ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20060530/index.shtml


e-journal, an. IV, nr. 74, 16-30 mai 2006

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

1.1. Remanieri

1.2. Acte legislative

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern. Legea votată în două lecturi concomitent prevede crearea Agenției sportului, în calitate de structură centrală independentă, responsabilă de domeniul respectiv. Anterior, la formarea actualului cabinet de miniștri, s-a declarat că comasarea în cadrul Ministerului Educației a structurilor responsabile de domeniul tineretului și sportului constituie măsuri eficiente pentru combaterea birocrației, reducerea aparatului de stat, "concentrarea" contribuind la dezvoltarea uniformă a tuturor domeniilor. După un an de aplicare, conceptul se declară greșit, domeniul sportului necesitînd o atenție "aparte". Deputații fracțiunilor parlamentare de opoziție au propus ca noua strcu8tură să preia și administrarea în domeniul tineretului, însă această propunere nu a fost susținută de reprezentantul Guvernului și fracțiunea majoritară din Parlament. Notăm și faptul că formarea noii structuri nu este prevăzută expres de Strategia reformei administrației publice centrale și Planul de implementare a acesteia.

Legea privind modificarea Legii privind piața produselor petroliere. Documentul adoptat prevede excluderea obligației înființării sistemului automatizat de evidență a produselor petroliere. Se argumentează prin faptul că sistemul de evidență vamală "Asycuda World" permite evidența importurilor de produse petroliere și situația în domeniu este mai bună ca la etapa adoptării legii ce prevedea introducerea respectivului sistem. În același timp, anterior deputații și Guvernul au susținut și promovat decizia înființării unor sisteme automatizate de evidență pentru produsele farmaceutice, precum și pentru producția alcoolică fabricate sau importate în Republica Moldova.

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.243-XV din 8 iulie 2004 privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură. Se prevede majorarea cheltuielilor de gestionare ale asigurătorului incluse în primele de asigurare și a cuantumului subvenției primelor de asigurare.

Legi privind ratificarea unor acte internaționale. Au fost ratificate Protocolul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Ungare privind succesiunea de către Republica Moldova a tratatelor bilaterale încheiate intre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Ungara; Convenția între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Macedonia pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, Protocolul la această Convenție.

Hotărîrea privind desemnarea unei comisii responsabile de examinarea proiectelor de lege pentru modificarea articolului 24 din Constituția Republicii Moldova. Proiectele de legi care prevăd abolirea pedepsei cu moartea în toate circumstanțele (abrogarea prevederilor constituționale care permiteau aplicarea pedepsei cu moartea) vor fi pregătite pentru examinare de către Comisia juridică, pentru numiri și imunități, care a fost obligată să prezinte raportului său Parlamentului, pînă la 15 iunie 2006.

Proiectele de legi privind abolirea regimului de vize pentru cetățenii unor state. Cele două proiecte adoptate în prima lectură presupun abolirea regimului de vize la intrarea în Moldova pentru cetățenii statelor-membre ale UE, SUA, Canadei etc. Un document similar a propus și deputatul AMN Vitalia Pavlicenco, însă examinarea acestuia a fost amînată.

Proiectul legii pentru modificarea și completarea Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Modificările propun stabilirea mecanismului de restituire a bunurilor confiscate de la persoanele supuse represiunilor și ulterior reabilitate, precum și acordarea compensațiilor echitabile pentru bunurile care nu pot fi restituite. Majoritatea cheltuielilor legate de implementarea legii urmează a fi suportate din bugetele locale, dar Guvernul intenționează să asigure transferarea anuală în conturile autorităților locale a sumelor necesare în acest scop. Suma totală a implementării legii nu este anunțată oficial, dar anterior se estimase cifra de peste un miliard lei (circa 75 milioane dolari SUA). Pînă în prezent Republica Moldova a fost sancționată de cîteva ori la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru faptul nerestituirii averii persoanelor represate. Reprezentanții fracțiunilor de opoziție au susținut proiectul, dar au invocat necesitatea perfecționării lui, fapt pentru care vor prezenta amendamente.

Proiectul legii pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Banca Naționala a Moldovei. Se propun mai multe modificări tehnice și de conținut, printre cele mai esențiale fiind interzicerea creditării statului și stabilirea în calitate de obiectiv fundamental - asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Aceste prevederi derivă din memorandumul semnat de Guvernul Moldovei cu FMI, dar mecanismul și mijloacele de menținere a prețurilor nu sînt clar determinate, fapt care a generat criticile deputaților din opoziție. Obiecții din partea deputaților au provocat și propunerile de a acorda imunitate membrilor Consiliului de Administrație al BNM, obligația obținerii avizului BNM pentru toate actele normative care vizează domeniile în care Banca are atribuții; mecanismul auditului extern.

Proiectul legii privind medierea în cauzele penale. Documentul adoptat în prima lectură propune acceptarea în cadrul sistemului de drept penal a instituției medierii - modalitate facultativă de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terțe persoane specializate în calitate de mediator, în condiții de neutralitate, imparțialitate și confidențialitate. Părțile într-un proces penal ar putea recurge la mediere doar în mod voluntar.

Proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998 (nr.1585). Documentul adoptat în prima lectură propune modificarea listelor de obiecte supuse privatizării, prin substituirea lor cu listele noi propuse de Guvern. În lista propusă de Guvern au intrat asemenea obiecte importante ca: SA "Moldtelecom", S.A. "Aroma", S.A. "Barza Albă", Î.S. "Giuvaer", S.A. "Rețelele Electrice de Distribuție "Nord" și "Nord-Vest", Î.S. Hotelul "DACIA", cotele de acțiuni ale statului în S.A. "TUTUN-CTC", B.C. "EuroCreditBank" S.A.", Î.M. "JOLLY-ALON" S.A., S.A."Floare-Carpet, S.A."Zorile" etc.

1.3. Control parlamentar. Declarații

Audieri

Ministerul Justiției a răspuns interpelării deputatului Vitalia Pavlicenco referitor la finanțarea necorespunzătoare a justiției în Moldova, calificînd drept incomplet studiul efectuat în domeniu de organizații neguvernamentale. Conform Ministerului Justiției, suma alocată din bugetul de stat instanțelor de judecată și altor organe ce contribuie la înfăptuirea justiției este în cuantum ce corespunde standardelor internaționale în domeniu. Autorul interpelării a calificat poziția Ministerului ca tranșantă, lipsită de verticalitate în promovarea intereselor justiției independente.

Ministerul Economiei și Comerțului a informat despre situația în domeniul relațiilor de import-export. Conform informației prezentate, în anul 2005 a fost înregistrat un sold negativ al balanței comerciale în sumă de 1,2 miliarde dolari SUA. Principalele exporturi au fost realizate în Federația Rusă - 30 %, Italia - 12%, România - 10 %. La importuri principalii parteneri comerciali au fost: Ucraina - 20 %; Federația Rusă - 12%, România - 11%. Cel mai mare deficit al balanței comerciale a fost realizat în raport cu Ucraina, România și Germania. În primul trimestru al anului 2006 s-a înregistrat un sold negativ în creștere cu 50% față aceeași perioadă a anului 2005. În structura importurilor mai mult de 63% sînt mărfuri care nu pot fi substituite în Republica Moldova (resurse petroliere, energetice, mașini și utilaje). Încasările din exterior contrabalansează situația în domeniu și permit menținerea situației în limitele estimate.

Întrebări. Interpelări


Guvern

2.1. Remanieri

Viceministrul Finanțelor Feodosia Furculiță a fost numită prin hotărîre de Guvern director general al Serviciului Vamal. În perioada 1996-2006 Furculiță a activat în diverse funcții din cadrul Inspectoratului Fiscal și Ministerul Finanțelor. Deși Serviciul Vamal este o structură a Guvernului, în fața colectivului Feodosia Furculiță a fost prezentată de șeful statului, Vladimir Voronin.

În funcția de ministru al administrației publice locale a fost numit prin decret prezidențial Vitalie Vrabie, care, începînd cu anul 1999 este primar al orașului Ungheni. Vrabie a fost promovat în anul 2005 pentru funcția de director al Agenției pentru Dezvoltare Regională, însă a renunțat la postul propus. Actualmente Vitalie Vrabie este și președinte al Asociației Primarilor și Colectivităților Locale, organizație care întrunește mai mulți conducători ai administrațiilor locale. În 1998 Vitalie Vrabie a participat la alegerile parlamentare, fiind inclus pe lista Blocului electoral "Alianța Civică "Furnica", în 2003 a fost ales primar din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.

2.2. Hotărîri

2.3. Ședințe. Decizii. Declarații

Ședința Comisiei mixte moldo-ucrainene pentru cooperare comercial-economică

În cadrul ședinței, primii-miniștri ai Republicii Moldova și Ucrainei au reiterat intenția de a respecta Declarația comună privind reglementarea tranzitării mărfurilor peste frontiera moldo-ucraineană, semnata la 30 decembrie 2005 la Kiev. Vasile Tarlev a afirmat că Declarația prezintă o valoare istorică, marcînd implementarea standardelor europene la hotarul moldo-ucrainean. Referindu-se la semnarea de către liderul transnistrean Igor Smirnov și vicepremierul rus Alexandr Jucov a unui "protocol de colaborare", Vasile Tarlev a spus că acesta nu are putere juridică.

În cadrul ședinței Comisiei moldo-ucrainene pentru cooperare comercial-economică au fost semnate protocoale despre modificarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Ucrainei cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene și simplificarea formalităților de trecere a frontierei de către cetățenii care locuiesc în raioanele de frontieră. Premierul Vasile Tarlev a declarat că Republica Moldova va susține Ucraina în vederea aderării ei la OMC.

Părțile au abordat și problema recunoașterii patrimoniului pe teritoriul ambelor state, în conformitate cu prevederile Acordului bilateral privind recunoașterea reciprocă a drepturilor și reglementarea raporturilor de proprietate, încheiat încă la 11 august 1994. S-a constatat că în perioada de aplicare a Acordului respectiv partea ucraineană a recunoscut drepturile doar asupra a 30 de obiecte ale Moldovei, din totalul de 120 solicitate. În luna iunie este preconizată semnarea actelor pentru recunoașterea a încă 5 obiecte ale Moldovei amplasate pe teritoriul Ucrainei.

Preocupări pentru situația din agricultură

În cadrul unei ședințe convocate de Prim-ministru a fost analizată implementarea sistemului de subvenționare a producătorilor din sectorul agricol. Conform informației Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, toate cererile de subvenționare în sectorul agricol sînt examinate în mod operativ, iar transferurile bănești se efectuează în termen. Pînă la moment, circa 400 de agenți economici din sectorul agricol au primit rambursarea taxei pe valoarea adăugată achitată la livrare (suma restituirilor din buget se estimează la circa 3 milioane de lei). În unele raioane însă, nici un agent economic nu a solicitat rambursarea TVA, ceea ce, în opinia Primului-ministru, ar semnifica fie stoparea activității, fie aplicarea unor măsuri de eludare a legii, situații ce necesită interevenția promptă a autorităților locale.

Situația din sectorul agrar și efectuarea lucrărilor agricole de primăvară au fost analizate în cadrul unei conferințe televizate organizate de Guvern cu participarea conducătorilor autorităților raionale. Conform datelor prezentate, au fost însămînțate circa 90 la sută din volumul preconizat, lucrările fiind întîrziate din cauza condițiilor climaterice. Prim-ministrul a solicitat concentrarea mijloacelor tehnice și a resurselor umane pentru finalizarea lucrărilor de primăvară pînă la finele lunii mai, precum și crearea stocurilor de motorină și a rezervelor de piese de schimb în subdiviziunile teritoriale, pregătirea stațiilor și echipamentelor pentru irigare. Vasile Tarlev a solicitat și întreprinderea unor măsuri de impulsionare a activităților de restabilire a sistemului de achiziții a producției agricole prin rețeaua cooperației de consum.

Întrunire cu responsabilii de învățămînt, tineret și sport

În alocuțiunea rostită la întrunirea cu conducători ai autorităților administrației publice centrale și locale de învățămînt, tineret și sport, Primul-ministru Vasile Tarlev a evidențiat necesitatea reformării sistemului educațional național, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului privind modernizarea sistemului educațional din Republica Moldova. Șeful executivului a cerut realizarea unui șir de măsuri și activități în cadrul sistemului preșcolar, în învățămîntul preuniversitar de toate nivelele. Vasile Tarlev a evidențiat un șir de probleme din sfera învățămîntului secundar general și a managementului educațional, lansînd un șir de propuneri pentru soluționarea lor.


Președinție

3.1. Decrete

Vladimir Voronin a semnat un decret privind conferirea Ordinului "Gloria Muncii" lui Vasili Panciuc, primar al municipiului Bălți, decorat pentru muncă îndelungată și prodigioasă în organele administrației publice, contribuție la promovarea reformelor, activitate organizatorică intensă.

Peste o zi de la participarea la inaugurarea stadionului Clubului de fotbal "Zimbru", Președintele Moldovei a decretat decorarea cu "Ordinul de Onoare" a lui Nicolae Ciornîi, președinte de onoare al Clubului "Zimbru", în semn de mențiune pentru contribuția la edificarea complexului sportiv al formațiunii.

După întoarcerea din vizită în Germania, șeful statului l-a decorat cu medalia "Meritul Civic" pe Igor Corman, Ambasador Extraordinar si Plenipotențiar al Moldovei în Republica Federală Germania.

Printr-un decret semnat la 19 mai, Vladimir Voronin a decis înființarea Ambasadei Republicii Moldova în Republica Arabă Egipt, cu sediu la Cairo. Guvernul urmează să stabilească structura, statele de personal și bugetul de cheltuieli ale misiunii diplomatice respective.

3.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Vizită în Germania

În perioada 15-16 mai 2006, Președintele Moldovei a condus o delegație a Moldovei în Republica Federală Germania, unde a avut întrevederi cu Președintele Bundestagului german, cu primarul orașului Berlin. Voronin a participat la o adunare a Fundației "Fridrih Ebert".

La Ștutgart, unde a fost organizată expoziția "Moldova prezintă", Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu reprezentanții Asociației Nemților Basarabeni, care au plecat din Moldova în anul 1940, pe care i-a chemat la cooperare economică.

Summit-ul GUAM

Președintele Republicii Moldova a participat la lucrările Summitului GUAM, în cadrul căruia a transmis omologului său ucrainean președinția în cadrul organizației. Președintele Moldovei a semnat actele de constituire a Organizației, care și-a schimbat denumirea în Organizația "Pentru Democrație și Dezvoltare Economică - GUAM". În discursul său rostit în cadrul summitul-ui cu ocazia predării președinției, Vladimir Voronin a apreciat ca reușită dezvoltarea organizațională a GUAM și a propus ca GUAM să fie numită "Comunitatea Opțiunii Europene pentru Democrație și Dezvoltare Economică". Referindu-se la perspectivele rămînerii Moldovei în cadrul CSI, Vladimir Voronin a declarat pentru presă că părăsirea de către Republica Moldova a structurii respective "ține de competența Parlamentului", declinîndu-și astfel responsabilitatea de a face careva afirmații tranșante în acest sens. Voronin a mai declarat că în agenda summitul-ui șefilor de stat GUAM nu a fost inclusă examinarea chestiunii privind ieșirea din CSI și că GUAM nu constituie "o alternativă" pentru CSI. De notat în context că Guvernul a avizat negativ propunerea unor deputați din opoziție de a denunța acordul de constituire a CSI, iar însăși inițiativa a fost exclusă din ordinea de zi a Parlamentului, fără examinare, motivîndu-se prin lipsa la ședință a autorilor ei.

Summit-ul șefilor de stat din Europa Centrală

În discursul rostit la Summit-ul din 19 mai de la Varna (Bulgaria), Vladimir Voronin s-a referit în temei la transformările care au loc în zona central-europeană, la cursul spre integrarea europeană a Moldovei. Președintele țării a declarat că modernizarea prin care trece Moldova se reduce la cîteva sarcini de bază:

Ședința Consiliului Suprem de Securitate

La 22 mai Vladimir Voronin a prezidat ședința Consiliului Suprem de Securitate, în cadrul căreia au fost examinate măsurile întreprinse pentru eliminarea falsificărilor, dezordinii și abuzurilor depistate în sistemul național de atribuire a gradelor de invaliditate. Consiliul Suprem de Securitate a aprobat o serie de măsuri menite să redreseze situația în domeniu, printre acestea numărîndu-se modificarea Regulamentului privind organele de expertiză medicală a vitalității, perfecționarea actelor normative în domeniul stabilirii invalidității; monitorizarea permanentă a respectării legislației în domeniu; asigurarea sancționării adecvate a persoanelor vinovate de falsificarea dosarelor medicale și atribuirea incorectă a gradelor de invaliditate, cu repararea prejudiciului material cauzat statului. În cadrul ședinței a fost discutată și chestiunea prelungirii participării militarilor Armatei Naționale la operațiunea internațională post-conflict cu caracter umanitar din Irak, abordată la propunerea Guvernului SUA. Consiliul Suprem de Securitate a acceptat propunerea și a solicitat Guvernului să inițieze procedura corespunzătoare, urmînd a fi asigurată detașarea benevolă a militarilor prin contract.

Ședință despre participarea la Programul "The Millenniun Challenge Account"

În cadrul ședinței convocate cu grupul de lucru guvernamental pentru participarea Republicii Moldova în cadrul Proiectului "The Millenniun Challenge Account", Președintele țării a fost informat despre definitivarea și remiterea spre examinare a proiectului Planului de acțiuni privind controlul corupției. Documentul cuprinde cinci compartimente:

Vladimir Voronin a subliniat că instituirea unui sistem de combatere a corupției constituie un interes fundamental al întregii societăți și în realizarea lui urmează să fie antrenate atît instituțiile de stat, cît și societatea civilă, mediile de afaceri, mass-media etc. Șeful statului a cerut elaborarea de urgență a unui mecanism de expertizare anticorupție a proiectelor de lege înaintate în Parlament, insistînd și asupra implementării indicațiilor sale anterioare conform cărora fiecare structură de stat urmează să-și pună la punct un mecanism intern de control și profilaxie a corupției.

Atenție specială protecției copilului

Situația în sistemul protecției copilului au fost examinate în cadrul ședinței ńonvocate de Vladimir Voronin cu participarea prim-ministrului Vasile Tarlev, a conducătorilor unor ministere, structuri de stat și obștești. În opinia Președintelui țării, sistemul actual de protecție a familiei este unul ineficient, puțin orientat pe metodele de prevenire și reducere a abandonului copiilor de către propriii părinți și de sprijinire a familiilor aflate în situații dificile. Principala formă de protecție a copilului în dificultate în cadrul actualului sistem de protecție este instituționalizarea - o formă mult mai costisitoare decît prevenția bazată pe sisteme de sprijin familial și diverse servicii comunitare. Voronin solicită o reformă cardinală a sistemului de protecție a copilului, la baza căreia să fie puse: modificări în structura organizațională a sistemului; dezvoltarea mecanismelor de susținere a familiilor cu copii în situații de dificultate;, reformarea sistemului rezidențial de protecție; elaborarea unui act normativ complex privind protecția și promovarea drepturilor copilului; revizuirea mecanismului de finanțare a sistemului etc.

Ideile și propunerile enunțate în cadrul respectivei ședințe au fost incluse și în discursul lui Vladimir Voronin de la Conferința Națională "Dimensiuni sociale ale sistemului de protecție a copilului în Republica Moldova", care și-a ținut lucrările la 29 mai 2006.

În declarațiile sale, Președintele Moldovei s-a referit la eventuale reforme, evitînd abordarea directă a problemelor legate de majorarea indemnizațiilor pentru nașterea și întreținerea primară a copilului, sumele respective achitate de autoritățile Moldovei fiind cele mai mici dintre statele europene și neavînd nici un efect stimulator pentru tinerele familii. De asemenea, el nu s-a referit nici la perspectivele promovării proiectului de lege cu privire la protecția socială suplimentară a familiilor cu mulți copii, aflat în agenda Parlamentului încă de la finele anului 2003.


Politici economice

1. Sectorul financiar-bancar

2. Sectorul real

3. Sectorul extern

4. Piața muncii


Problema transnistreană

Președintele în Exercițiu al OSCE va vizita Moldova și Ucraina

La 24 mai la Bruxelles a avut loc o rundă de consultări a mediatorilor din partea OSCE, Rusiei și Ucrainei și a observatorilor din partea UE și SUA în problema transnistreană, convocate la inițiativa Președintelui în Exercițiu al OSCE, Carol de Gucht, în ajunul vizitei acestuia în Moldova și Ucraina. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, participanții la consultări au discutat chestiuni privind situația și perspectivele rezolvării crizei transnistrene, posibilitățile reluării procesului de negocieri în formula "5+2", și au reafirmat disponibilitatea de a restabili încrederea dintre părți în vederea identificării unui model cuprinzător și durabil de reglementare transnistreană.

De Gucht și-a programat aflarea în Moldova între 31 mai - 1 iunie, urmînd să viziteze și unitatea militară a forțelor mixte de menținere a păcii din Bender, se va întîlni cu Comandamentul operațiunii de menținere a păcii. La 1 iunie Președintele în Exercițiu al OSCE va avea o întrevedere cu miniștrii de Externe ai Ucrainei și Moldovei, la punctul de trecere Cuciurgan-Pervomaisk de pe sectorul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean. Pe 2 iunie, oficialul european urmează să sosească la Kiev, unde se va întîlni cu Președintele Ucrainei, Victor Iușcenko.

Conferință Chatham House în problema transnistreană

La 24 mai la Londra a avut loc Conferința internațională "Căile de soluționare a conflictului moldo-transnistrean: o privire de pe ambele maluri ale Nistrului" organizată de Institutul Regal pentru Afaceri Internaționale al Marii Britanii (Chatham House). La conferință au participat reprezentanți ai Republicii Moldova, ai mediatorilor și observatorilor în reglementarea transnistreană. Printre invitații la conferință s-a numărat și "președintele Sovietului Suprem" de la Tiraspol, Evghenii Șevciuc, care însă nu a putut pleca la Londra fiind unul din cei 17 lideri transnistreni care nu pot călători în statele UE. Pentru a-i permite totuși oficialului transnistrean să-și expună părerea, organizatorii au încercat să stabilească o conexiune video cu Tiraspolul. Din motive tehnice însă conexiunea nu a durat decît 20 de minute, după care Evghenii Șevciuc a organizat o conferință de presă.

"Sîntem în principiu gata să examinăm propunerile cu privire la realegerea Sovietului Suprem dacă comunitatea internațională va garanta în condițiile unei proceduri anume organizarea unui referendum pe teritoriul Transnistriei...Problema nu constă în cei care se află la putere, problema e că populația într-adevăr nu vrea să se reunească cu Moldova. Trebuie să căutăm alte căi. O astfel de cale ar fi organizarea sub monitoring internațional, de dorit al ONU, a unui referendum în Transnistria", a declarat Șevciuc în cadrul conferinței de presă, citat de Regnum.ru.

Potrivit lui Șevciuc, "cele două maluri trebuie să se înțeleagă, dar fără dictat, presiuni și șantaj, pe care le folosește astăzi Chișinăul oficial față de Transnistria". "Unirea celor două maluri nu poate avea loc doar în baza unor eforturi politice dinafară, dacă ideea nu este acceptată de popor", a mai declarat Șevciuc.

Agenția de Știri Regnum.ru a dat publicității mai multe extrase din alocuțiunea pe care Șevciuc a pregătit-o pentru conferința de la Londra. În alocuțiunea sa, Șevciuc a propus propria viziune de realizare a planului Iușcenco - un model pe care l-a numit "prin referendum spre alegeri, prin alegeri spre stabilitate". Modelul propus de Șevciuc presupune instituirea unui grup internațional de monitorizare sub egida ONU, care pregătește și monitorizează organizarea unui referendum care ar determina dacă locuitorii Transnistriei vor ca Transnistria să fie parte a Moldovei în calitate de autonomie. În dependență de rezultatele referendumului, părțile fie creează un stat unional, fie Transnistria aderă la RM în calitate de autonomie. Oricare ar fi scenariul, pe parcursul realizării planului, părțile nu recurg la presiuni și asigura libertatea activității economice, inclusiv Transnistria se bucură de legături economice directe cu UE, Ucraina și Rusia.

Pe de altă parte, la 24 mai "Sovietul Suprem" de la Tiraspol a votat în prima lectură un proiect cu privire la anularea hotărîrii "Cu privire la crearea Confederației moldovenești" adoptată de "legislativul" transnistrean în 1993. Inițiativa legislativă îi aparține liderului transnistrean, Igor Smirnov. "Speaker-ul" Șevciuc a declarat că "legislativul" transnistrean va mai anula o serie de acte adoptate în 2003 cu privire la principiile elaborării și adoptării constituției federative împreună cu partea moldovenească.


Relații externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a constatat din nou că în regiunea transnistreană a Moldovei sînt încălcate aproape toate drepturile omului. La capitolul tortură, tratament inuman și degradant, CE a amintit despre cazul grupului Ilașcu, doi membri ai căruia se află în "detenție arbitrară". O altă încălcare a drepturilor omului este libertatea confesiunilor, ignorată de autoritățile de la Tiraspol, care refuză să înregistreze anumite grupuri religioase, inclusiv baptiștii și interzic arenda sau procurarea imobilelor pentru întîlniri cu caracter religios. Comitetul de Miniștri al CE este nemulțumit și la capitolul libertatea de expresie, situația ONG-urilor din Transnistria, care nu mai au dreptul să primească ajutor din partea organizațiilor internaționale.

Cu prilejul preluării de Federația Rusă a Președinției în Comitetului de Miniștri al CE, Secretarul general al Consiliului, Terry Davis, a declarat că Rusia "trebuie să aibă o poziție consecventă: dacă susțin că Republica Cecenă este parte a Federației Ruse, trebuie să susțină și totala integritate a Republicii Moldova". Referindu-se la neexecutarea hotărîrii CEDO despre eliberarea deținuților de la Tiraspol, Davis a spus că guvernele tuturor țărilor care fac parte din Consiliul Europei au obligația să aplice deciziile CEDO, fie că sînt sau nu pe gustul lori și Rusia nu poate constitui o excepție de la acest principiu.

Experții Consiliului Europei se arată îngrijorați de faptul că prevederile proiectului Codului Audiovizual conțin mai multe neconcordanțe cu recomandările organizațiilor internaționale și de faptul că acestea ar putea să nu fie modificate esențial. Constatări în acest sens au fost expuse la Conferința dedicată proiectului Codului Audiovizual, desfășurată între 19-20 mai, cu participarea experților naționali și internaționali în domeniul audiovizualului. David Ward, expert al Consiliului Europei, a comunicat în cadrul Conferinței că este îngrijorat de prevederile proiectului Codului Audiovizualului, care neglijează existența instituțiilor audiovizuale locale, limitează activitatea organului de reglementare a Companiei Publice "Teleradio-Moldova" etc.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

Șeful Delegației Comisiei Europene la București, a declarat că România trebuie să devină a șaptea putere a Europei din punct de vedere economic, nu doar ca număr de reprezentanți în Parlamentul European și că, în următorii zece ani, România trebuie să devină un model pentru Republica Moldova în procesul de integrare europeană.

Republica Moldova - România

Într-un interviu acordat ziarului "Komersant" de la Moscova, Președintele României a calificat drept greșeală înghețarea relațiilor moldo-ruse. În același interviu, Traian Băsescu a reiterat enunțul că România are pregătit un plan propriu de reglementare a conflictului transnistrean și că odată cu accederea în UE, statutul român va accelera eforturile de soluționare a diferendului. Deși Moldova, Ucraina sau Rusia nu au invitat România la negocieri, o variantă acceptabilă pentru toți de soluționare a conflictului va fi propusă de București, a mai afirmat Președintele Băsescu.

Republica Moldova - Federația Rusă

Neîndeplinirea deciziei CEDO

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Federația Rusă a executat decizia CEDO pe cauza "Ilașcu ș.a...", în partea referitoare la plata sumelor stabilite drept compensare. Mai mult decît atît Rusia "nu poate să facă, deoarece ar interveni în jurisdicția altui stat suveran". Lavrov s-a declarat convins că cei care au adoptat decizia respectivă "își dădeau bine seama de caracterul ei politic". CEDO și Comitetul de Miniștri al CE continuă să ceară Rusiei și Moldovei executarea deciziei Curții, asigurînd eliberarea celor doi deținuți ai regimului de la Tiraspol.

Moldova susține aderarea Rusiei la OMC, dar cu anumite condiții

Republica Moldova va susține aderarea Rusiei la Organizația Mondială a Comerțului, cu condiția ca această țară să respecte întocmai normele OMC, a declarat Primul-ministru al Moldovei la conferința de presă comună cu șeful Misiunii FMI în Moldova. Vasile Tarlev a evitat să facă vreo legătură între negocierile de aderare și problema exporturilor produselor moldovenești în Federația Rusă, dar a menționat că "în negocierile purtate cu Moscova se va ține cont de toate interesele naționale".

Aceeași poziție a fost exprimată de ministrul economiei și comerțului, Valeriu Lazăr declarînd presei că autoritățile Moldovei "nu fac o legătură directă între reluarea exporturilor de vinuri în Rusia și acordarea votului pentru primirea țării în OMC. Declarația a fost făcută ca răspuns la afirmațiile negociatorului rus la organizație, conform cărora, Moldova ar fi condiționat intrarea Rusiei în OMC de anularea interdicției aplicată importului de vinuri și produselor de origine vegetală.

Negocieri continue pentru deblocarea exportului de vinuri

Agenția "Moldova-Vin" a elaborat un plan de acțiuni menit să se soldeze cu reluarea exportului de vinuri moldovenești în Federația Rusă. Printre măsurile preconizate sau efectuate deja se numără: interzicerea utilizării pesticidelor de gradul doi de securitate; crearea unor comisii pentru inspectarea vinurilor stocate în depozitele companiilor exportatoare; crearea unui inspectorat de stat în vederea verificării calității vinurilor; organizarea inspectării loturilor de vinuri la etapa fabricării, îmbutelierii și livrării; inspectarea plantațiilor viticole și fabricilor vinicole de către reprezentanții serviciului sanitar rus "Rospotrebnadzor".

Despre posibilitatea reluării exporturilor în Federația Rusă a dat de înțeles și speackerul Parlamentului de la Chișinău, care "nu a exclus" revenirea vinurilor moldovenești pe piața Rusiei în vara anului curent. Mai mulți experți se declară însă sceptici în privința reluării exporturilor în cantitățile anterioare, mai ales că pe piața rusească deja și-au făcut loc alți producători străini, care promovează o politică agresivă de pătrundere în rețeaua de comerț.

Așteptările optimiste din partea vinificatorilor și oficialilor moldoveni nu corelează însă cu acțiunile de defăimare a calității vinurilor moldovenești întreprinse recent de canalul național de televiziune al Rusiei "ORT - 1 Kanal", care a pus pe post un reportaj despre distrugerea unui lot de vinuri moldovenești, 8 mii de sticle fiind călcate cu un buldozer, cu toate regretele ascunse ale mai multor participanți și martori la proces.

Moldova în lume

În cadrul conferinței de presă susținută de participanții la ședința Comisiei mixte moldo-ucrainene pentru cooperare comercial-economică, Premierul ucrainean a declarat că Republicii Moldova îi aparține un loc serios în exporturile de energie electrică din Ucraina. În opinia lui Ehanurov, Moldova ar putea asigura tranzitarea energiei în România, Bulgaria și în alte state, mai ales în perspectiva construcției liniei electrice Bălți-Novodnestrovsk.


Studii, analize, comentarii

"Europa să nu uite: de la Est vine gazul"!
Iurie Gotișan

În ultima vreme, gîlceava mai multor guverne europene, a diplomaților și antreprenorilor pentru formarea și dezvoltarea hărții energetice a Europei, pentru mai multe sau mai puține gaze naturale ruse, pentru mai mult sau mai puțin capital investit de ruși în Europa, oficialii Europei Occidentale încearcă tot felul de metode menite să-și consolideze pozițiile în sfera energetică și să diminueze dependența de resursele energetice rusești, în special de cea a gazelor naturale. Securitatea energetică a fost una din problemele cheie care a fost pusă în discuție la lucrările sammit-ului Rusia-UE ce s-a desfășurat între 24-25 mai la Soci. În ciuda unor dezbateri aprinse, pînă la urmă nu a fost găsită o zonă de compromis între părți. Probabil că partea fierbinte a acestora a fost lăsată pentru luna iulie la sammit-ul G8 care va avea loc la Sankt-Petersburg.

La sfîrșitul anului 2004, volumul nominal al stocului de investiții rusești în străinătate se ridica la 25 miliarde USD. Demn de remarcat este însă faptul că ritmul creșterii investițiilor rusești în 2005 a fost extrem de accelerat. În plus, cca 60% din cele 25 miliarde USD au fost plasate în statele membre UE. Companiile rusești au investit, în nume propriu, peste 4 miliarde USD între 2002-2004 în noii membri ai UE, îndeosebi în sectorul energetic din aceste țări. În cele din urmă, marea majoritate a investițiilor rusești sînt concentrate în sectorul energetic, ceea ce face ca întreaga problemă să aibă mai mult conotații politico-strategice. Actuala economie a UE se bazează pe importul a 55% din resurse energetice, iar în orizontul anului 2020 gradul de dependență al UE lărgite (cu eventual total de 30 țări) poate crește pînă la 75%.

Dacă statele bine așezate economic din Occident cum ar fi Germania, Franța sau Italia dispun de mai multe pîrghii pentru a echilibra raporturile cu Rusia (avînd în vedere faptul că Rusia importă producție masiv din aceste state), apoi, țările din zona central-est-europeană sînt cu mult mai vulnerabile. Atunci cînd nu ai nici un metru cub de gaze naturale, cum este cazul Bulgariei, Poloniei sau Lituaniei, și atunci cînd plățile pentru gazul importat depășesc în valoare bugetul de stat, cum este cazul Republicii Moldova, furnizorului de resurse energetice trebuie să i se acorde, probabil, respectul cuvenit. În ultimii ani am avut parte de o cronică bogată a incidentelor în livrarea resurselor energetice către aceste țări, iar în rolul protagonistului s-a aflat nu numai Rusia, ci și Ucraina, pe teritoriul căreia trec importante rețele de transport.

Dacă pentru țiței există resurse alternative, gazele naturale vin aproape în exclusivitate de la Răsărit. Noii membri ai UE nu modifică foarte mult direcția raporturilor lor cu Rusia, dată fiind slăbiciunea relativă a economiilor acestor țări și, în special, investițiile rusești în sectoarele lor energetice. Principalul vector în această privință este gigantul concern Gazprom, companie care operează pe domeniul în care economia continentului european este în cel mai înalt grad expusă.

Principalele ținte investiționale ale Rusiei, printre țările central-est-europene, sînt Polonia, Bulgaria, Slovacia, Lituania și Letonia. Deși investițiile rusești în Polonia reprezintă sub 3% din totalul investițiilor străine directe, în cifre absolute fenomenul apare cu mult mai impresionant: 1,5 miliarde USD. Și mai impresionant este faptul ca totalul plasamentelor Gazprom în Polonia, fie prin investiții directe, fie prin investiții financiare, se ridică la 1,3 miliarde USD. Cazul Poloniei ilustrează prin excelență atît faptul ca domeniul energetic este direcția privilegiată pentru capitalul rusesc plasat în Europa Centrală și de Est, cît și faptul că vectorul purtător este compania Gazprom.

În Bulgaria, Gazprom deține 50% din compania națională de transport și comercializare a gazelor naturale, Topenegro, în vreme ce Lukoil a achiziționat 58% din acțiunile celei mai mari rafinării Neftokhim Burgas. Gazprom a mai încheiat un acord cu guvernul lituanian pentru preluarea a 34% din acțiunile companiei naționale de distribuție a gazelor naturale. Compania similară din Estonia a fost împărțită frățește între Gazprom, German Ruhrgas și cu Finnish Fortum Oil and Gas. Același Gazprom împreună cu Lukoil și Transneftprodukt au capitalizat 70% din investițiile rusești în Letonia, unde compania petrolieră rusă Sibnefti (cea care a asimilat Yukos-ul) mai vizează un foarte important terminal petrolier la Marea Baltică.

În Slovacia, Sibnefti-ul a preluat 49% din capitalul Transpetrol, companie care administrează, pe teritoriul acestei țări, oleoductul Drujba, principalul mijloc de export al petrolului rusesc. Mai mulți experți menționează valoarea strategică a acestei achiziții, știut fiind planul Rusiei de a se conecta la terminalul petrolier de la Omisalj (Croația), adică locul unde ar trebui să ajungă și proiectatul oleoduct pentru țițeiul caspic, cu punctul de plecare în portul Constanța. În asociere cu Ruhrgas și Gaz de France, Gazprom deține 49% din distribuitorul slovac de gaze, avînd însă și drept de comercializare pentru 17% din cotele acționarilor occidentali. În sfîrșit, în Cehia, Gazprom controlează distribuitorul GasInvest și plănuiește să preia transportatorul ceh de gaze, Transgaz, în parteneriat cu companii vest-europene.

România n-a fost pînă recent o prioritate pentru investițiile rusești în energetică, fiindcă, prin excepție, are și resurse interne, iar relațiile bilaterale s-au păstrat la cote nu prea mari. Totuși Bucureștiul depinde în proporție de peste 50% de gazele naturale din Rusia. Acestea sînt importate de Imex Oil și firma Conef, adică a acționarului majoritar de la Alro Slatina în spatele căreia se află omul de afaceri rus Vitali Matsitski. Acesta controlează, prin mai multe companii financiare dintre care cea mai importantă este Marco Group, industria de aluminiu din Romania, mai precis Alro, Alprom Slatina și Alum Tulcea. România a importat în 2005 o cantitate totală de 4,5 miliarde m3 de gaz rusesc, cantitate ce este importată de Republica Moldova într-o perioadă de doi-trei ani.

În Republica Moldova Gazprom deține 50%+1 din acțiunile societății locale de furnizare a gazelor naturale MoldovaGaz, Guvernul Moldovei - 35,33%, Comitetul pentru administrarea proprietății Transnistriei - 13,44%. Restul acțiunilor sînt în posesia celor 1705 de acționari persoane fizice, inclusiv Alexandr Reazanov, unul din vicepreședinții Gazprom (6850 acțiuni), Viktor Dedesko, vicedirector de departament la Gazprom (774 acțiuni), Alexei Procofiev, membru al Consiliului de Directori al MoldovaGaz SA (320 acțiuni) Alexandr Bojemolov, membru al Consiliului Administrativ al Gazprom-Cran (646 acțiuni). În 2005, administrația de la Tiraspol și-a anunțat retragerea din societate și intenția de a-și transmite acțiunile către Gazprom, cu care urma să înființeze o nouă întreprindere mixtă pentru livrarea gazelor în regiune și tranzitul acestora. Deocamdată însă, tranzacția nu a fost perfectată juridic și Gazprom deține acțiunile în administrare de trust.

Actualmente oficialii UE încearcă să creeze trecere spre Europa pentru gazele naturale provenite din Marea Caspică, Azerbaidjan și Iran prin intermediul unor potențiale gazoducte cum ar fi cel turco-greco-italian sau gazoductul Nabucco cu un buget de 4,5 miliarde euro și care începe din Turcia și prin Bulgaria, Romania și Ungaria, va ajunge în Austria. Însă deocamdată acestea sînt doar pe hîrtie, făcîndu-se puține cercetări tehnico-economice care să stabilească costurile exacte, dar și valorile taxelor de transport și distribuție. În plus, în ceea ce privește transportul gazelor naturale, Grecia promovează crearea unei conducte care să ajungă în Austria prin intermediul statelor din vestul Balcanilor (Albania, Serbia, Croația, Slovenia). Respectivul gazoduct, chiar dacă se află în fază incipientă de proiectare, are și acesta "binecuvîntările" UE. Totuși, instabilitatea politică din țările pe care le va traversa gazoductul constituie pentru moment un factor care trenează promovarea proiectului.


Noul regim vamal si factorul ucrainean: Principala piesa de rezistenta sau veriga slaba?
Radu Vrabie, Asistent de Programe, Asociatia pentru Politica Externa

Noul-vechiul regim privind traficul de marfuri la frontiera moldo-ucraineana instituit la 3 martie curent a intrat in a treia luna de aplicare, fara ca atitudinea principalelor actori implicati fata de aceasta masura sa fi suferit careva modificari substantiale. Kievul continua sa ramana pe pozitii de sustinere a actiunilor Chisinaului, ambii bucrandu-se de sprijinul ferm din partea UE si SUA. Pe de alta parte, nici Tiraspolul nu manifesta careva semne de slabiciune, refuzand sa se conformeze noilor reguli, iar pozitia sa este in continuare sustinuta fara rezerve - si in plan politic si in cel financiar - de catre Moscova.

Insasi mentinerea actualei situatii "de pat" timp de doua luni si jumatate vine sa contrazica pronosticurile unor comentatori care la inceputul lunii martie estimau ca situatia va fi transata - intr-un fel sau altul - in mai putin de doua luni. Ori, spuneau unii analisti, noul guvern ucrainean format dupa alegerile din 26 marite va ceda si (pentru a cata oara?) va face un pas inapoi; ori, estimau altii, Tiraspolul, sufocat de propria sa autoblocada nu va mai putea amortiza costurile si va fi nevoit sa accepte noile reguli de joc.

Cu toate ca ambele puncte de vedere se bazau pe argumente pertinente, evolutiile din ultimile saptamani le-au contrazis pronosticurile, prefigurand un al treilea scenariu - transformarea confruntarii intr-un razboi de uzura, in care Chisinaul, UE si SUA, pe de o parte, si Tiraspolul si Moscova, pe de alta parte, par a fi hotarati sa mearaga pana la capat. Pana in prezent, Kievul ramane alaturat cu prima tabara. In fond, in mod paradoxal, el constituie principala sa piesa de rezistanta, fara de care se prabuseste intreaga constructie, dar si cea mai slaba si vulnerabila veriga pe axa Chisinau-Occident - Ucraina.

Cat de ireversibila este aceasta pozitie salutara a Guvernului de la Kiev, si cat de rezistenta se va dovedi ea in timp si in fata iminentelor presiuni interne (Partidul Regiunilor si interesele economiei tenebre) si externe (Rusia)? In ce masura se vor confirma asigurarile optimiste facute recent de Ambasadorul Jacobovits precum ca Presedintele Iuscenko va ramane la 100% atasat noului regim de control vamal si nu va renunta la el indifirent de rezultatul negocierilor privind configuratia noului guvern? Care sunt principalii factori de risc si ce ar putea face Republica Moldova pentru a le contracara si a spori, totodata, sansele ca Ucraina sa se menina pe actualele sale pozitii? Iata doar cateva din intrebari la care vom incerca sa gasim raspuns in continuare.

Din capul locului vom mentiona ca faptul ca Ucraina "joaca" in problema vamala de aceeasi parte cu Chisinaul, Brussels-ul si Washingtonul, si impotriva Rusiei si Tiraspolului, este in sine o premiera istorica. Continua mentinere a Kievului pe aceasta linie este cu atat mai meritorie, cu cat experienta ultimilor cativa ani s-ar parea ca ne obisnuisera deja cu ambiguitatea si inconsecventa vecinului nostru rasaritean atunci cand vorba vine de frontiera. Cel putin de patru ori din 2001 incoace, dupa fiecare decizie favorabila Moldovei pe subiecte vamale si frontiera, Kievul retracta imediat, facand un pas sau chiar mai multi pasi inapoi. Bunaoara:

  1. Dupa ce in iulie 2001, presedintii Kuchma si Voronin au ajuns la o intelegere de "gentlemeni" privind crearea posturilor vamale mixte pe segmentul transnistrean si sustinerea Kievului pentru scoaterea din circulatie a vechilor stampile vamale, in septembrie 2001, Ucraina s-a facut ca "ploua": vamesilor moldoveni li s-a refuzat accesul la punctele ucrainene de control, iar introducerea noilor specimene vamale a fost efectiv sabotata. (Mai mult, Kievul a inchis si cele 5 puncte de control vamal mixt la Nord si Sud, pe segmente netransnistrene, care functionau bine-mersi inca din 1997). Timp de peste doi ani de zile oficialii ucraineni de toate nivelurile insistau cu obstinatie ca: "nimic in legislatia internationala si interna nu le obliga sa blocheze intrarea pe teritoriul ucrainean a marfurilor din Transnistria ce nu sunt insotite de noile stampile".

  2. In mai 2003, nemaifind in stare sa reziste in fata criticilor si presiunilor venite din partea UE si SUA, confruntata cu perspectiva discreditarii imaginii sale pe plan international, Ucraina in sfarsit si-a revazut pozitia, luand formal angajamentul de a recunoaste exclusiv stampile vamale moldovenesti. Acest angajament a fost confirmat de Protocolul semnat la 15 mai 2003 de serviciile vamale ale celor doua tari. Doar ca, sfidand propriul sau angajament de a nu admite pe teritoriul sau decat marfurile insotite de noile rechzite moldovenesi, si in pofida regimului facilitar de inregistrare a intreprinderilor transnistrene introdus, la cererea Kievului, de R.Moldova prin HG 712 la 12 iunie 2003, ani de zile in fiecare luna sute de vagoane si camioane din raioanele de est continuau sa intre nestingerit pe teriotoriul ucrainean fara nici un fel de stampile moldovenesti.

  3. Venirea la putere in Ucraina a noilor forte democratice dupa revolutia portocalie, lansarea de prim-ministrul Iulia Timoshenko a programului national "Contrabandei-NU", declaratiile transante ale noului Ministru de Externe Boris Tarasiuk cu privire la necesitatea lichidarii gaurii negre in Transnistria, revelatiile conducatorului serviciilor de informatii de la Kiev Alexandr Turcinov privind amploarea contrabandei efectuate prin Transnistria, toate aceastea pareau sa confirme angajamentul Presedintelui Victor Iuscenko de a "face regula" pe portiunea transnistreana a frontierei si a contribui, astfel, la succesul planului sau de reglementare prin democratizarea. La 26 mai 2005, premierul Timoshenko semna HG Nr. 400 si doua dispozitii Nr. 164-p si 165-p care stipulau, printre altele, ca la 45 de zile de la publicarea lor, accesul marfurilor din Moldova in Ucraina se va face doar in conformitate cu Protocolul din 15 mai 2003, adica exclusiv in baza rechizitelor vamale moldovenesti. Insa respectiva HG asa si nu a intrat in vigoare… nici peste 45 de zile, nici peste o jumatate de an.

  4. Totusi, la 30 decembrie 2005, la doar o luna de la demararea activitatii la frontiera moldo-ucraineana a Misiunii UE de monitorizare si asistenta, Primii ministrii celor doua tari Vasile Tarlev si Iurii Ehanurov au semnat o Declaratie care prevedea ca, incepand cu 25 ianuarie 2006, (1) Moldova va relua mecanismul de inregistrare simplificata a agentilor economici transnistreni, (2) Ucraina va pune in aplicare Protocolul din 15 mai 2003. Si de aceasta data insa, Kievul a taraganat punerea in aplicare a Declaratiei, iar la 27 ianuarie 2006 Secretarul Consiliului de Securitate si Aparare al Ucrainei Anatoli Kinah deja afirma ca "la hotarul moldo-ucrainean raman in vigoare regulile vamale vechi". Doar intensificarea criticilor din partea UE si SUA, in conditiile conturarii unei perspective tot mai clare ca guvernarea de la Keiv ar putea fi acuzata public de catre Occident chiar in ajunul alegerilor parlamentare de sustinerea tacita a contrabandei, a condus la aplicarea in practica a prevederilor Declaratiei celor doi premieri incapand cu 3 marite a.c. Intai Ambasadorul SUA la OSCE Julie Finley si Reprezentatnul UE pentru Moldova Adrian Jacobovits au criticat pasivitatea Ucrainei in problema intaririi controlului la frontiera, precizand ca aceasta atitudine frizeaza complicitatea cu separatistii transnistreni. Dupa aceasta, cu aprecieri critice asemenatoare, s-a implicat si artileria mai grea - Inaltul Reprezentant UE pentru Politica Externa si de Securitate Comuna Javier Solana si Adjunctul Asistentului Secretarului de Stat al SUA David Kramer. Brusselsul a dat sa se inteleaga ca si Troika UE ce urma sa viziteze Kievul la 3 martie va lua o atitudine publica transanta, iar partea americana a transmis pe canale diplomatice ca va aborda acest subiect cu Ministrul Tarasiuk in timpul vizitei sale in SUA la 9-10 martie. Or, perspectiva intensificarii criticilor din partea celor la opinia carora tinea atat de mult electoratul oranj nu putea sa nu ingrijoreze Guvernarea Iuscenko-Ehanurov, constienta ca aceasta situatia va fi imediat speculata de principalul sau concurent - Iulia Timoshenko. Astfel, se si poate explica paradoxala - la prima vedere - decizie a Guvernului de la Kiev de a pune in aplicare - doar cu trei saptamani inainte de alegeri, Declaratia Tarlev-Ehanurov si Protocolul din 15 mai 2003.

Cum deciziile adoptate sub presiunea circumstantilor conjuncturale au tendinta de a fi revazute dupa schimbarea factorilor externi care le-au cauzat, asa si atasamentul Kievului fata de noul regim la frontiera era susceptibil de a nu rezista mult dupa scrutinul din 26 martie. Motive de a anticipa o atare evolutie (sau involutie) la inceputul lunii martie le ofereau si sondajele, care indicau drept cea mai probabila o alianta de guvernare dintre Iuscenko si Partidul Regiunilor lui Victor Ehanurov, extrem de critic la adresa noului regim vamal. Intre timp, au inceput sa fie vehiculate si argumente de ordin economic - milioanele de dolari pe care le pierd agentii economici ucraineni din cauza suspendarii fluxului de marfuri din si in regiunea transnistreana. Nici Moldova, nici Occidentul nu compenseaza aceste costuri.

Indiscutabil, decizia Kievului de a se alia cu Chisinaul, Brussels-ul, Washingtonul, pe termen scurt, a prejudiciat interesele ucrainene in Transnistria. Si nu doar in plan economic. Din punct de vedere politic, isteria anti-ucraineana declansata de propaganda transnistreana si mass-media rusa a condus la subminarea influentei Kievului asupra situatiei si proceselor din regiune. Tiraspolul si Moscova au folosit cu abilitate blocada informationala in care isi tine regimul lui Igor Smirnov populatia, pentru a crea Ucrainei imaginea de dusman al poporului transnistrean care "s-a vandut sponsorilor sai americani" interesati sa sufoce "regiunea rebela". Vadit preocupat de pierderea influentei si imaginii in Transnistria, la mijlocul martie pe canale diplomatice Kievul a cerut Chisnaului sa intensifice eforurile vizand o mai buna explicare pentru populatia si agentii economici din stanga Nistrului a esentei noului regim vamal. Mai tarziu, Kievul a efectiat si sondarea terenului in vederea unei posibile "flexibilizari" a regimului de inregistrare a marfurilor transnistrene. In acest sens, s-a propus delegarea dreptului de aplicare a stampilor vamale moldovenesti catre serviciul vamal ucrainean. Cu toate ca Ucraina asigura ca aceasta derogare de la Declaratia din 30 decembrie va purta un caracter temporar, iar procedura de vamuire cu stampile moldovenesti va fi efectuata in prezenta observatorilor europeni, neintrunind sustinerea SUA si UE, aceasta propunere a fost imediat respinsa de Moldova.

Dupa aceasta, Ucraina nu a mai avansat asemenea idei, iar Ministerul ucrainean de externe si seful diplomatiei de la Kiev in repetate randuri au reiterat atasamentul Kievului pentru implementarea neabatuta a prevederilor Declaratiei din 30 decembrie. Mai mult, Kievul a refuzat categoric sa discute la runda de consultari a mediatorilor de la Moscova din 19 aprilie subiectul noilor proceduri vamale, insistand ca aceasta este o chestiune ce tine exclusiv de raporturile sale bilaterale cu Moldova. La acea reuniune, care s-a desfasurat in absenta reprezentantilor Chisinaului si Tiraspolului, negociatorul rus a incercat lansarea propunerea reluarii procesului de negocieri in schimbul revenirii la situatia ante 3 martie in problema regimului vamal. Alinierea Ucrainei la pozitia OSCE, UE si SUA din cadrul acelei runde i-a facut pe unii observatori sa remarce ca formatul acestei intalniri a fost, de fapt, de "4+1". In aceasta ordine de idei, aplicat la situatia creata in privinta noilor reguli vamale, pare justificata aprecierea data chiar de Olvia Pres, potrivit careia formatul este de "2+5", unde impotriva la doi (PRM si Rusia) joaca cinci oponenti (SUA, UE, OSCE, Ucraina si Moldova)".

Intr-adevar, pozitia Ucrainei1 coincide in principalii sai parametri cu cea a OSCE, SUA, UE si Moldovei. Astefel, Ucraina apreciaza implementarea Declaratiei Comune drept un pas important in vederea stabilirii unui control eficient la frontiera moldo-ucraineana si securizarii acesteia, respinge acuzatiile de blocada economica afirmand ca este vorba despre o autoblocada impusa de Tiraspol in incercarea de a destabiliza artificial situatia politica si economica din regiune si impiedica dinamica pozitiva in procesul de reglementare transnistreana, condamna actiunile administratiei transnistrene vizand impiedicarea inregistrarii agentilor economici transnistreni la organele competente din Chisinau, neaga existenta oricaror premise pentru discutii despre "criza umanitara" etc.

Cat de mult insa se va mentine Kievul pe aceste pozitii? Seful departamentului de externe de la Tiraspol Valerii Litkai a declarat in repetate randuri ca decizia adoptata de Guvernul ucrainean la 3 martie este doar una intermediara, iar despre o pozitie mai seriosa se va putea vorbi doar dupa formarea noului Cabinet. Inca la 15 martie, Litkai aprecia ca "scenariile se vor contura abia dupa 20 mai" (adica chiar in urmatoarele zile si saptamani). Anume aceasta pare a fi si miza Tiraspolului - asteptarea unui guvern ucrainean de coalitie cu Partidul Regiunilor, care ar putea anula aplicarea noului regim vamal. Potrivit lui Litkai, "declaratia comuna a fost semnata de seful guvernului de la Kiev; cand acesta se va schimba, urmatorul premier va avea tot mandatul si toate motivele sa nu mai fie influentat de angajamentul predecesorului sau".

Insa chiar daca se va materializa scenariul optimist si Ucraina si dupa formarea noului Guvern va continua sa implementeze prevederile Declaratiei Comune, aceasta nu este de natura sa garanteze ca Tiraspolul va renunta la pozitia sa in viitorul apropiat.

Si aici foarte mult (dar nu totul) depinde de pozitia Moscovei care in acest caz "joaca" tare. Prin intermediul declaratiilor din 4 si 17 martie 2006 Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a criticat vehement decizia Ucrainei de a aplica in practica Declaratia Ehanurov-Tarlev si a cerut acesteia sa renunte restabilind astfel status quo ante (tezele respectivelor documente au fost de nenumarate ori reiterte de oficialii si diplomatii rusi). Prin aceasta Rusia urmarea, nu in ultimul rand, discreditarea tandemului Iuscenko-Ehanurov in ajunul alegerilor, dar si consolidarea parghiilor sale de control economic si politic in Transnistria, in detrimentul Ucrainei si Moldovei.

Pretinsa "catastrofa umanitara" (cu pietele oraselor si satelor transnistrene supra-pline de produse alimentare de tot soiul) a fost folosita de Kremlin pentru a "impusca doi iepuri" dintr-o data. Unu, sa demonstreze opiniei publice interne ca este capabil de actiuni hotarate: organizand campania de colectare a ajutorului umanitar "fratilor in primejdie" si pedepsind Moldova cu inasprirea sanctiunilor economice. Doi, sa pregateasca terenul pentru preluarea controlului asupra putinelor obiective economice valoarase pe care inca nu le-a "prihvatizat": oferind linii de credit, in favoarea actiunilor unor importante intreprinderi; acestea de moment reusesc sa achite salariile, dar cum procesul de productie si realizare a marfurilor este stopat, intoarcerea "creditelor" se va face in natura... si la un pret mult sub valoarea reala a acestor intreprideri.

Pe de alta parte, pozitia Moscovei, da posibilitate lui Igor Smirnov sa-si faca jocul intern si sa demareze pregatiera catre alegerile "prezidentiale" din regiune programate pentru luna decembrie. Prin escaladarea artificiala a tensiunii si provocarea psihozei unei "cetati asediate", liderul de la Tiraspol radicalizeaza populatia regiunii marginalizind fortele mai moderate. Or, aceasta pozitia radicala pe care a adoptat-o Igor Smirnov este singura care-l poate mentine la conducerea regiunii. In cazul dat, liderul transnistrean mizeaza pe fortele radicale si sovine de la Moscova, care folosesc isteria mass-media pentru a presa Kremlinul in vederea adoptarii unei pozitii si mai dure fata de R.Moldova. Si cum imaginea "dusmanului" a Moldovei s-a intarit dupa 3 martie, acasta ar fi un argument in plus pentru actuala administratie de la Tiraspol, caci cu cat relatiile moldo-ruse vor fi mai proaste cu atat pozitiile lui Smirnov in regiune se vor intari. "Nu schimbi liderii in vremuri de restriste", este dictonul actiunilor PR a propagandistilor transnistreni.

Respectivul joc poate reusi doar intr-un singur caz: daca Tiraspolul si Moscova vor putea in continuare sa detina monopolul informational in regiune, spaland creierile populatiei cu tot felul de povesti neadevarate. Una din dintre acestea, care a prins foarte bine, este ca Moldova urmareste sa puna mana pe potentialul economic transnistrean si sa-si astupe prin impozitarea lor gaurele in propriul buget. Alta, vorbeste despre "dificultatile colosale"2 pe care le intampina la inregistrare agentii economici din regiune. Faptul ca pana in prezent, o buna parte din populatia transnistreana crede in aceste minciuni, - si asta in conditiile in care a) inregistrarea este o formalitatate de 30 de minute iar b) exportatorii transnistreni nu trebuie sa plateasca nici un leu in buget in afara simbolicilor 0.18% pentru procedurile vamale, - denota insuccesul Chisinaului de a "strapunge" blocada informationala din Transnistria.

Intensificarea si eficientizarea eforturilor vizand contracararea propagandei pe care se tine regimul lui Igor Smirnov, prin crearea unor mecanisme de comunicare catre populatia din raioanele de est a pozitiei sale si a informarii ei despre starea reala de lucruri pe malul stang, ar putea constitui una dintre cele mai importante directii pe care Chisinaul ar trebui sa-si focalizeze eforturile.

In conditiile in care si Tiraspolul si Moscova nu manifesta nici un fel de semnale ca ar fi dispuse sa cedeza macar in ceva in privinta regimului vamal, incurajarea democratizarii pe malul stang si oferirea locuitorilor regiunii posibilitatii sa se informeze si din surse alternative, fara doar si poate ar complica pozitiile regimului lui Igor Smirnov. Daca in prezent, distributia de forte in problema noului regim vamal este de 2 (Rusia, Tiraspol) la 5 (Moldova, Ucraina, OSCE, UE si SUA), democratizarea efectiva a Transnistriei ne-ar mai aduce inca un aliat important - populatia regiunii, transformand formatul in 2+6.

Privite din Chisinau, Kiev, Brussels si Washington, beneficiile noului regim vamal si intrarii agentilor economici transnistreni in campul comertului legal si regularizat, care le-ar oferi accesul in conditii preferentiale pe noi piete, par absolut evidente. Cum evident este ca nu Moldova si Ucraina, ci administratia de la Tiraspol, a impus blocada asupra regiunii si a condus la stoparea activitatii zecilor de intreprinderi. Dar aceste adevaruri nu sunt inca evidente pentru populatia de rand a regiunii. In spatele zidului informational ridicat de Tiraspol, multi nu pot iesi din mrejele unor clisee tirajate de propaganda transnistreana si ruseasca.

Situatia ar putea sa se schimbe insa dramatic in favoarea noastra in cazul in care Moldova, ajutata de prietenii sai, va reusi sa strapunga aceasta blocada informationala, asigurand locuitorilor regiunii dreptul la informare corecta. Tot asa, insa, daca nu vor fi inversate cateva din periculoasele tendinte care au iesit in relief in ultimile doua luni si jumatate, situatia ar putea si sa degenereze dramatic, in defavoarea unui regim vamal normal si in esenta in defavoarea apropierei catre o reglementare durabila a conflictului transnistrean.

Care sunt aceste tendinte si care este bilantul interimar al introducerii noului regim pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene ... aceasta va constitui subiectul urmatorului articol.


1 Statement by the Mission of Ukraine to the OSCE at the Permanent Council of March 9, 2006, as delivered by Ambassador Volodymir Yelchenko, APE Transnistrian Digest, special edition #13,15.03.2006

2 Стенограмма Пресс-конференции Посла Российской Федерации в Республике Молдова Николая Рябова. Кишинев, 20.03.2006; APE Transnistrian Digest, special edition #15, 30.03.2006.


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]