![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20060915/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Numiri. Remanieri
Printr-o Hotărîre a Guvernului din 6 septembrie Petru PLOP este numit în funcția de director al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al MAI. Hotărîrea executivului este întemeiată pe "Amendamentul II la Scrisoarea de Acord privitor la controlul drogurilor și aplicarea legilor din 28.08.2001 între Guvernul RM și Guvernul SUA".
Urmare a unui concurs efectuat în conformitate cu prevederile Legii învățămîntului, Nicolae CERVENCOV este confirmat prin hotărîre de Guvern în postul de rector al Universității de Stat din Taraclia.
1.2. Hotărîri
1.3. Ședințe. Decizii. Declarații
Continuarea implementării SCERS
Primul-ministru a prezidat o ședință de lucru privind rezultatele obținute și extinderea implementării SCERS. Ministerul Economiei și Comerțului estimează că angajamentele SCERS pentru perioada 2004-2006 au fost realizate în linii mari pe toate dimensiunile, fapt confirmat de evaluările efectuate de FMI și Asociația Internațională pentru Dezvoltare. În același timp, s-a constatat că o bună parte din obiectivele formulate rămîn a fi actuale pentru următorii ani și implementarea SCERS urmează a fi extinsă, cu păstrarea mai multor obiective trasate. Prin dispoziția Primului-ministru a fost instituit un Grup de sinteză pentru analiza rezultatelor obținute în urma implementării obiectivelor și priorităților SCERS și în urma dezvoltării social-economice în anii 2004-2006, precum și un Grup de lucru pentru inițierea procesului de revizuire și elaborare, în redacție nouă a anexelor 5, 6 și 7 la SCERS. Ministerele și alte autorități administrative centrale trebuie să prezinte pînă la 25 septembrie 2006, propunerile de revizuire a anexelor 5,6 și 7 la SCERS.
Nouă Strategie de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor
Ministerul Economiei și Comerțului a lansat proiectul Strategiei de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015. Obiectivul Strategiei constă în a asigura atragerea investițiilor, care să permită diversificarea gamei și creșterea volumelor de producție și de servicii competitive pe piețele internă și externă, precum și sporirea considerabilă a potențialului de export. Printre direcțiile prioritare ale Strategiei sînt: perfecționarea cadrului de politici în atragerea investițiilor; promovarea investițiilor în infrastructură; dezvoltarea sferei de export a mărfurilor și serviciilor; deetatizarea și perfecționarea gestionării patrimoniului public; dezvoltarea pieței financiare;stimularea investițiilor, dezvoltarea zonelor economice libere, crearea parcurilor industriale etc. Priorități de bază se anunță aplicarea rolului pieței de capital și dezvoltarea exportului de mărfuri și servicii. Se intenționează trecerea de la economia clasică la economia nouă, bazată pe inteligență, cu reconsiderarea coraportului mărfuri - servicii.
Efectul redus al GSP+
Deși era anunțată de autorități drept succes redutabil, accederea Moldovei în sistemul generalizat de preferințe GSP+, acordat de UE, nu a adus rezultatele scontate. Conform Ministerului Economiei și Comerțului, agenții economici s-au dovedit a fi slab pregătiți, iar mărfurile care puteau fi exportate sînt într-un volum mic sau nu corespund standardelor aplicabile în UE.
Analiza disciplinei executorii
În cadrul unei ședințe convocate de Prim-ministru mai multor miniștri le-au fost făcute observații pentru prezentarea cu întîrziere sau ignorarea unor proiecte și documente care trebuiau elaborate. Premierul a criticat disciplina din ministere, deși a afirmat că din anul 2001 aceasta se îmbunătățește constant. Vasile Tarlev a solicitat și un raport detaliat despre măsurile întreprinse pentru întărirea disciplinei din instituțiile guvernamentale.
Asistență externă pentru reforme
La întrevederea lui Vasile Tarlev cu Bruce Jackson, președintele organizației "Democrațiile în tranziție" din SUA au fost apreciate realizările Moldovei pe calea integrării europene și s-a constatat că este necesar a grăbi ritmul acțiunilor de promovare a imaginii Moldovei peste hotare. Părțile au convenit crearea unui grup de experți din SUA și UE, care vor oferi consultanță internațională Guvernului în procesule de integrare europeană și reforme.
Preocupări pentru creșterea transparenței și colaborare cu societatea civilă
Pe 5 septembrie Primul-ministru a luat parte la lucrările seminarului privind participarea publicului la luarea deciziilor, unde a rostit o alocuțiune, expunînd teze conform cărora:
Declarații privind cazul PRO TV
Fiind solicitat să comenteze situația creată în legătură cu reținerea angajatului postului privat PRO TV, Vasile Tarlev a declarat că "monitorizează cazul" și că ancheta "trebuie să se desfășoare în conformitate cu legislația, iar dacă vor fi înregistrate abuzuri - vinovații vor fi pedepsiți". Primul-ministru a mai spus că în acest caz justiția trebuie să-și spună cuvîntul, iar "în cazul în care cineva și-a permis abuz de putere va fi neapărat pus la respect, va fi pedepsit. Noi ținem foarte mult la imaginea Moldovei, la ordinea publică, la transparență și dezvoltarea statului democratic de drept și nicidecum nu vom tolera încălcarea drepturilor omului".
1. Inflație și prețuri
În august a.c. rata inflației (Indicele Prețurilor de Consum - IPC) a fost de 0,8%, iar cumulativ pentru opt luni ale acestui an inflația a înregistrat un nivel de 7,9%. Față de luna precedentă tarifele pentru serviciile prestate populației au crescut cu 5,9% produsele nealimentare s-au scumpit cu 1,9%, pe cînd cele alimentare s-au ieftinit cu 3%. Cel mai mult în august au crescut tarifele pentru consumul de gaze naturale, cu 27,4%, și tarifele la transportul urban de pasageri, cu cca 18%. De fapt calendarul prețurilor administrate a fost decalat de Guvern, astfel și s-au operat o serie de majorări de preturi în grila de servicii prestate populației.
...chiar și o parte din produsele alimentare s-au scumpit
În plus, s-au majorat prețurile la combustibil cu 5,3%, iar materialele de construcție au fost mai scumpe cu 2,8%. La fel au crescut și prețurile la un șir de produse alimentare de bază, precum la ouă cu 14,3%, la carnea de pasăre - cu 3,4%. Per total, IPC pentru produsele alimentare a scăzut deoarece legumele s-au ieftinit în luna de referință cu 34,3%, iar fructele și pomușoarele cu 6,3%. Guvernul și Banca Națională nu se vor încadra în ținta de inflație stabilită pentru acest an de 9-10%, drept care au și revizuit prognoza cu una mai realistă. Unele rapoarte și sondaje arată că populația din Moldova este tot mai mult îngrijorată de eventuale noi runde de creștere a prețurilor.
2. Finanțe publice
În această perioadă a fost elaborat și aprobat de către Guvern proiectul bugetului de stat pentru 2007 și Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu pentru 2007-2009. Bugetul de stat pentru anul viitor este întocmit pe o creștere a PIB de 4%, pînă la 46,6 miliarde lei (3,5 miliarde USD), o rată medie a inflației de 10,5% și un curs de schimb mediu anual al monedei naționale de 14,6 lei pentru 1 dolar SUA.
Este interesant faptul că pe parcursul anului 2007 comparativ cu ceea ce se așteaptă la finele anului 2006, soldul datoriei de stat, administrată de Guvern, se va majora cu 772,7 milioane lei, constituind la finele anului 2007 cca 15 miliarde lei (peste 1 miliard USD)! De asemenea, varianta aprobată de Executiv include și un deficit bugetar de 233 milioane lei, ceea ce constituie 0,5% din PIB.
Acumulările la bugetul de stat au crescut cu cca 17% în perioada ianuarie-august 2006...
În același timp, în perioada ianuarie-august a.c. la bugetul de stat au fost acumulate venituri de peste 6,5 miliarde lei sau cu cca 17% mai mult decît în perioada similară a anului trecut. În scopul onorării obligațiilor pe împrumuturi externe contractate de Republica Moldova au fost efectuate plăți externe în sumă de 25,5 milioane USD, dintre care: plata principală - 13,9 milioane USD și plata dobînzii la împrumuturile externe - 11,6 milioane USD.
3. Comerț extern
În ianuarie-iulie 2006 valoarea totală a exporturilor mărfurilor moldovenești a constituit 543,5 milioane USD și s-a redus cu cca 10%, comparativ cu aceiaș perioadă a anului trecut. În profil geografic cel mai mare declin l-au înregsitrat exporturile în țările CSI cu -20,3%. Acest fapt a determinat diminuarea ponderii acestora în total exporturi de la 50,4% în ianuarie-iulie 2005 pînă la 44,3% în cele șapte luni ale a.c. Diminuarea fluxurilor comerciale la extern a fost influențată, în principal de reducerea cu cca 12% a livrărilor de produse agroalimentare, a căror pondere în totalul exporturilor este cea mai semnificativă - peste 46%.
În același timp exporturile către țările Uniunii Europene au constituit 174,1 mln dolari SUA și s-au majorat cu 0,4 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Exporturile destinate țărilor Europei Centrale și de Est s-au cifrat la aproape 86 milioane USD și au fost în creștere cu 25,6%, comparativ cu ianuarie-iulie 2005. Totodată, în ianuarie-iulie anul curent importurile au constituit peste cca 1,388 miliarde USD, cu 15,5% mai mult fața de aceiaș perioadă a anului trecut. Decalajul considerabil în evoluția exporturilor și a importurilor a determinat acumularea unui deficit comercial de cca 845 milioane USD, cu 40,3% pentru aceiași perioadă din anul trecut.
Guvernul elaborează strategii...
De menționat că săptămîna trecută Ministerul Economiei și Comerțului a lansat proiectul Strategiei de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015. Sperăm că noua strategie va fi destul de agresivă, cum ar trebui să fie pentru o țară care are foarte multe de recuperat din punctul de vedere al relațiilor comerciale. Aceasta, în mare parte, ar trebui să promoveze întreprinderile moldovenești care vor să reprezinte Republica Moldova pe piața europeană, după modelul oferit de celelalte state proaspăt aderate, insistînd asupra piețelor unde s-au înregistrat scăderi ale exporturilor.
...însă exporturile bat pasul pe loc
Totodată, în pofida faptului că de la 1 ianuarie 2006 Moldova beneficiază de sistemul comercial generalizat de preferințe GSP+, exporturile moldovenești spre UE au evoluat foarte lent, iar pe unele poziții chiar au scăzut. Chiar și oficiali din Guvern au constatat că aplicarea sistemului GSP+ în comerțul extern nu a avut efectul scontat. Exportatorii moldoveni nu și-au revenit după "dușul rece" aplicat de Federația Rusă asupra vinurilor și produselor alimentare moldovenești și în același timp nu au reușit să se conformeze, în cea mai mare parte, standardelor de calitate pentru ca producția lor să fie competitivă pe piața UE.
Deci anume în aceste direcții guvernul ar trebui "să bată clopotele". Sperăm că Strategia de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015, care recent a fost lansată de Guvern, va marca trecerea de la elaborarea unor strategii la implementarea practică a acestora și nu va avea soarta precedentelor documente care s-au prăfuit pe rafturile mai multor structuri guvernamentale.
4. Potențiale prognoze macroeconomice
Prognozele macroeconomice date publicității recent de către instituțiile financiare străine referitoare la Moldova diferă cu procente uneori consistente, deși nimeni nu se îndoiește de capacitatea de analiză a acestora. Astfel, dacă oficialii moldoveni vorbesc de o inflație anuală de 10,5% pentru acest an, reprezentanții instituțiilor străine avansează o creștere a prețurilor de aproape 12%. Apoi, în timp ce FMI estimează o creștere economică pe 2006 de doar 3%, autoritățile vorbesc de 4%.
Avem o economie deschisă, în care creșterea consumului și cererii interne, se exprimă în deficite externe tot mai mari, ceea ce se regăsește și în estimările analiștilor independenți. Teoretic, nu excludem posibilitatea unor salturi calitative care să se reflecte în producție internă mai bună, dar acestea sînt acum doar supoziții. Inflația de fond a crescut mult, iar presiunile din partea veniturilor și salariilor continuă să existe, acestora adăugîndu-se și alți factori.
Estimările Guvernului pentru 2006:
Creștere economică: 4%
Deficit cont curent: 9% din PIB
Inflație: 10,5%
Estimările FMI:
Creștere economică: 3%
Deficit cont curent: 10,9% din PIB
Inflație: cca 12%
Riscuri: vulnerabilitatea exporturilor, perpetuarea așteptărilor inflaționiste, creșterea rapidă a creditului de consum, a deficitului de cont curent și datoriei externe. Și în domeniul pieții muncii lucrurile nu stau mult mai bine, rezultînd chiar o tendință de restrîngere a numărului de salariați mai ales din industria vitivinicolă. Pe de altă parte, se anticipează o creștere a numărului salariaților în construcții.
Creșterea economică globală în 2006 ar putea depăși 5%...
În același timp, potrivit analiștilor de la FMI creșterea economică globală în 2006 va fi în medie de 5,1%, cu 0,25% mai mult decît prognoza făcută acum jumătate de an. Aceștia mai sînt de părere că creșterea economică ar putea fi influențată de presiunile inflaționiste, de cotele înalte a prețurilor la petrol și potențiale diminuări a creșterii economice în SUA.
Principalele evoluții din ultimele săptămîni în problema transnistreană s-au focusat pe referendumul din 17 septembrie 2006 cu privire la relațiile regiunii cu Moldova și Rusia (vezi o analiză a referendumului transnistrean publicată în ediția anterioară a jurnalului). Reprezentanți ai comunității internaționale au continuat să nege legitimitatea referendumului și să excludă orice posibile consecințe ale acestuia asupra statutului regiunii. Emma Udwin, purtătorul de cuvînt al Comisiei Europene pentru relații externe, a declarat într-un interviu cu cotidianul rus "Nezavisimaia Gazeta" că "UE nu recunoaște entitatea autoproclamată care se auto-întitulează republica moldovenească transnistreană. OSCE și-a formulat poziția în mod clar - acest referendum nu este legitim. Prin consecință, Uniunea Europeană nu va recunoaște rezultatele acestuia." În același timp, oficialul CE a negat posibilitatea repetării scenariului Muntenegru în Transnistria. "Astfel de paralele sînt incorecte. Acestea sînt procese diferite: separarea dintre Serbia și Muntenegru a avut loc în conformitate cu un acord atins între cele două părți. E o situație complet diferită în Transnistria [ ]. Nu există nici un acord între Chișinău și Tiraspol cu privire la desfășurarea referendumului din septembrie," a mai declarat Emma Udwin pentru Nezavisimaia Gazeta.
O poziție similară în problema referendumului a fost reafirmată de SUA în persoana lui David J. Kramer, Asistentul adjunct al Secretarului de Stat al SUA. Vorbind în cadrul unei conferințe internaționale la Chișinău la 9 septembrie din partea Guvernului SUA, Kramer a declarat că SUA sprijină soluționarea conflictului transnistrean care ar reieși din principiul integrității teritoriale și suveranității Moldovei, și că trebuie să existe o "nerecunoaștere univocă a referendumului" de către toate statele.
În contrast cu aceste și alte declarații făcute de către UE, OSCE, SUA, Ucraina și alte state, Ministerul rus de Externe a emis la 13 septembrie un comunicat în care este se justifică referendumul transnistrean.
"Decizia conducerii transnistrene de a consulta populația trebuie privită în contextul ultimelor evoluții politice din regiune, unde în ultimul timp se fac mai multe încercări de impune un model unitar de reglementare și de a schimba în mod unilateral actualele mecanisme de securitate", se spune în comentariul rus. Referendumul este calificat drept "o consecință logică a deciziei Chișinăului de a înăspri în mod unilateral regimul de acces al întreprinderilor transnistrene la piețele externe și de fapt de a le include în cîmpul juridic al Moldovei". Confruntîndu-se cu o "blocadă economică" care a avut ca consecință "o criză umanitară", referendumul nu este decît o metodă prin care populația Transnistriei vrea să "se facă auzită" de către comunitatea internațională. "În Europa modernă nu este corect și politic abil de a ignora, sau chiar a desconsidera o astfel de exprimare a dorinței populației", se mai scrie în comunicatul Ministerului rus de Externe.
Ceva mai devreme, mass-media ruse l-au citat pe Reprezentatul Special al Ministerului rus de Externe pentru relațiile cu CSI, Valeri Keniaikin, spunînd că, comunitatea internațională trebuie să recunoască referendumul din Transnistria ca "un fapt al vieții politice" care va trebui luat în considerație în discuțiile ulterioare cu privire la statutul regiunii. În același timp, Duma de Stat a Rusiei a desemnat pe 14 septembrie un grup de deputați ruși care vor vizita Transnistria în calitate de observatori electorali la referendum.
Între timp în regiune are loc o mobilizare în masă a alegătorilor la urnele de vot și o propagandă masivă în favoarea independenței și integrării în Rusia, două opțiuni care potrivit liderilor transnistreni nu se exclud reciproc. În cadrul unei conferințe de presă la 14 septembrie, liderul separatist Igor Smirnov a declarat că este important "să se afle opinia poporului și să se determine odată și pentru totdeauna vectorul politicii externe a republicii". Potrivit lui Smirnov, dorința de a se integra în Rusia este o "alegere conștientizată a poporului transnistrean", dar a refuzat să dea mai multe detalii despre modul în care regiunea va adera de fapt la Rusia, spunînd că această problemă nu se examinează în prezent. "În Transnistria are loc un proces de unificare a tuturor sferelor cu cele ale Federației Ruse, un proces de integrare organică și plenară în viața economică a Marii Rusii", a declarat Smirnov citat de Olvia-press.
În cadrul aceleiași conferințe de presă Smirnov și-a confirmat intenția de a candida pentru un al patrulea mandat în cadrul scrutinului prezidențial fixat de către organul electoral al regiunii pentru 10 decembrie 2006.
Pînă în prezent Smirnov este unicul care și-a exprimat intenția de a candida în aceste alegeri. Cel mai probabil contracandidat al său, speakerul legislativului transnistrean, Evghenii Șevciuk, nu s-a pronunțat încă dacă va candida sau nu. Șevciuc a împărtășit linia oficială vizavi de referendumul din 17 septembrie și a chemat toate asociațiile publice și politice să-și unească forțele și să-și cheme adepții să vină la referendum și să voteze pentru independența Transnistriei. În același timp, observatorii au remarcat o serie de mișcări făcute de Șevciuc în ultima perioadă, care ar indica o ruptură tot mai mare a acestuia cu linia liderului transnistrean "peren". Referindu-se recent la starea economiei Transnistriei, Șevciuc a declarat că aceasta este într-o stare proastă nu doar din cauza "sancțiunilor economice din partea Moldovei", dar și din cauza instituțiilor regiunii care "nu au creat condiții favorabile pentru creșterea nivelului de producție al agenților economici [ ] care sînt împotmoliți în tot felul de proceduri superflue de obținere a diferitor premise și acorduri". Aceste declarații au fost interpretate de observatori drept o critică directă la adresa politici economice a lui Smirnov, care a supraviețuit datorită veniturilor colosale încasate din urma procesului privatizării, proces care se apropie de sfîrșit. În plus, legislativul transnistrean, în care majoritatea o deține Șevciuc și fracțiunea sa "Obnovlenie", a respins recent o inițiativă legislativă a lui Smirnov de a consolida puterile "ministerului de securitate" al regiunii, un aliat cheie al lui Smirnov.
Aceste ultime evoluții din politica internă a regiunii ne ajută să înțelegem de ce mai mulți observatori din Moldova și din străinătate interpretează referendumul din 17 septembrie ca nimic altceva decît o posibilitate pentru Smirnov de a-și întări poziția în relație cu posibilii contracandidați în alegerile din decembrie.
La întrevederea cu Reprezentantul permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei, Secretarul general al CE Tarry Davis a declarat că "referendumul anunțat pentru 17 septembrie de către autoritățile secesioniste din regiunea transnistreană a Moldovei nu va avea nici o validitate juridică. Consiliul Europei susține integritatea teritorială a Republicii Moldova și cheamă la reluarea procesului de negocieri".
La reuniunea din 13 septembrie, Comitetul de Miniștri al CE a examinat chestiunea adoptării unei declarații referitoare la intenția Tiraspolului de a organiza așa-numitul "referendum", proiectul declarației fiind propus de Delegația Republicii Moldova la CE. Conform informațiilor comunicate de Reprezentanța Moldovei la CE, statele membre ale UE, GUAM, Bulgaria, Norvegia, România și Turcia au susținut proiectul, însă Federația Rusă s-a opus adoptării Declarației și a utilizat toate pîrghiile de care dispune în calitatea sa de Președinte în Exercițiu al Comitetului de Miniștri al CE pentru a bloca adoptarea documentului.
Comitetul de Miniștri al CE a continuat examinarea măsurilor de executare a Hotărîrii Curții Europene a Drepturilor Omului din 8 iulie 2004 în cazul "Ilașcu și alții vs Republica Moldova și Federația Rusă". Delegația moldovenească la Consiliul Europei a reafirmat determinarea autorităților țării noastre de a executa în totalitate obligațiunile care derivă din Hotărîrea CEDO, Comitetului de Miniștri fiindu-i prezentate o serie de demersuri ale Ministerului Reintegrării Republicii Moldova, prin care se solicită susținerea și conlucrarea în vederea eliberării celor doi deținuți de la Tiraspol. Reprezentanța Finlandei, în calitate de Președinție în Exercițiu a UE, a reiterat regretul pentru faptul că cei doi deținuți rămîn în detenție și a atras atenția că această situație lasă o umbră asupra Președinției Federației Ruse în cadrul Comitetului de Miniștri al CE.
Deputatul Parlamentului European Marianne Mikko consideră că referendumul transnistrean "are caracter provocator și nelegitim". În declarația difuzată la Strasbourg, Mikko afirmă că referendumul stabilit de către autoritățile autoproclamatei republici "are caracter provocator și nelegitim".
Deși se salută eforturile depuse de Republica Moldova în dorința ei de a se integra în structurile comunitare, aderarea Moldovei este în afara oricărei discuții, deoarece o nouă extindere, după cooptarea României și Bulgariei, ar fi sortită eșecului. Declarația în cauză a fost făcută de Gernot Erler, ministru secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei, în cadrul Conferinței internaționale "Republica Moldova - 15 ani de independență". Potrivit lui Erler, Comunitatea Europeană a formulat oferta politicii europene de bună vecinătate pentru Moldova, aceasta fiind în prezent singura perspectivă realistă a procesului de integrare europeană în cazul țării noastre. În același timp, ministrul Andrei Stratan declară că invocarea blocării adoptării constituției comunitare și intrarea a doi noi membri nu constituie argumente suficiente, deoarece, în prezent UE negociază aderarea cu țări balcanice. Conform ministrului, autoritățile Moldovei vor un semnal că ar exista perspectiva integrării europene pentru țara noastră.
Republica Moldova a cerut Misiunii UE pentru suport la frontiera moldo-ucraineană să examineze posibilitatea intensificării controlul asupra fluxului de tranzitare prin tronsonul feroviar Cuciurgan-Bender. Adresarea a fost făcută de Ministrul reintegrării Vasile Șova la întrevederea cu șefii misiunilor diplomatice ale țărilor UE, acreditate în Moldova.
Exporturile de mărfuri moldovenești spre țările Europei Centrale și de Est înregistrează creșteri sensibile, conform datelor Biroului Național de Statistică. În ianuarie-iulie, volumul exporturilor din Republica Moldova în țările din Europa Centrală și de Est au crescut cu 25,6%, pe fondul unei recesiuni pe ansamblu de 9,4%.
Fundația poloneză "Batory" a publicat recent un Raport de monitorizare a politicii de vize a țărilor membre UE, în cuprinsul căruia constată că cetățenii Republicii Moldova sînt în condiții "speciale". În Moldova sînt puține consulate ale țărilor UE și cetățenii noștri trebuie să se deplaseze sute și chiar mii de kilometri pentru a depune actele de solicitare a vizei de intrare în unele țări UE.
România nu va recunoaște rezultatele referendumului din Transnistria. În declarația MAE de la București se menționează că România consideră apropiatul referendum "ilegal", iar rezultatele lui - "lipsite de orice importanță politică".
În perioada august-septembrie, peste 100 mii de cetățeni ai Republicii Moldova au adresat consultatului României de la Chișinău scrisori prin care solicită programarea în scopul depunerii actelor de redobîndire a cetățeniei române. Reprezentanții autorităților consulare ale României consideră că mărirea exponențială a numărului de doritori de redobîndire a cetățeniei se datorează și zvonurilor false, cum ar fi acela că România are nevoie de un număr suplimentar de cetățeni pentru a adera la Uniunea Europeană.
Numărul cetățenilor moldoveni care încearcă să treacă hotarul cu România ascunși în mijloace de transport a crescut în 2006 aproximativ de patru ori. Potrivit poliției române, de la începutul anului au fost depistați 129 de moldoveni care încercau să treacă în România în acest mod, cu scopul ulterior de a ajunge în Europa occidentală.
Departamentul de informații și presă al Ministerului de Externe al Federației Ruse a difuzat un comentariu referitor la referendumul din Transnistria. Autoritățile rusești consideră că la Chișinău și într-un șir de țări europene "s-au grăbit să declare despre neligitimitatea și caracterul provocator al referendumului". Federația Rusă consideră că "decizia autorităților transnistrene de a se consulta cu populația sa trebuie privită în calitate de evoluție a situației politice în regiune, unde se încearcă a impune modelul unitar de reglementare". Moscova consideră că inițiativa referendumului este o consecință a deciziei de înăsprire a regimului de acces a întreprinderilor transnistrene pe piața externă, iar "declarațiile despre consecințele negative ale referendumului din Transnistria sustrag de la necesitatea normalizării cît mai grabnice a condițiilor pentru activitatea economică externă a Transnistriei".
Boris Grîzlov, Președintele Dumei de Stat a Federației Ruse, a comunicat presei că deputați ruși vor monitoriza referendumul organizat în Transnistria. Grîzlov afirmă că deputații au solicitat deplasări "pentru a se întîlni cu alegătorii" dar este convins că aceștia vor participa și la monitorizarea referendumului.
La Tiraspol s-a deschis un Oficiu de primire a actelor pentru solicitarea cetățeniei Federației Ruse. Pot depune acte "cetățenii Transnistriei" care nu dețin altă cetățenie. La inaugurarea oficiului a participat Ambasadorul Federației Ruse în Moldova, care a declarat că "deschiderea respectivei instituții va permite soluționarea problemei dobîndirii cetățeniei de către conaționalii noștri din Transnistria". Actele depuse la oficiu sînt ulterior transmise Ambasadei Rusiei la Chișinău.
Prim-viceprim ministrul Moldovei Zinaida Greceanîi s-a deplasat la Moscova unde a discutat aspecte referitoare la reluarea activității Comisiei mixte de colaborare social-economică. Greceanîi a declarat că relațiile bilaterale se vor întări și dezvolta, iar problemele apărute vor fi soluționate. La întrevederea Zinaidei Greceanîi cu copreședintele Comisiei bilaterale Alexandru Fursenko s-a convenit reluarea discuțiilor la nivel de experți, pe domenii.
Ambasadorul rus cu misiuni speciale Valeri Keniaikin a declarat că în timpul apropiat urmează să fie finalizată evacuarea din Transnistria a tehnicii militare și "Rusia este disponibilă să finalizeze acest proces". Diplomatul leagă însă acest fapt cu necesitatea reluării dialogului în reglementarea transnistreană, afirmînd că "pentru deblocarea procesului de reglementare între Moldova și Transnistria, MAE al Rusiei propune soluții noi", dar prezența militară "n-ar trebui să fie încurcată cu cea de pacificare".
Serviciul fitosanitar rus Rospotrebnadzor va înăspri controlul asupra vinurilor livrate pe piața rusă din Belarus, deoarece peste 80 la sută dintre acestea sînt fabricate din materie primă importată din Republica Moldova și Georgia. Ghenadii Onișcenko, șeful Rospotrebnadzor, a declarat că în cazul în care vor fi depistate pe piața rusă vinuri de calitate inferioară, Moscova va introduce restricții la importul din Belarus a acestei categorii de producție.
La întrevederea cu noul Ambasador al Moldovei la Washington, Președintele SUA George W.Bush a calificat relațiile dintre SUA și Republica Moldova drept excelente. Întrevederea lui Nicolae Chirtoacă cu Președintele SUA s-a produs cu ocazia înmînării scrisorilor de acreditare și în cadrul ei oficialul american a apreciat pozitiv pașii făcuți în ultimii trei ani de către Republica Moldova pe calea aprofundării reformelor politice și economice, consolidării democrației.
Cei trei piloni avariați
Sergiu Grosu
S-a scurs jumătate din termenul prevăzut pentru implementarea Planului de Acțiuni Uniunea Europeană - Republica Moldova (PAUERM). Estimările cvazi-unanime ale experților locali și internaționali se reduc la constatarea faptului că la nivel de adoptare a actelor normative lucrurile par să aibă o alură în direcția cuvenită, în aceleași timp consecințele pozitive de ordin practic nu se manifestă în nici un fel, sau dimpotrivă - se profilează fenomene contrare așteptărilor. Cel mai recent exemplu, cu efect de rezonanță internă și internațională, este modalitatea de arestare a directorului de vînzări al postului privat de televiziune PRO TV pentru presupusă luare de mită, prins "în flagrant". Cazul reprezintă un mare interes în sine - cade inculpatul și faptele care i se încriminează, sub incidența articolului 333 (2) al Codului penal?; - de ce a fost împiedicată realizarea plenară a dreptului la apărare?; - de ce era necesară arestarea și deținerea într-un izolator dificil de identificat? Pe de altă parte, cazul este interesant și pentru potențialul impact pe care îl comportă.
Relațiile specifice ale actualelor autorități moldovenești cu mass-media au deja o istorie destul de sumbră, dacă ne amintim de cazurile - "Accente", "Moldavskie Vedomosti", "Timpul", "Euro TV", "Antena C", "ORT v Moldove", operațiunea "specială" de evacuare a ziariștilor protestatari de la "Teleradio-Moldova" în 2004, etc. Că la acest capitol lucrurile stau prost ne-o demonstrează și tradiția adresării scrisorilor deschise, semnate de comun acord de către ambasadorii țărilor UE, SUA și a instituțiilor democratice internaționale în suportul ziariștilor moldoveni și cu îndemnuri autorităților să respecte libertatea de exprimare și a mass-media. Anume această istorie, a relațiilor autorităților cu mass-media, și-a lăsat amprenta asupra reacției opiniei publice la noul caz - PRO TV. Ultimul pune în evidență faptul că unor instituții de ocrotire a normelor de drept din Republica Moldova nu le pasă ce efecte colaterale pot avea acțiunile lor (intervenția misiunii OSCE confirmă această presupunere).
În acest sens, este interesant contextul în care s-a produs evenimentul: a) imediat după dezbaterea în cadrul unei conferințe internaționale, cu participarea Prim-ministrului, Președintelui Curții Supreme de Justiție, altor înalți demnitari și a reprezentanților instituțiilor europene, a realizărilor reformei juridice și de drept în Republica Moldova în perioada independenței; b) în perioada cînd la Chișinău se desfășura Seminarul internațional "Moldova și Estul Europei: Reformă, Integrare, Soluționarea Conflictelor, Cooperare Regională"; c) în timpul cînd ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene participa la Berlin la o conferință internaționala, făcînd un efort, demn de tot suportul, pentru a convinge influentul auditoriu despre insuficiența Politicii Europene de Vecinătate (PEV) pentru aspirațiile europene ale Republici Moldova.
În situația cînd autoritățile moldovenești afirmă cu diferite ocazii că integrarea europeană este scop strategic al Republicii Moldova, ele trebuie să se aștepte că partenerii europeni vor privi orice invocare a pretențiilor pro-europene prin prisma construcției bazate pe cei trei piloni ai UE: economie și politici sociale; politică externă și securitate comună; justiție și afaceri interne, așa cum prevede Tratatului de la Maastricht în 1992. Să vedem, deci, ce semnale a primit UE de la Republica Moldova doar în ultima lună, prin prisma construcției bazate pe cei trei piloni europeni:
Conferința "Mersul Reformei Judiciare în Republica Moldova. Realizări, probleme, perspective" desfășurată recent la Chișinău în cadrul Programului Comun al Comisiei Europene și Consiliului Europei pentru Republica Moldova, a constituit prilej de totaluri și evidențiere a rezultatelor acestei reforme, estimate și prin prisma implementării PAUERM, domeniul justiției fiind una din prioritățile Planului.
O caracteristică destul de interesantă a situației a prezentat o persoană publică, actualmente din afara sistemului, dar care îl cunoaște foarte bine, iar datorită statutului său prezent, are acces la diverse informații și chiar trebuie să analizeze profesionist problemele relevante. Astfel, Secretarul Consiliului Suprem de Securitate Ion Morei, ex procuror și ex-ministru al Justiției, a declarat recent presei că "sistemul judecătoresc mai are încă multe de făcut pentru a recăpăta încrederea societății ... mai este încă mult de muncit asupra instruirii juridice începînd de la marii demnitari și terminînd cu cei mai mici, în mentalitatea cărora nu este imprimat respectul față de lege."[1].
Se atestă anumite evoluții în domeniul de referință, s-a menționat mai sus că acestea vizează în principal modificarea legislației, dar constatăm că la capitolul implementare instituțională și practică, lucrurile evoluează cu greu, mai multe probleme rămîn nesoluționate. Cele mai stringente restanțe și priorități imediate țin de:
Recenta propunere a UE către Ucraina privind elaborarea unui nou document care ar substitui Acordul de Parteneriat și Cooperare și care ar sta la baza viitoarelor relații bilaterale, ne sugerează că foarte curînd și Republicii Moldova i se va propune ceva similar. Ar fi regretabil, dacă noua ofertă, chiar și una marcată de abordări standarde, ar pune accentul pe "starea avariată" a pilonilor integrării europene. A rămas foarte puțin timp pentru "reparații", totuși, este extrem de important să se facă eforturi reale, pentru ca deja în timpul cel mai apropiat:
Creșterea inflației ajustată cu statistica
Iurie Gotișan
Inflația în Republica Moldova demonstrează mai degrabă un pronunțat caracter sezonier, care se manifestă cu stabilitate mai ales în perioadele ianuarie-aprilie și august-octombrie al fiecărui an. Acesta este legat de dependența înaltă a economiei de sectorul agricol, de importul masiv, precum și de piețele emergente. În alte perioade ale anului inflația este mai puțin previzibilă. De exemplu, în vara anului 2003 prețurile au crescut spectaculos din cauza anticipărilor inflaționiste înalte legate de recolta proastă de cereale, contrazicând tendința de descreștere din anii normali. A fost anul cînd s-a manifestat așa-numita "criză a pîinii".
Totodată, experții care monitorizează evoluția prețurilor în Republica Moldova nu au identificat pînă la moment o corelație semnificativă între evoluțiile lunare și trimestriale ale agregatelor monetare și cea a inflației. Aceasta ne face să credem că inflația în Moldova în general nu are un caracter monetar, fiind generată în principal de factori nemonetari. Economiștii o mai numesc și inflație importată.
Considerăm că Guvernul și Banca Națională a Moldovei ar putea rata ținta de inflație în acest an, țintă prognozată la un nivel maxim de 10%. Statistica arată că pentru primele opt luni ale anului rata inflației a atins deja nivelul de 7,9%. Chiar dacă pentru iulie curent am avut o deflație de 0,4%, aceasta nu a fost în stare să tempereze creșterea generală a IPC. De fapt, după cum bine se știe, a fost și normal să avem deflație deoarece fenomenul în cauză este caracteristic pentru perioada de vară atunci cînd prețurile la majoritatea legumelor și fructelor proaspete sînt în scădere.
În același timp ne-au amuzat într-un fel explicațiile BNS pe marginea deflației înregistrate în luna iulie, precum că aceasta se datorează în mare parte prin reducerea prețurilor la unele produse alimentare, în special la cartofi și legume. Ar fi naiv să credem că anume aceste reduceri au dus la scăderea inflației, cel puțin din două motive: a.) produsele alimentare au o pondere de cca 40% în calcularea ratei inflației (dublu față de ponderea acestora în așa state ca Cehia sau Ungaria); b.) respectiv scăderea prețurilor la legume considerăm că nu a avut cum să influențeze rata inflației per total pentru iulie deoarece nu a fost atît de semnificativă, iar ponderea acestora în calcularea IPC este mică. Mai mult ca atît, produsele nealimentare s-au scumpit cu 1,3% în iulie, iar serviciile prestate populației cu 3,7%.
În ceea ce privește întreținerea locuinței, proporția prețurilor legate de aceasta în coșul de consum este a doua ca valoare, după produsele alimentare. După majorarea prețului la gaze, în cazul grupei întreținerea locuinței sau a serviciilor comunale după cum mai este numită la noi (apă, electricitate, gaze și alți combustibili) sînt estimate valori cu mult mai mari. Aplicarea majorărilor de preț începînd cu 1 iulie 2006 pentru unele produse cu preturi administrate, așa cum a fost de așteptat, pot conduce la creșterea mediilor lunare a ratei inflației în următoarea perioadă.
Totuși, creșterea în medie cu peste 50% a tarifelor la gazele naturale, acestea fiind împovărate și de majorări ale prețurilor administrate, adică la energie, apă, transport, carburanți, etc. ar putea escalada inflația la valori de două cifre pentru sfîrșitul anului. Aici am mai putea adăuga și expansiunea creditului de consum contractat de populație de la băncile comerciale, fiind generat de creșterea cererii de consum. Pentru a contracara puseurile inflaționiste, nu este exclus ca banca centrală în perioada imediat următoare să mărească rata dobînzii de bază (actualmente acesta e de 12,5%), deoarece după modificarea legii cu privire la Banca Națională obiectivul principal al acesteia este stabilitatea prețurilor. Cei care administrează prețurile (Guvernul și BNM) au revizuit deja prognozele și au propus valori mai realiste pentru inflația din acest an.
În cea mai mare parte, producția națională nu ține pasul cu dinamica cererii interne, iar aceasta este o presiune care se duce, vrînd-nevrînd, în inflație mai mare și deficite externe crescute. În acest sens, considerăm că este nevoie de un dialog cît mai profesionist între BNM și MF care să reușească o conciliere a politicii monetare și celei bugetare strict în vederea continuării stabilității prețurilor și limitării deficitelor externe. Credem că BNM se va confrunta și în continuare cu multe dileme și compromisuri venite din partea prețurilor. Pentru sfîrșitul lui 2006 prognozăm o inflație în intervalul de 12,5-13,5%.
În plus, în eventualitatea creșterii prețurilor interne, respectiv a inflației, s-ar putea ca leul moldovenesc să fie supus unor presiuni în următoarea perioadă; aici ne referim la o depreciere ușoară a acestuia venită mai ales din partea unor potențiale scumpiri a carburanților, fiindcă se știe bine despre faptul că agenții economici achiziționează cantități masive de carburanți în perioada de toamnă. Deci vestea proastă ar putea veni de pe piața produselor petroliere, unde potențialele creșteri internaționale îi va sili pe operatorii locali să majoreze prețurile la benzină și motorină.
Pe de altă parte, o inflație controlată nu este atît de rău pentru economie, dat fiind faptul că persistența unor prețuri relativ ridicate, chiar și artificial, somează întreprinderile să-și mărească cantitatea de producție fabricată, conducînd respectiv și la o creștere a productivității. Însă această situația este benefică numai pînă atunci cînd există și o cerere puternică, în lipsa acesteia ne-am putea confrunta cu o inflație, pe care teoria economică o numește, inflație cu bunuri de consum.
În primul rînd, ar fi menținerea sub control a politicii fiscale unde, deși s-au făcut progrese, există anumite incertitudini. Avînd în vedere reducerea fiscalității Guvernul și BNM trebuie să se asigure ca nu vor exista derapaje macroeconomice și că deficitul bugetar, cel de cont curent și inflația vor fi ținute sub control. În plus, trebuie să se țină cont că așteptările inflaționiste ale populației reacționează la modificările politicii monetare.
Autoritățile ar trebui să acorde atenția cuvenită combinației bune dintre politica fiscală și cea monetară. Acest policy mix (politica monetară și fiscală) trebuie să includă o politică a veniturilor și deficite bugetare mici bazate pe un control sever combinată cu raționalizarea cheltuielilor publice și impunerea disciplinei financiare la nivelul întreprinderilor (datoriile față de buget a agenților economici se estimează la peste 2 miliarde lei).
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |