![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20060428/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Numiri. Remanieri
La propunerea președintelui Parlamentului, în funcția de Președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare a fost numit Dumitru Ursu, ex prim-viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei. Vacanța funcției de Președinte al CNVM a survenit în legătură cu demisia lui Ion Robu din funcția respectivă, fără anunțarea motivelor.
Ghenadie Morcov, deputatul recent validat pe lista PCRM, a fost numit membru al Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie.
Parlamentul a luat act de demisia lui Vasile Pascari din funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.
Deputații care în toamna anului 2005 au părăsit fracțiunea "Alianței Moldova Noastră" se prezintă de curînd în cadrul ședințelor plenare ale Parlamentului ca fiind din partea "Partidului Democrației Sociale din Moldova"1, formațiunea desfășurîndu-și congresul de constituire la 15 aprilie 2006 și avîndu-l drept lider pe deputatul Dumitru Braghiș.
1.2. Acte legislative
1.3. Control parlamentar. Declarații
Audieri
Ministerul Economiei și Comerțului a prezentat o informație despre executarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (Legea 355/23.12.2005). Guvernul motivează tărăgănarea aplicării plenare a Legii prin necesitatea adoptării unor hotărîri de Guvern care să reglementeze condițiile de salarizare pentru categorii aparte, precum și prin necesitatea rectificării bugetului de stat pentru repartizarea cuantumurilor necesare pentru toate instituțiile bugetare. În același timp, Guvernul va asigura achitarea recalculărilor necesare de la momentul punerii în aplicare a legii nominalizate, de la 1 decembrie 2005, însă fără careva indexări3.
Comisia specială pentru controlul și monitorizarea procesului de restituire a depunerilor bănești ale deponenților Băncii Comerciale "Guineia" S.A. și ai Concernului "Intercapital" a solicitat urgentarea examinării dosarelor penale împotriva fostei conduceri a Băncii Comerciale "Guineia" privind sustragerea mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari și depășirea atribuțiilor de serviciu. Conform datelor prezentate de responsabili din cadrul Ministerului Justiției, în scopul restituirii depunerilor bănești ale deponenților Concernului "Intercapital" a fost numită deja a treia licitație de vînzare a unui imobil din or. Vatra, estimat la suma de peste 5 milioane de lei.
Întrebări și interpelări
Deputatul PPCD Vlad Cubreacov a solicitat mai multor autorități publice să prezinte informații despre rezultatele controalelor efectuate în ultimii 5 ani de zile referitor la activitatea economico-financiară a Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove.
Deputatul PSL Igor Clipii și-a exprimat dezacordul în legătură cu răspunsul primit de la Ministerul Apărării și a reiterat interpelarea anterioară privind baza legală a implicării militarilor în lucrările de reconstrucție a Complexului Gloriei Militare din Chișinău, considerînd că acestea nu pot fi considerate ca măsuri de educare militaro-patriotică. În răspunsul său, reprezentantul Ministerului Apărării și-a menținut poziția anterioară, declarînd că militarii atrași la lucrările de reconstrucție exercită misiuni educaționale patriotice, conform prevederilor legale.
Deputatul PDM Valentina Buliga a solicitat Guvernului să reexamineze Hotărîrea din 06.02.2006 cu privire la aprobarea cerințelor tehnice față de încăperile și obiectivele în care se păstrează substanțe narcotice, psihotrope și/sau precursori, deoarece, majoritatea instituțiilor medicale sînt în imposibilitate să asigure condițiile stabilite, acestea fiind prea drastice și chiar abuzive. De asemenea, deputatul Buliga a solicitat Guvernului să urgenteze elaborarea și prezentarea Strategiei de asigurare cu pensii a angajaților din sectorul agrar.
Declarația Parlamentului RM privind Declarația Dumei de Stat a Federației Ruse
În documentul adoptat de deputați la 21 aprilie 2006 se exprimă îngrijorare în legătură cu Declarația Dumei de Stat din 19 aprilie 2006 "Despre susținerea măsurilor de înăsprire a controlului fitosanitar de stat al produselor importate în Federația Rusă", prin care este susținută decizia autorităților sanitare ruse privind interdicția importului și comercializării vinurilor și divinurilor moldovenești în Rusia, interdicție care nu este susținută cu dovezi concludente care ar justifica pretențiile față de calitatea producției vinicole. În text se mai menționează "necesitatea curmării tentativelor unor forțe politice din Federația Rusă de a-i conferi situației o conotație politică, de deteriorare a colaborării tradiționale". În final, legislatorii cer Guvernului Republicii Moldova "să identifice căile optime pentru depășirea impasului în beneficiul Republicii Moldova și al Federației Ruse"4.
Declarația fracțiunii AMN din 20 aprilie 2006
Fracțiunea parlamentară "Alianța Moldova Noastră" a părăsit ședințele plenare ale Parlamentului și dat publicității o declarație prin care afirmă că "Parlamentul apără interesele Puterii, ignorează problemele țării și încalcă drepturile Opoziției". Fracțiunea AMN acuză conducerea Parlamentului Republicii Moldova de ignorarea intereselor majore ale cetățenilor și ale țării, rezervîndu-și dreptul de a iniția demiterea actualului Președinte al Parlamentului .
2.1. Remanieri
Printr-o hotărîre a Guvernului domnul Ruslan Flocea a fost numit consilier principal de stat al prim-viceprim-ministrului Zinaida Grecianîi.
Tudor Potîrniche a fost numit vicedirector al Agenției rezerve materiale, achiziții publice și ajutoare umanitare, iar Victor Gîncu a fost desemnat administrator al Zonei Economice Libere "Otaci-Business".
Victor Feofanov a fost eliberat, la cerere, din funcția de vicedirector al Serviciului de Stat Arhivă.
2.2. Hotărîri
2.3. Ședințe. Decizii. Declarații
Preocupări pentru eficientizarea politicii tarifare
Primul-ministrul a convocat o ședință cu factorii de decizie din cadrul Guvernului, partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale din domeniul business-ului, în cadrul căreia s-a discutat promovarea unei politici tarifare flexibile. Au fost create două grupuri de lucru, primul avînd sarcina să elaboreze propuneri privind modificarea tarifelor vamale aplicate în Moldova, acestea urmînd a fi stabilite la un nivel minim pentru importul materiei prime și maxim pentru mărfurile care deja se produc în țară. Al doilea grup, condus de reprezentanții sindicatelor, va întreprinde acțiuni de monitorizare a calității produselor comercializate pe piață, inclusiv prin organizarea echipelor mobile de control în fiecare raion al țării.
Conferință televizată despre situația din agricultură
Prim-ministrul a luat parte la o conferință televizată cu participarea reprezentanților autorităților administrației publice centrale și locale privind situația din sectorul agrar, în cadrul căreia a fost informat că pentru recolta anului 2006 semănatul de toamnă s-a efectuat pe o suprafață de circa 300 mii de hectare, iar temperaturile atmosferice scăzute din ianuarie curent au afectat o parte din acestea (18 mii de hectare). Președinții raioanelor au comunicat că procesul de rambursare a TVA în agricultură, pus în aplicare de la începutul anului curent, este realizat eficient, nefiind înregistrate obiecții din partea beneficiarilor.
Majorarea burselor
Printr-o decizie adoptată de Guvern la 26 aprilie 2006, bursele pentru studenții instituțiilor de învățământ superior și mediu de specialitate se vor majora cu 20%. Suplimentar, Guvernul a stabilit și mărimea a trei tipuri de burse speciale: bursa Președintelui (470 lei), bursa Guvernului (430 lei), bursa Gaudeamus (360 lei).
Activități economice fără aparat de casă
Guvernul a aprobat o listă a activităților economice care pot fi desfășurate fără deținerea aparatelor de casă și control cu memorie fiscală: vînzarea produselor agricole proprii; vînzarea obiectelor de cult religios, a edițiilor periodice și biletelor de loterie; servicii de transport urban; servicii în baza patentei de întreprinzător.
Declarație privind sistarea importurilor vinurilor moldovenești în Federația Rusă
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a difuzat declarația făcută de delegația Moldovei în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Miniștrilor de Externe al CSI. Textul menționează că "acțiunile părții ruse au dus la sistarea totală a importului și comercializării pe teritoriul Federației Ruse a producției vinicole din Republica Moldova, fiind întreprinse în mod unilateral, fără o înștiințare prealabilă". În opinia părții moldovenești "o asemenea evoluție a evenimentelor nicidecum nu concordă cu respectul reciproc tradițional, cu relațiile de prietenie, înțelegere reciprocă și cooperare reciproc avantajoasă statornicite de-a lungul istoriei între statele noastre. Partea moldovenească califică aceste măsuri ale Federației Ruse drept neprietenoase Republicii Moldova și care aduc un prejudiciu enorm producătorilor de producție vinicolă, importatorilor și exportatorilor, simplilor viticultori, în ansamblu economiei Moldovei, iar în ultimă instanță, relațiilor comercial-economice tradiționale dintre cele două state. Declarațiile publice referitor la producția vinicolă de proastă calitate, produsă în Moldova, prejudiciază și subminează autoritatea țării noastre în calitate de producător de vinuri de înaltă calitate, șampanie și de altă producție alcoolică".
Ofertele Moldovei pentru Gazprom
Conform afirmațiilor Prim-ministrului Vasile Tarlev din cadrul unei emisiuni televizate, Moldova a propus S.A. "Gazprom" să participe la construcția gazoductului "Drochia-Ungheni-Iași", prin care Moldova ar putea importa suplimentar 1,7 miliarde metri cub de gaze naturale. Costul total al proiectului se estimează la 50 milioane dolari SUA. Vasile Tarlev a mai declarat că Republica Moldova nu intenționează să transmită către S.A. "Gazprom" liniile de tensiune electrică înaltă, în schimbul unui contract de lungă durată privind livrarea gazelor naturale.
3.1. Decrete
Șeful statului a emis decretul privind rechemarea lui Efim Chilari din funcția de Ambasador Extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Uzbekistan, în Republica Tadjikistan, în Republica Kîrgîză și în Republica India.
Conform unor decrete publicate la 14 aprilie 2006, Președintele Moldovei a operat remanieri ale funcționarilor din cadrul aparatului Președinției. Vasile Mircos a fost eliberat din funcția de șef al Serviciului Protocol al Aparatului Președintelui, în locul lui fiind numită Natalia Ipati.
3.2. Ședințe. Decizii
Preocupări privind exportul vinurilor
La 20 aprilie 2006 Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință pentru examinarea situației create în legătură cu sistarea importului vinurilor moldovenești în Federația Rusă. Conform Serviciului de presă prezidențial, participanții la ședință au determinat acțiunile prioritare ce se pentru normalizarea situației și minimalizarea pierderilor suportate de către producătorii vinicoli autohtoni și bugetul de stat. S-a discutat și despre măsurile care urmează a fi luate pentru diversificarea piețelor de desfacere a vinurilor și divinurilor moldovenești, promovarea lor mai activă pe piețele europene și în Republica Populară Chineză.
Reforma APC
Pe 26 aprilie Vladimir Voronin a convocat o ședință cu participarea Prim-ministrului și membrilor Guvernului, la care a fost analizată actuala etapă a reformei administrației publice centrale (APC). Șeful statului a afirmat că eforturile de optimizare a structurii Guvernului și de reducere cu 70 la sută a personalului autorităților publice centrale s-au încununat "cu unele rezultate": de la 16 ministere și 14 departamente, executivul central a ajuns la 15 ministere și 13 agenții, servicii și birouri naționale, iar în comparație cu ianuarie 2004, statele de personal ale aparatelor centrale ale organelor administrației publice centrale s-au micșorat cu 1603 unități, sau cu 39%. În opinia Președintelui, activitățile din cadrul Reformei APC:
Insatisfacții privind combaterea corupției
În cadrul unei ședințe convocate la Președinție, Vladimir Voronin a apreciat drept nesatisfăcătoare situația la capitolul combaterii și prevenirii corupției, în pofida "prezenței cadrului juridic necesar, în pofida voinței politice declarate, în pofida strategiilor și planurilor de măsuri elaborate". Șeful statului consideră că combaterea și prevenirea corupției nu a devenit o preocupare constantă a fiecăruia din conducătorii structurilor de stat, iar în asemenea situație lupta cu acest fenomen devine inutilă. Îngrijorarea serioasă a Președintelui este alimentată de atitudinea pasivă a miniștrilor, directorilor de birouri, servicii și agenții de stat, altor organe publice centrale la capitolul depistării și prevenirii corupției în instituțiile pe care le conduc. Vladimir Voronin s-a declarat ferm hotărît să facă totul pentru ca pînă la încheierea mandatului său prezidențial, stîrpirea corupției să devină un proces eficient și ireversibil, solicitînd ca:
Nemulțumiri față de situația comerțului intern
Prezidînd o ședință consacrată situației existente în domeniul comerțului interior și perspectivei de dezvoltare a acestei ramuri, Președintele Vladimir Voronin și-a exprimat nemulțumirea în legătură cu starea de lucruri creată, menționînd impactul dezastruos al lipsei unei politici clare în domeniul funcționării comerțului interior asupra economiei naționale. În opinia sa, în Republica Moldova nu există un sistem de comerț interior organizat, modern, bazat pe principiile economiei de piață și din această cauză, anual cel puțin 2 miliarde de lei nu ajung în bugetul național. În consecință, șeful statului a propus crearea unui grup de lucru, condus de Primul-ministru, care pînă la 20 mai, să elaboreze un plan de acțiuni pe termen scurt și de perspectivă de dezvoltare a comerțului interior sub aspect strategic, tactic și instituțional, inclusiv perfecționarea cadrului legislativ existent, instituirea unui control mai strict financiar, economic și tehnologic în domeniu.
De notat în acest context, că Legea cu privire la comerțul interior a fost adoptată încă în anul 1996 și ultimele modificări în cuprinsul ei au fost efectuate în anul 2001. În anul 2003, Guvernul a emis o Hotărîre (Nr.671 din 09.06.2003) privind măsurile de ameliorare a situației din sfera comerțului intern. La începutul anului 2004 a fost creat Departamentul Comerțului, în calitate de autoritate administrativă centrală, care promovează politica de stat în sfera comerțului interior și exterior, protejării drepturilor consumatorilor și creării condițiilor favorabile pentru promovarea mărfurilor autohtone pe piețele externe și interne. În anul 2005 acest Departament a fost desființat, funcțiile respective revenind din nou Ministerului Economiei și Comerțului (Direcția comerț interior, servicii și protecția consumatorului). La 9 martie 2005, Guvernul a adoptat Hotărîrea Nr.264 privind acțiunile de ameliorare a situației din sfera comerțului, prin care a aprobat un Plan de acțiuni pentru dezvoltarea comerțului și a stabilit obligații corespunzătoare pentru autoritățile publice centrale competente în domeniu.
1. Sectorul real
Potrivit datelor statistice, industria moldovenească a înregistrat în T1'2006 cel mai scăzut rit de creștere din ultimii cinci ani, respectiv 99,7% față de perioada similară a anului 2005. Producția industrială a constituit cca 5 miliarde lei (380 milioane USD). În ianuarie-martie 2005 creșterea a fost de 3,2%, în T1'2004 - 16,7%, iar în perioada respectivă a lui 2003 - 12,8%. După o creștere anemică de 1,3% în primele două luni ale acestui an producția industrială a scăzut cu 3,4% în luna martie. Se confirmă de fapt cele mai pesimiste previziuni: scăderea ritmului din industrie se transformă deja în tendință. Este un proces, care pe fondul altor riscuri, ar putea amenința pe termen mediu creșterea economică.
Printr-o perioadă grea trece industria prelucrătoare, inclusiv ca urmare a interdicțiilor aplicate de Federația Rusă la importul vinurilor moldovenești. Fabricarea vinurilor s-a redus în primul trimestru cu 7% față de ianuarie-martie 2005. Un început de an dezolant l-a avut industria prelucrătoare, care în primele trei luni a înregistrat o diminuare a producției de 3%. În T1'2006 industria prelucrătoare a avut o pondere de în totalul producției industriale de 61%. Statistica mai arată că declinul din industria prelucrătoare a generat o scădere a indicelui general de producție în industrie de respectiv 2,3 p.p., inclusiv 1,3% vinificația, 1% fabricarea articolelor de tutun, iar 0,2% fabricarea berii.
2. Finanțe publice
Potrivit declarațiilor ministrului finanțelor, bugetul de stat ar putea rata venituri de cca 600 milioane lei (46 milioane USD) dacă interdicțiile Rusiei asupra producției vinicole din Republica Moldova nu vor fi ridicate în următoarele 2-3 luni. Cu toate acestea impactul ar putea fi și mai mare pentru că industria vinicolă este legată strîns de alte ramuri cum ar fi fabricarea sticlei, producția de carton, etc. conform datelor Agenției agroindustriale Moldova-vin, fabricile de vinuri lucrează la o capacitate de 25%, capacitate pentru a acoperi exporturile pe alte piețe de desfacere decît cea rusească. Mai mult de 80% din vinurile moldovenești sînt exportate pe piața rusă, exportul anual fiind evaluat la cca 300 milioane USD. În ianuarie-februarie 2006, pe fondul unor incertitudini legate de livrările în Rusia, exporturile de vinuri în expresie valorică s-au redus cu 6%.
...iar creșterea prețului la gaze ar putea duce la creșterea deficitului bugetar și a inflației...
Totodată, potrivit experților de la Banca Mondială, deficitul bugetar al Moldovei ar putea crește cu încă 0,5-1% din PIB (200-300 milioane lei) dacă gazul natural importat din Federația Rusă se va scumpi pînă la 160 USD pentru mia de m3 în a doua jumătate a anului. Guvernul prognozează pentru anul 2006 un deficit bugetar de 0,8% din PIB. Republica Moldova este foarte vulnerabilă în fața creșterii prețurilor la gaze, iar o tendință ascendentă a acestor prețuri ar putea deveni o realitate în anii următori. Cca 2/3 din consumul de agenți energetici în Moldova e pe seama gazului natural și doar 10% revine energiei electrice. Prețurile mari vor exercita, de asemenea, o presiune suplimentară asupra deficitului de cont curent și asupra inflației.
3. Sectorul financiar-bancar
Banca Națională a Moldovei (BNM) a pus în aplicare sistemul automatizat de plăți interbancare (SAPI), care reprezintă un sistem prin intermediul căruia vor fi efectuate plățile în sectorul bancar în lei moldovenești pe teritoriul Republicii Moldova. SAPI este format dintr-un sistem de decontare pe bază brută în timp real (DBTR), destinat prelucrării plăților urgente și de mare valoare și din sistemul de compensare cu decontare pe bază netă (CDN), sistem destinat prelucrării plăților de mică valoare.
Regulamentul cu privire la sistemul automatizat de plăți interbancare prevede tarifele care vor fi percepute de către Banca Națională pentru plățile procesate în SAPI și programul zilei operaționale a SAPI. Astfel, pentru un document de plată procesat în sistemul DBTR va fi perceput un comision de 2,5 lei, iar pentru un document de plată procesat în sistemul CDN va fi perceput un comision de 1,25 lei. Exepție se va face doar pentru documentele de plată aferente transferurilor bugetare în valoare mai mică de 1000 de lei, procesate de sistemul CDN, pentru care se va percepe un comision de 0,25 lei.
Implementarea sistemului respectiv are drept scop asigurarea conformării sistemului de plăți interbancare al Republicii Moldova cu standardele și practicile internaționale, precum și accelerarea plăților fără numerar. Noul sistem automatizat de plăți interbancare a fost implementat în conformitate cu Strategia Guvernului și a Băncii Naționale a Moldovei cu privire la dezvoltarea sectorului financiar al Republicii Moldova pentru perioada 2005-2010.
BERD va acorda 13,4 milioane USD pentru facilitarea comerțului în Moldova...
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) va acorda Republicii Moldova peste 13 milioane USD pentru promovarea exporturilor, sumă alocată prin intermediul Programului de Facilitare a Comerțului (PFC), finanțat de BERD. Acest program promovează comerțul exterior cu Europa Centrală, Europa de Est și țările CSI.
Prin PFC, BERD garantează tranzacțiile de import și export. Totodată, prin intermediul băncilor comerciale, BERD acordă credite pe termen scurt importatorilor și exportatorilor din Moldova. În prezent BERD are semnate 5 proiecte PFC în valoare totală de 13,4 mln euro cu băncile comerciale Moldova-Agroindbank, Moldindconbank, Victoriabank, Mobiasbancă și Banca Socială.
4. Mediul de afaceri
Potrivit unui raport al Ministerului Economiei și Comerțului valoarea investițiilor plasate în zonele economice libere (ZEL) din Republica Moldova a crescut de cca 4 ori pe parcursul ultimilor cinci ani. Astfel, din 1995 pînă la 1 ianuarie 2006, în ZEL-uri au fost plasate 72,1 milioane USD, dintre care 11,7 milioane USD sau 16% din acestea au fost efectuate pe parcursul anului 2005. În Republica Moldova își desfășoară activitatea șase zone economice libere. Prima a fost deschisă la în 1996 la Chișinău, iar ultima în 2003, la Ungheni.
Din volumul total al investițiilor, 30,4 milioane USD revin ZAL "Expo-Business-Chișinau", 13,4 milioane USD - ZAL "Taraclia", 10 milioane USD - ZAL "Tvardița", 9,6 milioane USD - ZAL "Valkaneș". Investițiile în ZEL "Ungheni-Business" au constituit 8,3 milioane USD, iar cele plasate în ZAL "Otaci-Business" au valoarează 4 milioane USD. Domeniul prioritar de activitate în ZEL-uri este în mare parte orientat spre producerea mărfurilor industriale. Astfel, volumul vînzărilor nete de producție industrială, în ansamblu pe zonele libere, a constituit în 2005 puțin peste 1,02 miliarde lei, din care producție în sumă de cca 630 milioane lei a fost exportată.
5. Piața muncii
Într-un clasament elaborat de Federația Europeană a Patronilor (FedEE) Republica Moldova este plasată pe penultima poziție printre cele 28 de țări europene care au intrat în top cu privire la salariul minim, respectiv acesta este de 28,98 euro lunar. Moldova devansează doar Rusia (țară care cu o medie de 23,48 euro pe lună ocupă ultimul loc în top) și se plasează imediat după Ucraina (55,58 euro), Bulgaria (81,80 euro), Serbia și Muntenegru (91,24) și România (97,07 euro). Cele mai înalt salariu minim este înregistrat în Luxembourg - 1503 euro, stat care deja de mai mulți ani deține întâietatea în acest clasament. Potrivit criteriilor de clasificare FedEE salariul minim oferă un standard al vieții care este aproape sau chiar mai jos de nivelul de subzistență.
La elaborarea clasamentului FedEE a luat în calcul remunerarea persoanelor cu program de lucru complet în vârstă de peste 23 de ani. Pe de altă parte, în cazul unor țări, inclusiv Moldova, FedEE operează cu date de la începutul anului 2004 care ulterior au fost modificate. Astfel, de la 1 august 2005, printr-un acord între partenerii sociali - sindicate, patronat, Guvern, salariul tarifar pentru categoria întâia de calificare (cea mai joasă) a fost majorat cu 25%, pînă la 550 de lei (35 euro). Însă și în acest caz, Republica Moldova ar fi devansată de majoritatea țărilor. Potrivit datelor statistice oficiale, salariul mediu pe economie a constituit, în luna ianuarie, 1 424 lei (cca 110 USD).
Sursa: FedEE
Fiecare al cincilea tînăr este plecat peste hotare la muncă...
Într-un studiu elaborat de Biroul Național de Statistică (BNS) și care este întitulat "Tinerii pe piața muncii" se spune că fiecare al cincilea tînăr din Republica Moldova muncește sau este în căutare de lucru peste hotarele țării. Potrivit acestuia, cca 70% din tinerii chestionați au declarat că ar pleca la lucru în străinătate în cazul în care li s-ar oferi această șansă. Din cei chestionați 35,8% ar accepta un loc de muncă calificat, 38% - un loc de muncă necalificat, dar bine plătit, iar 26,2% ar accepta orice loc de muncă peste hotare.
Peste 40% din persoanele chestionate intenționează să-și schimbe locul de muncă din cauza salariului mic. Fiecare al 11-lea tînăr a optat pentru plecarea peste hotare în cazul pierderii locului de muncă. În opinia respondenților, cea mai importantă acțiune pentru îmbunătățirea situației tinerilor pe piața muncii ar fi crearea locurilor noi de muncă - 70,8% și crearea posibilităților de angajare legală peste hotare - 18,2%. Această cercetare a fost realizată de BNS în anul 2005. În cadrul ei au fost intervievați tineri cu vîrsta cuprinsă între 15-29 ani, din care cca 55% erau din mediul rural.
Guvernul va crea o Rețea unică de colectare a datelor pentru Cercetările bugetelor casnice...
În același timp, Guvernul a hotărât să creeze o Rețea unică de colectare a datelor pentru Cercetările bugetelor casnice și Ancheta forței de muncă pentru perfectarea bazei informaționale despre nivelul de trai al populației și piața forței de muncă, rețea ce e prevăzută și în Planul de Acțiuni Uniunea Europeană - Republica Moldova. În această rețea vor activa 150 de anchetatori și 51 controlori, distribuiți în 200 localități selectate.
Biroul Național de Statistică (BNS) va trebui ca pînă la 31 mai curent să elaboreze regulamentul privind organizarea și desfășurarea cercetărilor statistice prin sondaj asupra gospodăriilor casnice. În paralel cu informațiile despre bugetele casnice și forța de muncă, vor fi efectuate cercetări tematice despre problemele tineretului, educație și sănătate, cercetări ce vor ajuta la monitorizarea și evaluarea sărăciei și, respectiv, la executarea acțiunilor fixate în Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (SCERS).
La 22 aprilie s-a împlinit un an de la lansarea inițiativei Președintelui Ucrainei Victor Iușcenco cu privire la reglementarea transnistreană, "Spre reglementare prin democrație". Cu această ocazie, la 20 aprilie ministrul de Externe de la Kiev, Boris Tarasiuk, a ținut o conferință de presă la care a făcut bilanțul măsurilor întreprinse în cadrul inițiativei ucrainene. Boris Tarasiuk a declarat că situația din Transnistria rămîne a fi una din problemele principale de securitate națională a Ucrainei, iar asigurarea stabilității și securității regionale este una din prioritățile politicii externe a Ucrainei. Potrivit lui Tarasiuk, pentru Ucraina principiile unei reglementări viabile sînt comunitatea valorilor democratice, supremația legii, respectul pentru drepturile și libertățile omului, precum și respectul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Tarasiuk a remarcat printre realizările înregistrate în cadrul inițiativei ucrainene extinderea formatului de negocieri prin aderarea la acesta a SUA și UE în calitate de observatori, reluarea procesului de negocieri, lansarea Misiunii UE de asistență la frontiera moldo-ucraineană la 1 decembrie 2005, dar și introducerea regimului vamal unificat moldo-ucrainean din 3 martie 2006. "Ucraina își va respecta cu strictețe obligațiile cu privire la procedurile vamale la frontiera moldo-ucraineană", a declarat Tarasiuk, menționînd în același timp necesitatea îmbunătățirii mecanismului fiscal aplicat de Guvernul moldovenesc în cazul agenților economici transnistreni și a acordării unor garanții suplimentare cu privire la drepturile de proprietate în regiunea transnistreană.
Tarasiuk a apreciat pozitiv consultările mediatorilor și a observatorilor care au avut loc la 19 aprilie la Moscova pentru a discuta perspectivele procesului de negocieri în format "5+2", care a fost întrerupt la sfîrșitul lunii februarie. Cu toate acestea, în ciuda optimismului oficialului ucrainean, consultările de la Moscova nu s-au soldat cu nici un rezultat, iar participarea părților la aceste consultări nu a fost posibilă din cauza înrăutățirii relațiilor dintre părți în urma instituirii noului regim vamal la frontiera moldo-ucraineană.
Pe de altă parte, deși nu și-au retras definitiv sprijinul pentru planul ucrainean, autoritățile transnistrene pun tot mai des la îndoială valabilitatea acestuia, acuzînd Ucraina ca s-ar fi compromis în calitate de stat mediator după ce a instituit "blocada economică" împotriva Transnistriei. Autoritățile transnistrene par tot mai reticente să accepte realizarea uneia din prevederile cheie ale planului ucrainean - desfășurarea în regiune a unor alegeri democratice sub monitorizare internațională. Într-un comentariu publicat de către porta voce a autorităților de la la Tiraspol, agenția de știri Olvia-press, pe marginea proiectului de mandat al misiunii internaționale de evaluare a situației din Transnistria în vederea desfășurării unor alegeri libere în regiune pregătit de către Misiunea OSCE din Moldova, departamentul de externe transnistrean califică proiectul prezentat de Misiunea OSCE drept unul care "contravine intereselor Transnistriei". Această poziție a fost sprijinită și de către "deputații comisiei parlamentare pentru politică externă și relații internaționale", care au respins majoritatea clauzelor proiectului deoarece au considerat că acestea încalcă "dreptul suveran" al Transnistriei de a stabili și organiza alegeri pe teritoriul său.
Astfel, deși pe parcursul primului an de la lansarea inițiativei Iușcenco au fost realizate o serie de progrese incontestabile în procesul de reglementare transnistreană, care s-au datorat în primul rînd schimbării politice de la Kiev și unei implicări mai mari a UE în eforturile de soluționare a conflictului transnistrean, perspectivele ducerii la bun sfîrșit a inițiativei ucrainene sînt incerte după ce poziția autorităților de la Tiraspol, sprijinită tot mai mult de Federația Rusă, s-a radicalizat substanțial drept răspuns la introducerea regimului vamal moldo-ucrainean.
Parte din acest scenariu de radicalizare a poziției transnistrene este și inițiativa lansată în cadrul "congresului deputaților de toate nivelele" ai Transnistriei din 31 martie de a organiza un referendum cu privire la orientarea de politică externă a regiunii. Inițiativa a fost preluată de către așa-zisul "comitet anti-blocadă" al organizațiilor obștești care a propus "Sovietului Suprem" două întrebări pentru referendum: una cu privire la "aderarea Transnistriei la Moldova în calitate de autonomie" și cealaltă cu privire la aderarea "republicii independente transnistrene" la Federația Rusă care este "urmașul de drept al Uniunii Sovietice". Referendumul, potrivit recomandărilor "comitetului anti-blocadă" trebuie să aibă loc cel tîrziu odată cu "alegerile prezidențiale" din regiune de la sfîrșitul anului 2006. Autoritățile moldovene au declarat anterior că în cazul în care un astfel de referendum ar avea loc, el nu va fi recunoscut nici de către Chișinău, nici de către comunitatea internațională.
Peste 110 întreprinderi transnistrene s-au înregistrat pînă în prezent la Camera Înregistrării de Stat din Moldova, care asigură circa 90% din activitatea economică externă a Transnistriei. 10 agenți economici transnistreni au primit licențe de la Camera de Licențiere a RM. Între 13 februarie și 14 aprilie, Camera Înregistrării de Stat a acordat 299 de certificate de origine și licențe de export, dintre care 251 au fost preferențiale, transmite Moldpress cu referință la un comunicat al Ministerului Reintegrării. Cu toate acestea, agenții economici transnistreni înregistrați la Chișinău nu își exportă marfa în Ucraina, fie din propria dorință, fie în urma unor presiuni, care sînt gesturi de protest împotriva regimului vamal unificat moldo-ucrainean. Această declarație a fost făcută de către viceministrul de Externe ucrainean, reprezentantul special al Ucrainei în problema transnistreană, Andrei Vasilovskii, citat de Regnum.ru, care a mai remarcat că înregistrarea pînă în prezent a unui număr mare de agenți economici arată că, treptat, se ajunge la o înțelegere în această problemă.
Pe de altă parte, în perioada de referință o serie de reprezentanți ai serviciilor vamale și de grăniceri ucrainene au făcut mai multe declarații în care au afirmat că situația de la frontieră s-a stabilizat, iar fluxul de mărfuri de contrabandă peste hotar s-a redus simțitor. Potrivit departamentului ucrainean de grăniceri, în ianuarie - martie 2006 au fost reținute mărfuri de contrabandă în valoare de 4.3 milioane de grivne ucrainene. Pentru comparație, în aceiași perioadă a anului trecut valoarea contrabandei reținute a fost de 8 milioane de grivne. Potrivit oficialilor ucraineni, înăsprirea regimului de trecere a frontierei face dificilă tranzitarea unor loturi mari de mărfuri de contrabandă, cu toate acestea, contrabanda "cu amănuntul", inclusiv prin evitarea punctelor vamale, este încă un fenomen practicat pe larg.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a emis o nouă decizie de condamnare a Moldovei, în dosarul "Macovei și alții vs. Moldova". Reclamanții, șase cetățeni ai Moldovei au invocat încălcarea drepturilor fundamentale, prin emiterea unei Hotărîri a Curții Supreme de Justiție care a confirmat legalitatea deciziei Companiei de asigurări "ASITO" de a desface unilateral contractele de asigurare încheiate și onorate anterior de reclamanți. CEDO a constatat încălcarea prevederilor art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea drepturilor Omului și art.1 din Protocolul 1 la Convenție, obligînd autoritățile să repare pagubele morale și materiale cauzate celor 6 cetățeni, în sumă de peste 21 mii Euro.
Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova la CE a făcut o declarație în cadrul Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, cu privire la interdicția importului de vinuri moldovenești și georgiene în Federația Rusă. Ambasadorul Alexei Tulbure afirmă că autoritățile moldovenești și georgiene sînt determinate "să tragă concluzia că decizia cu privire la interdicția comercializării tuturor vinurilor din țările noastre sînt motivate politic". Acest lucru este confirmat și de faptul că restricția este susținută printr-o rezoluție a Dumei de Stat din Rusia, adoptată la 19 aprilie, fără a fi prezentate anumite dovezi în susținerea acestor acuzații. Tulbure a mai declarat că "Georgia și Moldova sînt pedepsite de către Rusia, care consideră că acestea se află în zona de influență a sa", că "stabilitatea democratică" din cele două țări "se află în pericol", că acțiunile Rusiei constituie o tentativă de a schimba agenda politică" din țările respective. În urma discuției din cadrul Comitetului de Miniștri al CE, s-a acceptat abordarea problemelor invocate în ședințele următoare ale Comitetului.
Comitetul de Miniștri al CE a cerut secretariatului propriu să pregătească un raport special care ar reflecta situația generala în domeniul drepturilor omului din regiunea transnistreană a Moldovei. După prezentarea informației solicitate, Comitetul de Miniștri va estima posibilitatea întreprinderii unor acțiuni concrete îndreptate spre stoparea violării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de către regimul autoritar de la Tiraspol, susținut de Rusia.
Marianne MIKKO, conducătoarea Delegației Parlamentului European în Comitetul de cooperare parlamentară RM-UE, a semnat două declarații referitoare la Moldova.
În cuprinsul Declarației "Privind embargoul impus de Rusia vinurilor moldovenești" este exprimată îngrijorarea în legătură cu noile dovezi ale presiunii economice folosite în scopurile politice și sînt dezaprobate hotărît asemenea instrumente de presiune.
În Declarația "Privind activitatea Misiunii UE de Asistența la hotar în Ucraina" este exprimată satisfacția privind activitatea cu succes a Misiunii UE de Asistența la hotarul între Moldova și Ucraina și este salutată implementarea consecventă a acordului vamal între Ucraina și Moldova, încheiat în decembrie 2005.
În cadrul unei ședințe convocate de Președintele Republici Moldova au fost discutate aspecte ale relațiilor dintre Republica Moldova și România, proiectele Tratatului de bază și al Tratatului de frontieră între Republica Moldova și România, precum și proiectul Acordului privind regimul de vize. Conform Serviciului de presă prezidențial, Vladimir Voronin a evidențiat că semnarea Tratatului de bază între Republica Moldova și România, precum și a Tratatului de frontieră vor marca un jalon incontestabil în consolidarea imunității de politică externă a statalității moldovenești. Șeful statului afirmă că "este clar pentru toată lumea, că Tratatul de bază și Tratatul de frontieră cu Republica Moldova sînt documente de natură să devină cea mai importantă investiție de politică externă a României în reglementarea transnistreană, în consolidarea securității regionale în bazinul Mării Negre. Insinuările propagandistice ale Tiraspolului privind înglobarea inevitabilă a Moldovei de către România își pierd, în această situație, orice teren, iar odată cu ele va dispărea, sper, și acea românofobie, pe care parazitează atît de mulți și care creează atîtea obstacole în relațiile dintre popoarele noastre".
Pe de altă parte, autoritățile de la București nu s-au expus clar asupra perspectivelor referitoare la semnarea unui tratat politic de bază, diferite surse afirmînd că există anumite preocupări doar referitoare la tratatul de frontieră, iar în opinia Ministrului de externe al României, locul tratatului politic trebuie să-l ocupe un Acord de Parteneriat "Pentru Europa".
Traian Băsescu a declarat că România este foarte interesată ca Republica Moldova să fie examinată de UE nu în cadrul politicii de bună vecinătate, ci în cadrul politicii de integrare, în pachet comun cu țările Balcanilor de Vest.
O delegație a Parlamentului Moldovei s-a aflat în perioada 13-14 aprilie la Moscova, unde a avut întrevederi cu oficiali din Duma de Stat, șefi de comitete responsabile, membrii grupului de prietenie moldo-rus. Membrii delegației condusă de Eugenia Ostapciuc, președintele fracțiunii majoritare în Parlamentul Moldovei, au afirmat că întrevederile au decurs "în atmosfera binevoitoare și sinceră, atenția fiind accentuată în special asupra necesității soluționării echitabile și civilizate a problemei raioanelor de est ale Republicii Moldova, promovării producției agricole, precum și problemei livrărilor producției vinicole pe piața Federației Ruse.
Duma de Stat a Federației Ruse a adoptat la 19 aprilie 2006 o Declarație prin care și-a exprimat sprijinul măsurilor întreprinse de serviciul rus de protecție a consumatorilor "Rospotrebnadzor", pentru interdicțiile aplicate la importul vinurilor moldovenești și georgiene. În cuprinsul declarației, autoritățile Moldovei și Georgiei "sînt îndemnate să ia măsuri radicale pentru îmbunătățirea calității mărfurilor, precum și pentru combaterea fabricării falsurilor".
Într-un interviu acordat RIA "Novosti", Valery Nesterușkin, Ambasador cu misiuni speciale al ministerului rus de externe, a declarat că Rusia "muncește activ la problema acordării în continuare a asistenței materiale Transnistriei".
Ministrul rus al Apărării a declarat în cadrul interviului acordat unei publicații din Belarus, că Federația Rusă "nu se va lăsa provocată și va continua misiunea dificilă de menținere a păcii în spațiul ex-sovietic". Serghei Ivanov a mai spus că autoritățile oficiale ale Chișinăului au desfășurat în ultimul timp "o campanie de discreditare a pacificatorilor ruși, solicitînd schimbarea formatului misiunii", dar Rusia "nu-și va părăsi prietenii la nevoie, numai pacificatorii ruși fiind în stare să mențină procesul pașnic de negocieri".
Deși inițial se anunțase că delegația Parlamentului Moldovei va participa la ceremoniile de sărbătorire a 100 de ani ai Dumei de Stat a Federației Ruse, că va avea un șir de întrevederi cu oficiali ruși și alocuțiuni în fața plenului, vizita a fost anulată în ultimul moment, din cauza îmbolnăvirii de gripă a președintelui Parlamentului Marian Lupu. În practica diplomatică, dacă invitațiile la ceremonii de sărbătorire sînt acceptate și participarea confirmată, delegațiile se deplasează, chiar dacă primele persoane inițial preconizate nu pot să-și onoreze participarea. Anularea în ultimul moment, pentru motive puțin plauzibile, a vizitelor anterior confirmate poate fi tratată ca act neprietenos.
Opinia publică din Moldova privind integrarea euro-atlantică
Viorel Cibotaru, Director de programe, Institutul de Politici Publice
Anul trecut Republica Moldova a adoptat decizia politică cu privire la relansarea la un nivel calitativ nou a relațiilor sale cu Alianța Nord-Atlantică. În cadrul vizitei la Bruxelles, Președintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a formulat poziția oficială vis-a-vis de perspectivele relațiilor cu NATO. Nicicînd anterior, autoritățile Republicii Moldova nu au beneficiat de un climat politic intern mai favorabil pentru impulsionarea relațiilor cu Alianța. Sprijinul partidelor politice și al societăți civile înregistrează o dinamică ascendentă care inspiră optimism în privința viitorului acestor relații. În aceste circumstanțe, conducerea politică a țării și-a fixat obiectivul de a lansa, începînd cu luna mai 2006, procesul de implementare a Planului Individual de Acțiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova - NATO.
Astfel, se poate constata că în scurt timp Republica Moldova a reușit să stabilească formatul juridic necesar și să instituie mecanismele administrative adecvate pentru elaborarea și implementarea calitativă a IPAP. Procesul de elaborare și implementare este monitorizat de către Președintele Vladimir Voronin și Consiliul Suprem de Securitate, iar coordonarea este asigurată de către Comisia Națională pentru Elaborarea și Implementarea IPAP, constituită prin Decretul Președintelui Republicii Moldova din 5 august 2005.
La 14 martie 2006, în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Securitate a fost examinat și aprobat proiectul Planului Individual de Acțiuni de Parteneriat (IPAP) Republica Moldova - NATO. Participanții la această ședință au audiat raportul prezentat de către Președintele Comisiei Naționale pentru elaborarea și implementarea IPAP, Andrei Stratan, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe și integrării europene. În raport a fost evidențiată importanța intensificării dialogului politic și a cooperării cu Alianța Nord-Atlantică. S-a subliniat că Planul de Acțiuni cu NATO este reciproc complementar cu Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (SCERS), cu Planul de Acțiuni RM-UE, cu programele de cooperare cu Consiliul Europei și alte organizații internaționale.
În acest context, Președintele Vladimir Voronin a menționat faptul că Planul Individual de Acțiuni nu contravine principiului constituțional de neutralitate a statului și că implementarea lui va contribui la intensificarea colaborării în cadrul Programului "Parteneriatul pentru pace" în diverse domenii, inclusiv, științific, ecologic, economic și tehnologic. După aprobarea națională a Proiectul IPAP, acesta a fost transmis Secretariatului Internațional NATO pentru a fi distribuit celor 26 state membre ale Alianței spre examinare. La mijlocul lunii aprilie acest proces s-a încheiat cu succes, iar autoritățile moldovenești și NATO sînt gata să semneze și să adopte documentul la o data stabilita de comun acord, eveniment așteptat pe parcursul lunii mai 2006.
Așadar, Republica Moldova a devenit a șasea țară care aderă la acest mecanism de cooperare cu NATO (după Georgia care a semnat IPAP în octombrie 2004, Ucraina în aprilie 2005, Azerbaijan în mai 2005, Armenia în decembrie 2005, Kazahstan în februarie 2006). Ucraina și Georgia declară ferm că vor folosi IPAP pentru a se pregăti de aderare la NATO, iar celelalte aderente la IPAP argumentează intensificarea relațiilor cu Alianța în contextul necesităților de reformare a forțelor armate.
Pornind de la faptul că noua calitate a relațiilor de parteneriat necesită o reevaluare a atitudinilor și percepțiilor populației față de problemele asigurării securității naționale, că consolidarea și extinderea nivelului de cooperare cu țările membre ale NATO presupune formarea unui larg suport popular pentru acțiuni de reformare a sistemului național de securitate națională și apărare, autorii programului "Barometrul opiniei publice în Republica Moldova", administrat din anul 2000 de Institutul de Politici Publice, și-au propus în ediția din aprilie 2006 să studieze aceste probleme într-un nou sondaj național de opinie.
În primul rînd, merită remarcat faptul, că mai mult de jumătate din populație percepe NATO ca o "alianță militaro-politică paneuropeană și transatlantică" (30%) sau o "umbrelă de securitate pentru țările din Europa de Vest, Centrală și de Est" (22%) și doar 7,5% o consideră "organizație agresivă, un focar de instabilitate pentru țara noastră" sau o "alianță rivală a Federației Ruse" (10%).
Aproape o jumătate din respondenții sondajului înțeleg prevederea constituțională despre "neutralitatea permanentă" în sensul că Moldova "nu poate face parte din alianțe militare" (24%) sau că "nu poate participa în conflicte militare" (24%). În același timp, 15% consideră că Moldova "trebuie să mențină relații prietenoase cu toate statele, chiar cu riscul de a pierde independența, suveranitatea și integritatea sa" sau că "Moldova nu poate adera nici la NATO, nici la Tratatul colectiv de securitate al CSI".
Surprinzător, doar puțin peste 6% din populație se consideră foarte mult sau destul de mult informată despre Programul Parteneriatul pentru pace, lansat de NATO în 1994, 18% -satisfăcător, iar 34% - puțin. În același timp, 28% din populație nu este informată (nu cunoaște nimic) despre Programul de parteneriat pentru pace. O treime din populație (32%) crede că decizia autorităților moldovenești de a extinde relațiile cu NATO, prin adoptarea și implementarea unui Plan Individual de Parteneriat, va consolida, în general, securitatea națională a țării, o altă treime (30%) - că nu, iar circa 39% nu au știut sau nu au vrut să răspundă la această întrebare. Aceiași partajare de opinii se constată și atunci, cînd 33% din populație consideră că Republica Moldova ar trebui să urmeze calea celor 10 state care au aderat recent la Uniunea Europeană, aderînd la început la NATO (Polonia, Cehia, Ungaria etc.), iar 31% consideră că - nu, încă 37% nu și-au format vreo opinie în această privință.
Cea mai mare parte a populației (35%) crede că cea mai bună soluție pentru asigurarea securității țării este neutralitatea, 23% - aderarea la NATO, iar 15% - aderarea la Tratatul colectiv de securitate al CSI, în timp ce o treime din populație (27%) nu a exprimat vreo opinie. Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la NATO, 34% din populație ar vota pentru, iar 23% - contra, 10% nu ar participa la referendum, 28% nu știu sau nu au decis încă, 5% nu au dorit sau nu au putu să răspundă.
La prima examinare, rezultate de mai sus indică clar asupra existenței unui segment al populației (circa 30-35%) cu viziuni pro-NATO, și pledoarie de aderare necondiționată la Alianță. Grupul respectiv este foarte receptiv față de procesele de transformare prin care trece această organizație politico-militară, gata să sprijine reformele interne necesare și costurile aferente schimbărilor pentru a deveni eligibili pentru NATO. Un alt segment, mai restrîns, de circa 20-25%, exprimă opțiuni "conservatoare", fie că pledează contra aderării Moldovei la NATO, fie că condiționează această opțiune sau că nu crede în viabilitatea și finalitatea procesului de integrare euro-atlantică. Al treilea segment de circa 15-25% din populație, este nehotărît, prost informat și derutat în privința opțiunilor de securitate pentru Moldova.
Este semnificativ că opiniile acestor segmente ale populației contrastează în mod evident cu opțiunile de integrare europeană. Aflîndu-se în continuă ascensiune în ultimii 2-3 ani, opțiunea de aderare la Uniunea Europeană a depășit cota de 70% în datele Barometrului din aprilie 2006. 39% ar accepta sprijinul necondiționat și tot atîția un sprijinul condiționat al României pentru Republica Moldova în procesul de integrare în UE. În același timp, circa 47% din respondenți consideră că anume România este statul care poate ajuta cel mai mult Republica Moldova într-un eventual proces de aderare. Cît privește relațiile existente între Republica Moldova și UE, în mod neașteptat tocmai 68% din populație afirmă că sunt informați pe deplin sau parțial despre prevederile Planului de Acțiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană, semnat la 22 februarie 2005 și prevăzut a fi implementat în trei ani.
Revenind la problemele de securitate și apărare, vom remarca că 58% din populație este împotriva participării unui mic contingent militar în operațiunea internațională de restabilire a Irakului (versus a 25% - pentru). Atitudinile negative prevalează în ceea ce privește participarea militarilor moldoveni la operațiuni internaționale de menținere a păcii sub egida OSCE (30% - susțin și 37% - nu) și NATO (27% - susțin și 40% - nu). În schimb, în cazurile UE și ONU prevalează opțiunile pozitive (respectiv susțin - 42% și 38%, nu susțin - 28% și 33%). De fapt, aceste atitudini sînt comparabile cu atitudinile respondenților din țări, precum Țările Baltice (în special, Estonia), Slovacia, Cehia etc. , care sunt de acum membre ale NATO și UE.
Rezultatele acestei sondări a atitudinilor și percepțiilor populației Republicii Moldova vis-a-vis de integrarea euro-atlantică, inclusiv prin prisma problemelor legate de securitatea națională, sugerează în mod evident: necesitatea elaborării și implementării unui program dedicat informării cetățenilor despre esența problemelor respective; desfășurarea dezbaterilor publice; conectării mesajului pro-Uniunea Europeană la mesajul pro-NATO, acestea fiind factori indispensabili formării unui sprijin popular masiv procesului integraționist și mobilizării eforturilor pentru atingerea scopurilor strategice declarate.
Deficitele externe vs. deficit de stabilitate economică
Iurie Gotișan
Pe de altă parte, pentru o economie emergentă precum e cea a Republicii Moldova, ale cărei mecanisme abia acum se definesc și se rodează, să aibă deficite externe mari poate fi o caracteristică absolut normală. În aceste condiții, faptul ca minusul dintre ce poate exporta Moldova și ceea ce consumă din import, exprimat economic prin deficitul comercial, a ajuns în ianuarie-februarie la cca 171 milioane USD - cu 1,7 ori mai mare decît in ianuarie-februarie 2005.
La fel cum, în opinia multora dintre analiști, nici certitudinea lor ca această "gaură" va crește în pas alert și în continuare nu e cel mai rău lucru care ni se poate întîmpla. Dar, oricît de explicabil și de înțeles ar fi un astfel de deficit trecerea lui peste o anumită cotă de avarie poate genera o criză. Important nu este, pînă la urmă, cît de mare este acest deficit - datoria pe care o avem de plătit pentru bunurile și serviciile importate -, ci mai degrabă dacă în economie intră suficiente fonduri prin care sa fie acoperită gaura.
Practic, finanțarea sănătoasă a deficitului de cont curent este cheia problemei. Mulți sînt de părerea că banii transferați în Moldova de cei ce muncesc peste hotare ar rezolva problema. Totuși transferurile valutare consistente sînt de fapt niște surse de scurtă durată, surse care o dată cu trecerea timpului vor scădea din cantitate. Pe de altă parte, atît timp cît există suficiente surse de finanțare pentru datoria externă, lucrurile sînt relativ sub control. Iar pînă acum, pentru că economia moldovenească a dat investitorilor străini suficient confort (chiar dacă pe alocuri a fost restricționat) și a asigurat cîștiguri pentru banii plasați aici, finanțare a existat. Spre exemplu, anul trecut, investițiile străine directe (ISD) în Moldova au fost de cca 260 milioane USD astfel că deficitul de cont curent (cca 285 milioane USD) a fost finanțat în proporție de 90% prin ele. Pentru acest an, autoritățile au estimat un nivel al ISD de cca 300 milioane USD.
Probleme vor apărea doar dacă nu vom mai fi în stare să atragem investiții străine. Adică, pe măsură ce marile privatizări s-au terminat și, pe de altă parte, piața financiară începe să se deschidă străinilor, vor începe să conteze mai mult investițiile în acțiuni ale societăților cotate pe piața de capital, în fonduri de investiții, în obligațiuni guvernamentale etc (adică investiții de portofoliu). Numai că investițiile de portofoliu sînt cu mult mai volatile decît investițiile străine directe - fiind, practic, vorba de bani veniți în căutare de randamente bune, sau cum le mai numesc economiștii - capitaluri speculative. Motiv pentru care vor sta aici atît timp cît vor găsi ce căuta: randamente bune, o economie sănătoasă, creștere economică, stabilitate. Mai periculoasă e situația în care deficitele sînt cuplate cu o creștere economică redusă.
Dacă însă economia moldovenească va da semne că se împiedică - ceea ce nu este exclus, banii volatili plasați în investiții de portofoliu vor pleca. Ceea ce va lăsa, implicit, fără surse de finanțare golul consumului pe datorie din Moldova. Atunci deficitul de cont curent va deveni, cu adevărat, periculos. De unde vine pericolul? Tocmai din ieșirea din țară a acestor fonduri, care implică schimburi masive pe piața valutară și, implicit, o depreciere masivă a leului moldovenesc care poate avea consecințe dezastruoase pentru economie. La fel de dezastruoasă și pentru lupta băncii centrale cu inflația.
Dar, pînă una-alta, scenariul unei crize generate de un nivel mare al deficitului este improbabil. Un scenariu periculos ar putea apărea dacă moneda națională s-ar aprecia foarte mult - pentru că un leu puternic în raport cu dolarul sau euroul lovește în exporturi, scăzîndu-le competitivitatea. Pentru 2006 noi vedem "gaura" a contului curent de cca 9% din PIB, dar și investiții de 350 milioane USD. Nici măcar acest scenariu cu un deficit destul de mare nu este prea periculos, argumentul este că e firesc ca datoria Moldovei să crească, venim și cu exemplul altor țări din regiune, intrate recent în UE, care s-au confruntat cu aceleași probleme: Polonia, Ungaria, Cehia. Și nu este "un capăt de țară" pentru că o mare parte a consumului vine de la companii și se transformă în investiții - care, la rîndul lor, contribuie (cel puțin teoretic) la creșterea competitivității firmelor moldovenești.
Consumul privat individual, adică cel al omului de rînd, are o pondere mai mică în crearea acestor deficite. Bunurile de consum reprezintă cca 25% din importuri, iar ponderea lor a fost relativ constantă în ultimii ani. Restul sînt importuri de bunuri de capital și materii prime care, în următorii ani, vor contribui la creșterea competitivității firmelor moldovenești.
Și totuși, pe termen lung, adîncirea fără control a deficitelor, a dezechilibrului dintre capacitatea de a exporta și nevoia de bunuri și servicii importate induce un risc. Risc pe care și reprezentanții FMI l-au arătat cu degetul în repetate rînduri autorităților de la Chișinău. Teama FMI vizează mai degrabă un termen mediu și lung. Deoarece economia Moldovei este una deschisă și dependentă de exterior și tot ce se întîmplă în economia mondială ne influențează și pe noi. Dacă economia mondială nu merge bine, apetitul pentru investiții scade și el. Și, odată cu el, scad și posibilitățile de finanțare a consumului moldovenesc pe banii străinilor.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |