează la peste două miliarde de lei, dintre care 600 milioane din bugetul de stat.
Primul raport despre realizarea SCERS
Ministerul Economiei și Comerțului a prezentat Guvernului un prim raport de evaluare a implementării Strategiei de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei. Documentul nu este dat publicității, dar conform unor date comunicate mass-media rezultă că în anul 2005 investițiile străine directe în economie au constituit 260 milioane dolari SUA, atingînd astfel cea mai mare cotă din ultimii zece ani. În calitate de priorități pentru perioada următoare sînt enunțate elaborarea unei Strategii privind atragerea investițiilor și promovarea exporturilor, a Strategiei de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii pentru anii 2006-2008, colaborarea cu organismele financiare internaționale, intensificarea cooperării cu Organizația Mondială a Comerțului, micșorarea deficitului balanței comerciale.
Prioritatea Strategiei ocupării forței de muncă
În timpul apropiat Ministerul Economiei și Comerțului urmează să definitiveze Strategia de ocupare a forței de muncă pentru perioada 2006-2020. Anul curent principalele eforturi ale ministerului de ramură se vor axa pe necesitatea creditării pentru crearea locurilor noi de muncă, elaborarea unui sistem de analiză și prognoză reală a pieței muncii. Conform unor date ale MEC, în anul 2005 doar 24,6 mii de șomeri (41 la sută din numărul celor înregistrați) au fost plasați în cîmpul muncii.
Comentariu referitor la situația creată pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene
Serviciul de presă al Guvernului a difuzat un comunicat al Primului-ministru, în care se dau aprecieri situației din regiunea transnistreană, menționîndu-se și următoarele:
3.1. Decrete
La 3 martie 2006 Președintele Republicii Moldova a semnat decretele privind numirea unor ambasadori:
În perioada 1-10 martie 2006 au fost publicate zece decrete ale șefului statului privind acordarea distincțiilor oficiale.
Dumitru Ursu, ex-prim-viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei a fost decorat cu ordinul "Gloria Muncii". De notat că Ursu, în vîrstă de 46 ani, a demisionat din funcția pe care a deținut-o începînd cu anul 1992, din motive care nu sînt pe deplin cunoscute.
3.2. Ședințe. Declarații
Renovarea unor monumente și sedii
Președintele Republicii Moldova a prezidat o ședință de lucru în problema renovării și amenajării Complexului muzeal "Alexei Mateevici" din satul Zaim, raionul Căușeni. Urmează a fi renovate casa părintească a poetului, biserica în care a slujit tatăl acestuia, mormîntul poetului și clădirea fostei școli primare, în care a învățat Alexei Mateevici. După cum transmite mass-media, șeful statului a insistat ca reparația și restaurarea obiectelor menționate să poarte un caracter capital și să includă consolidarea fundamentelor, pereților, restabilirea aspectului istoric al edificiilor, amenajarea teritoriului, repararea drumului de acces, construcția sistemelor de termoficare și asigurare cu apă. Voronin a propus ca pentru acoperirea financiară a lucrărilor să fie antrenate diferite surse: bugetul central și local, Fondul Investițiilor Sociale, sponsorizări etc.
La 2 martie Vladimir Voronin a convocat o ședință de lucru pentru discutarea problemei edificării unui nou sediu pentru Colegiul Național de Coregrafie. Președintele țării a opinat că noul sediu al Colegiului Național de Coregrafie trebuie construit conform celor mai moderne cerințe în domeniu, iar edificarea lui ar trebui să devină o prioritate pe agendele Ministerului Culturii și Turismului, Ministerului Educației, Tineretului și Sportului, Agenției pentru Dezvoltare Regională și Primăriei capitalei. El a propus în calitate de soluție provizorie, ca Guvernul să identifice posibilități pentru finanțarea ritmică a lucrărilor de construcție a anexei la actualul sediu al Colegiului.
Ordine și legalitate în sistemul de expertiză medicală
Agenția "Moldpres" informează că la 9 martie Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință în problema mecanismului de atribuire a gradelor de invaliditate, la care au participat factori respeonsabili din cadrul Guvernului, Parlamentului și Președinției, reprezentanți ai Asociației Invalizilor. La ședință, șeful Consiliului Republican de Expertiză Medicală a Vitalității, Leonid Zaharia, a prezentat un raport privind activitatea sistemului de expertiză medicală, în care a menționat nereguli grave, existente în domeniu. Potrivit rezultatelor unor controle efectuate au fost atestate cazuri de stabilire a gradului de invaliditate în lipsa documentelor corespunzătoare, a fost atestată lipsa în arhive a 16 mii de dosare de expertiză medicală. Directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției a informat că recent a fost depistat un număr considerabil de cazuri de falsificare a dosarelor medicale la stabilirea invalidității, în anul 2005 numărul dosarelor falsificate constituind circa 20%. La ședință "s-a decis că Guvernul va examina oportunitatea sistării, începînd cu 1 aprilie anul curent, a eliberării pensiilor de invaliditate acelor persoane, ale căror dosare medicale lipsesc din arhive și care refuză să fie reexpertizate pentru reconfirmarea dosarelor".
De notat în context că la finele anului trecut presa a relatat depre apariția unui conflict de proporții în cadrul Consiliului de Expertiză Medicală a Vitalității, mai mulți medici-experți fiind suspendați din funcții pentru desfășurarea unor cercetări de serviciu. Aceștia, la rîndul lor, au acuzat pe șeful Consiliului de abuz în serviciu și cazuri de corupție, invocînd obținerea frauduloasă a gradelor de invalidiatate de către persoane apropiate funcționarilor din cadrul Președinției, Guvernului și Ministerului Sănătății.
Planul de dezvoltare a capitalei
Serviciul de presă al președinției comunică că Vladimir Voronin a convocat o ședință în problema realizării planului de dezvoltare a municipiului Chișinău în anul 2006. Propunerile avansate în acest sens de către conducerea Primăriei au vizat reconstrucția Catedralei "Nașterea Domnului", construcția unui azil pentru bătrîni, reparația centrului pentru minori, reconstrucția și redimensionarea Complexului Memorial, finalizarea construcției Gării de Nord, construcția liniei de troleibuz în direcția Universității Agrare, continuarea amenajării cartierelor locative și realizarea unor proiecte de construcție a mansardelor etc. Șeful statutlui a cerut urgentarea lucrărilor de proiectare, identificarea unor soluții optime la stabilirea devizelor de cheltuieli și gestionării gospodărești a mijloacelor repartizate pentru dezvoltarea municipiului în anul 2006.
Declarații la "Moldova 1"
În cadrul apariției la postul de televiziune "Moldova 1" Președintele Republicii Moldova a făcut o seriie de declarații privind apectele politicii interne și externe a țării:
1. Sectorul real
În 2005 economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 7,1%, iar PIB în prețuri comparabile a constituit 34,2 miliarde de lei (2,7 miliarde USD). În același timp, ritmul de creștere s-a dovedit a fi inferior celui din 2004, cînd creșterea a fost de 7,3%.
În particular, creșterea PIB a fost determinată atît de evoluțiile pozitive din sectoarele de bunuri și servicii, cît și din colectarea considerabilă a impozitelor pe produs și import. Totodată, peste 60% din acumulările PIB revin pe seama serviciilor și comerțului, pe cînd ponderea industriei și agriculturii rămîne a fi destul de mică. Spre exemplu, sectorul agricol a înregistrat o creștere de numai 1% față de 2004 și a avut o pondere de cca 25% la formarea PIB în 2005.
...însă ritmurile de creștere au încetinit, ca de altfel și în alte state din spațiul CSI
Pe de altă parte, potrivit datelor Comitetului de Statistică al CSI cea mai înaltă creștere economică a fost înregistrată în Azerbaidjan - 26,4%, urmat de Armenia cu 13,9%, Belarus și Kazahstan cu o creștere de 9,2% a PIB. Dacă s-ar face un clasament potrivit creșterii PIB Republica Moldova s-ar situa pe locul patru între statele CSI. De fapt, potrivit unui recent raport al ONU țările în tranziție (inclusiv cele din CSI) au înregistrat cele mai înalte niveluri de creștere economică între 2000-2005, cu o medie de 6%, iar statele CSI o medie de 7%. Pe de altă parte, doar în Armenia și Azerbaidjan nivelurile creșterii economice în 2005 au fost mai mari ca în 2004, evoluție reflectată în graficul de mai jos.
Sursa: Comitetul de Statistică al CSI și calculele noastre
Potrivit prognozelor guvernamentale creșterea PIB pentru 2006 este de 6,5%, însă aceasta ar putea diminua moderat pînă la 5% ca urmare a creșterii prețurilor la carburanți și a unui grad încă mic de concentrare a investițiilor în procesul de producție. Volumul mare al transferurilor bănești din străinătate și prețul energiei de import în creștere ar putea genera o inflație mai mare în 2006.
Pe de altă parte, grupul britanic EIU (Economist Intelligence Unit) prognozează un ritm mediu de creștere de 4,1% pentru Europa Centrală și de Est (Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia), 4,4% pentru statele balcanice (Bulgaria, Croația, Macedonia, România și Serbia și Muntenegru), 6,6% pentru țările baltice (Estonia, Lituania, Letonia) și 5,9% pentru țările din CSI (Azerbaidjan, Kazahstan, Moldova, Rusia, Ucraina Uzbekistan).
2. Prețurile și inflația
În ianuarie 2006 rata inflației a fost cu 1,9% mai mare față de decembrie 2005, iar pentru luna februarie indicele prețurilor de consum a constituit 1,4%. Cumulativ pentru primele două luni ale anului rata inflației a fost înregistrată o rată a inflației de 3,3%. În opinia noastră acest nivel se va menține și pentru luna martie sau chiar va crește moderat. Cea mai mare creștere a prețurilor a fost la tarifele pentru serviciile prestate populației cu 3,3% (generată în mare parte de majorarea prețurilor pentru consumul de gaze naturale), prețurile pentru produsele alimentare au crescut cu 3,1%, iar cele la produsele nealimentare - cu 2,6%.
În baza datelor BGC (bugetelor gospodăriilor casnice), în 2006 în calcularea IPC (indicelui prețului de consum) produsele alimentare vor deține o cotă de 44,5%, față de nivelul din anul trecut de 45,77%, cele nealimentare 30,19%, în comparație cu 29,77% din anul trecut, iar serviciile prestate populației vor constitui 25,36%, față de 24,47 din 2005.
...Moldova situîndu-se pe poziția a trei între țările CSI după nivelul creșterii prețurilor
Republica Moldova se situează locul trei între statele CSI după nivelul creșterii prețurilor de consum, ritmuri mai mari de creștere a prețurilor fiind înregistrate doar în Armenia și Rusia, respectiv, 3,6% și 2,4%. După Moldova urmează Tadjikistan, cu o rată a inflației de 1,5%, Azerbaidjan, Belarus și Kîrgîzstan, cîte 1,3%. Celei mai mici creșteri de prețuri au fost înregistrate în Ucraina, Georgia, respectiv, cîte 1,2% și Kazahstan, cu cea mai mică inflație din CSI - de 0,9%.
Sursa: Comitetul de Statistică al CSI și calculele noastre
Guvernul și Banca Națională au prognozat pentru acest an un nivel al inflației de pînă la 10%, nivel care în opinia noastră va fi greu de menținut ținînd cont de faptul că economia ar putea fi afectată de scumpirea resurselor energetice. Menționăm că în februarie a.c. au fost majorate tarifele la gazele naturale cu cca 37%, tarife care la rîndul ar putea genera și o scumpire a energiei electrice.
3. Sectorul bancar
Activele totale ale sistemului bancar din Moldova au crescut, în luna ianuarie, cu 147 milioane de lei (11,4 milioane USD), estimîndu-se că tendințele de creștere înregistrate în ultimii doi ani se vor menține și în continuare. Valoarea activelor era de cca 18,2 miliarde de lei (cca 1,401 miliarde USD sau 1,175 miliarde Euro) la începutul lui februarie. Pentru comparație, valoarea activelor sistemului bancar din România este estimată la peste 36 miliarde Euro, active ce sînt de 30 ori mai mari decît cele din sistemul bancar din Republica Moldova.
...însă volumul depozitelor la termen în lei moldovenești s-a redus...
În același timp, volumul depozitelor la termen în lei moldovenești s-a redus, cauzat în principal de scăderea volumului depozitelor atrase de la persoane juridice. Pe cînd ponderea depunerilor la termen ale persoanelor fizice s-a majorat cu 11,7% față de luna decembrie 2005, pînă la nivelul de 69,8% din volumul total al depozitelor în moneda națională atrase în ianuarie 2006.
...pe fundalul undei rate a dobînzii mai ridicate
În luna ianuarie rata medie a dobînzii la depozitele la termen în lei moldovenești a crescut cu 0,28 p.p., constituind 10,83% (7,91% pentru persoane juridice și 12,10% pentru persoane fizice, în comparație cu 7,98% și 12,41%, respectiv, în luna decembrie 2005). În același timp, rata medie a dobînzii la depozitele în valută străină s-a micșorat cu 0,18 p.p., constituind 5% (4% pentru persoane juridice și 5,19% pentru persoane fizice).
Potrivit datelor BNM la începutul lunii februarie soldul depozitelor în sistemul bancar a însumat 11,245 miliarde lei, micșorîndu-se cu 10,8 milioane lei (0,1%) față de luna decembrie 2005. Scăderea acestuia a fost provocată de diminuarea depozitelor în monedă națională cu 211,4 milioane lei (3,2%).
Din cauza dobînzilor mici la depozite populația ar putea să-și caute alte plasamente...
Prognoză pentru 2006: Valoarea și numărul creditelor vor crește, nu același lucru se va întîmpla, însă, cu depozitele - din cauza dobînzilor mici, e foarte probabil că oamenii vor căuta să-și depună economiile în alte plasamente, mai rentabile.
Băncile centrale din lume își modifică rezervele valutare...
Conform unui sondaj publicat la jumătatea lui februarie 2006 de publicația Central Banking, care apare la Londra, anul trecut a evidențiat o tendință de migrare de la dolar către euro a rezervelor valutare naționale. Sondajul Central Banking a fost realizat în rîndul a 56 de bănci centrale din lume.
Euro
10 bănci și-au redus proporția rezervelor în Euro.
23 de bănci au crescut proporția rezervelor valutare în Euro.
Majoritatea celor care s-au reorientat spre euro au fost bănci centrale europene din afara zonei euro.
Dolar
15 bănci și-au redus proporția rezervelor în USD.
12 bănci au crescut proporția rezervelor valutare în USD.
Majoritatea celor ce s-au consolidat pe dolar au fost bănci centrale din Asia, America Latină și alte țări producătoare de petrol.
Rezervele deținute de băncile participante la sondaj reprezintă cca 42% din totalul de 4,4 trilioane de USD aflat în administrarea băncilor centrale din lume la sfîrșitul lunii iunie 2005. Banca Națională a Moldovei deține rezerve valutare în valoare de cca 600 milioane USD, iar 30% din acestea sînt denominate în Euro.
4. Finanțe publice
În perioada ianuarie-februarie 2006 la bugetul de stat au fost acumulate venituri de bază în sumă de cca 1,1 miliarde lei (71,2 milioane Euro), venituri care au crescut cu 22,2% față de primele două luni ale anului 2005. Însă această creștere pronunțată ar putea fi temperată ca urmare a micșorării ratei impozitului corporativ pînă la 15%, scăderea veniturilor agenților economici datorită creșterii prețurilor la resursele energetice, reglementările guvernamentale și nu în ultimul rînd barierile comerciale, cum ar fi cele impuse de Rusia.
5. Comerțul extern
Deficitul comercial al Moldovei a înregistrat, în luna ianuarie, nivelul de 76,5 milioane USD și a crescut de aproape 1,9 ori față de ianuarie 2005, cu "perspective" de creștere pronunțată în lunile următoare. Datele statistice arată că volumul comerțului extern pentru prima lună a anului a fost de 220 milioane USD, fiind cu peste 17% mai mare decît în ianuarie 2005. Cu toate că principalii parteneri ai Moldovei în relațiile de export-import rămîn a fi țările din spațiul CSI cu o cotă de 46,7% în total, ponderea exporturilor moldovenești în statele UE a crescut de la 29,7% în decembrie 2005 la 34,7% în ianuarie 2006, creștere care s-a datorat în mare parte reorientării producției alimentare si vegetale spre UE.
Valoarea și volumul exporturilor moldovenești ar putea crește ca urmare reluării importului de zahăr din Moldova de către România și Ucraina (pentru ultima un proiect în acest sens urmează să fie examinat în timpul apropiat de către Guvernul de la Kiev). Guvernul a prognozat pentru 2006 o creștere cu 13% a exporturilor, și cu 11% a importurilor.
Procedurile vamale unificate moldo-ucrainene
La 3 martie Ucraina a purces la implementarea procedurilor unificate de control vamal la frontiera moldo-ucraineană în urma acordurilor atinse cu partea moldovenească cu privire la mecanismul de punere în aplicare a Declarației premierilor moldovean și ucrainean în această problemă (a se vedea e-journal-ul nr. 68). Astfel, din 3 martie, autoritățile vamale ucrainene permit trecerea peste frontiera moldo-ucraineană, inclusiv segmentul transnistrean al acesteia, doar a mărfurilor însoțite de documentele vamale oficiale ale Republicii Moldova. Autoritățile moldovene au introdus mai multe facilități pentru înregistrarea provizorie a întreprinderilor transnistrene la Camera Înregistrării de Stat a RM, care includ și acordarea acestora a certificatelor care permit schimburile comerciale în regim preferențial cu Ucraina. În plus, la 10 martie Parlamentul de la Chișinău a adoptat o lege care prevede rambursarea valorii taxelor vamale agenților economici transnistreni care vor realiza operațiuni de export-import în baza certificatelor vamale moldovenești.
Salutate de către Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă și de Securitate a UE, Javier Solana, măsurile moldo-ucrainene au fost primite cu multă iritare atît la Tiraspol, cît și la Moscova. La 4 martie Ministerul rus de Externe a dat publicității un comunicat în care își exprimă îngrijorarea în legătură cu impunerea "inopinată" a măsurilor de "înăsprire" a regimului de tranzit a mărfurilor transnistrene prin frontiera moldo-ucraineană. Sub pretextul de restabilire a ordinii la frontieră, Ucraina și Moldova exercită presiuni economice asupra Transnistriei pentru a o forța pe aceasta să cedeze în probleme legate de reglementarea transnistreană, se mai afirmă în comunicat. La 10 martie Duma de Stat a Rusiei a adoptat o declarație "Cu privire la încălcarea de către Ucraina a acordurilor cu privire la reglementarea transnistreană și stabilirea unei blocade economice totale împotriva Transnistriei". Invocînd drepturile celor "170,000 de conaționali" care locuiesc în regiunea transnistreană, deputații ruși își exprimă îngrijorarea în legătură cu situația tensionată creată în urma introducerii procedurilor vamale unificate moldo-ucrainene. Noile măsuri vamale sînt calificate drept "măsuri economice represive" față de Transnistria, intenționate să o facă pe aceasta să accepte planul moldovenesc unilateral de reglementare transnistreană. Deputații ruși cer anularea procedurilor vamale moldo-ucrainene și revederea acestora. Atît comunicatul Ministerului de externe, cît și declarația Dumei de Stat invocă Memorandumul de la Moscova din 1997 care ar stabili dreptul Transnistriei la activitatea comercială externă de sine stătătoare. Autoritățile de la Chișinău au precizat în repetate rînduri că acest drept poate fi exercitat de către Transnistria doar în cîmpul constituțional și în baza legislației RM, ceea ce se și încearcă a realiza prin unificarea procedurilor vamale moldo-ucrainene.
Autoritățile transnistrene au calificat măsurile moldo-ucrainene drept "blocadă economică" și au acuzat Ucraina că a luat partea RM în conflict. Liderul transnistrean Igor Smirnov a amenințat chiar că Transnistria se va retrage din procesul de reglementare transnistreană în răspuns la introducerea acestor măsuri. La 10 martie "ministrul economiei" al regiunii a declarat că Transnistria a suferit pierderi în valoare de circa 20,2 milioane de dolari în urma introducerii "blocadei economice" de către Ucraina. Acestea s-ar datora în primul rînd întreruperii activității a 10 întreprinderi transnistrene, care sînt principalii plătitori la bugetul regiunii, și trecerea în regim de lucru de 3-4 zile de lucru pe săptămînă a altor 20 de întreprinderi. În regiune au loc mitinguri de protest organizate de așa-zisele organizații obștești patriotice, inclusiv corporația de tineret "Prorîv", creată cu sprijinul departamentului de securitate transnistrean și a administrației de la Kremlin. Liderul separatist Igor Smirnov a emis la 7 martie un decret prin care interzice finanțarea externă a organizațiilor neguvernamentale din regiune. Mai multe mass-media transnistrene și ruse au transmis informații cu privire la creșterea prețurilor la produsele de consum curent și au avertizat cu privire la alte posibile consecințe umanitare nefaste pe care acțiunile Ucrainei le-ar putea avea asupra regiunii transnistrene.
În același timp, departamentul ucrainean de grăniceri a declarat că nu creează obstacole pentru tranzitul mărfurilor transnistrene peste frontiera moldo-ucraineană. "Problemele și cozile de mijloace de transport care apar la punctele de trecere la frontiera cu Transnistria sînt create în mod artificial și unilateral de către partea transnistreană", se arată într-un comunicat de presă al departamentului ucrainean. Aceste afirmații au fost confirmate de către reprezentantul special al Ucrainei pentru reglementarea transnistreană, Dmitri Tkaci, care a declarat la 10 martie la Odesa că "Transnistria se ocupă cu autoblocada și autoizolarea". "Am vizitat punctele de trecere de pe porțiunea transnistreană a frontierei. Pot să spun cu încredere că nu există nici o blocadă. Din contra, Transnistria blochează ea însăși trecerea transporturilor care merg în regiune", a declarat Tkaci aducînd drept exemplu 10 camioane încărcate cu pulpe de găină aparținînd firmei "Șerif", pe care vama transnistreană nu le lase să intre în regiune după ce au trecut vama ucraineană. "Putem vorbi astăzi despre o autoblocadă. Transnistria vrea în acest fel să rupă toate acordurile, să creeze o isterie în jurul așa-numitei blocade. Astfel, administrația de la Tiraspol face presiuni asupra Kievului", a mai declarat oficialul ucrainean. Președintele ucrainean Victor Iușcenko a afirmat la 11 martie că poziția Ucrainei vizavi de situația de pe porțiunea transnistreană a frontierei moldo-ucrainene corespunde normelor internaționale și planului de reglementare transnistreană, sprijinit atît de partea moldovenească, cît și de cea ucraineană. Iușcenco a declarat că în viitorul apropiat la Kiev vor avea loc consultări cu partea transnistreană cu privire la situația creată. De asemenea, Iușcenco a declarat că Ucraina va reglementa toate problemele de ordin comercial-economic cu Moldova reieșind din recunoașterea integrității teritoriale, independenței și suveranității Moldovei și în baza normelor internaționale în vigoare. Potrivit președintelui ucrainean, procedurile vamale la frontiera moldo-ucraineană au fost introduse în vederea asigurării transparenței modului de trecere a frontierei, iar misiunea UE de asistență la frontieră veghează ca acestea să corespundă normelor internaționale.
Negocierile in format "5+2"
Runda de negocieri în format "5+2" din 27-28 februarie a fost întreruptă după ce la 28 februarie delegația moldoveană a părăsit pe neașteptate sala de negocieri. Peste cîteva ore, delegația moldovenească a dat publicității un comunicat în care și-a exprimat alarmarea cu privire la lipsa progresului în asigurarea liberei circulații a cetățenilor și mărfurilor în zona de securitate a conflictului transnistrean și a îndemnat participanții la negocieri să se concentreze asupra rezolvării acestei probleme, în perspectiva apropiatelor lucrări agricole de primăvară. Pe de altă parte, tot la 28 februarie liderul separatist Igor Smirnov a emis o dispoziție cu privire la utilizarea terenurilor agricole din raionul Dubăsari, care prevede că, cultivarea terenurilor agricole respective și transportarea roadei de pe acestea de către locuitorii și agenții economici din satele de sub jurisdicția RM se va realiza în baza unor certificate de "înregistrare preferențială specială a drepturilor de utilizare a terenurilor agricole". Înregistrarea respectivă se va face în baza unor contracte de arendă încheiate cu autoritățile transnistrene, iar la transportarea roadei de pe terenurile agricole vor fi achitate taxele vamale potrivit "legislației Transnistriei".
Unicul document semnat în cadrul rundei de negocieri a fost o declarație comună a mediatorilor și observatorilor în care aceștia și-au exprimat regretul în legătură cu zădărnicirea rundei de negocieri, dar și-au reafirmat disponibilitatea de a continua contactele și consultațiile în vederea continuării procesului de negocieri în formatul "5+2". Mai multe mass-media de la Chișinău au declarat că următoarea rundă de negocieri în format "5+2" va avea loc la 4-5 aprilie, dar aceste date nu au fost confirmate oficial de către participanții la negocieri.
Republica Moldova - Consiliul Europei
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a aprobat o nouă rezoluție interimară cu privire la executarea hotărîrii Curții Europene pentru Drepturile Omului în cazul "Ilașcu și alții împotriva Republicii Moldova și Federației Ruse". În document se insistă asupra aplicării deciziei CEDO despre punerea în libertate a lui Andrei Ivanțoc și Tudor Petrov-Popa, deținuți ilegal de autoritățile de la Tiraspol.
La 7 martie Curtea Europeană pentru drepturile Omului a început audierea publică în dosarul "Manole și alții contra Moldovei", admisibilitatea căruia se examinează cu participarea reprezentanților petiționarilor, ai avocaților lor și a reprezentanților Guvernului. În dosar apar Larisa Manole, Corina Fusu, Mircea Surdu, Dinu Rusnac, Viorica Cucereanu-Bogatu, Angela Aramă-Leahu, Ludmila Vasilache, Leonid Melnic și Diana Donică, foști și actuali angajați ai Companiei "Teleradio-Moldova". Aplicații acuză încălcarea articolului 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (Libertatea de exprimare). Urmare a audierilor desfășurate Curtea Europeană a cerut autorităților Moldovei să prezinte răspunsuri la întrebările formulate, pînă la 21 martie 2006.
Pe 12 martie la Chișinău au sosit în vizită de lucru coraportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru Moldova Josette Durrieu și Egidijus Vareikis. Eu urmează să se întîlnească cu conducerea țării, reprezentanții fracțiunilor parlamentare, ai asociațiilor obștești. De notat că rezultatele ultimei vizite a raportorilor au stat la baza adoptării Rezoluției și Recomandării APCE din octombrie 2005 despre funcționarea instituțiilor democratice în Moldova, sub impactul cărora Parlamentul a adoptat un program legislativ special de realizare a recomandărilor. Primele întîlniri raportorii le-au avut cu reprezentanții fracțiunilor parlamentare, care au apreciat interesul manifestat de CE drept benefic pentru promovarea reformelor, menținerea țării sub monitorizare neavînd efecte negative. Reprezentanții opoziției parlamentare au declarat raportorilor că doresc efecte mai serioase ale reformelor, promovarea lor în domenii de impact major imediat. În cadrul întîlnirii cu Prim-ministrul Vasile Tarlev, raportorii APCE au declarat că la etapa actuală Moldova trebuie să depună eforturi în implementarea reformelor instituționale, obținerea progreselor în domeniul funcționării instituțiilor democratice contribuind decisiv la promovarea imaginii țării pe plan internațional.
Republica Moldova - Uniunea Europeană
Republica Moldova va negocia anul curent obținerea de la Uniunea Europeană a unui regim de Preferințe Comerciale Autonome pentru un șir de produse exportate de țara noastră. Acțiunile respective constituie o prioritate a activității Ministerului Economiei și Comerțului pentru anul 2006. Moldova dorește un regim mai avantajos, dar pentru aceasta trebuie să reformeze sistemul de certificare a originii mărfurilor exportate și să aigure consoliodarea administrării vamale. Datele statistice indică că în 2005 Republica Moldova a exportat în UE mărfuri în valoare de circa 325 milioane dolari SUA, înregistrînd o creștere de 9,5 la sută comparativ cu anul 2004. De notat însă și faptul că în 2005 importurile din țările UE au cresut comparativ cu anul 2004 cu peste 29 la sută, cifrîndu-se la peste 750 milioane dolari SUA.
Într-o Declarație a Comisiei Europene se menționează că aceasta urmărește cu atenție evenimentele de la granița dintre Ucraina și Moldova, misiunea UE de Asistență la Frontieră fiind prezentă în teritoriu și monitorizînd în permanență situația. Comisia Europeană apreciază pozitiv hotărîrea cu care Ucraina și Moldova realizează măsurile necesare pentru implementarea Declarației Comune cu privire la aspectele vamale semnată de către Prim-miniștrii Ehanurov și Tarlev pe 30 decembrie 2005. Scopul acestor măsuri este asigurarea transparenței la frontieră, permiterea oricăror bunuri legale să tranziteze liber granița dintre Ucraina și Moldova, măsuri cae nu pot fi considerate în nici un fel drept "blocadă". Comisia condamnă orice eforturi ale autorităților transnistrene auto-proclamate să împiedice circulația legitimă a bunurilor la frontiera de stat dintre Ucraina și Moldova și înregistrarea agenților economici de către autoritățile moldovene.
Republica Moldova - România
În cadrul Reuniunii miniștrilor de mediu ai statelor-membre ale Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), reprezentanții României au declarat că vor susține Republica Moldova în realizarea obiectivelor europene de protecție a mediului. România a pus la dispoziția autorităților de mediu din Moldova setul de directive europene în domeniul mediului, traduse în limba româna.
Republica Moldova - Federația Rusă
Duma de Stat a Federației Ruse a adoptat la 10 martie o Declarație privind aplicarea noului regim vamal la frontiera moldo-ucraineană, în care apreciază că acțiunile autorităților din cele două state "cauzează un prejudiciu de proporții economiei Transnistriei și s-ar putea solda cu o catastrofă umanitară", constituind "sancțiuni economice". Deputații ruși consideră că astfel "sînt încălcate drepturile Transnistriei de a desfășura activitate economică de sine stătătoare" și se pronunță pentru "restabilirea regimului vamal anterior la frontiera ucraineano-transnistreană", îndemnînd toate părțile interesate "să susțină negocieri și consultări".
Reprezentantul oficial al Ministerului de externe al Federației Ruse a comentat mass-mediei concluziile făcute ca rezultat al vizitei delegației rusești în Transnistria. Mihail Kalmînin a declarat că "înăsprirea regimului de control vamal la frontiera moldo-ucraineană s-a produs imediat după întîlnirea ministerială a troicăi UE cu Ucraina". El a mai declarat că măsurile respective "de la bun început erau planificate ca măsură politică de influență economică a regiunii".
Valerii Keniaikin, trimisul cu misiuni speciale al Ministerului rus de externe a afirmat că Rusia "va face tot posibilul pentru deblocarea situației din Transnistria", deoarece în regiune "există pericolul unei catastrofe umanitare". El a spus că Federația Rusă nu va lăsa la greu "nici pe cetățenii săi care locuiesc în Transnistria, nici pe ceilalți locuitori din regiune, acordîndu-le ajutorul umanitar necesar". Răspunzînd întrebării despre acordarea ajutorului financiar autorităților transnistrene, oficialul rus a afirmat că o astfel de posibilitate este examinată de guvernul rus, care va adopta o decizie corespunzătoare. Keniaikin a mai afirmat că în luna aprilie urmează să se desfășoare o reuniune la care "vor fi examinate aspectele politice din cadrul negocierilor pentru reglementarea problemei transnistrene". Unele afirmații ale oficialului rus în care s-a referit la recentele declarații ale Președintelui Republicii Moldova au provocat reacție de răspuns din partea administrației prezidențiale, consilierul Mark Tkaciuk respingînd interpretările făcute, pe care le consideră datorate "informării extrem de proaste" în cadrul departamentului rus de externe.
Întrebat despre iminența creșterii prețului la gazele naturale livrate Republicii Moldova. Președintele Concernului rus "Gazprom" Aleksei Miler a declarat că prețul gazelor rusești pentru Moldova "trebuie să fie la nivelul prețului european", deși negocierile continuă. El a motivat această poziție prin "aplicarea principiilor economiei de piață" și tratamentul unic față de toate statele ex-sovietice".
Holdingul rusesc "Vinnîi Mir", unul dintre cei mai mari importatori de vinuri din Moldova, afirmă că cota vinurilor moldovenești pe piața rusă este în scădere. În anul 2005 cota de piață a vinurilor moldovenești s-a redus de la 60%, până la 52% din totalul vinurilor de import, iar pentru 2006 este anticipată diminuarea cotei până la 40%. Chiar dacă exporturile din Republica Moldova sînt în creștere, cota de piață scade din cauza creșterii considerabile a consumului de vinuri în Federația Rusă.
Conform unui comunicat difuzat de Agenția "Moldpres", în adresa Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare din Moldova a parvenit o scrisoare de la Agenția pentru Asigurarea Securității alimentare din Federația Rusă, care solicită prezentareaunui plan de export al producției agricole pe piețele rusești. În același timp, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentarecontinuă tratativele cu Serviciul federal pentru control fitosanitar și veterinar din Rusia, pentru a debloca exportul producției agricole moldovenești, avînd în vedere că autoritățile Moldvei au îndeplinit toate cerințele formulate de partea rusă.
Moldova în lume
Ambasada Statelor Unite și-a exprimat îngrijorarea privind unele afirmații făcute în mass-media din Moldova, din care ar rezulta că Declarația Ambasadei SUA din 17 februarie 2006 pe marginea cazului Pasat "ar reprezenta o ingerință în politica internă a Moldovei. În declarația Ambasadei SUA din 1 martie se menționează că "Moldova nu are un prieten mai bun decît Statele Unite, una din primele țări care a recunoscut independența Moldovei și cel mai mare donator de asistență bilaterală". Ambasada atenționează că persoanele pe care reprezentanții unor ziare de la Chișinău îi atribuie unor grupări de interese din SUA "sînt actuali sau foști oficiali americani remarcabili, care au lucrat intens pentru a promova interesele naționale ale Statelor Unite". SUA reiterează că tranzacția de vînzare a avioanelor MIG către Statele Unite a fost în interesul ambelor țări și afirmațiile contrarii sunt eronate.
La 8 martie Departamentul de Stat al SUA a dat publicității Raportul anual privind respectarea drepturilor omului, incluzînd un capitol aparte pentru Moldova, în care se constată că Guvernul țării respectă drepturile cetățenilor, dar există probleme într-o serie de domenii, în special legate de situația din regiunea transnistreană. Pentru a corespunde standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului, autoritățile de la Chișinău ar trebui să întreprindă mai multe acțiuni pentru îmbunătățirea situației din justiție și din instituțiile penitenciare. De asemenea, în raport se constată necesitatea unor acțiuni adecvate pentru asigurarea libertății mass-media, a drepturilor opoziției politice, combaterea traficului de persoane, eliminarea discriminării femeilor și copiilor.
Ostaticii regimului transnistrean
Igor Boțan
Efectele introducerii la 3 martie 2006 de către autoritățile ucrainene a unor noi reguli vamale pentru agenții economici transnistreni reprezintă fenomene inedite care merită o abordare pe potrivă. Despre eventuala introducere a noilor reguli se știa de mult. În principiu, Ucraina acceptase să permită tranzitul mărfurilor în și din Transnistria în baza documentelor vamale perfectate în conformitate cu legislația Republicii Moldova în mai 2003. Ulterior, introducerea noilor reglementări a fost amînată de trei ori, ultima dată la 25 ianuarie 2006.
Autoritățile transnistrene erau perfect conștiente de apropiata aplicare a noilor reguli vamale. În mod ciudat, pregătirile pentru noul regim vamal s-au concentrat asupra schimbului de experiență și perfecționării artei propagandistice în cadrul "conferinței internaționale" cu genericul "Dreptul internațional și realitățile lumii moderne. Republica Moldovenească Nistreană - stat împlinit". Rezoluția conferinței la care au participat oficialii transnistreni a pledat pentru recunoașterea internațională a independenței Transnistriei.
În aceste circumstanțe, era de așteptat că autoritățile transnistrene și cele ale Federații Ruse se pregătesc să lanseze o campanie propagandistică, insistînd asupra faptului că introducerea noilor reguli vamale semnifică "instituirea blocadei economice asupra statului transnistrean împlinit". Valul propagandistic a fost oarecum barat de explicațiile autoritățile moldovenești și ucrainene, care au avut de subliniat lucruri bine știute - noile reguli vamale au menirea de a asigura legalitatea comerțului extern al agenților economici transnistreni care urmează să se înregistreze la instituțiile respective ale Republicii Moldova, într-un regim simplificat, fie temporar, fie permanent, pentru a obține certificate de proveniență a bunurilor și documente vamale recunoscute internațional. Legalizarea comerțului extern al Transnistriei urmează să se desfășoare în paralel cu soluționarea conflictului propriu-zis. Tocmai acest lucru este calificat de autoritățile transnistrene și cele din Federația Rusă drept "blocadă economică" menită să influențeze procesul de negocieri. Argumentul principal este "dreptul Transnistriei la activitate economică externă de sine stătătoare", stipulat în paragraful 3 al "memorandumului Primakov" din 8 mai 1997.
În consecință, pe lîngă lansarea campaniei propagandistice de acuzare a autorităților moldovenești și celor ucrainene de introducere a "blocadei economice", autoritățile transnistrene au: a) declarat că Ucraina nu mai poate fi mediator și garant al procesului de negocieri privind soluționarea conflictului, acest rol revenindu-i în exclusivitate Rusiei; b) amenințat că părăsesc procesul de negocieri; c) blocat transportul feroviar și auto de tranzit prin regiune; d) interzis agenților economici transnistreni, care practică operațiuni import-export, să se înregistreze în modul prevăzut de legislația Republicii Moldova; e) interzis finanțarea externă a organizațiilor neguvernamentale etichetate drept "coloana a 5-a" (evident cu excepția corporației "Propîv", fondată și finanțată cu concursul unui înalt demnitar din administrația de la Kremlin); f) organizat, la sfaturile deputaților Dumei de Stat, acțiuni coordonate de protest ale "apărătorilor Transnistriei", pentru a demonstra "coeziunea poporului Transnistrean, hotărît să convingă omenirea progresistă" de dreptul poporului transnistrean la independență; e) instituit un "comitet anti-blocadă" menit să "mobilizeze resursele" și să monitorizeze "catastrofa umanitară" pentru a cere și primi ajutorul Federației Ruse; f) amenințat că vor pîrî Republica Moldova și Ucraina în instituțiile justiției internaționale și OMC1 etc.
Aceste evenimente creează o situație destul de complicată și periculoasă, cetățenii din Transnistria devenind ostatici ai regimului separatist. Este extrem de important că în aceste circumstanțe Republica Moldova nu se mai află în izolare informaționlă, cum a fost la începutul anilor '90, cînd conflictul transnistrean a fost inspirat și mediatizat de instiagatori.
UE și SUA, prin instituții și înalți demnitari, și-au exprimat aprobarea față de măsurile întreprinse de Republica Moldova și Ucraina pentru legalizarea comerțului extern al Transnistriei. În cadrul Consiliului permanent al OSCE de la începutul lunii februarie a.c. s-a accentuat că dreptul Transnistriei la comerț extern de sine stătător nu este unul absolut, el trebuie realizat în conformitate cu normele internaționale general acceptate, lucru care poate fi făcut urmînd noile proceduri de înregistrare a agenților economici și a perfectării documentației vamale. Interdicțiile impuse de autoritățile transnistrene sînt calificate drept "autoblocadă", a cărei menire este să fortifice efectul propagandistic al campaniei de condamnare a acțiunilor Moldovei și Ucrainei, care ar genera o presupusă "catastrofă umanitară".
Invocarea încălcării de către Republica Moldova și Ucraina a "memorandumului Primakov" din 8 mai 1997 poate fi utilă pentru Moldova, fiindcă îi oferă Chișinăului ocazia să demonstreze că respectivul memorandum n-a avut vreo dată altă valoare decît asigurarea intereselor Transnistriei și ale Federației Ruse, în pofida faptului că în preambulul documentului se afirmă că scopul este "soluționarea rapidă a conflictului". Autoritățile transnistrene și cele ruse insistă că memorandumul respectiv ar avea un statut echivalent cu acordurile internaționale.
În primul rînd, au trecut nouă ani de la semnarea memorandumului, lucru care pune în evidență inutilitatea lui de a contribui la "soluționarea rapidă a conflictului", care iată că a devenit unul "înghețat". Evident, un document menit să contribuie rapid la soluționarea unui conflict nu este aplicabil "conflictelor înghețate". Părți semnatare ale memorandumului sînt Republica Moldova, cu statut de subiect al dreptului internațional și Transnistria în calitate de parte angajată să formeze un stat comun cu Moldova în hotarele acesteia la data de 1 ianuarie 1991. Rusia și Ucraina au semnat memorandumul în calitate de mediatori și garanți ai procesului de soluționare a conflictului, iar OSCE în calitate de mediator. La 7 ani după semnarea memorandumului s-a stabilit prin decizia Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) privind "cazul Ilașcu" că unuia din mediatori și garanți nu i se potrivește deloc acest statut. Conform concluziilor CEDO Rusia poartă responsabilitate pentru starea de lucruri din Transnistria dat fiind faptul că a înarmat, susținut militar, politic, economic și financiar regimul separatist condus de cetățeni ai acestei țări. Conform deciziei judecătorești, prin semnarea împreună cu Republica Moldova la 21 iulie 1992 a Acordului privind principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova, Rusia poate fi identificată mai degrabă drept parte a conflictului decît mediator și garant. Iar dacă este garant, atunci își garantează propriile interese, lucru confirmat în recenta declarație din 10 martie 2006 a Dumei de Stat care afirmă că decizia Moldovei și Ucrainei privind introducerea noilor reguli vamale "contravine intereselor Rusiei".
În al doilea rînd, dacă liderii transnistreni și susținătorii lor din Rusia, consideră că memorandumul Primakov are statut de document internațional în vigoare, atunci ar trebui să ia în considerație faptul că prevederile a astfel de documente se îndeplinesc cu "bună credință"2. Faptul că în 2000 Smirnov a inițiat modificarea constituției pentru a depăși interdicția de a deține mai mult de două mandate de președinte al autoproclamatei republici pe motiv că a promis transnistrenilor "să nu-și părăsească postul pînă nu-și va realiza promisiunea de obținere a independenței Transnistriei", pune în evidență faptul că semnînd memorandumul, Smirnov numai la îndeplinirea lui cu "bună credință" nu s-a gîndit.
În aceiași ordine de idei se înscriu, de asemenea: a) sărbătorirea anuală în mod ostentativ a "zilei independenței" cu participarea oficialităților ruse, care-i încurajează cu promisiuni de a recunoaște independența Transnistriei; b) participarea la forurile "internaționalei separatiste" (Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud, Karabahul de Munte) din capitala Rusiei, unde sînt coordonate strategiile de separare completă; c) edificarea cu suportul înalților demnitari din administrația de la Kremlin a "societății civile" promotoare a acțiunilor de detașare a enclavele separatiste, precum corporația "Prorîv" cu filiale în Transnistria, Crimeea, Abhazia și Osetia de Sud, evident, finanțate din sursele celor care le-au fondat și care în prezent promovează ideea Președintelui Rusiei de a recunoaște independența enclavelor separatiste în eventualitatea recunoașterii internaționale a provinciei Kosovo. Toate aceste lucruri luate împreună demonstrează prețul care se poate pune pe "documentul internațional" cu denumirea de "memorandumul Primakov" și gradul de "bună credință" față de respectarea clauzelor acestuia de către doi dintre semnatarii lui.
În al treilea rînd, memorandumul în cauză prevedea respectarea drepturilor omului. După criza "școlilor moldovenești"; limitarea accesului țăranilor moldoveni din satele din stînga Nistrului, aflate în jurisdicția Moldovei, la terenurile lor agricole; blocarea circulației cetățenilor pe podul de peste Nistru; impunerea "taxelor de migrațiune" pentru cetățenii moldoveni care intră pe teritoriul controlat de regimul separatist etc., despre ce fel de respectare a drepturilor omului din partea regimului separatist poate fi vorba? Aceste încălcări flagrante se regăsesc în documentele OSCE, în rapoartele de țară privind drepturile omului ale Departamentului de Stat al SUA. În condițiile respective apelarea la respectarea clauzelor memorandumului Primakov și cerințele imperative ale Transnistriei de a i se oferi drepturi de perfectare în numele Republicii Moldova a documentelor vamale este de o uimitoare impertinență.
În al patrulea rînd, pretinsul drept al Transnistriei la activitatea economică externă independentă, consacrat de paragraful trei al faimosului memorandum prevede în mod expres acordul "părților", adică și al Chișinăului. Din cele menționate mai sus devine evident că Chișinăul nu poate avea nici un interes să garanteze "dreptul Transnistriei la activitate economică externă", delegîndu-i acesteia împuterniciri de asigurare a operațiunilor de import-export ]n numele Republicii Moldova, în situația cînd liderii separatiști încalcă în mod flagrant prevederile memorandumului și acționează ostentativ cu "rea credință". O mostră în acest sens este procesul de privatizare ilegală din Transnistria, care a fost comentat de ministrul local al economiei, Elena Cernenco, în sensul că privatizarea trebuie să se efectueze rapid cu participarea capitalului rusesc "pentru a nu le lăsa nimic moldovenilor".
În al cincilea rînd, trebuie să se ia în considerație că acțiunile memorandumului Primakov nu mai sînt aplicabile din 2003 după confuzia legată de semnarea memorandumului Kozak. Astfel, textul memorandumului Kozak nu prevedea în nici un fel dislocarea a noilor trupe de pacificatori ruși în raioanele de est ale Republicii Moldova, lucru confirmat de unul din autorii textului, Dmitrii Kozak, care la 17 noiembrie 2003 afirma: "Rusia nu ridică problema garanțiilor militare în procesul de soluționare pașnică a conflictului transnistrean". În pofida acestui fpt, doar peste patru zile, la 21 noiembrie 2003, ministrul rus al Apărării, Serghei Ivanov, citat de agenția ITAR-TASS afirma exact contrariul: "Serghei Ivanov a poruncit Statului Major să elaboreze propuneri privind formarea forțelor pacificatoare de stabilizare care să fie dislocate în Moldova cu acordul Chișinăului...Numărul contingentului nu trebuie să depășească limitele impuse de FACE flancurilor, adică numărul nu va depăși 2000 de oameni. Aceștia for fi dislocați pe teritoriul viitoarei federații pînă la demilitarizarea totală a statului, dar nu mai tîrziu de 2020. Forțele pacificatoare nu vor dispune de armament greu, doar arme ușoare și helicoptere pentru a controla procesul de demilitarizare"3.
Este evident, dezvoltarea prevederilor memorandumului Primakov în cele ale memorandumului Kozak pregătea dependența totală a Republicii Moldova de voința Transnitriei căreia i se recunoștea statalitatea cu toate instituțiile ei la momentul dat, dar și dreptul absolut de veto asupra oricăror decizii ale pretinsei federații în proces de constituire în prezența exclusivă a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Erau lucruri inacceptabile, care au determinat respingerea, să sperăm, a ambelor memorandumuri.
Amenințările liderilor separatiști de a se adresa în justiția internațională și de a se plînge OMC-ului chiar merită să fie vehiculate pe larg, eventual susținute, precum trebuie susținute amenințările privind părăsirea procesului de negocieri.
În primul rînd, părăsirea de către Transnistria a procesului de negocieri ar confirma definitiv caducitatea memorandumului Primakov, aducînd situația la starea anului 1992, cînd exista mecanismul tetralateral, cu excepția faptului că România ar fi substituită de SUA și UE.
În al doilea rînd, pornind pe calea adresării către instituțiile justiției internaționale, liderilor transnistreni ar putea să li se confirme că au dreptul la astfel de apeluri, dar li se va aminti că au și obligații, spre exemplu, de a nu împiedica Rusia să-i convingă să elibereze din închisoare cei doi deținuți ai "grupului Ilașcu", în conformitate cu decizia definitivă a CEDO.
În al treilea rînd, plîngerea către OMC le-ar prinde bine liderilor transnistreni pentru a-și clarifica care sînt entitățile menite să asigure implementarea regulilor comerțului internațional și care sînt subiecții arbitrajului din cadrul instituției respective.
În al patrulea rînd, apelarea la susținerea și ajutorul economic al Rusiei și reacțiile de răspuns din partea acesteia ar pune în evidență falsitatea argumentelor Rusiei referitoare la lipsa influenței asupra regimului de la Tiraspol, care ar împiedica-o să-și onoreze obligațiunile legate de eliberarea deținuților "grupului Ilașcu" și să-și retragă trupele și armamentul din regiune. Cerînd și primind ajutorul rusesc, liderii separatiști pun Rusia în umilitoare situație de a explica de ce acordă ajutor unui regim care o împiedică să-și onoreze angajamentele internaționale ce reies dintr-o hotărîre judecătorească și un adevărat tratat internațional, nici vorbă de vreun memorandum semnat cu rea credință.
În sfîrșit, amenințînd cu sancțiunile pe care Rusia ar putea să le aplice Moldovei și Ucrainei pentru a salva regimul transnsitrean de "blocada economică", liderii separatiști ar trebuie să înțeleagă că acest gen de amenințări sugerează comparații extrem de nefavorabile Rusiei, care, pe de o parte, a înecat în sînge separatismul cecen, iar pe de altă parte, susține "internaționala separatistă" care se declară ostentativ de orientare pro-rusească.
Sigur, Rusia poate pedepsi Republica Moldova pentru manifestarea principialității în apărarea intereselor sale de asigurare a integrității teritoriale. De fapt, Rusia a făcut deja acest lucru. Cele trei rezoluții ale Dumei de Stat adoptate în februarie 2005 care recomandau Guvernului rus să introducă sancțiuni economice față de Republica Moldova și majorarea prețurilor la gaze au fost realizate parțial.
Totuși, Declarația din 10 martie 2006 a Dumei de Stat privind "blocada" Transnistriei a fost destul de palidă, lucru care denotă realismul clasei politice rusești. Amenințările unora din politicieni ruși cu o eventuală recunoaștere a independenței Transnistriei sînt un bluf.
Este de la sine înțeles că amenințarea cu "aplicarea universală" a eventualului precedent Kosovo față de Transnsitria și alte enclave din "internaționala separatistă" nu este aplicabilă. Vara trecută Președintele rus și cel al Chinei au semnat o declarație comună de condamnare a separatismului, de aceea este puțin probabilă aplicarea principiilor pretins "universale", care nu vor fi de loc "universale" dacă nu se vor referi, de exemplu, și la Taiwan. Or, nu încape nici o îndoială că "partenerului strategic al Rusiei" nu-i va plăcea de loc jocul de-a "principiile universale", chiar dacă Rusia îi va promite să le aplice diferențiat.
Probabilitatea aplicării eventualului precedent Kosovo față de Transnistria și alte enclave din "internaționala separatistă", este chiar în scădere în ajunul preluării de către Rusia a președinției Comitetului de miniștri al Consiliului Europei și în perioada exercitării președinției în clubul G8.
Cu toate acestea, este foarte probabilă susținerea ulterioară de către Rusia a regimurilor separatiste, în împrejurări prielnice, evident dacă acestea vor supraviețui pînă atunci. Partea proastă este că după recentul eșec al încercărilor de "îmblînzire" a HAMAS-ul și Iranului, pentru a se erija în postură de actor internațional de prim rang, Rusia are putea să-și demonstreze importanța sa internațională, în relațiile cu Moldova. De aceea, soluționarea cît se poate de rapidă a "conflictului înghețat" este un imperativ.
Ucraina nu a fost vreodată printre partenerii credibili ai Republicii Moldova. Noile reguli vamale introduse de Ucraina sînt expresia unui compromis avantajos pentru această țară, constînd în găsirea unui punct de echilibru între problemele de securitate de mare interes pentru UE și SUA și interesele Ucrainei de a dezvolta relații economice cu acestea. "Bonus"-urile pe care le-a primit recent Ucraina de la SUA și UE prin: recunoașterea Ucrainei drept țară cu economie de piață; scoaterea obiecțiilor în vederea aderării Ucrainei la OMC; excluderea din lista statelor față de care se aplică amendamentul Jackson-Vanik - sînt de o importanță fundamentală. Pe acest fundal eventualele efecte negative legate de implementarea așa-zisei "blocade a Transnistriei" par minore.
Mai mult, instaurarea legalității în regiunea transnstreană a Republicii Moldova este favorabilă Ucrainei, care se confruntă și ea cu tendințe separatiste, de exemplu, în Crimeea. Liderii mișcării separatiste "Prorîv" din Crimeea, care fac parte din aceiași "corporație internațională", fondată și susținută în mod deschis de înalți demnitari din administrația Președintelui Rusiei, declarau ostentativ acum cîteva luni, în timpul "războiului farurilor", că au drept model de urmat situația din Transnistria.
Factorii menționați mai sus sugerează, la prima vedere, că recentele evenimente din Transnistria ar trebui să aibă un impact mai degrabă pozitiv decît negativ asupra Ucrainei. Totuși, favorurile occidentale sînt oferite Ucrainei ca entitate statală, iar pierderile de pe urma noilor reguli vamale le suportă anumiți funcționari corupți și clanuri mafiote pentru care "sînt mai aproape dinții decît părinții". Fiind șantajabili și practicînd șantajul, reacțiile ultimilor pot avea efecte extrem de negative. Este adevărat că și mulți simpli cetățeni pot suferi, deși noul regim vamal nu ar trebui să afecteze volumul schimburilor comerciale ale regiunii Transnistrene cu regiunile adiacente ucrainene, dacă nu ar fi instaurată autoblocada.
Campania electorală pentru alegerea Radei Supreme este un factor de vulnerabilitate pentru autoritățile ucrainene. În ajunul alegerilor "binevoitorii" au lansat deja insinuări referitoare la amplasarea pe teritoriul Ucrainei a unor "locuri de detenții ale CIA"; amenință cu deconectarea de la energia electrică a regiunii Odesa, alimentată de centrala de la Kuchurgan din Transnistria; interpretează problema noilor reguli vamale drept o "acțiune îndreptată împotriva conaționalilor ucraineni din Transnistria" etc. Evident, este de așteptat ca acest gen de provocări, precum și altele mult mai periculoase, să fie în continuă creștere pînă la 26 martie a.c. cînd vor avea loc alegerile.
Potențiale consecințe economice ale noului regim vamal
Iurie Gotișan
Considerăm că cele mai mici pierderi le vor avea agenții economici din Republica Moldova a căror producție de export are destinația în Ucraina, Rusia sau alte state CSI și care tranzitează Transnistria, în special acel export ce se efectuează prin intermediul căii ferate (punctul vamal Cuciurgan). Probabil că acești agenți economici vor avea niște cheltuieli aferente pentru distanța parcursă (u.c./km-oră parcurs) în plus, odată ce Chișinăul a redirecționat transportul auto prin punctele vamale din Nord, Sud-Est și Sud și trenurile prin nodurile de cale ferată de Nord și Sud ale Moldovei (Ocnița și Basarabeasca). Aceste eventuale cheltuieli se vor reflecta în prețul final al producției exportate, cheltuieli care pînă la urmă vor fi recuperate de exportatori acestea fiind incluse în costul final al producției exportate (care probabil va fi mai mare).
Altfel se arată situația pentru agenții economici care-și desfășoară activitatea în Transnistria, chiar și pentru acei care au fost înregistrați de către structurile specializate de la Chișinău și au în posesie specimenele vamale ale RM, iar "blocada economică" - termen cu care operează cu fast și emfază administrația de la Tiraspol în declarațiile sale - este mai degrabă o autoblocadă. În plus, dacă situația se va perpetua, apoi aceasta va avea consecințe dramatice pentru economia Transnistriei, deoarece comerțul extern deține o cotă destul de importantă în formarea PIB al regiunii. În pofida potențialului industrial învechit, cu un caracter energofag și în cea mai mare parte nerestructurat al Transnistriei, ponderea comerțului extern în PIB al Transnistriei este de cca 80%, iar cea mai mare parte a veniturilor în bugetul local este formată din mijloacele obținute ca urmare a relațiilor de export-import.
Mai mult ca atît, exporturile Transnistriei au manifestat pînă nu demult o tendință pronunțată de creștere mai rapidă decît importurile, ceea ce în general nu este și cazul Republicii Moldova. Potrivit datelor băncii centrale de la Tiraspol, valoarea totală a exporturilor transnistrene în 2005 a fost de cca 600 milioane USD - exporturi ce sînt comparabile cu bugetul anual al Republicii Moldova, iar aproape jumătate din acestea au fost direcționate spre Rusia și raioanele din dreapta Nistrului ale Moldovei. Spre exemplu, ponderea producției de siderurgie și a celei din ramura constructoare de mașini și prelucrare a metalului în totalul producției industriale este de 70% în PIB, iar cca 90% din aceasta este destinată exportului. În una din declarațiile sale de săptămîna trecută, ministrul economiei din regiune spunea că Transnistria a pierdut timp de o săptămînă peste 3 milioane USD.
Totodată, nu vedem o explicație la nemulțămirea administrației tiraspolene sau a agenților economici din Transnistria care își exportă producția în statele din spațiul CSI vis-a-vis de noul regim vamal. Este bine știut faptul că multe înreprinderi din regiune după îndeplinirea procedurilor de înregistrare în structurile de la Chișinău au obținut certificate care permit efectuarea exporturilor în statele din Europa Centrală și Uniunea Europeană. Printre astfel de întreprinderi se numără "Tirotex", "Odema", "Vesta", Fabrica de ciment din Rîbnița, "Moldavcabeli", "Buket Moldavii", "Kvint", Fabrica de conserve din Camenca ș. a. Un asemenea regim de export are un caracter absolut transparent și acționează deja pe parcursul unei perioade bune de timp fără achitarea vreunor taxe. Și întreprinzătorii transnistreni, și partenerii lor din Europa sînt satisfăcuți de aceste reguli de joc.
Statistici interesante. Datorită exporturilor de metale de la combinatul metalurgic de la Rîbnița (care are un potențial anual de producere de 700000 mii tone), Republica Moldova este al patrulea exportator de oțel pe piața din SUA. Este interesant că principalii furnizori de materie primă pentru industria de oțel a Transnistriei au fost Ucraina și România. Conform datelor departamentului vamal moldovenesc, pe parcursul anului 2001, numai România a furnizat cca 2 milioane tone de metal uzat pentru necesitățile combinatului de la Rîbnița. Polonia este un alt mare furnizor, mai ales de materii prime și produse agricole, cum ar fi zahărul, cartofii etc.
Prognoze. Dacă e să recurgem la o retrospectivă a evenimentelor de acum 5 ani, apoi în 2001 Chișinăul a obținut succese stabilind pîrghii de control asupra exporturilor și importurilor din fîșia transnistreană prin retragerea ștampilelor vamale utilizate în mod ilegal de regimul de la Tiraspol. Aceasta acțiune s-a arătat un instrument eficient, cel puțin parțial, pentru tăierea unor rădăcini care alimentau financiar așa-zisa statalitate transnistreană. Nu este exclus faptul că după paravanul relațiilor politice foarte tensionate dintre Chișinău și Tiraspol, relațiile economico-comerciale dintre Republica Moldova și Rusia ar putea să ia o nouă turnură avînd în vedere loialitatea administrației transnistrene față de Moscova. Să ne amintim de așa-zisele sancțiuni economice pe care le-a impus Federația Rusă pentru importul a mai multor produse moldovenești din primăvara anului trecut, sau că partea rusă ar putea să se impună cu mai multe pretenții la negocierile cu Chișinăul asupra prețurilor la gazele naturale.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |