ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20061031/index.shtml


e-journal, an. IV, nr. 83, 16-31 octombrie 2006

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Imunități

La 20 octombrie au fost desemnați 8 din cei 9 membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA). În noua componență a CCA au intrat:

A mai fost selectată și candidatura Carmeliei Albu, recomandată de Consiliul ramural al sindicatelor lucrătorilor din radioteleviziune, dar votarea nu a avut loc pe motivul lipsei persoanei la ședința Parlamentului. Pentru candidaturile propuse au votat deputații fracțiunilor PCRM și PPCD, celelalte fracțiuni și grupuri parlamentare respingînd modul în care au fost selectate candidaturile de către comisia parlamentară de profil. Conform Codului audiovizualului, Consiliul Coordonator, pe lîngă competențele generale, are și atribuția de a selecta candidaturile pentru Consiliul de Observatori al instituției publice naționale a audiovizualului (Compania "Teleradio-Moldova").

În ședința din 26 octombrie a fost dată citirii o cerere a Procurorului General privind solicitarea ridicării imunității pentru urmărirea administrativă și penală a deputatului Vasile Colța. Deputatul, recent exclus din fracțiunea AMN, este învinuit de accidentarea unor minori și cauzarea vătămărilor corporale ușoare (contravenție administrativă), precum și de tentativă de contrabandă cu țigări (caz penal).

1.2. Acte legislative

Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative. A fost reexaminat pachetul de acte legislative menite să eficientizeze sfera justiției, remis de la promulgare de către Președintele țării. Majoritatea parlamentară a susținut propunerea ca Departamentul administrării judecătorești să funcționeze nu în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, ci în subordinea Ministerului Justiției.

Legea bugetului de stat pentru anul 2007. Documentul a fost votat în două lecturi, veniturile fiind estimate la 12088,5 milioane de lei, iar cheltuielile la - 12161,4 milioane lei, cu un deficit estimat la 72,9 milioane lei. Deputații fracțiunilor de opoziție au criticat prevederile incluse pentru lipsa de priorități, irosirea resurselor pentru scopuri neclare, estimarea superficială a veniturilor reale.

Legea privind ameliorarea situației economico-financiare a Î.S. "Moldtranselectro" și anularea unor sancțiuni. Este sistată calcularea majorărilor de întîrziere și a amenzilor, se anulează majorările de întîrziere și amenzile anterior aplicate Î.S. "Moldtranselectro", penalitățile și dobînzile aferente creditelor obținute în baza acordurilor adiționale încheiate cu Ministerul Finanțelor.

Proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice. Se propune a permite primirea, prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, fără achitarea drepturilor de import, a obiectelor și bijuteriilor din metale și pietre prețioase a căror valoare nu depășește suma de 200 euro și dacă acestea nu sînt destinate activității comerciale sau de producție.

Proiectul legii cu privire la completarea și modificarea unor acte legislative (privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiuni ilicite ale organelor de drept). Se propune perfecționarea Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și a Codului de procedură penală, în scopul precizării cazurilor, modului și condițiilor de răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat persoanelor prin acțiunile ilicite în procesele penale și administrative. Guvernul propunea ca prejudicial moral cauzat să fie estimat conform unor limite a priori stabilite, însă această prevedere nu este susținută de către deputați. Una din novațiile anunțate este obligarea procurorului să prezinte victimei scuze oficiale în numele statului.

1.3. Control parlamentar. Declarații

Întrebări și interpelări

Agenția Relații funciare și cadastru a răspuns interpelării deputatului AMN Valeriu Cosarciuc despre despăgubirea cetățenilor pentru exproprierea terenurilor acestora, efectuată în procesul de demarcare a frontierei moldo-ucrainene. Conform informației prezentate, mecanismul de despăgubire nu este elaborat, criteriile de calculare nu au fost stabilite, problema rămîne nesoluționată. Deputatul Cosarciuc a atenționat că conform prevederilor art.46 alin.(2) din Constituție, nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, cu dreaptă și prealabilă despăgubire, iar în situația creată Guvernul încalcă Legea Supremă.

Deputatul AMN Ion Pleșca a reiterat interpelarea sa anterioară prin care solicită informația despre dosarele pierdute de Republica Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, recuperarea prejudiciului cauzat și măsurile luate față de persoanele culpabile, despre accesibilitatea și publicarea deciziilor CEDO în Monitorul Oficial.

Deputatul PDM Vladimir Filat a cerut Companiei "Teleradio-Moldova" să prezinte informații despre autorii, sursele de finanțare, cheltuielile de punere pe post a unui program ce îl elogiază pe primarul general interimar al municipiului Chișinău.

Serviciul de Informații și Securitate a răspuns la interpelarea deputatului Vitalia Pavlicenco, comunicîndu-i că nu deține vre-un dosar care să vizeze respectiva persoană.

Deputatul Gheorghe Susarenco a cerut procuraturii Generale să verifice dacă nu contravin legislației muncii indicațiile Primului-ministru referitoare la menținerea disciplinei în cadrul instituțiilor subordonate Guvernului și coordonarea prealabilă a participării conducătorilor de autorități la orice manifestații publice în țară și peste hotare.

Deputatul PSL Igor Clipii a cerut Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene să prezinte informații despre cauzele care împiedică redobîndirea cetățeniei Moldovei de către Ilie Ilașcu.

Deputatul PCRM Larisa Zimin a cerut Companiei "Teleradio-Moldova" să examineze posibilitatea difuzării unei emisiuni de sinteză despre activitatea Parlamentului, în loc de transmiterea în direct a ședințelor plenare[1]. Zimin își întemeiază propunerea pe doleanțele cetățenilor.

Declarații

Deputatul PSL Igor Clipii a dat citire unei declarații în care acuză guvernarea de mimarea luptei cu corupția și deplasarea accentelor acestei lupte de la "marea corupție" spre anumite sfere mai puțin influente în viața socială.

Deputatul PPCD Georghe Susarenco a supus unei analize critice activitatea legislativă a Parlamentului, declarînd că inițiativele opoziției nu sînt analizate și susținute, majoritatea parlamentară promovîndu-și doar propriile interese.


Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

Guvernul l-a numit pe Viorel Melnic în funcția de viceministru al Economiei și Comerțului. Anterior Melnic a deținut funcția de șef al Direcției administrarea regimurilor și procedurilor vamale, în cadrul Serviciului Vamal.

Simion Carp este numit viceministru de Interne, comandant al trupelor de carabineri. Pînă la numire, Carp deținea funcția de șef al Direcției Pază de Stat.

Guvernul a aprobat propunerea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, prin care Mihail Laur este rechemat din funcția de Ambasador al Moldovei în Ucraina, în locul său fiind propus Sergiu Stati, președintele Comisiei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2007. Cuantumul salariului mediu prognozat pentru anul viitor este estimat la 2015 lei (152 dolari SUA).

Hotărîrea privind crearea Ministerului Protecției Sociale, Familiei și Copilului. Ministerul va fi creat pentru îmbunătățirea situației din domeniul protecției sociale și în scopul reformării sistemului de protecție a familiei și copilului. Proiectul respectiv de lege urmează a fi examinat de Parlament.

Hotărîrea cu privire la contribuția voluntară a Republicii Moldova pentru susținerea activității Centrului de Expertiză al Consiliului Europei pentru Reforma Administrației Locale. Guvernul a decis să aloce 500 de euro (?!) în calitate de contribuție voluntară, iar Ministerul Finanțelor urmează să prezinte un raport despre utilizarea respectivelor surse, cu documente justificative.

Hotărîrea pentru modificarea Hotărîrii Guvernului privind aprobarea categoriilor de vîrstă ale deponenților Băncii de Economii pentru plata sumei indexate în anul 2006. Se stabilește indexarea depunerilor persoanelor care s-au născut pînă în anul 1940 inclusiv, care au depus cereri pentru indexare pînă la 1 noiembrie 2006.

Hotărîri privind alocarea de mijloace financiare:

2.3. Ședințe. Decizii. Declarații

Executarea Programului "Satul moldovenesc"

Printr-o decizie protocolară referitoare la mersul executării Programului național "Satul Moldovenesc" (2005-2015), Guvernul a constatat că autoritățile administrației publice centrale și locale au întreprins acțiuni concrete pentru soluționarea problemelor de ordin social-economic din sectorul rural. Pentru finanțarea investițiilor capitale, în primele opt luni ale anului 2006, de la bugetul de stat au fost alocate 204 milioane de lei, nivelul executării constituind circa 56%. Autorităților administrative centrale și autorităților administrației publice locale li se cere să-și concentreze atenția la: - dezvoltarea ramurii agriculturii; - facilitarea accesului întreprinzătorilor rurali la mijloacele financiare; - sporirea rolului cooperației de consum; - modernizarea localităților rurale; - stimularea investițiilor în sectorul rural; - implementarea mecanismelor de stimulare economică a întreprinderilor din domeniul turismului rural etc.

Ședința Comisiei pentru integrare europeană

Primul-ministru a prezidat ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, în cadrul căreia a fost audiată informația despre evoluția relațiilor cu Uniunea Europeană și implementarea prevederilor Planului de Acțiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană. Un capitol aparte l-a constituit examinarea stadiului elaborării Strategiei Naționale de Reformă a Justiției și armonizarea legislației naționale la acquis-ul comunitar. Vasile Tarlev a punctat printre prioritățile în implementarea Planului de Acțiuni: - definitivarea și aprobarea strategiei de reformă a sistemului judiciar; - delimitarea competențelor dintre Centrul de Combatere a Crimelor Economice și a Corupției, Procuratura Generală și MAI, în conformitate cu recomandările Consiliului Europei și UE; - elaborarea de către Ministerul Economiei și Comerțului a unui plan de măsuri concrete vizînd îmbunătățirea climatului investițional și crearea condițiilor mai atractive de atragere a investițiilor; - întreprinderea acțiunilor necesare pentru asigurarea acordării Preferințelor Comerciale Autonome pentru Moldova. La ședința Comisiei a participat Cezare de Montis, Șeful Delegației Comisiei Europene în Moldova.

Preocupări pentru situația din ramura tutunului

Prim-ministrul Vasile Tarlev a prezidat o ședință de lucru privind situația din ramura tutunului, în cadrul căreia au fost examinate problemele cu care se confruntă producătorii și prelucrătorii de tutun, precum și perspectivele dezvoltării ramurii. Șeful Executivului a apreciat drept nesatisfăcătoare activitatea organelor responsabile pentru dezvoltarea ramurii și l-a avertizat pe ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare de necesitatea întreprinderii unor acțiuni urgente și eficiente întru relansarea capacităților maxime de producere. Directorului Agenției Agroindustriale "Moldova-Tutun" i-a fost anunțată mustrare. Vasile Tarlev a cerut factorilor de decizie să elaboreze un mecanism eficient de susținere a dezvoltării ramurii tutunului, care să conducă la sporirea suprafețelor cu tutun, la majorarea volumelor de tutun prelucrat, precum și la impulsionarea exporturilor.

Modernizarea spitalelor

La 28 octombrie Primul-ministru a convocat o ședință privind realizarea proiectelor-pilot de renovare și dotare a trei spitale raionale: Glodeni, Călărași și Ceadîr-Lunga. Vasile Tarlev a criticat modul de executare a sarcinilor stabilite la ultima ședință pe chestiunea dată și a subliniat că darea în exploatare a spitalelor trebuie să deruleze în complex, iar lucrările de reparație nu trebuie să afecteze calitatea corespunzătoare a serviciilor medicale acordate pacienților. Costul total al lucrărilor de reparație a celor trei instituții medicale, conform calculelor estimative, este de circa 170 mln.lei.

Premierul Vasile Tarlev a prezidat și o ședință de lucru în cadrul căreia și-a exprimat nemulțumirea pentru tergiversarea lucrărilor de renovare a blocului nr.4 al Spitalului Clinic de Urgență din Chișinău. Primul-ministru a dispus Agenției Construcții și Dezvoltare a Teritoriului să efectueze, în comun cu organele de resort, o analiză a situației și să formuleze propuneri privind realizarea reconstrucției blocului, iar Ministerului Finanțelor, să identifice sursele financiare necesare pentru reparație. Vasile Tarlev a recomandat Primăriei municipiului Chișinău să contribuie la finanțarea acestor lucrări, deoarece instituția în cauză deservește nemijlocit și locuitorii capitalei[2].


Președinție

3.1. Decrete

Președintele Republicii Moldova a semnat decretele privind rechemarea lui Mihail Laur din funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Ucraina și numirea în această funcție alui Sergiu Stati.

3.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Întrevedere cu reprezentantul Departamentului de Stat al SUA

Președintele Republicii Moldova l-a primit pe Asistentul Adjunct al Secretarului de Stat al SUA, David Kramer, cu care a discutat pe marginea rezultatelor recentelor consultări desfășurate la Odesa. David Kramer a declarat că principalul rezultat al consultărilor desfășurate l-a constituit susținerea fermă și unanimă de către mediatorii (Ucraina, Rusia, OSCE) și observatorii (UE și SUA) în procesul de reglementare transnistreană a ideii că diferendul trebuie să fie soluționat cu respectarea principiului integrității teritoriale a Republicii Moldova. Președintele Vladimir Voronin a apreciat înalt acest succes diplomatic, menționînd importanța adoptării de către mediatori și observatori a unei poziții unice privind posibilitatea reglementării transnistrene pe calea elaborării unui statut echitabil pentru această regiune, doar în baza principiului integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Dezvoltarea regională în Moldova

În cadrul unei ședințe convocate la Președinție a fost discutată problema dezvoltării economice și sociale a țării prin prisma dezvoltării teritoriilor. Ministrul administrației publice locale a informat despre experiența pozitivă în domeniu a țărilor europene și despre primele acțiuni întreprinse în vederea creării cadrului legislativ și instituțional necesar pentru aplicarea instrumentelor de dezvoltare regională (proiectul de lege cu privire la dezvoltarea regională). Președintele Republicii Moldova a subliniat importanța stabilirii exacte, în baza unității de condiții, a regiunilor de dezvoltare, precum și a antrenării active a organelor publice locale în procesul de determinare a proiectelor comune. Participanții la ședință au susținut proiectul de lege examinat, care urmează a fi definitivat și prezentat spre dezbateri în Parlament.

Consecințele aderării României la UE

Președintele Moldovei a convocat factori de decizie din cadrul ministerelor și structurilor cu profil financiar-economic, cu care a discutat eventualele consecințe pentru Republica Moldova ale aderării României la Uniunea Europeană. O atenție sporită a fost acordată perioadei anului 2007, în care Republica Moldova se va afla în proces de obținere a unui acord privind comerțul asimetric cu Uniunea Europeană, șeful statului atenționînd asupra necesității efectuării unei analize mai profunde a posibilelor consecințe pentru piața de consum din Republica Moldova.

Noi recomandări privind dezvoltarea capitalei

La ședința în problema extinderii și dezvoltării municipiului Chișinău s-a discutat despre crearea unor noi sectoare ale capitalei, conform Concepției de dezvoltare prioritară a municipiului Chișinău. Specialiștii din cadrul Primăriei capitalei propun crearea în suburbii a unor sectoare noi (zonele Budești - 2 și Stăuceni). Președintele Republicii, care a prezidat ședința, a subliniat importanța determinării unor condiții și mecanisme clare de repartizare a terenurilor și de evaluare a prețului pămîntului eliberat pentru construcții, solicitînd Guvernului revizuirea tuturor actelor legislative în domeniu și modificarea acestora în caz de necesitate.

Rezervații naturale

La Președinție a avut loc o ședință în problema dezvoltării și extinderii rezervațiilor naturale de stat, convocată de Președintele Republicii Moldova, cu participarea factorilor guvernamentali și a specialiștilor în domeniu. Potrivit datelor prezentate, în Republica Moldova doar 2% din suprafețele de păduri au statut de rezervație naturală de stat, ceea ce este de 5-6 ori mai puțin față de situația atestată în alte țări europene. Vladimir Voronin a apreciat drept oportună elaborarea și prezentarea, în termen de 2 luni, a unor propuneri privind dezvoltarea rezervațiilor naturale de stat, subliniind că protecția adecvată a zonelor care prezintă valoare științifică, istorică și culturală ar putea fi îmbinată cu valorificarea posibilităților de dezvoltare a zonelor de odihnă și agrement, a gospodăriilor cinegetice.


1 Obligativitatea transmiterii ședințelor Parlamentului în direct la posturile publice de radio și televiziune a fost stabilită prin Legea nr.40-XVI din 15.04.2005, fiind una din condițiile "consensului politic parlamentar". Anularea acestor prevederi se poate realiza doar prin lege, conform procedurii stabilite în acest sens.

2 Spitalul era anterior în gestiune municipală, dar în 2003 a fost adoptată o hotărîre de Guvern privind crearea Serviciului de asistență medicală de urgență și instituția respectivă a fost trecută la balanța Ministerului Sănătății, situație ce a generat un conflict cu administrația publică locală și acțiuni de protest din partea lucrătorilor instituției.


Politici economice

1. Inflația și prețurile

2. Sectorul real

3. Sectorul financiar-bancar

4. Comerțul extern

5. Piața muncii


Problema transnistreană

Rezoluția Parlamentului European cu privire la Moldova (Transnistria)

Parlamentul European a adoptat la 26 octombrie o Rezoluție cu privire la Republica Moldova (Transnistria), în care condamnă încercarea autorităților transnistrene de a-și afirma independența în mod unilateral prin organizarea unui așa-zis referendum și cheamă Federația Rusă să-și îndeplinească obligațiile asumate în 1999 la Istambul și să-și retragă trupele și munițiile de pe teritoriul Republicii Moldova. Forul european nu recunoaște organizarea și rezultatele "referendumului" de independență al regiunii transnistrene a Republicii Moldova, acesta fiind în contradicție cu suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. În plus, deputații europeni cheamă părțile să revină la masa de negocieri în format "5+2" și să se abțină de la acțiuni care ar duce la escaladarea situației. În rezoluție se face apel către instituțiile UE să acorde în continuare sprijin pentru reglementarea conflictelor în vecinătatea împărtășită cu Federația Rusă și propune ca acest subiect să fie discutat la întrevederile viitoare cu Președintele și Guvernul Federației Ruse.

În același timp, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă și de Securitate Comună, Javier Solana, a declarat în timpul vizitei sale în Ucraina că faptul că negocierile în problema transnistreană nu decurg prea repede nu poate să nu întristeze. În același timp, Solana a declarat că, potrivit discuțiilor purtate la Kiev, Ucraina nu va modifica regimul vamal aplicat în prezent la frontiera moldo-ucraineană.

Consultări la Odesa în vederea reluării negocierilor în format "5+2"

Consultările din 17-18 octombrie ale mediatorilor și observatorilor cu părțile moldovenească și transnistreană s-au încheiat fără atingerea unui acord cu privire la reluarea procesului de negocieri în format "5+2". Potrivit participanților la consultări, cauza eșecului consultărilor a fost lipsa unui acord al părților cu privire la așa-zisul "protocol de tranziție", un document propus de partea transnistreană și care ar prevedea activitatea economică externă independentă a regiunii transnistrene pentru o perioadă definită.

Ministrul moldovean al Reintegrării, Vasile Șova, a declarat că "nu este necesar de a semna protocolul de tranziție, deoarece nu are sens de a schimba ceva ce funcționează bine". Șova a dat asigurări că în anul viitor agenții economici transnistreni vor avea posibilitatea de a desfășura în continuare activități de import-export în baza certificatelor provizorii de înregistrare la Camera de Înregistrare a RM, a căror valabilitate ar putea fi extinsă.

Pe de altă parte, autoritățile transnistrene au condiționat revenirea la masa de negocieri prin semnarea protocolului în cauză. Federația Rusă a sprijinit de la bun început ideea acestui protocol, iar după încheierea consultărilor de la Odesa, Ministerul rus de Externe a dat publicității un comunicat în care se afirmă că semnarea "protocolului de tranziție" va permite normalizarea situației în jurul Transnistriei și reluarea dialogului politic dintre părți.

De remarcat că, potrivit unor declarații ale reprezentantului Federației Ruse la negocieri, Ambasadorului cu misiuni speciale al Ministerului rus de Externe, Valeri Nesterușkin, nici mediatorii și observatorii nu au ajuns la un acord cu privire la modul în care ar putea readuce părțile moldovenească și transnistreană la masa de negocieri.

Cu toate acestea, Șeful Misiunii OSCE în Moldova, Louis O'Neil, s-a arătat mulțumit de faptul că consultările au avut loc, declarînd că acestea au constituit un "pas important pentru reluarea ulterioară a procesului de negocieri".

Rezultatele consultărilor de la Odesa au constituit unul din subiectele de discuție din cadrul întrevederii dintre Președintele Vladimir Voronin cu Secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, Iuri Zubakov. Sosit la Chișinău în seara zilei de 25 octombrie, acesta a călătorit pe 26 octombrie la Tiraspol, unde s-a întîlnit cu liderii transnistreni. Potrivit publicației electronice Novîi Region, la Tiraspol Zubakov a îndemnat partea transnistreană să revină la masa tratativelor, dar, în același timp, a reiterat necesitatea identificării unei "soluții de compromis" în problema "protocolului de tranziție". Valeri Nesterușkin a declarat că "soarta negocierilor depinde în totalitate de semnarea "protocolului de tranziție", dar partea rusă nu vede deocamdată disponibilitatea Moldovei de a ajunge la o soluție de compromis.

În același timp, la Tiraspol înalții demnitari ruși au declarat că prevederile acordurilor de colaborare ruso-transnistrene sînt realizate în toate direcțiile, pînă în prezent fiind semnate deja 38 de protocoale de interacțiune în diverse domenii.

GUAM va intensifica colaborarea în reglementarea "conflictelor înghețate"

Adunarea Parlamentară a GUAM, care s-a întrunit la Chișinău pe 15 octombrie, s-a exprimat pentru consolidarea forțelor statelor GUAM în vederea reglementării "conflictelor înghețate" din aceste state. În rezoluția finală a forului se menționează că părțile au accentuat necesitatea activizării colaborării inter-parlamentare în vederea reglementării conflictelor din statele GUAM și prezervării integrității teritoriale și suveranității acestor state.

În același timp, în rezoluția finală se recomandă crearea unor forțe de pacificatori în cadrul GUAM și solicitarea unui mandat pentru operațiuni de pacificare din partea ONU sau OSCE.

În cadrul alocuțiunii sale, Speakerul Parlamentului de la Chișinău, Marian Lupu, s-a pronunțat pentru modificarea actualului mecanism de pacificare din Transnistria. "Astăzi există o cu totul altă situație decît cea de la începutul anilor 1990. Actualul format este depășit și trebuie modificat," a declarat Lupu.

Președintele Parlamentului Georgiei, Nino Burdjanadze, a declarat la rîndul său, că prezența trupelor pacificatoare ruse în zonele de conflict din Georgia "nu contribuie la soluționarea problemelor actuale". "Rusia nu poate și nu vrea să joace un rol pozitiv în reglementarea problemelor din Abhazia și Osetia de Sud," a mai declarat Speakerul georgian.


Relații externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a examinat executarea Hotărîrii CEDO în partea referitoare la Andrei Ivanțoc și Tudor Petrov-Popa. În cadrul reuniunii din 25 octombrie 2006, delegații Comitetului de Miniștri al CE au reluat dezbaterile asupra executării hotărîrii Curții, delegația Finlandei, în numele Președinției UE, reiterînd îngrijorările referitor la nesoluționarea cazului și chemînd statele reclamate să întreprindă toate măsurile necesare în vederea eliberării imediate a lui Andrei Ivanțoc și Tudor Petrov-Popa. Continuarea detenției arbitrare și ilegale a celor doi reclamanți constituie o încălcare a articolului 46 din Convenția europeana pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar neexecutarea hotărîrii în cauză de către Federația Rusă afectează negativ imaginea acestei țări în cadrul Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, precum și credibilitatea întregului sistem de protecție a drepturilor omului. Declarației UE s-au raliat Bulgaria, România, Croația, Macedonia, Turcia, Albania, Bosnia și Herzegovina, Serbia, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Ucraina și Georgia. Delegația Republicii Moldova a susținut intervenția Uniunii Europene și a accentuat că discuțiile pe marginea subiectului în cauză trebuie să se axeze pe obligația tuturor statelor membre ale Consiliului Europei de a se conforma hotărîrilor CEDO care le vizează.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis să examineze în regim de urgență plîngerea împotriva Guvernului Moldovei, depusă de cetățeanul Vitalie Colibaba, care afirmă că a fost torturat de polițiști ai sectorului de poliție Buiucani din municipiul Chișinău. Declarația a fost făcută de avocații reclamantului, în cadrul conferinței de presă din 30 octombrie 2006. Reclamantul a precizat că a cerut Procuraturii Generale să ancheteze cazul de tortură, dar cererea i-a fost respinsă, situație ce l-a determinat să apeleze în justiția internațională. De notat că după adresarea lui Zadoinov la CEDO și în diverse organizații internaționale, Procuratura Generală a expediat Baroului de Avocați din Moldova o scrisoare prin care a avertizat că va deschide dosare penale avocaților care depun plîngeri "neîntemeiate" la organizațiile internaționale și astfel "prejudiciază imaginea Republicii Moldova în plan extern". Intervenția procuraturii a fost calificată ca abuzivă de către reprezentanții conducerii Baroului de avocați și exponenți ai instituțiilor specializate în protecția drepturilor omului (avocat parlamentar).

Reprezentantul special al Secretarului General al Consiliului Europei în Moldova, Vladimir Ristovski, speră că desemnarea noii componențe a Consiliului Coordonator al Audiovizualului se face depășind interesul partidelor politice și ținîndu-se cont de interesul cetățenilor și al societății în general. Declarația a fost făcută de oficialul european în cadrul întrevederii cu Speakerul Parlamentului, Marian Lupu. Potrivit lui Ristovski, Consiliul Europei va urmări cu atenție implementarea noului Cod al Audiovizualului.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

În cadrul Programului Securitate Alimentară, Comisia Europeană a acordat 1,2 milioane euro pentru Moldova, grant ce urmează a fi utilizat pentru dezvoltarea agriculturii. Valoarea totală a Programului Securitate Alimentară pentru Moldova constituie peste 9 milioane euro și are ca obiectiv susținerea activităților din domeniul rural.

Uniunea Europeană a lansat pentru Republica Moldova două instrumente de consolidare instituțională - Mecanismul "Twinning" și Schimbul de Informație și Asistență Tehnică "TAIEX". Cesare de Montis, ambasadorul Delegației Comisiei Europene în Moldova, a menționat într-o conferință de presă, că proiectele Twinning au ca scop consolidarea administrațiilor publice, resurselor lor umane și abilităților de management necesare la implementarea legislației europene, iar prin intermediul programului TAIEX se acordă experților din sectorul public oportunități de lucru și cooperare cu parteneri din UE în scopul adaptării legislației locale la cea europeană. Moldova a devenit a doua țară din spațiul CSI, după Ucraina, în care au fost lansate operațiunile Twinning. Conducătorul Delegației Comisiei Europene a precizat că toate ministerele și departamentele din RM pot aplica pentru a beneficia de proiecte Twinning în domeniul său.

Pe 19 octombrie 2006 delegația Republicii Moldova a participat la reuniunea a 7-a a Comitetului de Cooperare RM-UE, care s-a desfășurat la Bruxelles. În cadrul reuniunii au fost evaluate progresele înregistrate de Republica Moldova în procesul de implementare a Planului de Acțiuni RM-UE. Reprezentanții Comisiei Europene au încurajat progresele înregistrate în vederea adoptării unui nou cadrul legislativ în domeniul justiției menit să asigure independența și imparțialitatea sistemului judecătoresc, abolirii pedepsei cu moartea, modificării Codului Electoral în conformitate cu recomandările OSCE/BIDO, ratificării Protocolului Opțional al Convenției împotriva torturii și cooperării cu societate civilă. Delegația moldovenească a mulțumit Comisiei Europene pentru propunerea lansată în cadrul Consiliului Miniștrilor Justiției și Afacerilor Interne din 5-6 octombrie curent, de a elabora proiectul mandatului pentru negocierea cu Republica Moldova a acordurilor de facilitare a regimului de vize și de readmisie.

La 26 octombrie 2006 a avut loc întrevederea dintre ministrul afacerilor externe al României, Mihai-Răzvan Ungureanu și ambasadorul Adriaan Jacobovits de Szeged, Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, însoțit de șeful Misiunii UE de asistență la frontiera moldo-ucraineană, generalul Ferenc Banfi. Conform Comunicatului de presă al MAE de la București, a fost discutată susținerea drumului european al Chișinăului și găsirea unei soluții durabile pentru conflictul din Transnistria. România, viitor stat membru UE, este pregătită să contribuie activ la articularea și punerea în practică a inițiativelor Uniunii Europene în problematica Republicii Moldova, inclusiv în dosarul transnistrean.

În cadrul ședinței subcomitetului II RM-UE "Comerț și investiții", care a avut loc la Bruxelles, reprezentanții Uniunii Europene și-au arătat disponibilitatea de a lansa, în scurt timp, procedurile interne pentru a acorda Republicii Moldova Preferințele Comerciale Autonome la export pe piața UE. La ședința de la Bruxelles reprezentanții UE au remarcat progresele înregistrate de Republica Moldova în implementarea recomandărilor UE în domeniile sanitar, fitosanitar și cel veterinar. Setul de documente prezentate pînă în prezent de Republica Moldova pentru obținerea Preferințelor Comerciale Autonome include schimburile comerciale bilaterale dintre RM și UE, schimburile comerciale dintre Moldova și Țările Baltice și CSI, sistemul de certificare a originii mărfurilor exportate din RM, inclusiv trecerea competențelor de la Camera de Comerț și Industrie la Serviciul Vamal în materie de origine, cadrul legal privind certificarea originii mărfurilor exportate, modul de autorizare a exporturilor din zona transnistreană a Republicii Moldova etc.

În interviul acordat publicației "Rosiiskaia Gazeta", Comisarul european Bennita Ferrero Waldner a declarat că UE nu a recunoscut independența regiunii Kosovo și susține integritatea teritorială a Georgiei și Moldovei. UE va acorda atenție sporită conflictelor înghețate de la frontiera sa, deoarece perpetuarea lor prejudiciază perspectivele reformelor benefice în țările vizate.

Republica Moldova - România

Miniștrii de externe ai Republicii Moldova și României au semnat la 20 octombrie 2006 Acordul privind regimul călătoriilor cetățenilor și Protocolul privind colaborarea dintre MAE al României și MAEIE al Republicii Moldova. Primul document stabilește cadrul pentru trecerea la un nou regim de circulație al cetățenilor Republicii Moldova, în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul integrării europene. Pentru a facilita obținerea vizelor de către cetățenii Moldovei, autoritățile române examinează posibilitatea deschiderii unor oficii consulare în cîteva localități ale Republicii Moldova (orașele Bălți și Cahul).

Primăriile municipiilor Chișinău și Tîrgoviște au semnat un protocol de colaborare, prin care s-au angajat să creeze un cadru favorabil pentru elaborarea și realizarea unor proiecte bilaterale de dezvoltare durabila a orașelor, să continue și să diversifice relațiile dintre cele două administrații, să evidențieze priorități și oportunități privind parteneriatul administrativ. Administrațiile municipale vor stimula relațiile dintre instituțiile culturale și artistice.

Festivalul vinului moldovenesc la București, care s-a desfășurat la 21-22 octombrie, este considerat un succes, contribuind la promovarea produselor originale pe piața românească. Conform datelor Agenției "Moldova-Vin", în 2006 exportul de vinuri în România a constitut deja circa 25 milioane de dolari SUA (comparativ cu 600 mii dolari SUA în 2005). În București se deschide un magazin specializat al companiilor moldovenești, iar în diferite regiuni ale României se preconizează crearea noii rețele de comercializare a vinurilor "Moldova".

Republica Moldova - Federația Rusă

Prim-viceprim ministrul Zinaida Greceanîi a condus delegația Moldovei ce a participat la expoziția de la Moscova dedicată împlinirii a 15 de la constituirea Comunității Statelor Independente (CSI). Greceanîi a avut un șir de întrevederi cu oficiali ruși, discuțiile fiind axate pe ordinea de zi a viitoarei ședințe a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare comercial-economică. La întrevederea cu Ghenadi Onișcenko, șeful serviciului de control fito-sanitar "Rospotrebnadzor", a fost discutată situația interdicției aplicate la exportul de producție vinicolă din Moldova, convenindu-se asupra începerii activității grupurilor de experți din cele două țări. Cu vicepreședintele Concernului rus "Gazprom" Alexandr Riazanov s-a discutat despre achitarea datoriilor întreprinderii "Moldova-Gaz" și perspectiva semnării unui acord de durată privind livrarea gazelor naturale.

Ministrul de Finanțe al Moldovei a semnat cu omologul său rus Acordul de restructurare a datoriei externe, în condițiile Clubului creditorilor de la Paris.

Moldova în lume

Mass-media britanică continuă să abordeze problema migranților din Republica Moldova, Agenția BBC și cotidianul Telegraph estimînd că cetățenii moldoveni au fost pe primul loc în topul imigranților ilegali în Slovacia. Guvernul de la Londra este tot mai îngrijorat de afluxul în creștere a emigranților din Europa de Est pe piața forței de muncă din Regatul Unit, fenomen care ar putea lua proporții odată cu aderarea României și Bulgariei la UE. Îngrijorați și de numărul mare de cereri de redobîndire a cetățeniei române, depuse de solicitanți din Moldova, autoritățile britanice au decis să impună restricții muncitorilor români și bulgari care vor dori să lucreze în Marea Britanie.


Studii, analize, comentarii

Bugetul de stat pentru 2007
Iurie Gotișan

Criterii generale

Recent, Parlamentul a votat în două lecturi proiectul Legii bugetului de stat pentru 2007. Elaborat în varianta sa primară și propus de Guvern, acesta pornește de la o creștere a PIB cu 4% - pînă la 46, 6 miliarde lei sau 3,5 miliarde USD, o rată a inflației de 10,5%, un curs de schimb al leului de 14,1 lei/1$ și o creștere a exporturilor și importurilor de 15% și 12%, respectiv. Potrivit proiectului, veniturile la bugetul de stat vor constitui ceva mai mult de 12 miliarde de lei (sau peste 912 milioane USD), iar cheltuielile publice - 12,1 miliarde de lei (917,5 milioane USD). Deficitul bugetar va fi de cca 73 milioane lei (aproape 5,5 milioane USD) și finanțarea acestuia va fi efectuată din surse interne și externe, precum și din veniturile din privatizare.

Distribuirea cheltuielilor...

Fiind mai întîi un document politic ș-apoi economic, actuala proiecție de buget încearcă să concilieze o potențială criză din economie cu presiuni sociale posibil, ale unui an electoral - dat fiind faptul că în 2007 vor avea loc alegeri generale locale. Este, de fapt, un lucru firesc ca forța aflată la guvernare să facă tot ce-i stă în puteri ca să-și mărească șansele de realegere în comunitățile locale prin intermediul politicii bugetare. Probabil și aceste circumstanțe i-au făcut pe mai mulți să spună că bugetul pentru 2007 comportă un pronunțat caracter social. Cheltuielile pentru învățămînt, ocrotirea sănătății și protecția socială au fost majorate cu cca 600 milioane lei. În fond, credem că este un lucru bun, însă dacă ar fi să comparăm creșterea acestor cheltuieli cu cea din bugetul pentru 2006 și s-o raportăm la creșterea PIB, atunci randamentul este practic nul.

Aceasta s-a făcut chiar în detrimentul altor scopuri strategice, cum ar fi, spre exemplu, combaterea efectivă a sărăciei prin susținerea întreprinderilor mici sau mijlocii (IMM) sau prin distribuirea eficientă și rațională a fondurilor. Din păcate, în pofida retoricii, micul business nu se bucură de atenția guvernării, iar politica de susținere socială continuă să se bazeze pe principiul categoriilor sociale și nu pe cel al veniturilor reale ale beneficiarilor. Aceasta duce la creșterea inegalităților în societate, care pe termen lung se pot dovedi mai periculoase decît sărăcia propriu-zisă. Cum se justifică creșterea cu cca 31% a cheltuielilor pentru ordinea publică și securitatea națională? Este o finanțare excesivă a structurilor de forță. Or, Guvernul vede îmbunătățirea situației social-economice din țară cu ajutorul bîtei, și nu prin adoptarea și aplicarea unor măsuri care ar contribui la prevenirea corupției sau evaziunii fiscale.

În cadrul dezbaterilor plenare cu privire la buget unii deputați din opoziție au cerut să se argumenteze alocarea celor 300 milioane lei pentru Academia de Științe a Moldovei. În ultimii ani, bugetul Academiei de Științe s-a triplat, fapt îmbucurător, la prima vedere. Însă banii s-au dus mai mult pe salariile academicienilor, amenajarea și reconstrucția clădirilor și mai puțin pentru cercetare, renovarea și completarea utilajului științific, care este într-o stare de-a dreptul deplorabilă și de care subsemnatul a reușit să se convingă.

În general, la capitolul cheltuieli (acestea fiind de cca 26% din PIB, ceea ce este cam puțin dacă am recurge la o comparație regională) credem că bugetul are încă multe lacune. Spre exemplu, era strict necesar ca acesta să includă cheltuieli foarte consistente pentru standardizare și ridicarea competitivității mărfurilor moldovenești destinate piețelor din exterior. Unii parlamentari au evocat faptul că bugetul pentru 2007 ar putea fi în criză de resurse, din cauza situației proaste din sectorul extern al economiei. Ei bine, totuși o țară ca Moldova în care intră anual cca 1 miliard de USD de la emigranți nu poate fi considerată săracă în resurse financiare, ci mai curînd este vorba de alocarea ineficientă a acestora. Nu ne putem aștepta la sporirea spectaculoasă a comerțului extern în situația în care pentru fondul de stimulare a exporturilor sînt alocate cîteva milioane de lei, iar pentru reconstruirea memorialelor, stadioanelor și pensiunilor - zeci de milioane de lei.

Guvernul ar trebui să fie conștient de faptul că în conjunctura economică actuală bugetul public, care este administrat de stat fie la nivel central, fie la nivel local, trebuie să asigure finanțarea producției de bunuri publice. Prea puțin a fost alocat în bugetul pentru 2007 pentru subvenționarea producătorilor agricoli - cca 240 milioane lei sau 0,5% din PIB. Este o sumă infimă avînd în vedere ponderea agriculturii la formarea PIB (~20%) și forța de muncă ce activează în acest sector (peste 40%). În plus, dacă această sumă ar fi distribuită tuturor producătorilor proporțional cu suprafețele deținute, atunci pentru un hectar ar reveni în mediu aproape 100 de lei (!?). Sînt niște mijloace derizorii comparativ cu costul total al lucrărilor agricole ale țăranilor. Nu este efectiv să aloci subsidii tuturor și de fapt nu este greu să ne imaginăm care gospodarii agricole se vor bucura de susținerea guvernului.

Cît despre venituri...

Veniturile bugetului pentru 2007 sînt prognozate la 25,7% din PIB, este o creștere de aproape 10% față de bugetul pentru 2006. O parte din creșterea de venituri credem că poate fi pusă pe seama impozitelor pe salarii mai mari și contribuțiilor pe alte venituri. Spunînd alte venituri avem în vedere impozitul pe profit al întreprinderilor și impozitul corporativ; TVA și accize, care în mare parte vor rămîne la nivelul bugetului pentru 2006. Dar apare o întrebare aici: este fezabilă creșterea de venituri? Ne este foarte greu să ne pronunțăm asupra surselor de creștere a veniturilor planificate pentru bugetul din 2007, ținînd cont de situația nefavorabilă din sectorul de producție (în special din industrie), din comerțul extern, și nu în ultimul rînd, din sectorul agricol. Sîntem totuși de părere că vom avea venituri în creștere numai atunci cînd bugetul se va baza pe impozite și taxe provenite din sectorul productiv al economiei naționale, nu pe încasările din accize și TVA de import.

Indicatorii macroeconomici sub semnul întrebării...

Există și unele incertitudini legate de indicatorii macroeconomici care au stat la baza elaborării bugetului. Deficitul bugetar nu este mare, este chiar minimal fiind ceva mai mult de 0,1% din PIB. Dar Guvernul trebuie sa fie foarte atent în a nu lăsa deficitul să crească avînd în vedere că creșterea economică ar putea fi nerealistă dacă producția industrială își va continua recesiunea din acest an (în primele 9 luni ale anului aceasta a scăzut cu peste 7% față de 2005). Intensitatea investițiilor în fonduri fixe care să susțină producția este foarte mică, se planifică o creștere de doar 10%, însă pentru ca sectorul productiv într-adevăr să cunoască o ascensiune vădită investițiile capitale ar trebui să fi fie între 20-25%.

Este de discutat și cifra de 10,5% pentru inflație. Creșterile din ultima vreme a prețurilor administrative (din transport, de achiziționare și furnizare a gazelor naturale etc.), asociate cu creșterea inflației prezente și cu creșterea cererii interne, credem că va răsturna ambițiile Guvernul și BNM în efortul de a duce inflația chiar și sub 11% în 2007. Cursul de schimb prognozat anticipează o depreciere nominală a leului, care ar duce la o creștere și mai pronunțată a dezechilibrelor externe. Să sperăm că trimiterile de bani de la moldovenii din afară nu se vor reduce în anul ce vine, trimiteri care ar mai potoli din creșterea deficitelor externe. Probabil că BNM ar saluta o depreciere moderata a leului, care să nu sprijine adîncirea deficitelor externe, însă nu și o depreciere mare, care ar putea să alimenteze inflația peste măsură.


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]