![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20060731/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Remanieri
Parlamentul a aprobat cererea de demise a judecătorului Curții Supreme de Justiție Vasile Tataru.
1.2. Acte legislative
1.3. Control parlamentar. Declarații
Audieri
Deși a expirat deja a 7-a lună a anului, Primul-ministru a prezentat Parlamentului o informație axată în temei pe datele privind situația social-economică în trimestrul I al anului 2006. Conform raportului, evoluția indicatorilor social-economici confirmă menținerea stabilității macroeconomice, consolidarea disciplinei financiare, onorarea obligațiunilor externe și, în general, asigurarea creșterii economice. Evoluția dezvoltării economiei naționale a fost determinată de influența mai puțin favorabilă a factorilor externi, factori considerați de origine preponderent politică, cu intenții pronunțate de blocare, șantaj sau diversiuni economice (acțiunile de limitare a accesului producției agroalimentare pe piața Rusiei, sistarea livrărilor de energie electrică, blocarea importului produselor viti-vinicole). Majorarea prețurilor la gaze și barierele la export pe piețele tradiționale a producției agricole și, în special, vinicole au condus la generarea unui "șoc" extern care, în mod direct (prin majorarea cheltuielilor de producere) și indirect (prin intensificarea așteptărilor inflaționiste), au contribuit la creșterea inflației. Prețurile de consum s-au majorat cu 7,4%, ritmurile înregistrînd o creștere cu 2,7 puncte procentuale comparativ cu perioada respectivă a anului 2005. Cursul de schimb al monedei naționale pe parcursul primelor 6 luni a marcat o depreciere, în termeni nominali, față de dolarul SUA de 3,6%. S-a evidențiat dependența economiei de factorii externi: în ianuarie-mai 2006 exporturile s-au micșorat cu 10,6%, iar importurile au crescut cu 14,4%. Volumul producției fabricate de întreprinderile industriale în primul semestru al anului 2006 a înregistrat o descreștere de 6,4% (în prețuri comparabile) față de 6 luni 2005. Blocarea exporturilor a frînat procesul de îmbuteliere și exportul vinului, ceea ce a determinat o scădere a volumului producției vinicole cu 42,4% față de perioada similară a anului trecut. În același timp, a crescut volumul producției la întreprinderile care fabrică ciment, var și ipsos, produse textile, încălțăminte; produc și distribuie energie electrică etc.
Întrebări și interpelări
Deputatul PDM Vladimir Filat a solicitat Procuraturii Generale să efectueze un control referitor la aplicarea de către angajații organelor de drept a torturii și tratamentelor inumane. Autorul interpelării invocă agravarea situației în domeniu, precum și înregistrarea recentă a unui caz de deces al persoanei maltratate.
Deputatul AMN Veaceslav Untilă a cerut Procuraturii generale și SIS să investigheze cauzele agravării situației pe piața financiar-bancară, invocînd în acest sens unele publicații din regiunea transnistreană, care anunțau existența unui plan menit să agraveze situația respectivă în Republica Moldova.
Deputatul PCRM Nicolai Guțul a solicitat Procuraturii generale să investigheze cazurile de profanare a monumentelor ostașilor Armatei Sovietice din raionul Glodeni.
Deputatul Igor Clipii a cerut Procuraturii generale să investigheze cazul profanării cimitirului ostașilor români deschis recent în localitatea Țiganca, declarînd că recentele cazuri de vandalism demonstrează caracterul nociv al politicii naționale promovate de guvernare, care instigă persoane neechilibrate moral să desfășoare activități păgubitoare.
Deputatul AMN Valeriu Cosarciuc a cerut Procuraturii investigarea cazurilor de denigrare a conducătorilor unor instituții superioare de învățămînt de către un grup de comsomoliști care acuză respectivii conducători de abuzuri și încălcare a legislației, în lipsa unor probe concludente în acest sens.
Alocuțiuni
În alocuțiunile sale finale, reprezentanții fracțiunilor de opoziție au apreciat ca insuficiente măsurile întreprinse de guvernare pentru ameliorarea situației din țară. Reprezentanții AMN și ai PSL au criticat dur guvernarea pentru situația din economie, sfera socială, justiție, mass-media, drepturile omului și libertățile democratice, politica națională. Fracțiunile PDM și PPCD au reproșat guvernului și majorității parlamentare că au o reacție negativă față de proiectele opoziției, nu manifestă același spirit de colaborare în toate domeniile, limitîndu-se la capitolele prestabilite în procesul de negociere pentru alegerea șefului statului. În același timp, reprezentanții "opoziției constructive" s-au declarat satisfăcuți de ritmul de promovare a reformelor în domeniile principale: justiție, mass-media, participare la control asupra organelor de securitate, electorale, de control, autonomia locală etc. Fracțiunea PPCD consideră că din cele 10 condiții înaintate pentru alegerea Președintelui RM, în linii mari, a rămas neîndeplinită doar una - reformarea procuraturii și organelor de drept, aceasta urmînd a se produce pînă la finele anului.
Alocuțiunea de încheiere a spicherului Parlamentului a conținut o trecere în revistă a principalelor realizări din cele 6 luni de activitate, Marian Lupu declarînd că în această perioadă s-a făcut mai mult decît în cei 11 ani care au trecut de la aderarea Moldovei la Consiliul Europei. Accentul principal al activității deputaților s-a axat pe realizarea priorităților incluse în planul de Acțiuni UE-RM, programul de implementare a recomandărilor CE, continuarea reformei regulatorii și menținerea politicii de dezvoltare socială. Șeful legislativului a adus o serie de critici la adresa Guvernului, care nu depune suficiente eforturi pentru implementarea Planului de acțiuni UE-RM și a anunțat că începînd cu luna octombrie Parlamentul nu va examina inițiativele ce nu vor expertizate din punct de vedere al corespunderii cu prevederile aquis-ului comunitar, al corespunderii cerințelor anticorupție. Un capitol aparte din discursul spicherului s-a referit la cooperarea cu societatea civilă, Marian Lupu apreciind pozitiv procesul respectiv, în cadrul căruia au fost recepționate deja peste 35 de contribuții, din partea a 9 ONG-uri. În particular, au fost apreciate înalt contribuțiile profesioniste ale Institutului de Politici Publice; Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, Centrul Independent de Jurnalism, CREDO, CAPC și "IDIS-Viitorul", care au participat nemijlocit la scrierea sau expertizarea textelor de legi.
Alocuțiunea Președintelui APCE
La 27 iulie, Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Rene Van Der Linden, a rostit o alocuțiune în plenul Parlamentului. Oficialul european a salutat progresele realizate în procesul de racordare la recomandările CE, însă a sugerat și faptul că implementarea documentelor adoptate lasă mult de dorit, iar funcționarea unor instituții democratice trezește îngrijorare. El a remarcat că problema transnistreană nu poate servi drept scuză pentru a nu îndeplini obligațiunile și angajamentele benevol asumate față de Consiliul Europei. Președintele APCE consideră că procesele și instituțiile democratice din Moldova au în continuare nevoie de reforme importante și a remarcat în special: funcționarea partidelor politice; mass-media; justiția; drepturile omului și ale minorităților; traficul de ființe umane; autonomia locală; libertățile politice; corupția. El a apreciat ca neconformă practicilor și recomandărilor CE lipsirea liderului fracțiunii parlamentare a AMN de dreptul de a face parte din delegația Moldovei la APCE, persecutarea unor reprezentanți ai opoziției din UTA Găgăuzia ș.a. Monitorizarea Moldovei din partea CE va continua și se va axa pe implementarea actelor aprobate, etapă mult mai importantă ca simpla adoptare a actelor legislative. Linden a amintit că procesul de monitorizare din partea CE este un instrument important al APCE în vederea acordării de asistență statelor membre, și atît timp cît un stat nu îndeplinește cu brio angajamentele asumate, ar fi cazul ca el singur să ceară continuarea procesului de monitorizare.
Declarații
Parlamentul a adoptat o declarație în cuprinsul căreia și-a exprimat îngrijorarea profundă în legătură cu intenția administrației ilegale de la Tiraspol de a desfășura în luna septembrie un referendum cu privire la independența regiunii. Potrivit declarației legislativului, acțiunea contravine prevederilor Constituției Republicii Moldova și normelor dreptului internațional. Este condamnat faptul că referendumul este declarat în perioada blocării procesului de negocieri, cînd complexul de măsuri la hotarul moldo-ucrainean a început să se soldeze cu rezultate pozitive. Documentul reiterează statutul de neutralitate permanentă al Moldovei și confirmă cursul politic actual de neaderare la careva blocuri militare.
Fracțiunea PPCD a dat citire unei declarații prin care își exprimă dezacordul în legătură cu introducerea forțată în instituțiile de învățămînt a cursului de istorie integrată, apreciind această decizie ca abuzivă, promovată cu scopul ascuns de a distruge colaborarea între forțele politice ce au ajuns în 2005 la consensul parlamentar. Creștin-democrații dezaprobă elaborarea și discutarea tainică a manualelor respective, invocînd și încălcarea legislației internaționale și naționale, a recomandărilor CE în domeniu. Autorii declarației subliniază necesitatea reluării dialogului dintre guvernare și reprezentanții celuilalt curent de opinie, care întrunește o susținere considerabilă în societate.
Fracțiunea AMN a difuzat o declarație prin care condamnă deciziile guvernării de a limita abuziv numărul de locuri la studii în instituțiile superioare de învățămînt, decizie a cărei aplicare a limitat autonomia universitară și a lipsit mai mulți tineri de posibilitatea de studia în domeniul preferat, în timp ce mii de locuri recomandate de autorități au rămas nesolicitate. Limitarea numărului de studenți ce pot studia la numite specialități pe bază de contract ester apreciată de către AMN drept continuare a politicii de suprimare a sferei private, recentele decizii în sfera medicinii și învățămîntului privat ilustrînd respectivele afirmații.
Deputații din Partidul Social Liberal au difuzat o declarație prin care se solidarizează cu protestul și revendicările înaintate Parlamentului de către Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici, în legătură cu adoptarea unor modificări în Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Victimele represiunilor și deputații de opoziție apreciază respectivele modificări ca ineficiente și solicită Președintelui Republicii să nu promulge respectivul document și să-l remită Parlamentului pentru a lua în considerație propunerile referitoare la: - restituirea terenurilor; stabilirea unui mecanism clar de estimare a valorii averii ce nu poate fi restituită; - stabilirea resurselor bugetare pentru plata compensărilor; - acordarea compensațiilor morale.
2.1. Numiri și remanieri
Guvernul a aprobat demisia viceministrului afacerilor interne, șeful Departamentului Carabinieri Ion Cozma, a directorului general al Biroului Național Migrațiune Olga Poalelungi și a adjunctului acesteia Ion Moraru.
2.2. Hotărîri
Hotărîrea cu privire la condițiile de salarizare a angajaților civili din organele apărării naționale, securității statului și ordinii publice. Documentul stabilește condițiile specifice de remunerare, generate de punerea în aplicare a noii Legi privind salarizarea în sectorul bugetar.
Hotărîrea cu privire la unele măsuri de protecție a consumatorilor. Se interzice importul producției de origine animală neambalată, neetichetată, fără date despre producător și importator; a unor produse de origine animală congelate. Serviciul Vamal va efectua devamarea produselor de origine animală doar în depozitele specializate.
2.3. Ședințe. Decizii. Declarații
În cadrul reuniunii șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare peste hotare, Primul-ministru Vasile Tarlev a reiterat cele mai importante realizări pe plan extern: - semnarea Planului de Acțiuni RM-UE; - deschiderea Delegației Comisiei Europene la Chișinău; - asistența la Frontiera dintre Moldova și Ucraina acordată de Misiunea UE; - obținerea calității de membru cu drepturi depline al Procesului de Cooperare în Europa de Sud-est (SEECP); - exercitarea mandatului de Președinte al GUAM, care a fost transformată într-o organizație internațională regională; - elaborarea și adoptarea Planului individual de Acțiuni al Parteneriatului cu NATO (IPAP); - inițierea negocierilor pentru aderarea RM la Acordul Central European de Liber Schimb (CEFTA); - reluarea relațiilor cu FMI și restructurarea datoriilor Clubului de la Paris. În calitate de priorități premierul a indicat: - întreprinderea acțiunilor care ar accelera procesul de integrare europeană a RM; - facilitarea regimului de vize pentru cetățenii Moldovei; - îmbinarea mai eficientă a posibilităților diplomației bilaterale cu cele ale diplomației multilaterale, a aspectului economic al diplomației cu cel politic; - reintegrarea țării și reglementarea conflictului transnistrean; - consolidarea pozițiilor Moldovei pe piețele economice: regională, europeană, internațională; - eficientizarea activității în organizațiile internaționale și europene, în special Consiliul Europei și ONU; - utilizarea tuturor oportunităților de obținere a asistenței tehnice, intelectuale, financiare în scopul ajustării la standardele juridice, economice, financiare, structurale, sociale ale UE; - promovarea imaginii pozitive a Moldovei peste hotare.
În cadrul conferinței televizate desfășurate la Guvern cu participarea autorităților administrației publice centrale și locale, s-a anunțat că toate raioanele au elaborat și aprobat programe locale de gazificare și alimentare cu apă și canalizare. Gradul de gazificare a raioanelor variază, cota maximă atingînd 100% în raioanele Criuleni, Taraclia, UTA Găgăuzia, municipiile Chișinău și Bălți. Nivelul cel mai scăzut de gazificare se înregistrează în raioanele Soroca și Ungheni. La 1 ianuarie 2006 erau gazificate 614 localități, ceea ce constituie circa 40 la sută din numărul total a localităților din țară. La moment, se finalizează lucrările de construcție a gazoductelor spre 33 de unități administrative. În total, pe parcursul anului 2006 se preconizează gazificarea a cel puțin 190 de localități. Reprezentanții administrației publice locale au comunicat că în raioane se implementează un set de măsuri complexe care au drept scop restabilirea și dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă și de canalizare. Prim-ministrul a cerut administrației publice locale să reactualizeze în decurs de 2 luni programele locale de aprovizionare cu apă potabilă și de canalizare, în vederea impulsionării acestui proces.
La ședința Guvernului din 26 iulie, Primul-ministru a declarat că miniștrii și alți funcționari riscă să fie eliberați din funcție "dacă nu vor contribui la implementarea Planului de Acțiuni RM-UE". Vasile Tarlev consideră că mai multe ministere manifestă puțin interes față de integrarea în UE, nu manifestă interes pentru colaborarea cu reprezentanțele diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare.
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat majorarea tarifului la gazele naturale cu 50,4%. Președintele SA "Moldova-Gaz", Ghenadi Abașkin, s-a arătat nesatisfăcut de noile tarife aprobate de către ANRE, deoarece a cerut o majorare cu 55-60 la sută a prețului.
La 19 iulie stațiile PECO au majorat cu aproape 7% prețul la benzină și cu circa 3% prețul la motorină, aceasta fiind a treia scumpire a carburanților din anul 2006. Majorarea este argumentată prin scumpirea țițeiului și a derivatelor acestora la bursele mondiale. Anterior Primul-ministru a declarat că pentru producătorii agricoli prețul la motorină nu va crește, iar odată cu deschiderea terminalului petrolier de la Giugiulești, preconizată inițial pentru luna aprilie, apoi iunie, prețul la carburanți va fi menținut.
Ministerul Educației și Tineretului a lansat campania informativă de promovare a studiilor secundare profesionale, cu scopul de a determina tinerii să obțină o meserie în școlile profesionale. Locurile rezervate de Guvern în aceste scopuri nu sînt ocupate totalmente, tinerii optînd pentru studii în instituțiile de învățămînt superior.
3.1. Decrete
Președintele Republicii a semnat decretul privind înființarea Ambasadei Republicii Moldova în Georgia.
Prin decretele șefului statului, Alexei Tulbure a fost numit Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lîngă ONU; Ion Robu a fost numit Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Azerbaidjan; Andrei Neguța a fost numit Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lîngă Consiliul Europei.
Vladimir Voronin l-a decorat cu medalia "Meritul Civic" pe Mihai Perebinos, directorul executiv al Asociației Primarilor și Colectivităților Locale din Republica Moldova.
Șeful statului a conferit Ordinul "Gloria Muncii" lui Alexandru Ohotnicov, sef al Serviciului acte ale Președintelui, subdiviziune din cadrul Aparatului prezidențial.
3.2. Ședințe. Decizii. Declarații
Vizită la Moscova
Vladimir Voronin a participat la summit-ul informal al CSI, care s-a desfășurat pe 21-22 iulie, la Moscova. Despre rezultatele acestei întîlniri serviciul prezidențial de presă nu a difuzat careva informații aparte, însă pe larg mediatizat a fost interviul acordat la Moscova de șeful statului unui post de radio moscovit ("Eho Moskvî"), considerat de opoziție în raport cu Kremlinul. În cadrul interviului, axat în temei pe problema transnistreană, Vladimir Voronin a declarat că:
Discurs în Parlament
Luarea de cuvînt a Președintelui RM a fost consacrată nu totalurilor activității parlamentarilor, ci unui plan de acțiuni viitoare, menit să constituie o etapă nouă a dezvoltării și afirmării plenare a independenței țării. Vladimir Voronin s-a referit la necesitatea dezvoltării economice, liberalizării economice, trecerii la o politică industrială și investițională nouă, păstrarea piețelor estice și extinderea comerțului pe piața din vest, susținerea și promovarea unor mecanisme noi de dezvoltare a bussinesului, extinderea capacităților zonelor economice libere, crearea unor parcuri tehnologice etc.
Preocupare pentru protecția copilului și familiei
Președintele țării a convocat o ședință în problema instituirii unei structuri specializate în domeniul protecției sociale a copilului și familiei. Crearea unei structuri specializate cu rol de elaborare, coordonare, monitorizare și implementare a politicilor în domeniul protecției copilului constituie o prioritate a reformei sistemului actual de protecție a copilului. Șeful statului consideră sistemul instituțional existent ca fiind ineficient, deoarece există mai multe structuri care se ocupă de această sferă, între structurile centrale nu există cooperare și coordonare adecvată. Vladimir Voronin a pledat pentru instituirea agenției pentru protecția copilului și familiei în calitate de subdiviziune separată, subordonată Guvernului. S-a convenit ca pînă la 1 octombrie curent urmează a fi elaborat setul de legi necesare pentru crearea agenției în cauză, care va fi propus Parlamentului spre adoptare în cadrul sesiunii de toamnă-iarnă.
Participare la Congresul mondial al găgăuzilor
Participînd la deschiderea primului congres mondial al găgăuzilor, Voronin a declarat că este mîndru că anume pe pămîntul nostru poporul găgăuz și-a găsit nu numai casă, dar și statalitate proprie. Președintele a declarat că este mîndru de faptul că în țara noastră poporul găgăuz și-a căpătat nu doar casa natală, ci și statalitatea. Modificarea în continuare a Constituției Republicii Moldova, acordarea dreptului la inițiativă legislativă Adunării Populare a autonomiei, alte drepturi acordate Găgăuziei au devenit un pas înainte, încă un instrument pentru dezvoltarea liberă a regiunii în componența Moldovei unitare.
Preocupări pentru extinderea colaborării internaționale la nivel de partide
Președintele Moldovei s-a întîlnit cu o delegație a Partidului Socialiștilor Europeni condusă de Peter Schieder, ex-președinte al APCE. Conform comunicatelor de presă, au fost discutate aspecte vizînd activitatea și procesul de modernizare și consolidare a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, relațiile PCRM cu alte formațiuni politice. Deși PCRM face parte din Partidul Stîngii Europene, este interesat și de experiența socialiștilor, a social-democraților europeni, reuniți în cadrul Partidului Socialiștilor Europeni.
Vladimir Voronin s-a întîlnit și cu Secretarul General al Internaționalei Socialiste, Luis Ayala, cu care a discutat despre rolul partidelor de stînga în consolidarea proceselor democratice, promovarea idealurilor păcii, non-violenței și echității sociale. Luis Ayala a specificat că Internaționala Socialistă dorește să devină o forță pozitivă în soluționarea politică a diferendului transnistrean, precum și în apropierea Moldovei de familia democrațiilor europene, că organizația tinde să intensifice dialogul cu partenerii din spațiul est-european, să valorifice ponderea crescîndă a partidelor de orientare socialistă în cadrul UE.
1. Prețurile și inflația
Guvernul și Banca Națională a Moldovei ar putea rata ținta de inflație în acest an, țintă prognozată la un nivel de 10%. Prognoza a fost deja contestată de mai mulți economiști, iar statistica arată că pentru prima jumătate a anului rata inflației a atins deja nivelul de 7,4%. În plus, creșterea în medie cu peste 50% a tarifelor la gazele naturale, care vor fi urmate și de o majorare a celora la energie, precum și creșterea prețurilor la carburanți vor escalada inflația la valori de două cifre. Ținta inflației de 10% este practic imposibil de atins, aceasta devenind iluzorie. Cei care le administrează vor trebui să-și revizuiască prognozele și să-și propună valori mai realiste.
2. Politica fiscală
Săptămîna trecută parlamentul a aprobat un set de modificări și completări la acte legislative ce vizează politica ficală. Proiectul de lege include cca 70 de articole ce propun modificarea a 71 de legi, iar cea mai mare partea a acestora vizează codul fiscal. Printrea acestea, proiectul prevede ca în anul 2007 scutirea fiscală anuală a persoanelor fizice să fie majorată de la 4500 lei pînă la 5400 lei, iar scutirea respectivă pentru persoanele întreținute se fie majorată de la 840 lei, în anul curent, pînă la 1440 lei în anul viitor. Modiicările aprobate prevăd, de asemenea, reducerea impozitului pe venit pentru persoanele fizice, ajustarea accizelor pentru băuturile slab alcoolizate la nivelul inflației.
3. Sectorul real
PIB-ul va înregistra în anii 2007-2009 o creștere anuală de 6%, cel puți așa arată prognozele guvernamentale stipulate în Cadrul de cheltuieli pe termen mediu (CCTM) pentru anii 2007-2009. Potrivit acestuia, către anul 2009 rata inflației în țară urmează să se reducă pînă la 7%. Aceeași prognoză macroeconomică arată că salariul mediu lunar pe economie va crește în termeni reali cu cca 12% și va atinge în anul 2009 nivelul de 2860 de lei (215 USD?!).
Totodată, potrivit documentului, în următorii trei ani finanțarea externă va fi limitată doar la atragerea împrumuturilor noi pentru finanațarea proiectelor investiționale, fără contractarea împrumuturilor pentru susținerea bugetului. Documentul mai prevede că în anii 2007-2008 vom avea un deficit bugetar ce nu va depăși 0,5% din PIB, însă puțin realis în opinia mai multor experți.
...însă actualele date statistice arată că industria este în declin
Pe de altă parte, datele statistice oficiale arată întreprinderile industriale au produs în ianuarie-iunie 2006 producție în valoare de cca 9,6 miliarde lei (cca 595 milioane euro) în prețuri curente. Volumul producției industriale a diminuat cu 6,4% față de aceiași perioadă a anului trecut fiind cauzat reducerea volumului producției la fabricile de vin și băuturi alcoolice distilate, de ulei și grăsimi, la întreprinderile de producerea sticlei și articolelor din sticlă, a hîrtiei și cartonului ș.a.
4. Sectorul bancar
Depozitele la termen în lei moldovenești s-au redus în iunie cu 50,3 milioane lei (1,2%) și au însumat la finele perioadei ianuarie-iunie 2006 cca 3,82 miliarde lei. Aceasta este a doua reducere a soldului depozitelor la termen, înregistrată pe parcursul anului curent, după ce în luna mai acesta s-a diminuat cu peste 130 milioane lei. Factorul a fost că o bună parte din populație și-a retras economiile din bănci ca urmare a unor zvonuri precum că sistemul bancar va fi afectat de o criză, această fiind generată de criza din sectorul vinicol.
În același timp, pe fondul reducerii soldului depozitelor la termen în lei, depozitele în valută străină au crescut cu 447,4 milioane lei (ca peste 7%) cu o valoare totală de cca 6,2 miliarde lei. Soldul creditelor acordate de băncile comerciale agenților economici și populației s-a majorat cu peste 140 milioane USD, datorîndu-se în particular contractării creditelor de consum din partea populații, valoarea cărora se ridică la cca 80 milioane lei din total. În acest context trebuie să mai menționăm că rezervele valutare ale BNM s-au redus pe parcursul lunii iulie cu peste 4 milioane USD. Probabil că banca centrală a făcut niște intervenții pe piața valutară, cumpărînd lei pentru a atenua creșterea inflației.
5. Piața muncii
Salariul tarifar pentru prima categorie de calificare a angajaților din agricultură și silvicultură, precum și a celor de la întreprinderi cu un număr de pînă la 9 salariați se va majora, cu începere din 1 iulie a.c., de 360 de lei pînă la 500 de lei. Pentru angajații din celelate ramuri ale economiei naționale salariul tarifar pentru I categorie de calificare va fi stabilit la nivel de 700 de lei, față de cel anterior de 550 de lei. Remunerarea respectivă se acordă pentru munca cea mai simplă, necalificată, și poate fi considerată ca o garanție minimală de stat. În sectorul real al economiei activează cca două treimi din cei 860 mii de angajați pe țară.
Totodată, potrivit datelor BNS în ianuarie-iunie 2006 salariul mediu lunar în economia națională a constituit 1563 de lei (117,5 USD) și s-a majorat cu 28% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Cel mai mare salariu în perioada de referință l-au avut angajații din sectorul financiar - 3674 lei (276, 2 USD), urmați de cei din domeniile transporturilor și comunicațiilor - 2386 lei (179,4 USD), construcțiilor - 2084 lei (156,7 USD), industriei - 1930 lei (145,2 USD), administrației publice - 1771 lei (133,2 USD). Cel mai mic salariu l-au primit lucrătorii din agricultură și silvicultură - 697 lei (52,4 USD), piscicultură - 1056 (79,4 USD), învățămînt - 1291 (97 USD), sfera sănătății și asistenței sociale - 1266 lei (95,2 USD).
La 28 iulie Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o Declarație oficială în care condamnă intenția autorităților transnistrene de a desfășura în toamna 2006 un referendum cu privire la independența regiunii. Potrivit Declarației adoptate, referendumul nu poate constitui o exprimare liberă a voinței oamenilor, acesta fiind în contradicție atît cu prevederile Constituției Republicii Moldova, cît și cu normele dreptului internațional. Legislatorii moldoveni își declară convingerea că diferendul transnistrean poate fi soluționat definitiv doar pe cale pașnică, prin adevărata democratizare a vieții politice și social-economice din regiune.
Declarația face apel către comunitatea internațională să susțină eforturile autorităților de la Chișinău de reintegrare teritorială, integrare europeană, neutralitate permanentă și neaderare la orice blocuri. Regimului de la Tiraspol îi va reveni întreaga răspundere pentru consecințele așa-numitului referendum, ale cărui rezultate nu pot fi recunoscute de comunitatea internațională, se mai spune in Declarație.
Anterior, în ședința din 18 iulie a Consiliului Permanent al OSCE, intenția autorităților de la Tiraspol de a desfășura un referendum a fost condamnată de către Uniunea Europeană, SUA, statele membre ale GUAM, precum și R. Moldova. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, UE a dezaprobat decizia unilaterală a conducerii de la Tiraspol, menționînd că aceasta nu va face decît să complice procesul de soluționare a conflictului. UE a chemat Tiraspolul să adopte o atitudine constructivă și să revină fără precondiții la negocierile în formatul "5+2". La rîndul său, SUA au calificat intenția Tiraspolului ca fiind neserioasă și au cerut Rusiei să denunțe public așa-zisul referendum dacă dorește să fie considerată un mediator neutru în conflictul transnistrean. În același timp, SSUA au chemat Federația Rusă să-și retragă forțele militare din regiunea transnistreană în vederea onorării angajamentelor asumate în 1999 la Istanbul.
Și Președintele în Exercițiu al OSCE, ministrul belgian de Externe, Karel de Gucht, și-a exprimat dezacordul cu intenția Tiraspolului de a organiza referendumul din toamnă. Potrivit unui comunicat al Misiunii OSCE din Moldova, De Gucht a declarat că OSCE nu va susține și nu planifică să monitorizeze un referendum care pune în discuție integritatea teritorială a R. Moldova. Pe de altă parte, a adăugat oficialul european, desfășurarea unui referendum în Transnistria este posibilă doar după ce va fi luată o atare decizie la masa de negocieri și vor fi create condițiile necesare pentru ca exprimarea votului să fie liberă și corectă.
Pe de altă parte, reprezentantul permanent al Federației Ruse la OSCE, Alexei Borodavkin, a declarat că Rusia nu este de acord cu afirmațiile că referendumul planificat este "provocator" și "neserios". Potrivit oficialului rus, această acțiune trebuie privită ca o replică la ultimele evoluții în problema transnistreană. Anterior, președintele Comisiei pentru relații externe din Duma de Stat a Rusiei, Konstantin Kosaciov, a declarat, la Moscova, că "legitimitatea referendumului nu va putea fi contestată în cazul în care se va desfășura transparent și democratic", precizînd că observatorii ruși vor monitoriza procesele electorale din Transnistria, indiferent de opinia Chișinăului sau Occidentului în această problemă.
Președintele Vladimir Voronin s-a întîlnit, la 26 iulie la Chișinău, cu asistentul Secretarului de Stat al SUA, David Kramer, cu care a discutat și despre problema transnistreană. Potrivit unui comunicat al președinției, cei doi au discutat despre eforturile de internaționalizare a procesului de reglementare transnistreană, remarcînd că aceasta este "un succes comun al ambelor părți". David Kramer a reconfirmat că referendumul din toamnă cu privire la relațiile Transnistriei cu Rusia și Moldova nu va fi recunoscut de SUA și că nici un stat UE nu va trimite observatori. Merită a fi menționat că în timpul celei de-a doua vizite în SUA, Președintele României Traian Băsescu a abordat în cadrul întrevederii sale la 27 iulie cu Președintele SUA George W. Bush și problema transnistreană. După discuțiile purtate în Biroul oval din Casa Alba, cu omologul său român, Bush a declarat, în contextul subiectului referitor la zona Mării Negre: "Am discutat despre regiunea învecinată (a României) și am dat asigurări că poziția Statelor Unite în raport cu R. Moldova este de sprijinire a integrității teritoriale a RM". La rîndul său, Traian Băsescu a menționat necesitatea de a îngrădi procesele din RM de influențe externe. Interlocutorii au exprimat un punct de vedere comun privind aprecierea negativă a prezenței militare a Federației Ruse în zona conflictului transnistrean.
Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Rene van der Linden s-a aflat într-o vizită oficială de lucru la Chișinău. Programul a cuprins întrevederi cu conducerea țării, o alocuțiune în plenul Parlamentului, întrevederi cu lideri ai partidelor parlamentare, cu reprezentanți ai ONG-urilor. La conferința de presă consacrată totalurilor vizitei, Președintele APCE a declarat că monitorizarea Moldovei de către Consiliul Europei va deveni mai aprofundată și se va axa asupra implementării actelor adoptate. El a mai spus că Moldova trebuie să pregătească la modul cel mai serios pentru a deveni membră a Uniunii Europene, pentru a se asigura că nu va fi refuzată atunci cînd va veni timpul de aderare. Reprezentantul APCE consideră că aderarea Moldovei la UE va fi de durată, dar pentru Moldova această perspectivă finală este certă.
Miniștrii afacerilor externe ai țărilor-membre ale Uniunii Europene au salutat abolirea totală a pedepsei capitale în Republica Moldova.
Comisia Europeană va prezenta pînă la Reuniunea Consiliului Miniștrilor Justiției și Afacerilor Interne al UE din octombrie 2006 un raport de evaluare cu privire la oportunitățile facilitării regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova. Posibilitatea facilitării regimului de vize pentru Moldova de rînd cu statele din Balcanii de Vest a fost discutata la Bruxelles, in cadrul Reuniunii Consiliului miniștrilor justiției și facerilor interne. Consiliul a invitat Comisia Europeană să lanseze consultări cu statele membre ale UE în vederea pregătirii informațiilor necesare pentru examinarea posibilității inițierii negocierilor cu Republica Moldova asupra acordurilor privind facilitarea regimului de vize și readmisie.
Șef al oficiului teritorial Chișinău al Misiunii Europene de asistență la frontiera moldo-ucraineană a fost desemnat Tomasz Ciukaj, expert în managementul vamal și al frontierelor care a activat pînă în prezent în Polonia.
Primul-ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că "România a acordat sprijin Republicii Moldova pentru grăbirea aderării acestei țări la Uniunea Europeană, dar se pare că autoritățile de la Chișinău "trag în altă direcție". Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe susținută la Universitatea "Dimitrie Cantemir". Premierul român a reamintit că Republica Moldova a fost invitată să participe ca membru cu drepturi depline în Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) și în Acordul Central European de Liber Schimb (CEFTA), pași care-i grăbesc integrarea europeană. În opinia lui Tăriceanu "populația și autoritățile Republicii Moldova trebuie să se decidă dacă vor cu adevărat integrarea europeană și să întreprindă eforturi mai susținute pentru susținerea acestui deziderat".
În timp ce autoritățile de la Chișinău susțin că au făcut mai multe propuneri privind reluarea exporturilor producției moldovenești în Federația Rusă, medicul sanitar șef al Rusiei Ghenadi Onișcenco afirmă că "Moscova aproape că a pierdut speranța de reluare a dialogului privind reluarea importurilor de vinuri din Moldova". Onișcenco afirmă că "nici din Chișinău, nici din Tbilisi nu au fost propuneri de a efectua o întîlnire la tema dată, iar calitatea producției alcoolice din cele două țări nu se îmbunătățește".
Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană vor acorda Moldovei ajutor financiar pentru atenuarea impactului majorării prețurilor la gaze și al interdicției de livrare în Rusia a vinurilor moldovenești. Declarația a fost făcută de șeful Misiunii FMI în Moldova Thomas Richardson, care a menționat seriozitatea șocului extern, ce a zdruncinat economia Moldovei. Reprezentantul FMI a precizat că donatorii externi vor acorda sprijin sub formă de credite preferențiale și granturi.
Tendințe macroeconomice în 2006... și prognoze
Iurie Gotișan
În prima jumătate a anului economia țării a înregistrat o creștere de 6,2%. Este o creștere destul de pronunțată, dacă am lua în vedere șocurile interne și externe care s-au abătut asupra economiei în decursul acestei perioade. Pe de altă parte, corectitudinea acestei creșteri a fost pusă sub semnul întrebării de unii experți
care s-au arătat nemulțumiți în mai multe rînduri cu privire la metodologia de calcul a PIB și care pînă la urmă trebuie să le dăm dreptate. Dacă la această evoluție șchioapă a PIB-lui mai alăturăm și creșterea inflației, care mai mult sau mai puțin erodează din creșterea economică, apoi situația nu este deloc roză după cum o descriu oficialitățile. Și chiar dacă avem creștere economică, aceasta este dezechilibrată, și depinde prea mult de importuri. Iar în cazul în care criza din industrie se va perpetua și în a doua jumătate a anului și va afecta și alte sectoare ale economiei, scenariul că anul se va încheia cu o cădere a leului nu este exclus. Pentru 2006 anticipăm o creștere a PIB-ului între 5%-5,5%, atingerea pragului de sus depinzînd și de anul agricol.
De fapt, derapajele erau inevitabile dat fiind setul de "șocuri" neprogramate care au influențat evoluția economiei: creșterea prețului țițeiului; creșterea prețului la gazele naturale, transpuse respectiv prin majorarea tarifelor locale; interdicțiile Rusiei la exporturile moldovenești de vin și produse agroalimentare; dinamica salariilor, la care s-au adăugat expansiunea creditului intern ca efect al reducerii dobînzilor. Toate acestea luate la un loc, precum și unele decizii necalculate de politică economică au accentuat problemele.
Ritmul producției industriale a scăzut cu 6,4% față de ianuarie-iunie 2005 și a fost cauzat în mare parte de reducerea volumului producției din ramura vinicolă, cea a sticlei, hîrtiei și uleiurilor. Se poate spune însă că industria moldovenească a fost afectată advers, în particular, de o productivitate redusă, de scăderea sau anularea subvențiilor din partea statului și de intensificarea concurentei pe piețele interne. Tot aici am putea implica și slaba restructurare sau retehnologizare a întreprinderilor care la noi se cunoaște a fi insuficientă. Nici agricultura nu prea a avut mare elan în prima jumătate a anului, totuși tendințele care se profilează în semestrul doi ne sugerează că vom avea o creștere la sfîrșit de an, bineînțeles asta în cazul în care consecințele căldurilor caniculare nu se vor răsfrînge asupra producției agricole din perioada vară-toamnă.
Deși impozitul pe venit corporativ a scăzut în 2006, formarea brută a capitalului în acest an și-a diminuat creșterea față de 2005, cel puțin așa arată datele statistice. Pe de alta parte, investițiile în capital fix contează mai mult decît formarea bruta a capitalului și în cazul că investițiile vor crește, situația ar putea să se îmbunătățească. Infrastructura, care are o pondere de cca 50% în formarea PIB, continuă să fie puțin competitivă și este un punct nevralgic al economiei. Un număr mic de obiective de infrastructură au fost privatizate în ultima perioadă, iar puținele resurse obținute nu au fost adecvat valorificate prin proiecte și practici viabile.
Problemele cu care se confrunta economia devin din ce în ce mai mari. Creșterea explozivă a deficitului comercial din ultima perioadă combinată cu descreșterea producției industriale și majorarea deficitelor externe indică un mers neadecvat al economiei. Influxul de capital și ponderea încă mare a remitențelor valutare a celor din afară a stimulat creșterea consumului, ceea ce a dus la sporirea deficitului de cont curent. Diminuarea acestuia depinde de eficacitatea măsurilor de a modera creditul de consum și evoluția cursului de schimb.
Majoritatea împrumuturilor ipotecare sînt acordate în altă monedă decît cea locală, ceea ce în eventualitatea unei deprecieri a leului va duce la un adevărat șoc social. Faptul ca doar jumătate din deficitul de cont curent este finanțat de investițiile străine directe face ca Moldova să fie extrem de vulnerabilă la schimbările pe termen scurt în privința atitudinii investitorilor. Și sînt pe deplin înțelese îngrijorările mai multor analiști locali, care se tem că masurile de politică fiscală luate se axează mai mult pe creșterea veniturilor la buget și mai puțin pe o creștere a producției sau a investițiilor de producție. Toate acestea ar putea avea ca efect diminuarea ritmului de creștere economică și va conduce la agravarea problemelor economice pe termen mediu.
Nici la capitolul inflației tendințele nu sînt încurajatoare, avînd în vedere faptul că aceasta a depășit valoarea de 7% pentru prima jumătate de an. Considerăm că obiectivul pragului de inflație de 10%, adoptat de către Banca Națională a Moldovei și Guvern, este puțin probabil de a fi realizat, ca urmare a influenței mari pe care o vor avea creșterea prețurilor administrate (gaze, energie, transport, carburanți etc.) și a expansiunii creditului.
De fapt, producția națională nu ține pasul cu dinamica cererii interne, iar aceasta este o presiune care se duce, vrînd-nevrînd , în inflație mai mare și deficite externe crescute. Deci este nevoie de un dialog cît mai profesionist între BNM și MF care să reușească o conciliere a politicii monetare și celei bugetare strict în vederea continuării stabilității prețurilor și limitării deficitelor externe. Credem că BNM se va confrunta și în continuare cu multe dileme și compromisuri venite din partea prețurilor. Pentru sfîrșitul lui 2006 prognozăm o inflație în intervalul de 12,5-13,5%.
Cît privește leul moldovenesc, în opinia noastră acesta va fi supus unor presiuni mari în următoarea perioadă, din cauza creșterii prețurilor interne, de o slabă promovare a exporturilor, precum și influențele negative a unor piețe financiare din regiune. Leul va continua să aibă o volatilitate mare și este dificil de prevăzut traiectoria monedei naționale pînă la sfîrșitul anului. Totuși, pentru sfîrșitul lui decembrie estimăm un curs de aproximativ 13,5-14 lei/dolar și 16,8-17,3 lei/euro.
Nu excludem scenariul unei deprecieri bruște cu 3-5% a monedei naționale față de principalele valute, care poate avea loc cel mai probabil în perioada septembrie-noiembrie 2006. Singurii parametri care par să ritmeze întrucîtva parcursul anului și să mențină raportul de schimb cel puțin la cotele actuale sînt, în opinia noastră, intrările de valută din partea celor aflați la munci peste hotare și, respectiv, importurile energetice și de bunuri de consum din toamnă-iarnă.
Și în cele din urmă cum "în economie nu există stradă cu sens unic", intervenții și corecții de politică economică devin inevitabile la un moment dat. Este important însă ca aceste intervenții să nu însemne recesiune economică și o depreciere a cursului care ar duce la creșterea inflației. Întreprinderile locale trebuie să funcționeze cu cîștiguri de productivitate; trebuie să investească mai mult, să-și controleze costurile de producție mai bine și să absoarbă noi tehnologii care le vor crește capacitățile; să fie preocupate permanent de pregătirea personalului. Investițiile străine vor fi cruciale și pe viitor pentru buna funcționare a economiei. Ar fi bine ca unele segmente din economia noastră să fie înserate în rețelele industriale europene care au vitalitate.
Integrarea europeană rămîne prioritară pentru Republica Moldova
Igor Boțan
Sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului s-a încheiat ca de obicei, cu facerea bilanțurilor de către conducerea țării. În pofida unor rapoarte încurajatoare, evoluțiile politice din Republica Moldova în prima jumătate a anului 2006 și în special luna iulie, au fost marcate de mari incertitudini. Un șir de evenimente au făcut ca atît politica internă cît și cea externă să-și erodeze dramatic contururile și așa destul de vagi. În contrast, căpătase contururi foarte clare impasul care riscă să lipsească Republica Moldova în viitorul apropiat de perspectiva unei ascensiuni menite să reducă ceva din handicapul înapoierii și sărăciei. Principala cauză a acestor evoluții este legată de influența factorilor externi. Anume acești factori și reacțiile interioare la manifestarea lor pune în evidență vulnerabilitatea Republicii Moldova. Concluzia respectivă poate fi desprinsă și din faptul că în pofida unor dezbateri parlamentare animate pe diferite dimensiuni și în diverse domenii de mare importanță, Parlamentul nu a mai putut ajunge să dezbată noile concepții ale politicii externe și a securității statului, deși acestea fusese elaborate încă în februarie.
Într-adevăr, stabilitatea politică internă, politicile energetice și comerciale, problema transnistreană au devenit mult mai dependente de comportamentul Rusiei și Ucrainei. În același timp, partenerii occidentali ai Republicii Moldova, care pot influența comportamentul acestor țări, se văd tot mai mult nevoiți să răspundă unor noi sfidări în regiuni ale lumii de un interes mult mai mare pentru ei. Din aceste considerente, la prima vedere, pare justificată amînarea adoptării noilor concepții ale politicii externe și securității statului pînă lucrurile se vor limpezi. Pe de altă parte, nu poate exista nici o certitudine că lucrurile nu vor evolua în sens invers. De bună seamă:
Șirul poate fi continuat. Dacă autoritățile moldovenești ar sta să aștepte să se limpezească lucrurile în domeniile menționate mai sus, atunci Republica Moldova ar trebui să amîne în permanență adoptarea unor documente de importanță strategică, precum noile concepții ale politicii externe și de securitate a statului. De importanța practică a documentelor menționate ne-am putut convinge atunci cînd Parlamentul a încercat să dezbată problema părăsirii de către Republica Moldova a CSI. Aici e important să se menționeze că, în pofida votării unanime a "Declarației cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene" la 24 martie 2005, persistă neîcrederea opoziției în sinceritatea partidului de guvernămînt de a realiza respectivele deziderate. Adoptarea Declarației avea la bază o elementară analiză a originii sfidărilor cu care se confruntă Republica Moldova și căutarea suportului pentru a le face față.
Amînarea adoptării noilor concepții ale politicii externe și de securitate doar alimentează suspiciunile că partidul de guvernămînt s-ar ghida, mai degrabă, de conjunctura politică internațională și nu de concepții clare, bazate pe convingeri. Pe de altă parte, faptul că un șir de deputați s-au axat pe problema adoptării de către Parlament a unei hotărîri de părăsire a CSI, înainte de a fi adoptate documente strategice referitoare la noile concepții de politică externă și de securitate, pune în evidență caracterul politic de uz intern a problematicii părăsirii CSI. Refuzul anunțat al deputaților majorității parlamentare de a vota o astfel de hotărîre este, în opinia grupului de deputați liberali care a înaintat-o, o dovadă a nesincerității partidului majoritar. Retragerea inițiativei respective și repunerea ei spre examinare din nou pare să devină un proces nonstop, menit să evidențieze concluzia referitoare la esența conjuncturistă a Partidului Comuniștilor (PC). În acest context, practic, nu există dubii că și participarea șefului statului la summit-ul informal al CSI din 21-22 iulie 2006 a urmărit, de asemenea, obiective cu potențial de impact intern.
În ultimii ani, de obicei, neparticiparea șefilor statelor membre la summit-urile CSI a devenit o modalitate de afișare a nemulțumirilor față de această organizație, în general, și față de Rusia, care o domină, în special. Așa a procedat Președintele Voronin în septembrie 2004, cînd a refuzat să participe la summit-ul de la Astana după ce acuzase pentru prima oară în public autoritățile Rusiei și Ucrainei pentru susținerea regimului separatist din Transnistria. Așa au procedat în privința recentului summit CSI președinții Ucrainei, Georgiei și Armeniei. De președintele Turkmenistanului nici nu merită să se discute, dat fiind faptul că anul trecut la summit-ul de la Kazani, președintele Niazov a declarat că țară sa se retrage din CSI, păstrîndu-și statutul de observator în structura respectivă.
În acest context, Președintele Voronin avea la fel de multe motive, dacă nu mai multe, ca să urmeze exemplele președinților Ucrainei și Georgiei și să nu participe la summit-ul informal al CSI de la Moscova. Cu toate acestea, el a participat la summit, fiindcă tribuna moscovită i s-a părut potrivită pentru a transmite niște mesaje de uz intern. Într-adevăr, relațiile cu Rusia sînt atît de proaste încît nu mai are sens să fie accentuat acest lucru. Dimpotrivă, din considerente de ordin electoral, se cerea a demonstra unei părți a electoratului tradițional al PC că se depun eforturi pentru a le îmbunătăți. Mai cu seamă că Președintele Voronin promisese la sfîrșitul lunii martie, după izbucnirea crizei vinurilor, că se pregătește o întîlnire cu Președintele rus Vladimir Putin. Atunci, partea rusă a dezmințit pregătirea unei astfel de întîlniri. În consecință, un șir de formațiuni politice din RM și-au anunțat pretenția de a "confisca" o parte a electoratului PC cu simpatii pro-rusești. Lucrurile devin cît se poate de clare dacă luăm în considerație că peste 3 luni urmează să aibă loc alegerile Guvernatorului Gagauziei, unde la alegerile parlamentare din martie 2005 PC a pierdut mai mult de jumătate din simpatizanți în favoarea unor forțe politice de orientare pro-rusească. Astfel, Președintele Voronin și formațiunea sa au tot temeiul să creadă că dacă pierd la toamnă alegerile în Gagauzia, atunci această pierdere ar putea marca începutul manifestării efectului domino. În sfîrșit, Președintele Voronin a dorit să profite de ocazia participării la summit pentru a atenua efectul propagandei rusești oficiale de defăimare a autorităților moldovenești, adresîndu-se direct auditoriului rusesc prin intermediul unuia dintre cele mai populare posturi de radio rusești "Eho Moskvî", care reușește, deocamdată, să-și păstreze independența editorială. Trebuie menționat faptul, că după confuzia legată de nesemnarea "Memorandumului Kozak" în noiembrie 2003, Președintele Voronin nu obosește să reitereze în mod periodic prin intermediul unor mass-media rusești unele și aceleași lucruri: relațiile RM cu Rusia suferă din cauza suportului acordat pe către Rusia regimului separatist din Transnistria, acesta fiind singurul lucru care ar submina "prietenia seculară dintre Rusia și Moldova".
Mai există un lucru extrem de important care-l face pe Președintele Voronin și partidul pe care-l conduce să fie extrem de sensibil la comportamentul elitelor din Rusia și România. Este vorba despre semnarea în 2004 a tratatului bilateral între cele două țări, document care a condamnat pactul Molotov-Ribbentrop. Presa de partid a criticat vehement acest tratat în octombrie 2004, și se pare că autoritățile moldovenești sunt extrem de suspicioase văzînd în acțiunile și declarației Moscovei, pe de o parte, și a Bucureștiului, pe de altă parte, aluzii la ceea ce tot în 2004 a fost expus în așa-zisul "Plan Belkovski". S-ar putea ca anume aceste suspiciuni să-l facă pe Președintele Voronin să insiste asupra semnării tratatelor bilateral și de frontieră cu România, pe de o parte, și să nu se grăbească cu ruperea definitivă cu CSI-ul, pe de altă parte.
Semnificația summit-ului CSI de la Moscova este pur behavioristă. Astfel, Președintele Vladimir Putin și-a etalat triumful dominației țării sale în spațiul CSI. Nici nu putea exista vreo altă semnificație a unei întruniri care a început într-un restaurant și s-a terminat cu o cursă de cai. Etalarea comportamentului triumfalist al Rusiei se bazează pe factori care numai supraviețuirea CSI n-o pot garanta:
Pretențiile Rusiei de a-și menține dominația în spațiul postsovietic sînt realizate în regim de "crize dirijate" pentru statele care vor dori sa se desprindă. Pe de altă parte, pretențiile statelor GUAM de a-și articula interesele dependent de Rusia sînt obstrucționate. În general, orice pretenții de a articula interese ale statelor CSI necoordonate cu cele ale Rusiei sînt etichetate drept politici anti-rusești, după principiul - numai Rusia poate avea interese, toți ceilalți trebuie să se conformeze acestora. Din această perspectivă, recenta reformare a GUAM, dezvoltarea Comunității Opțiunii Democratice în bazinele Mării Baltice și Mării Negre etc. au întîmpinat și vor întîmpina mari dificultăți. Ca urmare, Georgia este la limita izbucnirii unui război cu Rusia. Ucraina trece printr-o criză politică internă fără precedent, alimentată de pericolul divizării țării de forțe susținute în mod fățiș de Rusia. Deci, nu e de mirare că președinților acestor state nu le arde de a participa la un summit CSI, care să le accentueze vulnerabilitatea în fața gazdei. În același timp, singura țară membră a GUAM care este tratată cu o anumită considerație de către Rusia este Azerbaijan. Motivul este că țara respectivă posedă resurse proprii de hidrocarburi și mai poate servi drept coridor de alternativă pentru exportul de hidrocarburi din Asia Centrală. Ca element cheie a GUAM, Azerbajianul poate fi "sedus" să se depărteze de această structură prin schimbarea atitudinii Rusiei față de conflictul separatist din Karabahul de Munte. Anume acest lucru îl face Rusia, schimbîndu-și comportamentul în cadrul Grupului de Minsk al OSCE pentru soluționarea conflictului din Karabah. De asemenea, merită menționat faptul că Karabahul de Munte nu a fost primit în așa-zisa comunitate interstatală constituită la 14 iunie anul curent la Suhumi de către regimurile separatiste din Abhazia, Osetia de Sud și Transnistria. Probabil din această cauză s-a "îmbolnăvit" Președintele Armeniei, Robert Kociarean, motivîndu-și neparticiparea la recentul summit de la Moscova.
Este evident că o structură care este considerată drept instrument de "divorț civilizat" de către Președintele Rusiei nu poate în principiu avea sorți de izbîndă în privință unei reformări reciproc avantajoasă. Ultimele evoluții demonstrează că în procesul de "divorț civilizat", posesorul "haremului" constituit din republicile surori, tinde totuși să le mențină cu orice preț, ori să le lase să plece cît mai jefuite și dezonorate.
În aceste condiții, Președintele kazah, Nursultan Nazarbaiev, țara căruia prezidează în CSI, vine cu ideea reformării CSI, identificînd 5 domenii fundamentale, care ar trebui în opinia sa să permită o funcționare impecabilă, bazată pe adoptarea deciziilor consensule în cadrul acestei organizații: politica migrațională, transportul, educația, lupta împotriva terorismului și problemele umanitare.
În mod curios, domeniile respective reprezintă exact ceea ce o interesează pe Rusia: 1) o politică migrațională în cadrul CSI s-ar corela foarte bine cu noua strategie de readucere în Rusia a "conaționalilor", țintind în soluționarea crizei demografice din această țară prin atragerea, în primul rînd, a forței de muncă în regiunile depopulate, evident a persoanelor de vîrstă reproductivă; 2) transportul este de mare actualitate pentru Rusia, dar mai ales transportul hidrocarburilor, care stă la baza strategiei energetice a Rusiei. Fără transportarea hidrocarburilor din Asia Centrală prin teritoriul său, dar mai ales, fără monopolizarea căilor de transportare, Rusia nu poate pretinde serios să devină o supraputere energetică; 3) problemele educației sînt privite de Rusia prin prisma concepției care pretinde că "dominația Rusiei se extinde pînă acolo unde se întinde dominația limbii ruse", lucru demonstrat recent în Ucraina; 4) lupta cu terorismul este importantă pentru Rusia prin prisma noilor norme legale ale acestei țări, care permit operațiuni militare împotriva eventualilor teroriști peste hotare, inclusiv în spațiul CSI; 5) problemele umanitare sînt interesante pentru Rusia mai cu seamă prin prisma suportului veteranilor celui de la doilea război mondial, care locuiesc pe teritoriile statelor CSI.
În sfîrșit, Rusia mai vrea ca statele CSI să promoveze o politică externă coordonată. Fără îndoială, autoritățile rusești merită tot respectul pentru că sunt determinate să-și apere interesele, dar care este interesul altor state CSI de a se conforma acestor interese în detrimentul propriilor interese ?
Discuțiile despre o posibilă reorientare a politicii externe a Republicii Moldova spre est, în legătură cu eșecul votării în Parlament a unei hotărîri de părăsire a CSI și participarea șefului statului la recentul summit CSI de la Moscova nu rezistă celei mai elementare analize:
Prioritatea Republicii Moldova pe termen scurt este, așa cum o spun și autoritățile moldovenești, implementarea cu succes a Planului de Acțiuni UE-RM. Prioritatea pe termen mediu trebuie să fie legată de Procesul de Cooperare în Europa de Sud Est, inclusiv și mai ales prin aderarea la CEFTA. Prioritatea pe termen lung ar trebui să fie aderarea la UE în același val de extindere cu țările Balcanilor de Vest. De aceea, cooperarea în cadrul CEFTA ar trebui să fie de așa natură ca separarea Republicii Moldova de Balcanii de Vest să pară imposibilă și absurdă. Pentru aceasta, Republica Moldova trebuie să aibă o politică internă adecvată standardelor UE, lucru pe care l-a menționat recent Președintele APCE, atunci cînd s-a aflat în vizită în Republica Moldova, și pe care nu obosesc să-l repete și alți demnitari europeni. În aceste eventuale circumstanțe, o bună politică externă nu ar fi decît o continuare a unei bune politici interne. Totuși, pentru a stabili clar prioritățile țării și pentru a evita speculațiile pe marginea orientării strategice a Republicii Moldova, Parlamentul țării trebuie să dezbată și adopte cît mai repede noile concepții ale politicii externe și a securității naționale.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |