![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20060515/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Acte legislative
1.2. Control parlamentar. Declarații
Audieri
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a prezentat în Parlament Raportul privind bilanțul unui an de implementare a Planului de Acțiuni Uniunea Europeană - Republica Moldova (PAUERM). Conform vice-prim ministrului Andrei Stratan, în realizarea Planului un aport deosebit îl are colaborarea cu societatea civilă, aportul ONG-urilor specializate în domeniu este considerabil, atît în monitorizare, cît și în promovarea politicilor europene, instruirea funcționarilor, colaborarea cu autoritățile guvernamentale.
Deputații din majoritatea parlamentară au solicitat informații despre măsurile întreprinse și perspectivele realizării obiectivelor din PAUERM în domeniul social, despre crearea sistemului justiției juvenile și drepturile copilului, implementarea Programului "Satul Moldovenesc". De asemenea, a fost solicitată efectuarea expertizelor prealabile, armonizarea proiectelor de acte legislative cu legislația europeană, pînă la prezentarea acestora în Parlament. În declarația de final, reprezentantul fracțiunii PCRM a acuzat fracțiunea parlamentară a AMN de pasivitate în implementarea PAUERM și a mulțumit fracțiunilor PPCD și PDM pentru aportul la realizarea unor reforme incluse în Planul de Acțiuni.
Deputații din opoziție au acuzat atitudini necorespunzătoare ale Guvernului în implementarea PAUERM, informarea insuficientă a populației, lipsa de progrese esențiale în anumite domenii prioritare (dezvoltare și calitatea creșterii economice, combaterea corupției, lipsa stipulărilor concrete și a unui Program detaliat de realizare a prevederilor Planului). Obiecțiile expuse au mai vizat calitatea diplomaților Moldovei, utilizarea defectuoasă a resurselor financiare alocate, tărăgănarea anulării vizelor de intrare în Moldova pentru cetățenii UE, situație care ar putea influența și atitudinea autorităților UE în raport cu sistemul de vize aplicat cetățenilor Moldovei. Declarații critice de evaluare a implementării Planului de Acțiuni UE-RM a prezentat liderul fracțiunii AMN Serafim Urechean și liderul PSL Oleg Serebrian.
Viceministrul Economiei și Comerțului a informat despre majorarea compensațiilor în legătură cu majorarea tarifelor la resursele energetice. În 2005 au beneficiat de compensații 263 mii cetățeni (au fost cheltuite din buget 219 milioane lei). Pe viitor, începînd cu anul 2007, se intenționează direcționarea compensațiilor în funcție de venit (actualmente se implementează proiecte-pilot în cîteva raioane și un sectorul al mun.Chișinău).
Vicedirectorul Agenției de dezvoltare regională a informat despre situația creată la apeductul Soroca-Bălți, care nu funcționează din cauza defecțiunilor tehnice. Apa livrată în prezent nu corespunde parametrilor calitativi și este necesară reutilarea stațiilor de pompare a apei și surse financiare considerabile pentru reparații capitale, care nu sînt prevăzute la buget. Funcționarea apeductului în starea actuală ar genera pierderi, iar majorarea tarifului nu poate fi suportată de consumatori.
Întrebări. Interpelări
Declarații
Deputatul AMN Vitalia Pavlicenco a solicitat examinarea prioritară a inițiativelor opoziției, în special, a celor pentru care a expirat termenul prevăzut de Regulamentul Parlamentului pentru avizare și examinare prealabilă. Ea s-a referit în special la proiectele de legi privind anularea vizelor de intrare în moldova pentru cetățenii UE și despre denunțarea de către Moldova a Acordului de constituire a CSI. Majoritatea parlamentară nu a acceptat propunerea de a examina denunțarea Acordului CSI pe motiv că aceasta "nu a fost examinată", fapt calificat de Pavlicenco drept continuare a obstrucționării opoziției active.
2.1. Remanieri
Guvernul a propus numirea lui Iacob Timciuc în funcția de Ambasador al Republicii Moldova în China. Pînă în martie 2005, Timciuc a deținut funcția de ministru al energeticii, în care nu a mai fost reinvestit, din motive nedeclarate.
Executivul a decis rechemarea din funcția a unor ambasadori ai Moldovei, fără a anunța public motivele:
La ședința Guvernului din 3 mai Valentin Dragan a fost eliberat din funcția de viceministru al Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor, cu motivația oficial "la cerere".
2.2. Hotărîri
2.3. Ședințe. Decizii. Declarații
Reluarea relațiilor cu FMI și restructurarea datoriilor în cadrul Clubului de la Paris
La 5 mai, după o întrerupere de aproape 4 ani, a fost aprobat un nou cord de cooperare cu Fondul Monetar Internațional, care prevede acordarea a 118 milioane dolari SUA, într-o perioadă de trei ani. Acordul cu FMI prevede, între altele: finalizarea reformei administrației publice centrale; îmbunătățirea managementului finanțelor publice; reducerea ratei inflației pînă la sub 10 la sută; menținerea stabilității macroeconomice; lichidarea pînă la finele anului 2008 a Consiliului creditorilor de stat.
La 12 mai Clubul Creditorilor de la Paris a acceptat restructurarea datoriei externe a Republicii Moldova. Datorită înțelegerii, pe perioada implementării Acordului de cooperare cu FMI, Moldova va trebui să întoarcă doar 60 milioane dolari SUA, din cele 149 milioane scadente în următorii trei ani, suma datoriilor fiind astfel reeșalonată pe o perioadă mai îndelungată.
Abordări noi în domeniul privatizării
În opinia Guvernului, statul are nevoie de o abordare conceptual nouă în ceea ce privește privatizarea și gestionarea patrimoniului public. Pentru realizarea dezideratului respectiv, au fost revizuite metodele de privatizare, Guvernul a aprobînd modificări și completări la unele acte normative ce reglementează domeniul. La începutul toamnei Guvernul urmează să aprobe proiectul de lege cu privire la deetatizarea și gestionarea proprietății publice, bazate pe două principii: prin concursuri și prin intermediul Bursei de Valori Mobiliare. În perioada 22 mai - 9 iunie 2006 la Bursa Valorilor Mobiliare urmează a fi expuse pachetele de acțiuni proprietate publică în 32 de societăți pe acțiuni, de pe care executivul speră să obțină peste 100 milioane lei. Conform datelor Agenției Privatizare, la 1 iulie 2005 patrimoniul proprietate publică în Republica Moldova constituia 43,6 miliarde lei.
Poziția Guvernului față de scumpirea carburanților
La 3 mai toate stațiile de alimentare cu combustibil au majorat prețul la benzină (cu 6,5%) și motorină (cu 5%), motivația constituind-o creșterea prețurilor la carburanți pe piața internațională mondiale la petrol. De notat că la 14 martie 2006 Primul-ministru a declarat în cadrul Adunării Generale a Uniunii republicane a asociațiilor producătorilor agricoli "Uniagroprotect" că pînă în luna iulie 2006 prețul la motorina achiziționată de producătorii agricoli nu va crește, asupra moratoriului convenindu-se la o ședință cu cei mai mari importatori de produse petroliere de pe piață. Executivul mai declara că odată lansat Terminalul petrolier de la Giurgiulești (luna aprilie-mai), va fi posibilă importarea produselor petroliere la prețuri mai mici.
Din cauza condițiilor climaterice, a lipsei de mijloace circulante și a recentei scumpiri a carburanților, producătorii agricoli nu vor reuși să prelucreze în primăvara curentă toate terenurile (peste 25 la sută din suprafețe rămîn neînsămînțate). Fermierii văd soluția în subvenționarea de către Guvern a lucrărilor ce necesită consum mare de combustibil și acordarea de subvenții la comercializarea producției agricole. "Un exemplu ar fi ca statul să dea țăranilor cîte 1 leu pentru fiecare kilogram de struguri livrat fabricilor vinicole", spune Vasile Mîrzenco, președintele Federației. Guvernul propune agricultorilor să achiziționeze cît mai curînd motorină de la Întreprinderea de Stat "Moldresurse", care o vinde mai ieftin, dar dispune de un stoc limitat.
Primele estimări ale noului mecanism de acordare a prestațiilor sociale
Proiectul-pilot realizat în baza unei concepții noi de eficientizare a sistemului de asistență socială are drept scop determinarea metodei optime de acordare a ajutorului social persoanelor nevoiașe. Se testează cîteva metode de stabilire a beneficiarilor de compensații nominative, bazate pe evaluarea venitului global al familiei, beneficiari vizați de proiectul pilot constituind cca 32 mii de persoane. Primul ministru solicită ca sistemul de compensații nominative să includă toate persoanele social-vulnerabile, o atenție sporită urmînd să fie acordată determinării corecte a veniturilor reale a familiilor care solicită susținere socială suplimentară din partea statului, pentru a evita practica acordării compensațiilor persoanelor care nu sînt nevoiașe.
Nemulțumiri față de starea drumurilor
Vasile Tarlev s-a declarat nemulțumit de starea drumurilor din Moldova solicitînd urgentarea ritmului de efectuare a lucrărilor de reparație a acestora, cu respectarea parametrilor de calitate. Ministerului Transportului și Gospodăriei Drumurilor i se cere să prezinte în termene restrînse planurile de acțiuni de implementare a proiectelor prioritare: reconstrucția în termen a traseului Chișinău-Leușeni, pentru care Guvernul a alocat deja 50 milioane lei; reparația îmbrăcămintei rutiere pe cîteva drumuri naționale. Potrivit informației ministrului transporturilor și gospodăriei drumurilor, în primele patru luni ale anului curent au fost deja efectuate lucrări de reparație și construcție a drumurilor în volum de circa 40 milioane lei, circa 21% din volumul anual.
Noi nemulțumiri față de starea comerțului interior
În cadrul unei ședințe, convocate de Prim-ministru a fost analizată situația din ramura comerțului, măsurile necesare pentru dezvoltarea sectorului. După ce, anterior, Președintele Moldovei a convocat o ședințe similară, la actuala reuniune și premierul Vasile Tarlev s-a declarat nemulțumit de situația de pe piața internă, de faptul că valoarea mărfurilor importate deseori este diminuată în vamă, în acest mod fiind prejudiciat bugetul de stat (volumul anual al comerțului intern constituie peste 30 miliarde lei).
Un grup de lucru instituit de Guvern trebuie să elaboreze în decurs de două săptămîni un Plan de acțiuni pentru dezvoltarea comerțului, iar pînă la 1 iulie urmează a fi elaborat un Concept de dezvoltare a comerțului în perspectivă. Serviciul Vamal urmează să elaboreze și implementeze un sistem electronic de control a tranzacțiilor de comerț exterior din punct de vedere a stabilirii corecte a valorii mărfurilor importate.
Problemele dezvoltării rețelei comerțului intern au fost discutate de Prim-ministrul Moldovei cu reprezentantul companiei germane "Plus Discount" (parte a grupului internațional Tengelmann), care intenționează să deschidă în Moldova o rețea din 30 de magazine.
Summitul SEECP
Vasile Tarlev a participat la Summit-ul șefilor de stat și de Guvern ai Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), care a avut loc la Thessalonik (Grecia), în cadrul căruia au fost temele cooperării regionale ca o cale spre integrarea europeană, cooperarea în dezvoltarea infrastructurii regionale etc. În cadrul Summitul-ui, primul ministru al Moldovei a rostit un discurs privind participarea Republicii Moldova la activitățile SEECP.
Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene a difuzat o declarație în cuprinsul căreia constată că marcarea Zilei Europei coincide cu aderarea Republicii Moldova la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-est (SEECP), prilej cu care este reafirmat angajamentul îndeplinirii tuturor criteriilor necesare atingerii obiectivului aderării la Europa unită. MAEIE menționează că în timpul apropiat va fi anunțat un concurs pentru selectarea reprezentanților societății civile care vor participa la crearea și funcționarea pe teritoriul Republicii Moldova a Centrelor de Informare Europeană.
3.1. Decrete
Vladimir Voronin a semnat un decret privind conferirea "Ordinului de Onoare" doamnei Heather M. Hodges, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al SUA în Republica Moldova. Distincția a fost conferită în semn de profundă gratitudine pentru contribuția deosebită la dezvoltarea și aprofundarea relațiilor dintre SUA și Republica Moldova.
3.2. Ședințe. Decizii. Declarații
Vizită la Vilnius
Președintele Republicii Moldova a participat la Summitul Șefilor de State din Regiunile Mării Baltice și Mării Negre, care s-a desfășurat la Vilnius, în cadrul căruia a rostit un discurs. La Vilnius Vladimir Voronin a avut întrevederi cu Javier Solana, Secretar General al Consiliului UE, Înalt Reprezentant al UE pentru Politică Externă și de Securitate Comună, cu Richard B. Cheney, Vicepreședinte al SUA, cu Arnold Ruutel, Președintele Republicii Estonia, cu Carel de Gucht, ministru al Afacerilor Externe al Belgiei, Președinte în exercițiu al OSCE și cu Viktor Iușcenko, Președintele Ucrainei.
Preocupări pentru problema vinurilor
La 8 mai Președintele Republicii Moldova a participat la o consfătuire organizată de Guvern cu conducători ai întreprinderilor producătoare și exportatoare de vin, ai asociației profesionale de ramură, ai organelor administrației publice centrale. Discuțiile din cadrul ședinței au vizat situația din ramură în condițiile sistării importului de băuturi alcoolice moldovenești pe piața Federației Ruse și măsurile întreprinse de către autorități, pe plan intern și extern, pentru depășirea stării de lucruri în care s-a ajuns. Au fost formulate propuneri privind extinderea și diversificarea piețelor de desfacere a vinurilor și divinurilor moldovenești.
La 12 mai Vladimir Voronin a prezidat o nouă ședință în cadrul căreia au fost stabilite măsuri pentru consolidarea și dezvoltarea complexului vini-viticol al țării. Serviciului de presă al președinției comunică că șeful statului a subliniat importanța neadmiterii degradării segmentului respectiv al economiei naționale în condițiile suspendării exporturilor în Federația Rusă. Președintele s-a referit în mod special la necesitatea respectării programului de extindere a suprafețelor de viță-de-vie, cultivarea soiurilor de calitate, asigurarea unui control stric al pieței interne a băuturilor alcoolice, în scopul protecției producătorilor de vinuri și divinuri de calitate.
Vizită de lucru la Primăria capitalei
La 13 mai, Vladimir Voronin, însoțit de Prim-ministru, miniștri și alți factori de decizie din cadrul executivului, au vizitat Primăria capitalei. Potrivit comunicatelor difuzate de mass-media, Vladimir Voronin a declarat că va deveni tradiție ca o dată în trimestru, conducerea de vîrf a țării să se întrunească în ședințe la Primăria capitalei spre a coordona activitatea administrației publice locale cu cea centrală. În cadrul consfătuirii a fost prezentat programul municipal de dezvoltare a capitalei pentru anul 2006, printre obiectivele principale pentru anul 2006 figurînd: reparația străzilor; finalizarea reconstrucției Complexului memorial "Eternitate" și a Gării de Nord; amenajarea cartierelor locative și a unor zone de agrement; iluminarea străzilor. Vladimir Voronin a propus examinarea posibilităților iluminării sediilor de pe bulevardul central al Capitalei "din sursele agenților economici și ale instituțiilor publice amplasate, cu sisteme de iluminare zilnică și de sărbătoare". Președintele țării a mai anunțat că din buget vor fi alocate suplimentar 70 milioane de lei pentru reparația străzilor din centrul capitalei , dar cu condiția că lucrările vor fi efectuate doar în perioada caldă a anului, pînă la 1 octombrie. La ședință a fost pusă în discuție și noua structură a aparatului primăriei și a subdiviziunilor Consiliului municipal.
Consilierii locali, cu excepția unora din fracțiunea comuniștilor, nu au fost invitați la întîlnirea cu șeful statului, fapt care i-a determinat pe unii reprezentanți ai fracțiunilor de opoziție din consiliul municipal să considere întrevederea drept "întîlnire privată" sau "întîlnire cu executivul municipal". În context, sînt de remarcat prevederile Legii Nr.123 din 18.03.2003 privind administrația publică locală, conform căreia "Administrația publică a municipiului Chișinău se realizează de către consiliul municipal, ca autoritate deliberativă, și de către primarul general al municipiului Chișinău, ca autoritate executivă.". Legea nu prevede că în municipiul Chișinău ar exista o asemenea structură separată ca "Primăria".
1. Prețurile și inflația
Comparativ cu martie 2006, în aprilie indicele prețurilor de consum (IPC) a crescut cu 1%. Cumulativ pentru primele patru luni ale anului (L1-L4'2006) nivelul inflației a constituit 5,9%, nivel care este departe de prognozele Guvernului de 10%. De regulă în lunile de vară se înregistrează o deflație, mai ales la produsele alimentare, totuși aprentele lăsate de condițiile climaterice nefaforabile din acest an asupra culturilor agricole ne face rezervați în ceea ce privește menținerea nivelului de inflație asumat de autorități.
Cele mai mari creșteri ale prețurilor au fost înregistrate la produsele alimentare. Au fost înregistrate creșteri nesemnificative ale prețurilor la serviciile sprestate populației, în particular la gazul lichefiat livrat în butelii - cu 0,5%. Statistica arată că IPC la produsele alimentare a crescut cu 1,7%, la produsele nealimentare acesta s-a majorat cu 0,7%, iar tarifele la serviciile prestate populației au crescut cu 0,4%.
Pe percursul perioadei analizate stațiile PECO au majorat cu 5,5% prețurile pentru benzina și motorina livrată. Fiind o creștere nesemnificativă, totuși aceasta va influența nivelul inflației. Scumpirea carburanților a fost dictată în special de creșterile din exterior. La bursele internaționale, costul unei tone de benzină s-a ridicat la 700-710 USD, iar motorina a atins 650 USD/tona. În același timp, prețul petrolului crește continuu și se apropie de nivelul record de 75 USD/baril. Potrivit unor experți, scumpirea carburanților va afecta lucrările agricole dat fiind faptul că fermierii nu vor reuși să prelucreze toate terenurile deoarece nu dispun de mijloace circulante.
2. Sectorul financiar-bancar
În ianuarie-martie 2006 creditele acordate de băncile comerciale din Moldova au constituit 3,68 miliarde lei (225 milioane euro) și au sporit cu cca 50% comparativ cu T1'2005. Creditele acordate pe termen lung au crescut de 4 ori față de aceeași perioadă a anului trecut și au constituit 141 milioane de lei. În același timp, valoarea creditelor acordate pe termen mediu a depășit 1,7 miliarde lei sau cu cca 77% mai mult decît în trimestrul I al anului 2005. În cele din urmă, creditele acordate pe termen scurt au constituit 1,8 miliarde lei sau cu 29% mai mult decît în ianuarie-martie 2005.
Investițiile străine în capitalul bancar sînt în descreștere...
În plus, majoritatea indicatorilor financiari din sistemului bancar al Moldovei au înregistrat o evoluție pozitivă pe parcursul T1'2006. Potrivit datelor BNM, în primele trei luni, capitalul de gradul I al băncilor comerciale s-a majorat cu 6% (comparativ cu 4,3% în perioada similară a anului trecut) și a constituit 3,05 miliarde lei (181,6 milioane euro). Ponderea investițiilor străine în capitalul bancar s-a redus cu 0,3 p.p. pînă la 50,3% în primul trimestru. În același timp, în valoare absolută, investițiile străine au sporit cu 3 milioane lei pînă la 590,5 milioane lei, iar cele locale au crescut cu 10,4 milioane lei pînă la 584,2 milioane lei.
Activele sistemului bancar se estimează la cca 1,12 miliarde euro...
Activele totale ale sistemului bancar moldovenesc au crescut în T1'2006 cu 4,1%, pînă la 18,74 miliarde lei (1,12 miliarde euro). Numerarul aflat în circulație a sporit cu 7%, pînă la 1,009 miliarde lei. Venitul net în sistemul bancar din Moldova în primul trimestru al anului 2006 a constituit peste 168 milioane lei, în creștere cu 53,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Rentabilitatea activelor (RA) și cea a capitalului acționar (RC) au consemnat, respectiv, 3,7% și 21,5%, în creștere cu 0,5 p.p. și 4,2 p.p. comparativ cu finele anului 2005. Cea mai importantă creștere a fost înregistrată la depozitele persoanelor fizice, cu 10,4% pînă la 7,61 miliarde lei.
Rezerve valutare internaționale sînt în creștere...
Rezervele valutare ale BNM au atins o nouă cotă - cca 616,6 milioane USD, după o creștere de aproape 9 milioane USD în prima săptămînă a lunii mai. În același timp, după intrarea pe cont la 15 mai a primei tranșe a creditului FMI în valoare de 16,9 milioane USD din valoarea totală de cca 118,2 milioane USD, credit aprobat de consiliul director al FMI la 5 mai, rezervele valutare au înregistrat un maxim istoric și se estimează la peste 630 milioane USD. Programul cu FMI prevede atingerea în acest an a unui nivel de 750 milioane USD a rezervelor valutare. La sfîrșitul anului 2005 acestea constituiau 597,43 milioane USD.
Moldova își reface relațiile cu creditorii externi...
Consiliul executiv al Fondului Montar Internațional (FMI) a aprobat un nou acord cu Republica Moldova în valoare de 118,2 milioane USD pe un termen de 3 ani. Acesta a fost aprobat în baza mecanismului pentru Reducerea Sărăciei și Creștere Economică. Aprobarea acordului nominalizat îi oferă Republicii Moldova posibilitatea de a obține în perioada imediat următoare cca 16,9 milioane USD. Finanțarea din partea FMI este destinată consolidării rezervelor valutare, consolidare care va influența direct creșterea și stabilitatea economică. Creditul este acordat pe o perioadă de 10 ani. Perioada de grație fiind de 5,5 ani, iar rata dobînzii de 0,5%.
În același timp, Clubul Creditorilor de la Paris a semnat cu Guvernul Moldovei un acord privind restructurarea datoriei externe a țării. De fapt, semnarea documentului nominalizat este o bună continuare a aprobării în data de 5 mai 2006 de către FMI a noului aranjament pentru implementarea Programului de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei în Republica Moldova. Acordul nominalizat consolidează suma de cca 150 milioane USD din datoriile contractate de Republica Moldova pînă la data de 31 decembrie 2000. Datoriile scadente în perioada menționată, precum și 30% din arierate sînt restructurate la așa-numitele condiții Houston. Astfel, pentru creditele concesionale perioada de restructurare este de 20 de ani, inclusiv 10 ani perioada de grație, iar pentru creditele neconcesionale - perioada de restructurare este de 15 ani, inclusiv 5 ani perioada de grație.
3. Piața muncii
Potrivit datelor BNS salariul mediu pe economie în luna martie 2006 a fost de 1533,6 lei, cu 116,5 lei mai mult față de luna precedentă. În raportul lunar al BNS se arată că în sfera bugetară remunerarea medie a muncii în a treia lună a anului curent a fost de 1 275,8 lei (98,1 USD), în creștere față de luna februarie cu 78 de lei, iar în sectorul real salariul mediu a fost de 1 674,2 lei (~100 euro), mai mare cu 130,7 lei.
Cel mai mare salariu în luna de raport l-au avut în mod tradițional angajații din sfera financiară, 3864 lei, cu 1043 de lei mai mult față de luna anterioară. În sectorul industrial, salariul mediu a crescut cu 212 lei, pînă la nivelul de 1979 lei, iar în construcții acesta a crescut cu 228 lei, pînă la 2000 lei. În același timp remunerarea medie a angajaților din sfera didactică s-a redus pentru martie cu 59 lei, pînă la 1171 lei, iar angajații din sănătate și asistența socială au primit în medie cîte 1202 lei.
4. Finanțe publice
La bugetul de stat au fost acumulate venituri de bază în perioada L1-L4'2006 în sumă totală de 2,54 miliarde (154 milioane euro) sau cu 15,3% mai mult față de aceiași perioadă a anului trecut. Totodată, de la donatorii externi au fost atrase granturi în valoare de cca 60 milioane lei. De asemenea, în scopul onorării obligațiilor pe împrumuturi externe, contractate de Republica Moldova și în conformitate cu graficul stabilit, au fost efectuate plăți externe în sumă de 16 milioane USD. Dintre acestea, 7,7 milioane USD au constituit plata principală și plata dobînzii la împrumuturile externe - 8,3 milioane USD.
5. Comerț extern
Deficitul balanței comerciale a Moldovei a în înregistrat în T1'2006 o valoare de cca 295 milioane USD, fiind în creștere de 1,5 ori față de perioada similară a anului trecut. Potrivit acestor date, gradul de acoperire al importurilor prin exporturi a fost în ianuarie-martie 2006 de 46,8% față de 56,2%, în T1'2005. Exporturile Moldovei în valoare monetară au constituit 259,4 milioane USD, iar importurile - 554,3 milioane USD. Tendințele de creștere a importurilor sînt mai mari decît cele a exporturilor, de 25,7% și 4,6% respectiv. Cel mai mare deficit al Moldovei este consemnat în relațiile țările CSI, respectiv de 134 milioane USD, după care urmează statele Uniunii Europene - 83 milioane USD și țările din Europa Centrală și de Est - 33 milioane USD.
În T1'2006 s-a menținut tendința de reducere a exporturilor către Federația Rusă care este și principalul partener comercial al Moldova. Livrările spre piața rusă s-au redus cu 5,8%, pînă la 82,1 milioane USD. De asemenea, au scăzut exporturile în România cu 1,2%, pînă la 31 milioane USD și spre Italia - cu cca 20%, pînă la 27,8 milioane USD. În același timp, importurile din primele trei țări-parteneri comerciali ai Moldovei au crescut în ritmuri galopante. La importurile din Rusia a fost consemnat un avans de 2,2 ori, pînă la 118,4 milioane USD, din Ucraina - cu 2%, pînă la 102,1 milioane USD și din România - de 1,9 ori, pînă la 62,2 milioane USD. Prognozele guvernamentale pentru 2006 precum că deficitului comercial se va situa în limitele de 1,33 miliarde USD cu certitudine că vor fi depășite.
Mediatorii și observatorii în procesul de reglementare transnistreană pregătesc un nou proiect de document cu privire la distribuirea competențelor între Chișinău și Tiraspol, a declarat la 15 mai Șeful Misiunii OSCE în RM, William Hill, în cadrul unei conferințe de presă. Hill a precizat că documentul este în deplină concordanță cu legislația RM și că acesta acordă drepturi semnificative Tiraspolului, inclusiv cel de a colecta taxe, rezervînd centrului competențe în astfel de domenii ca apărarea, securitatea, vama și valuta. Potrivit oficialului OSCE, săptămîna viitoare la Bruxelles vor avea loc consultări ale mediatorilor și observatorilor în problema transnistreană, iar între 31 mai - 1 iunie la Chișinău se va afla în vizită președintele în exercițiu al OSCE, Karel de Gucht, unul din scopurile vizitei fiind stimularea procesului de negocieri.
La 12 mai la Odesa a avut loc cea de-a doua ședință a Comitetului consultativ al Misiunii UE de asistență la frontiera moldo-ucraineană, la care au participat viceminiștrii de externe ai Moldovei și Ucrainei, Șeful Delegației Comisiei Europene în Ucraina, Iain Boag, precum și șeful Misiunii de asistență, generalul Ferenz Banfi.
Potrivit lui Ferenz Banfi, de la începutul activității misiunii au fost contracarate mai multe cazuri de contrabandă a unor mari partide de carne de pasăre, țigări, băuturi spirtoase. Circa 90% din carnea de contrabandă introdusă în Transnistria este ulterior exportată din nou în Ucraina și alte state. Acest business a fost calificat de către oficialul european drept "activitate criminală organizată cu investirea ulterioară a mijloacelor obținute în importul legal în Transnistria" și s-ar baza pe diferența între taxele vamale percepute de către autoritățile ucrainene și cele transnistrene. "Autoritățile transnistrene fie nu doresc, fie nu sînt în stare să întreprindă măsurile necesare pentru a contracara astfel de activități", a declarat Banfi.
Viceministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrei Vasilovski, s-a arătat mulțumit de rezultatele activității Misiunii UE de pînă acum, dar a declarat că grănicerii europeni trebuie să monitorizeze frontiera cel puțin doi ani pentru a putea elimina schemele de contrabandă clădite pe parcursul mai multor ani.
Reprezentanții misiunii UE au transmis autorităților moldovene și ucrainene 42 de recomandări în vederea instituirii unui sistem modern integrat de gestiune a frontierei moldo-ucrainene. Printre altele, recomandările se referă la necesitatea unui schimb mai intens de informație, creării unui sistem modern de analiză a riscurilor.
În același timp, participanții la ședința din 12 mai au conchis că noul regim vamal introdus din martie 2006 a contribuit la eficientizarea sistemului de gestiune a frontierei, sporind transparența operațiunilor de import și export din și în regiunea transnistreană.
Într-un interviu acordat portalului EUobserver, Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru Moldova, Adriaan Jacobovits de Szeged, a avertizat că situația din regiunea transnistreană s-ar putea agrava în următoarele săptămîni. "Cred că Smirnov se simte amenințat de evoluțiile recente, în mod special implicarea activă a UE și SUA în reglementarea transnistreană....Atunci cînd simt că poziția le este amenințată, liderii recurg deseori la provocarea unor crize," a declarat Jacobovits cu referire la incidentul legat de portul Varnița.
Reamintim că la 21 aprilie miliția transnistreană a preluat cu forța controlul asupra portului fluvial Varnița aflat sub jurisdicția Chișinăului sub pretextul că la Varnița nu s-ar afla decît un singur chei - filiala Portului fluvial Bender, care s-ar afla sub jurisdicția autorităților transnistrene. La 12 mai judecătoria raionului Anenii Noi a confirmat dreptul de proprietate al Primăriei satului Varnița asupra teritoriului portului fluvial Varnița. Potrivit deciziei instanței de judecată, primăria satului Varnița va cere părții transnistrene redresarea situației.
În cadrul aceluiași interviu, Ambasadroul Jacobovits a invocat necesitatea unui "sprijin internațional maxim" pentru noul regim vamal de la frontiera moldo-ucraineană. "Noul regim vamal este un mic pas spre o eventuală reunificare a Moldovei," a declarat Jacobovits, iar Președintele ucrainean Victor Iușcenco "sprijină sută la sută noul regim vamal" la frontiera moldo-ucraineană.
Ambasadorul Jacobovits a descris Transnistria ca "un stat autoritar, dacă nu chiar unul polițienesc", cu tancuri camuflate la hotar, fără presă liberă, cu statui ale lui Lenin în străzi. "Ai impresia că te afli în Uniunea Sovietică. Pe bune, regiunea este foarte izolată".
Comitetul de miniștri al Consiliului Europei a adoptat a patra Rezoluție interimară privind executarea hotărîrii CEDO pe cauza "Ilașcu și alții împotriva Moldovei și Federației Ruse". Conform deciziei CEDO din 2004, statele reclamate sînt obligate să ia toate măsurile necesare pentru a înceta detenția arbitrară a reclamanților încarcerați și să asigure eliberarea lor imediată. În cea de-a patra rezoluție, Comitetul Miniștrilor al CE încurajează autoritățile Republicii Moldova să-și continue eforturile în domeniu și se declară hotărît să asigure respectarea obligațiilor Federației Ruse în virtutea acestei hotărîri. Comitetul de Miniștri face apel către autoritățile Statelor membre să ia măsurile pe care ele le consideră adecvate în acest sens.
La 9 mai 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat în scris o hotărîre a camerei pe cauză repetitivă: "Lungu vs. Moldova" (neexecutarea unei hotărîri de acordare a indemnizației). Curtea a ajuns la constatări care au fost făcute în cauze similare ce abordau probleme analoage: Încălcarea articolului 6 § 1 (echitate); Încălcarea articolului 1 din Protocolul Nr.1, alocînd reclamantului 98 EUR pentru prejudiciul material, 1 000 EUR pentru prejudiciul moral, și 300 EUR cheltuieli de judecată.
Abia la începutul verii Republica Moldova urmează să înceapă negocieri cu Comisia Europeană pentru facilitarea regimului de vize cu statele UE, în timp ce Guvernul Moldovei intenționează să anuleze vizele de intrare în Moldova pentru cetățenii UE începînd cu 1 ianuarie 2007.
Generalul Ferenc Banfi Misiunea UE de monitorizare a hotarului moldo-ucrainean, a declarat că în următoarele două luni se preconizează extinderea activităților de monitorizare a frontierei pentru depistarea filierelor de contrabandă.
În rezultatul întrevederii cu un grup de experți din cadrul Marii Adunări Naționale a Ungariei, speakerul Parlamentului Moldovei a declarat că Republica Moldova ar putea deveni primul stat din cadrul Politicii Europene de Vecinătate în care va demara Proiectul TWINNING, instrument european bilateral de asistență în vederea consolidării capacităților instituționale ale țării beneficiare. În prezent se elaborează proiectul acordului respectiv de cooperare, care ar putea fi definitivat în decurs de cîteva luni.
În cadrul conferinței internaționale de la Vilnius Javier Solana, secretar general al Consiliului Uniunii Europene și înalt reprezentant al UE pentru politică externă și securitate comună a declarat că Uniunea Europeană va susține în continuare soluționarea conflictelor "înghețate" în Europa. UE va conlucra în acest sens cu SUA și cu Federația Rusă, care are o influență mare în regiune, dar rolul prioritar în reglementare revine guvernelor naționale.
Ministrul Economiei și Comerțului a fost împuternicit de Guvern să semneze din partea Republicii Moldova Acordul-cadru cu Comisia Comunităților Europene privind asistența externă, care va substitui actualul Program TACIS. Din 1994, cînd a fost semnat Acordul de cooperare, Comisia Europeană a acordat Moldovei prin intermediul TACIS asistență tehnică în valoare de 140 mln USD. Un audit public al implementării și eficienței programelor TACIS în Moldova nu este efectuat, dar anterior s-a anunțat că fondurile alocate în cadrul proiectului respectiv altor state din spațiul ex-sovietic (în special, Federației Ruse) au fost utilizate ineficient. În opinia unor experți, faptul că pînă în prezent legislația Moldovei nu a fost raliată la standardele internaționale, iar procesul de expertizare prealabilă a reglementărilor naționale nu a căpătat ordinea adecvată, ridică mai multe semne de îndoială referitor la eficiența implementării Programului TACIS în Moldova și competența capacităților instituționale a structurilor responsabile de implementarea sa. Respectiv, noul Acord de asistență va trebui implementat prin mecanisme noi, cu maximă eficiență și probitate.
Ministrul afacerilor externe al României a declarat într-o conferință de presă susținută în cadrul Summit-ului SEECP de la Thessalonik, că Republica Moldova, proaspăt acceptată ca membru deplin al Procesului de cooperare, trebuie să își asume în mod real efortul de integrare europeană. Mihai Răzvan Ungureanu a evidențiat că includerea de către UE a Republicii Moldova alături de statele din Balcanii de Vest și separarea de grupul Ucraina și Belarus este justificată și de faptul că dimensiunea Moldovei este mică, iar costurile și viteza implementării reformelor necesare aderării sînt teoretic mai reduse. Ungureanu a mai spus că principalele argumente așteptate de Bruxelles de la Chișinău sunt începerea reformelor interne pentru adoptarea acquis-ului comunitar și asumarea loială a liniilor de politică externă ale UE.
În cadrul audierilor parlamentare din 11 mai 2006, ministrul moldovean al Afacerilor Externe și Integrării Europene a declarat, cu referire la relațiile dintre Moldova și România, că: înțelegerea între autoritățile celor două țări este "totală", iar colaborarea "activă". În prezent se discută proiectul Tratatului de frontieră, iar proiectul Acordului despre vize se află la stadiul final de pregătire. Referitor la proiectul tratatului de bază, Andrei Stratan a declarat că a fost elaborat un proiect de "tratat de Parteneriat și Cooperare între Republica Moldova și România", care va fi examinat conform procedurilor diplomatice corespunzătoare.
Traian Băsescu a declarat la întrevederea cu Președintele Republicii Austria, Heinz Fischer, că România dorește includerea Republicii Moldova în același pachet de aderare la UE cu Balcanii de Vest. Președintele României consideră că, din perspectiva integrării europene, Moldovei trebuie să i se ofere un parcurs diferit față de Ucraina.
Pentru anul de studii 2006-2007 România oferă Moldovei 3500 de locuri în instituțiile de învățământ, cu finanțare totală sau parțială din bugetul Ministerului Educației și Cercetării de la București. Accesul la studii este oferit în pofida faptului că autoritățile de la Chișinău refuză semnarea protocoalelor privind schimbul de burse cu România.
Republica Moldova a expediat sinistraților din România ajutoare umanitare, alcătuite din corturi, pături, seringi, vaccinuri, lapte praf, mini-stații electrice. Costul lotului expediat țării vecine este estimat la peste 300 mii lei (18 mii Euro).
Federația Rusă dorește să favorizeze "deblocarea situației" din regiunea transnistreană a Moldovei, influențînd părțile pentru căutarea unei soluții de compromis. Potrivit MAE al Rusiei, declarații în acest sens l-ea făcut ministru Serghei Lavrov în cadrul întrevederii cu Igor Smirnov, președintele autoproclamatei rmn. Lavrov a susținut că implicarea Rusiei va crea premise politice pentru reluarea procesului de negocieri pentru reglementarea problemei transnistrene "cu scopul de a elabora un statut special, garantat a Transnistriei în componența Moldovei integre".
Continuarea negocierilor cu "Gazprom"
Oficiali ai Concernului "Gazprom" declară că negociază cu partenerii din Moldova despre posibilitățile extinderii colaborării în sfera energetică și în rezultatul acestor negocieri, prețul pentru gazele naturale livrate Moldovei ar putea rămîne la cota de 110 dolari SUA pentru mia de metri cubi. Proiectele concrete ar putea fi anunțate numai după finalizarea negocierilor, a anunțat responsabilul de presă al companiei rusești.
Pentru anul de studii 2006-2007, Federația Rusă i-a acordat Moldovei 103 burse pentru studenți și doctoranzi. Persoanele înmatriculate la instituțiile de învățămînt superior din Rusia își vor face studiile gratuit.
Oficiali ai Ministerului Afacerilor interne al Moldovei au confirmat că Federația Rusă i-a acordat azil politic lui Grigore Caramalac, presupusă autoritate criminală, zisă "Bulgaru". Actualmente, organele de drept din cele două țări poartă discuții în vederea extrădării lui Caramalac, care a fost anunțat în urmărire internațională în anul 1998, fiind bănuit de comiterea unor infracțiuni grave și deosebit de grave.
Conform unui studiu întocmit de revista "Foreign Policy" și Centrul de cercetări "Fund for Peace", Moldova este plasată pe locul 58 într-un rating al statelor lumii, întocmit după criteriul stabilității . Studiul are la bază în total 12 criterii, de ordin politic, economic, social și militar. Cele mai nestabile state sînt cele africane (Sudan, Congo, Cote d`Ivoire), iar cele mai stabile sînt țările din zona scandinavă (Norvegia, Suedia, Finlanda).
Republica Moldova a fost admisă în calitate de membru cu drepturi depline în Procesul de cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), structură creată cu 10 ani în urmă, care întrunește în prezent 10 membri: Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia, România, Serbia-Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Croația și Republica Moldova. Comisia Europeană consideră SEECP drept un instrument regional eficient în procesul de integrare europeană.
Izgonirea din CSI
Igor Boțan
Afirmația Președintelui rus, Vladimir Putin, făcută în cadrul vizitei sale de lucru în Armenia, din martie 2005, precum că "Uniunea Europeană a fost concepută ca o structură integratoare, iar CSI-ul, dimpotrivă, ca o structură de divorț civilizat a fostelor republici sovietice", a fost interpretată drept o anunțare deliberată a intenției de izbăvire de CSI. O jumătate de an mai tîrziu, în cadrul summit-ului de la Kazani, Președintele Putin a reiterat funcția CSI de asigurare a "divorțului civilizat". În acest sens, hotărîrea referitoare la anunțarea anului 2006 drept "an al CSI" a fost primită ca o glumă de un rafinament deosebit, mai cu seamă că afirmația Președintelui rus a fost explicată de politologii semioficiali ai Kremlinului în sensul că "divorțul civilizat" va începe cu "monetizarea" relațiilor economice din cadrul CSI. Este adevărat, că la summit-ul neformal al CSI din 8 mai 2005, Președintele Putin s-a pronunțat în favoarea păstrării "dimensiunii umanitare a CSI", în sensul păstrării rolului limbii ruse în fostul spațiu sovietic și a menținerii relațiilor cu veteranii de război.
Autoritățile ruse s-au ținut de cuvînt, începutul lui 2006 ca "Anul CSI", a intrat în istorie prin intermediul canalelor TV rusești care demonstrau cum reprezentanții de prin rang al GAZPROM-ului încep procedura de impunere explicită a "monetizării" relațiilor economice și pe cea implicită de "divorț civilizat". Evenimentul a avut un impact extraordinar, prevestind iminența declanșării altor evenimente la fel de șocante, care se rezumă la instituirea unor adevărate blocade economice în relațiile cu Republica Moldova și Georgia, parțial Ucraina. Ultima a fost atrasă mai pronunțat în "dimensiunea umanitară a CSI" prin susținerea de către mediile rusești a acțiunilor administrațiilor regionale din sud-estul țării, unde a fost declanșat valul de oficializare a limbii ruse. Mai mult, propagandiștii de la canalele TV rusești au raportat chiar despre "găsirea" pușcăriilor secrete ale CIA pe teritoriul Ucrainei. Nu merită să ne oprim aici asupra detaliilor, ele sînt bine cunoscute.
Din cele expuse se vede că anunțatul "divorț civilizat" a prins, de fapt, contururile unei "izgoniri" din CSI. Dar asta în aparență, fiindcă, de fapt, se urmărește tocmai contrariul. Susținerea ostentativă a separatismului în Moldova și Georgia, dar mai ales recentele dispoziții ale Președintelui Putin de "a stopa subsidierea economiei Republicii Belarus" (se are în vedere ridicarea prețurilor de livrare a gazelor naturale de aproximativ trei ori) dacă acest "cel mai fidel partener al Rusiei" nu va accepta o integrare imediată cu Rusia, în condițiile impuse de acesta, doar confirmă faptul că "divorțul civilizat", camuflat ca o "izgonire" din CSI, are drept scop final nu despărțirea definitivă de fostele republici sovietice, ci doar una provizorie, însoțită eventual de o destabilizare politică și de o înrăutățire dramatică a situației social-economice, după care revenirea la ideea integrării cu Rusia să pară salvatoare pentru statele "izgonite". Evident, acesta după izbăvirea de liderii statelor CSI care "au stricat relațiile cu Rusia". Dacă n-ar fi așa, demnitari ai administrației de la Kremlin n-ar figura printre oaspeții celor două congrese ale gastarbaiterilor moldoveni de la Moscova. De fapt, este vorba despre o formulă veche, pe care a folosit-o și Lenin, afirmînd că "pentru a ne uni trebuie la început să ne despărțim" (для того чтобы объединиться, нужно вначале размежеваться).
Ceea ce contează în această situație, este să se ia în considerație că, de obicei, atunci cînd apar conflicte și certuri periculoase între membrii unei comunități, se presupune necondiționat că principala vină pentru acestea o poartă cel mai puternic și mai deștept. Nimeni nu se îndoiește cine e cel mai puternic și mai deștept membru al CSI, - evident că Rusia e. Probabil, anume în acest sens au fost apreciate "capacităților analitice excepționale ale lui Vladimir Vladimirovici" de către Președintele moldovean Vladimir Voronin. De fapt, în aprecierile sale, Președintele Voronin nu este tocmai exact, - "capacități analitice excepționale" are instituția care l-a educat pe Vladimir Vladimirovici.
Un răspuns la această întrebare ar fi că spre sfîrșitul celui de al doilea mandat prezidențial al lui Vladimir Putin se urmărește crearea condițiilor favorabile pentru realizarea operațiunii "Succesorul 2008". Clarificarea relațiilor în cadrul CSI pînă la transferul puterii succesorului pare a fi de o importanță majoră în acest sens.
Să nu uităm și despre necesitatea asigurării unei funcții pe potrivă celui care transmite "moștenirea". Ar fi o nebunie să crezi că un rating de încredere de aproximativ 70% poate fi disipat fără vreun rost după "transferul de autoritate" către succesor. Deocamdată, se presupune că postul de președinte al Uniunii Rusia-Belarus ar fi unul pe potriva Președintelui Putin. Într-adevăr, asta ar explica recentele presiuni economice asupra Belarusului, cel mai fidel partener al Rusiei. Dar nu trebui să uităm nici de modestia proverbială a lui Putin, care s-ar putea să fie copleșit de farmecul discreției Marelui Deng Xiaoping. Problema e că rolul Marelui Deng poate fi jucat doar într-un sistem de anumit tip, foarte bine închegat și pus la punct. O altă problemă e că Marele Deng a împins China cu mare precauție într-o anumită direcție, Putin împinge Rusiia în cu totul altă direcție. Ceva s-a făcut în acest sens, dar mai e mult de făcut și a rămas foarte puțin timp pînă în martie 2008. Din aceste considerente, oricît de speculative ar părea aceste presupuneri, ele nu par să fie lipsite de sens.
Deocamdată, Președintele Putin a lăsat să se înțeleagă că nu-și poate permite să urmeze exemplele regimurilor autoritare din Asia Centrală, Belarus și a unui oarecare Smirnov dintr-o oarecare autoproclamată Transnistrie, de extindere a numărului de mandate prezidențiale prin modificarea constituției. Presa internațională a constatat că asta nu arată bine pentru foarte multe pretenții ale Rusiei, inclusiv pentru cea de membru a G8. Deci, nu pare să existe alternativă unei "succesiuni controlate", de natură ca, spre exemplu, "tovarășului Volk" (Lupul) de la Washington să-i revină în calitate de succesor în realizarea "parteneriatului strategic" tovarășul Medvedev (Ursul) de la Moscova. Președintele Putin a făcut deja declarații în aceste sens, confirmînd valabilitatea ipotezei eventualului transfer de autoritate către o persoană în care să aibă încredere1.
Problema "succesiunii controlate" este însă strîns legată de calitatea "moștenirii". Însăși Președintele Putin este un succesor al fostului Președinte Boris Elțin, succesor care, inițial, părea a fi "controlabil" din partea cercurilor oligarhice apropiate "familiei" Președintelui Elțin, care l-au identificat și promovat, dar care ulterior nu l-au putut menține sub control. Nu încape îndoială, ieșirea de sub control s-a datorat moștenirii pe care i-a lăsat-o Elțin lui Putin în schimbul asigurării imunității. Prea gravă a fost acea moștenire ca să nu provoace revolta "patrioților", dar mai ales, a celor cu "inimile fierbinți, capurile reci și mîinile curate" - singurii, cuvîntul de onoare ofițerească al cărora putea garanta imunitatea lui Elțin în schimbul transferului puterii. Din aceste considerente, este important a înțelege ce "moștenire" îi va lăsa Președintele Putin succesorului său pentru ca acesta, sub o eventuală povoară a circumstanțelor, să nu scape controlului. Dar, mai cu seamă, este important a înțelege ce impact poate avea această "moștenire" asupra relațiilor și sorții CSI.
Moștenirea pe care va lăsa-o Președintele Putin succesorului său pare a fi impunătoare:
Evident, o astfel de "moștenire" doar confirmă supoziția că ea trebuie transmisă nu oricui în baza unor "alegeri libere și corecte", ci doar cui se cuvine "în bază meritelor" și a încrederii personale a celui care va face transferul. În aceste circumstanțe, pare puțin probabil, ca statele "izgonite" din CSI să fie entuziasmate de o eventuală revenire pe o noua orbită de influență a Rusiei.
Terapia Fondului Monetar Internațional
Iurie Gotișan
În această ordine de idei, menționăm faptul că Republica Moldova a aderat la FMI și BM în anul 1992, imediat după ce a fost primită în calitate de membru cu drepturi depline la ONU. FMI este o organizație instituțională specializată a Națiunilor Unite care cuprinde majoritatea statelor membre ale ONU, menită să asigure buna funcționare a sistemului valutar internațional. În acest sens, FMI urmărește: cooperarea monetară internațională și dezvoltarea comerțului internațional. Fondul este finanțat prin contribuții ale țărilor membre, sumele asigurate de fiecare țară fiind determinate de estimarea scopurilor ei. În plus, misiunea primordială a FMI este de a corecta dezechilibrele balanțelor de plăți ale țărilor membre.
Deși FMI și BM își desfășoară astăzi aproape toată activitatea (și cu siguranță întreaga activitate de creditare) în țările în curs de dezvoltare, ele sînt conduse de reprezentanți ai statelor industrializate. Prin tradiție sau ca urmare a unui acord tacit, șeful FMI este întotdeauna un european (actualmente spaniolul Rodrigo Rato), iar cel al Băncii Mondiale un american (Paul Wulfovitz). Însă acești oameni văd în mod firesc lumea cu ochii comunității financiare. Programele sînt în mod obișnuit dictate de la Washington și adaptate în urma scurtelor misiuni în care membrii acestora studiază cu atenție cifrele furnizate de ministerele de finanțe și de băncile centrale.
Este indiscutabil faptul că principalii creditori ai Republicii Moldova sînt FMI și BM. Incontestabil e că și asistența acordată de aceste organisme a fost foarte importantă pe parcursul anilor. Dar în același timp, trebuie să remarcăm că politicile pe care FMI și BM le-au aplicat față de Moldova nu au fost întotdeauna în acord cu interesele de securitate socială a populației. Iar relațiile cu FMI au arătat că acesta uneori acționează ca un vraci medieval care prescrie aceiași cură de tratament pentru toate țările, indiferent de sursa problemelor economice și de durerea pe care pe care o simte "pacientul".
Moldova nu avut un program cu FMI de la sfîrșitul anului 2002, și dacă am fi sinceri, am putea spune că economia țării a reușit să evite eventuale crize de sistem chiar și în absența acestuia. Considerăm că balanța de plăți, în cazul nostru, deficitul acesteia, în special a balanței comerciale, care de fapt este principala componentă a balanței de plăți, a fost compensată pe parcursul acestor ani în cea mai mare parte de transferurile bănești a celor aflați la munci în străinătate. Datele neoficiale arată că anul trecut în Moldova a intrat valută străină în valoare de ~ 1 miliard USD, și cît de cinic nu ar suna dar cca 17 milioane USD, de exemplu, cît ar putea acorda Fondul pentru o tranșă în cadrul noului program, este o sumă incomparabilă cu un miliard.
Bineînțeles, că un acord cu FMI trebuie să existe și desigur că acesta dă mai multă credibilitate țării în afară, în fața altor organizații internaționale cu care Moldova are relații, în fața investitorilor străini, etc. Însă, în majoritatea cazurilor, semnarea acordurilor comportă mai degrabă un caracter tehnic. Un exemplu relevant în acest sens: întîrzierea cu care s-a produs intrarea în vigoare a acordului interimar de colaborare intre Moldova și UE (acesta a fost semnat în noiembrie 1995, dar a fost aprobat de UE în mai 1996) se datorează faptului ca UE a așteptat din partea FMI o confirmare că reformele financiare și economice care au început în Moldova sînt satisfăcătoare. Avizele pozitive din partea FMI și Banca Mondială cred că și pe viitor vor fi cruciale pentru relațiile dintre Moldova și UE.
Sau haideți să ne amintim de situația cînd FMI a pus problema introducerii inspecției înainte de expediție a mărfurilor și și-a întrerupt programul de împrumut, care era relativ redus ca dimensiune, în principal din cauza acesteia1. În schimb, mulți bani, milioane de dolari probabil, continuă, de pildă, să curgă spre Rusia, Indonezia sau Brazilia. Programele sale standard de împrumut au în mare parte o fundamentare politică decît economică. Nimeni nu-și pune "ciudata" întrebare: de ce FMI și Banca Mondială, principalii creditori mondiali, nu obligă SUA, cel mai mare debitor din lume, să urmeze programe de ajustări structurale? Atitudinea destul de lejeră a FMI și a Băncii Mondiale față SUA confirmă o dată în plus ca elementul politic persistă în raporturile dintre creditorii și debitorii internaționali.
Iar dacă să vorbim despre liberalizarea comerțului după regulile pretinse de OMC și BM. Americanii și vest-europenii dărîmă barierele vamale ce îi despart de Asia, Africa sau Europa de Est, în timp ce se blindează împotriva exporturilor agricole provenite din aceste zone. Economiile subdezvoltate sînt copleșite de importuri, industria națională este în derivă, iar șomajul în creștere. După toate aparențele, nu corectitudinea sau consecvența reprezintă problema cea mai importantă pentru instituția în cauză pentru reluarea creditării. Nedreptatea există pretutindeni și nimeni nu se așteptă ca FMI sau BM să trateze o putere nucleară exact în același mod în care tratează o țară săracă din Sud-Estul Europei precum este Republica Moldova, fără o mare importanță strategică.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |