ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20061115/index.shtml


e-journal, an. IV, nr. 84, 1-15 noiembrie 2006

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Imunități

Parlamentul a aprobat candidatura Carmeliei Albu pentru funcția de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, pe un termen de 4 ani. Candidatura a fost propusă de Consiliul ramural al sindicatelor lucrătorilor din radioteleviziune.

Examinînd propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, Parlamentul a votat numirea a trei judecători la Curtea Supremă de Justiție: Valeriu Arhip; Valentina Clevadî și Valeriu Doagă. Deputații fracțiunii PCRM nu au votat pentru numirea lui Gheorghe Ulianovschi, candidatură aprobată însă de Comisia juridică, pentru numiri și imunități, deși nu au fost stabilite încălcări în procedura de promovare.

Parlamentul a luat act de cererea de demisie a deputatului fracțiunii PCRM Sergiu Stati. Mandatul vacant urmează a fi ocupat de un candidat supleant (al 69-lea pe lista PCRM).

1.2. Acte legislative

1.3. Control parlamentar. Declarații

Întrebări. Interpelări

Răspunzînd solicitării deputaților, ministrul Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor, Miron Găgăuz, a declarat că Republica Moldova nu va redirecționa trenurile de pasageri prin Transnistria, deoarece, în acest caz, nu va putea fi asigurată securitatea călătorilor.

Răspunzînd interpelării deputatului PDM Vladimir Filat, Ministerul Economiei și Comerțului a informat că Guvernul Republicii Moldova a început negocieri referitoare la datoria Moldovei pentru gazele naturale, cesionată de Gazprom unei întreprinderi din Federația Rusă. Informații concrete despre rezultatele negocierilor nu au fost prezentate. La data de 1 septembrie 2006 datoriile S.A. "Moldova Gaz" se cifrau la 1 mlrd 382 mln dolari SUA, dintre care 1 mlrd 85 mln dolari SUA constituie datorii ale regiunii transnistrene.

Deputatul PPCD Gheorghe Susarenco a cerut procuraturii să verifice informațiile, conform cărora, în anul 1998, din Arhivele de stat ale Republicii Moldova ar fi dispărut carta topografică a delimitărilor de teritoriu în zona de frontiera moldo-ucraineană[1]. Într-o altă interpelare a sa, Gheorghe Susarenco a solicitat Guvernului RM să explice participarea membrilor executivului la mitingul din 7 noiembrie organizat de către PCRM și dacă participarea la miting a miniștrilor care nu sînt membri ai PCRM nu încalcă art.5 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia "nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului".

Deputatul AMN Anatol Onceanu, făcînd trimitere la un articol publicat în mass-media[2], a cerut CCCEC să verifice dacă acțiunile autorităților locale din raionul Orhei prin care se solicită sponsorizarea unor acțiuni propagandistice ale guvernării nu constituie o estorcare ascunsă, precum și dacă solicitarea banilor în numerar nu prezintă elemente de coruptibilitate.

Deputatul PDM Valentina Buliga a solicitat Guvernului informații despre acordarea indemnizației pentru tinerii pedagogi, afirmînd că se atestă cazuri de refuz neîntemeiat, prin interpretarea eronată a legii.

Veaceslav Untilă, vicepreședintele fracțiunii AMN, a cerut Serviciului de Informații și Securitate și Centrului de comunicații speciale din subordinea SIS să informeze despre faptul verificării mesajelor din cutiile poștale electronice, despre baza legală și temeiurile eventualelor verificări.

Declarații

Parlamentul a votat o declarație prin care mulțumește Parlamentului European pentru adoptarea la 26 octombrie 2006 a unei rezoluții cu privire la Republica Moldova. Deputații moldoveni: consideră importantă atitudinea luată de UE pentru susținerea eforturilor în soluționarea problemei transnistrene, respectînd suveranitatea și integritatea teritorială a țării; exprimă dorința Republicii Moldova de a negocia și a semna cît mai curînd acordurile privind facilitarea regimului de vize și readmisia; conștientizează importanța implementării cu succes a prevederilor Planului de Acțiuni RM-UE și a documentelor adoptate în cadrul Consiliului Europei referitoare la Republica Moldova; reiterează voința de a continua realizarea acțiunilor pentru stabilirea unei democrații funcționale, a statului de drept și pentru respectarea drepturilor omului.

Deputatul Vlad Cubreacov a dat citire unei declarații prin care a adus la cunoștință poziția fracțiunii PPCD asupra inițiativei unor deputați ai Partidului Comuniștilor din RM, care promovează ideea renunțării la transmiterea în direct la radio și tv a ședințelor plenare ale Parlamentului. PPCD regretă revenirea asupra unui subiect pe care îl considera depășit și încheiat, amintind că decizia respectivă a constituit una din cele 10 condiții înaintate de PPCD pentru alegerea Președintelui RM, o condiție a consensului politic parlamentar. Renunțarea la transmiterea în direct este calificată drept un pas înapoi, un semnal negativ pentru societate și partenerii europeni ai Moldovei. În opinia PPCD: problema cheltuielilor de transmisie trebuie soluționată prin gestionarea corectă a mijloacelor bugetare alocate; problema intervențiilor prea lungi ale deputaților trebuie să-și găsească soluționare printr-o lege de modificare a Regulamentului Parlamentului, iar promovarea inițiativelor populiste ale unor deputați trebuie stăvilită prin modificarea Constituției și acordarea dreptului de inițiativă legislativă doar fracțiunilor parlamentare, nu și unor deputați aparte. PPCD apelează la Președintele RM, care este și lider al PCRM, căruia îi cere să intervină pentru a păstra transmiterea în direct a ședințelor plenare ale Parlamentului, pentru menținerea stabilității politice și continuarea realizării consecvente a reformelor democratice.

Deputații Partidului Social-Liberal au cerut Președintelui Republicii Moldova să vină în Parlament cu explicații privind eventualele pretenții pe care le-ar avea Chișinăul față de statele vecine. Reprezentantul PSL Igor Klipii a declarat că relațiile Republicii Moldova cu toate statele din regiune sînt nesatisfăcătoare, inclusiv și din cauza acțiunilor și declarațiilor Președintelui Vladimir Voronin. Într-o altă intervenție a sa, deputatul Igor Klipii a cerut să fie dat publicității un raport elaborat anterior de experții PNUD-Moldova, în cuprinsul căruia sunt înserate constatări și recomandări despre eficiența activității Parlamentului și organelor sale de lucru. Speaker-ul Parlamentului a asigurat că respectivul raport va fi dat publicității, la momentul finalizării sale.

Parlamentarul Anatol Țăranu a cerut demiterea lui Corneliu Mihalache din funcția de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), pe motiv că într-un articol publicat de ziarul "Puls", redactor-șef al căruia era Mihalache, au fost făcute declarații politice, ceea ce vine în contradicție cu jurămîntul depus de membrii CCA. În replică, un deputat comunist a declarat că Mihalache a depus cererea de plecare de la ziarul tineretului comunist în ziua numirii sale în componența CCA. Angajații ziarului au comunicat că semnarea unui articol cu numele lui Mihalache este o greșeală tehnică.

Deputatul Ion Varta, membru al fracțiunii PPCD, a cerut revizuirea componenței comisiei create de Academia de Științe a Moldovei, la inițiativa șefului statului, pentru expertizarea manualelor de istorie integrată din sistemul de învățămînt preuniversitar. Varta a declarat că principiile pe care a fost constituită comisia trezesc îngrijorare, în componența ei fiind invitați însăși autorii manualului criticat, lucru inadmisibil. Este contestată și decizia de includere în comisie a unor persoane care nu sînt experți în istorie, după ce au fost depistate un șir de inexactități în manualele tipărite pentru cursul de istorie integrată în școli.


Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

Guvernul l-a numit pe Ion Stăvilă în funcția de viceministru al Reintegrării, pe Victor Cuhal în funcția de vicedirector al Serviciului Standardizare și Metrologie, iar pe Vadim Smîntînă - în funcția de vicedirector al Agenției Sportului.

Viceprim-ministrul Valerian Cristea a fost numit Ambasador al Moldovei în Republica Cehă.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la măsurile de realizare a obiectivelor privind crearea a 300 mii locuri noi de muncă și majorarea salariului mediu lunar pe economie la echivalentul a 300 dolari SUA. Hotărîrea stabilește pentru ministere și alte autorități administrative centrale sarcini anuale privind crearea noilor locuri de muncă în ramurile subordonate și recomandă autorităților administrației regionale (ale UTA Găgăuzia), consiliilor raionale și primăriilor municipiilor Chișinău și Bălți să elaboreze și realizeze planuri de acțiuni privind crearea locurilor de muncă, în cuantumurile specificate.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a centrelor de asistență și protecție a victimelor traficului de ființe umane. Centrele pot fi create la nivel comunitar, iar în cadrul lor victimele traficului vor putea beneficia de protecție și plasament temporar, iar mai apoi de socializare și reintegrare în familie și în comunitate.

Hotărîrea cu privire la armonizarea legislației Republicii Moldova la legislația comunitară. Conform deciziei Guvernului, Ministerul Justiției este obligat să prezinte propuneri pentru instituirea Centrului de armonizare a legislației Republicii Moldova la cea a Uniunii Europene. Noua structură va trebui să elaboreze un plan de armonizare pe etape a legislației naționale la cea comunitară. Guvernul a aprobat și un Regulament cu privire la mecanismul de armonizare a legislației moldovenești la cea comunitară, în care se precizează modalitățile de expertizare și redactare a proiectelor de acte cu respectarea terminologiei legislației europene.

Hotărîrea privind aprobarea Planului de acțiuni pentru facilitarea regimului de vize cu UE. Planul aprobat stabilește acțiuni care urmează a fi întreprinse în perioada 2007-2008, acestea vizînd inițierea negocierilor despre readmisie și repatriere, consolidarea managementului de frontieră și al migrațiunii.

Hotărîrea privind analiza rezultatelor controalelor efectuate de către Curtea de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exercițiul bugetar 2005. Guvernul constată ameliorarea managementului financiar, dar și o serie de neajunsuri esențiale în activitatea de administrare a patrimoniului și finanțelor publice. Sunt stabilite o serie de măsuri pentru ameliorarea situației: avertizarea conducătorilor de autorități centrale; sporirea responsabilității executorilor de buget; consolidarea capacităților de planificare strategică; eficientizarea administrării fiscale; evaluarea și evidența patrimoniului public; eficientizarea controlului legalității desfășurării licitațiilor etc.

Guvernul a aprobat proiectul de lege privind dezvoltarea regională și un proiect de lege pentru modificarea Legii cu privire la tutun și produsele din tutun (înăsprirea condițiilor de comercializare a produselor în preajma instituțiilor de învățămînt preuniversitar).

2.3. Ședințe. Decizii. Declarații

Modernizarea drumurilor pe etape

La o ședință de lucru prezidată de primul-ministru a fost examinată problema modernizării drumurilor din Moldova, care va constitui o sarcină prioritară a Guvernului în anul 2007. Se preconizează alocarea unor surse financiare importante în domeniu, atît ale donatorilor externi, cît și din bugetul de stat. Inițial se va acorda prioritate finalizării lucrărilor de construcție a drumului Chișinău-Leușeni, reconstrucției traseelor Chișinău-Comrat, Orhei-Rezina, în paralel fiind elaborat un plan de acțiuni de modernizare în perspectivă a traseelor auto de pe întreg teritoriul Moldovei. Vasile Tarlev a cerut Ministerului Transporturilor și Infrastructurii să întocmească un plan de activități de modernizare pe etape a drumurilor, coordonat cu conducerea tuturor raioanelor, precum și organizarea pînă la finele anului 2006 a anunțării concursurilor de selectare a antreprenorilor.

Construcția gazoductului strategic

Primul-ministru a convocat o ședință pe tema construcției gazoductului magistral Tocuz-Căinari-Mereni, în prima etapă a căruia se prevede construcția a circa 16,5 km de gazoduct și montarea, pînă la finele anului 2006, a unei stații de distribuție a gazelor.

Combaterea transportului ilicit de călători

La o ședință convocată de premierul Vasile Tarlev, factori decizionali din domeniul transporturilor, licențierii și afacerilor interne au prezentat dări de seamă cu privire la executarea Programului de combatere a transportului ilicit de călători. Deși se atestă o anumită îmbunătățire a situației (confirmată prin majorarea veniturilor obținute, reducerea numărului contravențiilor administrative și al accidentelor rutiere cu consecințe grave) există încă rezerve mari în procesul de combatere a fenomenului în cauză. Programul de combatere a transportului ilicit de călători a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1054 din 05.08.2002 și conține o serie de acțiuni care urmau a fi realizate în anul 2002, cu monitorizare permanentă a implementării lor.

Strategia privind politicile de ocupare a forței de muncă

Ministerul Economiei și Comerțului a prezentat un proiect de Strategie națională privind politicile de ocupare a forței de muncă pe anii 2007-2020. Documentul are scopul de a servi drept bază pentru elaborarea și implementarea planurilor de acțiuni anuale pentru ocuparea forței de muncă, a programelor ramurale și teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, destinate diferitelor categorii de populație. Implementarea Strategiei menționate trebuie să contribuie la înlăturarea deficitului locurilor de muncă, la sporirea gradului de ocupare a forței de muncă în economie, la creșterea motivării angajatorilor de a majora numărul locurilor de muncă și a salariului.

Înființarea Universității și Liceului Academiei de Științe

Guvernul a aprobat un proiect privind înființarea Universității Academiei de Științe a Moldovei, instituție la care urmează a fi înmatriculați anual circa o mie de studenți, selectați în bază de concurs. Concomitent, executivul a decis crearea Liceului Academiei de Științe a Moldovei, instituție cu profil real-umanistic destinată copiilor dotați din țară, subordonată AȘM. Noua instituție va fi amplasată în sediul unui fost institut de cercetare al AȘM care, după reconstrucție, va avea săli de clasă, bibliotecă, sală de sport și de festivități, cantină și cămin. La liceu vor fi înmatriculați circa 200 de elevi, cîte 15 elevi în clasă.

Determinarea prețului studiilor

Cabinetul de miniștri a aprobat Nomenclatorul lucrărilor și serviciilor executate și prestate contra plată de către instituțiile de învățămînt din subordinea Ministerului Educației și Tineretului (în școlile profesionale, în colegii și instituții de învățămînt superior).

Interdicții de export introduse și anulate

Printr-o scrisoare expediată Serviciului Vamal și întreprinderilor vinicole, directorul general al Agenției Agroindustriale "Moldova-Vin" a stabilit interdicții pentru exporturile de vinuri în vrac din recolta anului 2006. Drept motiv este invocată necesitatea sporirii imaginii producție vinicole moldovenești pe piața mondială, reducerea posibilităților de contrafacere a producției vinicole. Reprezentanții companiilor și experți în domeniu au criticat respectiva decizie, considerînd-o inoportună și abuzivă.

Peste o săptămînă de la expedierea respectivei scrisori, conducerea Agenției "Moldova-Vin" și-a revăzut poziția, apreciind sumar că restricțiile puteau avea urmări grave pentru companiile vitivinicole.


Președinție

3.1. Decrete

Președintele Republicii a semnat decrete privind conferirea distincțiilor unor demnitari de stat:

Prin decrete ale șefului statului Valerian Cristea a fost revocat din funcția de viceprim-ministru, iar Vitalie Vrabie, ministrul Administrației Publice Locale, a fost numit vicepriemer, respsoanbil de coordonarea raporturilor dintre organele publice centrale și locale, soluționarea problemelor de dezvoltare social-economică a teritoriilor.

3.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Președintele Vladimir Voronin a prezidat o ședință în problema dezvoltării social-economice a municipiului Chișinău în anul 2007, la care au participat prim-ministrul Vasile Tarlev, miniștri și conducerea primăriei capitalei. În opinia șefului statului, în anul 2006, situația social-economică a orașului s-a schimbat în bine, fiind întreprinse măsuri de îmbunătățire a condițiilor de trai ale chișinăuenilor. Dezvoltarea de mai departe a muncipiului trebuie să vizeze gazificarea integrală, elaborarea proiectului de reconstrucție a stației de epurare a apei menajere, continuarea lucrărilor de amenajare și iluminare a străzilor, reparația capitală a instituțiilor sociale. Președintele țării s-a pronunțat pentru urgentarea procesului de elaborare a proiectelor de reamenajare a Parcului "Valea Morilor" și de reconstrucție a Teatrului de Vară din această zonă. Referindu-se la problema transportului urban, Vladimir Voronin s-a pronunțat pentru majorarea numărului de troleibuze.

Funcționarea farmaciilor

La ședința în problema funcționării sistemului farmaceutic, Președintele RM a declarat că Agenția Medicamentului și-a demonstrat utilitatea, o serie de activități întreprinse de agenție dovedindu-se eficiente: s-a ameliorat situația producătorului "Farmaco"; datorită implementării unui nou sistem de achiziții publice ale medicamentelor, s-a reușit obținerea unor economii considerabile de resurse financiare; a sporit volumului de producție comercializată de către întreprinderile autohtone; a crescut transparența procesului de achiziționare. Referindu-se la sarcini, șeful statului a accentuat necesitatea soluționării problemei farmaciilor din cadrul spitalelor; perfecționarea mecanismului de formare a prețurilor la produsele farmaceutice; stabilirea unui control permanent asupra procedurii de prescriere a medicamentelor. Agenția Medicamentului urmează să-și intensifice activitatea în vederea eficientizării procesului de reglementare și de control al sistemului farmaceutic din țară, activitatea ei rămînînd în vizorul conducerii țării.

Soluționarea problemelor bazinelor acvatice

La Președinție a fost convocată o ședință pe tema gestionării și exploatării bazinelor acvatice. Conform informației Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), în prezent, în republică sînt identificate și înregistrate la organele cadastrale teritoriale 3915 de obiective acvatice, care sînt folosite pentru creșterea peștelui, irigarea terenurilor agricole, pentru necesități tehnice și agrement. Problemele existente în domeniu vizează imperfecțiunea bazei legislative, nerespectarea de către autoritățile publice locale a Legii cu privire la arenda în agricultură și transmiterea haotică în arendă sau în folosință a iazurilor, activitatea dispersată și necoordonată a organelor de stat, a altor instituții în domeniul pisciculturii și exploatării iazurilor. MAIA planifică aplicarea unui plan complex de acțiuni de ordin legislativ și organizatoric, printre care elaborarea proiectului de lege a apelor (în locul Codului apelor) și a unui proiect de hotărîre privind unele măsuri de ameliorare a activității ramurii piscicole și de reglementare a modului de utilizare a iazurilor, inclusiv fondarea unei întreprinderi de stat pentru producerea resurselor biologice acvatice, care va coordona ramura piscicolă în țară. Președintele RM a susținut ideea elaborării unei metodologii unice de calcul al plății pentru arendă și a unui model nou al contractului de arendă, necesitatea respectării stricte a parametrilor ecologici pe parcursul exploatării iazurilor, a asigurării posibilității de utilizare a apei din iazuri pentru irigare, precum și a accesului liber al cetățenilor la obiectivele acvatice, în scopuri de agrement.

Preocupări pentru situația din complexul vitivinicol

La ședința în problema producerii și exportului de vinuri Președintele Vladimir Voronin a subliniat faptul că dificultățile de moment, prin care trece sectorul vitivinicol din țară, nu trebuie în nici un caz să afecteze procesele aflate în desfășurare de restabilire și dezvoltare a acestuia. Printre acțiunile care se impun a fi întreprinse în mod prioritar au fost evidențiate intensificarea activității în scopul menținerii ritmului existent de plantare a viilor, necesitatea respectării stricte a normelor prevăzute în Legea Viei și Vinului privind producerea vinurilor cu denumirea de origine, a vinului țărănesc și a produselor vinicole secundare. În contextul exportului producției vinicole moldovenești, șeful statului s-a referit la importanța diminuării esențiale a ponderii vinurilor exportate în vrac, la sporirea volumului de producere a divinurilor de marcă. În sarcina Agenției Agroindustriale "Moldova-Vin" și a organelor administrației publice locale a fost pusă promovarea măsurilor de susținere a agenților economici pentru plantarea în anul 2007 a cel puțin 7000 ha de viță-de-vie. S-a mai stabilit necesitatea modificării legislației la compartimentul licențierea exportului de produse alcoolice.

Ședința Consiliului Suprem de Securitate

Le ședința Consiliului Suprem de Securitate a fost examinată situația privind traficul ilicit de substanțe narcotice, psihotrope și de precursori. Audiind informațiile prezentate, șeful statului a apreciat drept insuficientă activitatea organelor administrației publice centrale și autorităților locale, abilitate cu funcții de prevenire și combatere a traficului de droguri. Vladimir Voronin a cerut persoanelor responsabile să-și fortifice activitatea de prevenire a fenomenului narcomaniei, sugerînd desfășurarea unor campanii de mediatizare a pericolului utilizării drogurilor, în special, printre grupurile de risc. Șeful statutlui a solicitat Guvernului să examineze situația privind executarea deciziilor și a dispozițiilor referitoare la prevenirea și contracararea traficului ilicit de droguri, și să aplice sancțiuni conducerii instituțiilor publice care au manifestat lipsă de responsabilitate în exercitarea atribuțiilor ce le revin.


1 Articolul "Cheile de la gurile Dunarii", publicat in Ziarul de Garda, nr.104 din 2 noiembrie 2006.

2 Articolul "Raket orheian", publicat in ziarul "Moldavschie Vedomosti" din 1 noiembrie 2006.


Politici economice

1. Inflație și prețuri: prognoze potențiale

2. Piața muncii

3. Comerțul extern


Problema transnistreană

Dezghețarea se amînă
Igor Boțan

I. OSCE nu poate asigura reluarea negocierilor

Recenta vizită de lucru în Republica Moldova a unui grup de 30 de ambasadori acreditați pe lîngă OSCE s-a încheiat cu concluzia că această instituție nu poate convinge părțile aflate în conflict, adică Chișinăul și Tiraspolul, să reia negocierile în formatul "5+2". Astfel, președinția belgiană a OSCE pare să nu-și fi atins obiectivele scontate. La momentul preluării mandatului în ianuarie curent ea își propusese să implementeze strategia "3R" de reformare a organizației: Reforma; Reechilibrarea (este vorba despre dimensiunile politico-militară, economică și umanitară); Revitalizarea OSCE, declarîndu-și printre priorități și soluționarea conflictelor înghețate. Acum, șeful Misiunii permanente a Belgiei pe lîngă OSCE, ambasadorul Bertrand de Crombrugge, afirmă că țara sa nici nu a pregătit vreun proiect nou de soluționare a conflictului transnistrean, deși ziarul FLUX a dat publicității detalii din așa-zisul proiect belgian. Toate puse laolaltă doar ne întăresc în convingerea că și la ministeriala OSCE din acest an nu va fi posibilă adoptarea prin consens a unei declarații finale.

Faptul că oficiali ai OSCE recunosc imposibilitatea convingerii părților implicate în conflict să reia negocierile nu trebuie să mire. Demult este știut că nu Transnistria, ca parte în conflict, trebuie convinsă să reia negocierile, ci Federația Rusă de bunăvoința căreia depinde totalmente regimul de la Tiraspol. Rusia însă este o piesă extrem de importantă în cadrul OSCE, avînd de curînd propria strategie pentru conflictele înghețate, lucru pe care nu-l are și nici nu-l poate avea OSCE.

II. Strategia Federației Ruse

1. Originile strategiei: BJZ-skin vs. Bjezinski?

Nu este deloc dificil a înțelege care este strategia Federației Ruse. Pentru aceasta este suficient să ne amintim despre afirmația Președintelui Vladimir Putin, precum că "destrămarea URSS a fost o mare catastrofă geopolitică". Spunînd aceasta, el s-a abținut să spună că fostele republici sovietice, de curînd, vor resimți efectele eforturilor întreprinse de către Federația Rusă în vederea înlăturării consecințelor acestei catastrofe. Într-adevăr, în politică ecoul precede evenimentul. Astfel, ceea ce se abținuse să afirme Președintele Putin fusese spus demult, în mod absolut explicit, de către actualii vicepreședinți ai Dumei de Stat - Serghei Baburin, Vladimir Jirinovski și unul din liderii partidului de guvernămînt, "Edinnaya Rossia", Constantin Zatulin, lucru pentru care respectivii demnitari au fost recent decorați de Vladimir Putin cu înalte distincții de stat, fiindu-le apreciate meritele deosebite.

Din cele spuse mai sus pare a fi evident că Baburin, Jirinovski și Zatulin (BJZ), unii dintre ei ideologi și animatori ai faimosului "Marș rusesc", sînt un fel de BJZ-skin colectiv al Președintelui Vladimir Putin. După ce prețurile la hidrocarburi au atins cifre astronomice și "arma energetică" a devenit efectivă, "judocanul Putin" s-a așezat și el la "Marea tablă de șah", descrisă de renumitul Zbignev Bjezinski . Soarta a vrut ca Ucraina să fie marea miză pe această tablă, iar ironia sorții a vrut ca anul curent BJZ-skin-ul colectiv al Președintelui Putin să fie in corpore declarat persona non grata în această țară. Este adevărat că dacă premierul Ianukovici va reuși să se izbăvească de miniștrii de Externe și Apărare din cota președintelui Iușcenco - Tarasiuk și Grițenco - nu va măi rămîne loc pentru ironie.

Cu toate acestea, trebuie să menționăm că în pofida originii și esenței noii strategii a Rusiei, modul de implementare a acesteia de către Președintele Putin este una inteligentă și plină de batjocură, inclusiv la adresa Occidentului. Mai mult, Rusia are tupeul să-și pretindă superioritatea morală. Singura problemă, de altfel minoră, pentru Președintele Putin este că strategul Jirinovski își revendică în permanență, în mod public, dreptul de autor pentru toate ideile ce stau la baza inițiativelor strategice ale administrației ruse.

2. Principalele elemente de referință

Pe noi ne interesează comportamentul strategic al Federației Ruse în măsura în care atinge interesele țărilor CSI confruntate cu conflicte înghețate, mai ales cele ale Republicii Moldova. El se bazează pe trei lucruri știute, pe care e bine să le reiterăm:

  1. imediat după ce Belgia a preluat președinția OSCE și și-a făcut publice prioritățile, Președintele Putin și-a făcut și el public, la 31 ianuarie 2006, mesajul de răspuns - eventualul "precedent Kosovo" va fi interpretat de către Federația Rusia drept unul universal și aplicabil la conflictele înghețate din spațiul CSI.
  2. Republicii Moldova, partenerilor ei din Occident și GUAM li s-a amintit cu diferite ocazii despre necesitatea fundamentală de menținere a "statutului egal al părților" implicate în conflictele înghețate.
  3. ignorarea cu desăvîrșire a îndemnurilor Occidentului și ale statelor GUAM de a-și onora obligațiunile asumate la summit-ul OSCE de la Istanbul, ignorarea multiplelor rezoluții ale Consiliului Europei și Parlamentului European privind hotărîrile CEDO în "cazul Ilașcu", precum și a argumentelor că eventualul "precedent Kosovo" nu poate fi aplicat față de conflictele înghețate din spațiul CSI, dată fiind originea diferită a conflictelor respective.

Este un fapt că Rusia își poate permite toate aceste lucruri, făcînd aluzii că doar imită comportamentul Occidentului ca măsură de răspuns în vederea apărării propriilor interese, fiind sigură că nu risca nimic.

3. Reacțiile "adecvate și asimetrice" în vederea menținerii "egalității părților"

Am constatat că menținerea "egalității părților" implicate în conflictele înghețate este unul din elementele de bază ale eforturilor îndreptate spre înlăturarea consecințelor "celei mai mari catastrofe geopolitice". Este interesantă modalitatea în care Rusia, în virtutea puterii sale, asigură această "egalitate a părților". La acest capitol Rusia dispune de cîteva argumente pe care le poate folosi după bunul ei plac:

  1. Memorandumul Primakov din 1997, semnat inclusiv de Președintele Lucinschi, prevede în mod expres "egalitatea părților", iar unul din autorii excelentului studiu "Dezghețarea unui conflict înghețat: Aspecte legale ale crizei separatiste din Moldova", profesorul Christopher Borgen de la The Association of the Bar of the City of New York (ABCNY), a explicat că în dreptul internațional un "memorandum" are valoarea pe care i-o conferă de comun acord părțile semnatare. Astfel, actualele autorități ale Republicii Moldova nu vor să mai pună nici un preț pe Memorandumul Primakov, în schimb autoritățile ruse îl consideră principalul document de referință în reglementarea conflictului dintre Chișinău și Tiraspol. Rusia e foarte puternică, Moldova e foarte slabă și asta face de prisos comentariile pe marginea consecințelor unor atitudinilor divergente față de memorandumul invocat;
  2. Refuzul semnării "Memorandumului Kozak" în 2003, document elaborat la solicitarea autorităților moldovenești, este invocat de către autoritățile ruse cu orice ocazie pentru a sublinia "caracterul dependent al politicii moldovenești de influențele negative ale Occidentului", care a "torpilat o soluție aproape gata pentru conflictul transnistrean". În acest mod Rusia își etalează un presupus avantaj moral și dreptul de a trata Republica Moldova ca pe un partener serios, care singur și-a tăiat craca de sub picioare;
  3. Dependența energetică a Republicii Moldova, precum și dependența de piața de desfacere rusească pentru produsele moldovenești sînt principalii factori de influență în asigurarea "egalității părților" implicate în conflict.

Puși împreună, factorii menționați formează arsenalul vizibil al instrumentelor de aplicare și justificare a răspunsurilor "adecvate și asimetrice" față de acțiunile întreprinse de autoritățile moldovenești pentru soluționarea conflictului transnistrean. Cum se face aceasta? Nouă conjunctură politică regională, formată după alegerile prezidențiale din Ucraina, a generat o nouă abordare a măsurilor de soluționare a conflictului transnistrean. Toate acțiunile autorităților moldovenești în acest sens au fost, într-o măsura mai mare sau mai mică, coordonate cu SUA, UE și Ucraina. Este vorba despre: Planul Iușcenco de soluționare a conflictului prin democratizarea regiunii transnistrene; introducerea noului sistem vamal pe segmentul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean și instituirea misiunii europene de monitorizare EUBAM; adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a legii privind principiile de bază ale statutului Transnistriei, menită să-i acorde o largă autonomie etc.

La toate aceste acțiuni și inițiative reacția Rusiei a fost negativă, însoțită de argumentul că orice inițiativă necoordonată cu autoritățile transnistrene nu va avea sorți de izbîndă și va fi contracarată "adecvat și asimetric". Într-adevăr:

  1. drept reacție la Planul Iușcenco de democratizare a Transnistriei chiar consilierul Președintelui Putin, Modest Kolerov, a sosit la Tiraspol pentru a deveni părintele fondator al exponentului "societății civile transnistrene" - Corporației Internaționale "Prorîv". Refuzul OSCE de a monitoriza alegerile legislative transnistrene din decembrie 2005 a fost parat prin misiunea de observare a Dumei de Stat. Reproșurile precum că în Transnistria nu există democrație fiindcă nu există partide politice, au fost combătute prin constituirea, practic imediată, a tocmai cinci (!) partide politice numai în vara lui 2006, evident toate pro-separatiste și pro-rusești. Astfel, polittehnologii ruși au stabilit "egalitatea părților" la capitolul instituții democratice;
  2. "măsurile adecvate" ale Federației Ruse față de noul regim vamal pe segmentul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean au constat în blocarea cvazitotală a exportului moldovenesc pe piața rusească. Iar partea "asimetrică" a reacției este că blocînd Republica Moldova, în același timp, Rusia a acordat ajutor umanitar Transnistriei și sute de milioane de dolari în cash, este adevărat că în contul proprietății din regiune. Acum autoritățile transnistrene nu-și ascund satisfacția așteptării de a vedea cine va sucomba primul - regimul separatist aflat sub noul regim vamal, dar susținut pe toate căile de Rusia, sau Republica Moldova blocată economic de către principalul său partener strategic? Mai mult, pentru Moldova prețurile la gaze naturale sînt ridicate de două ori față de nivelul celor din 2005, riscînd ca în 2006 să fie mărite chiar de trei ori. Pentru Transnistria prețul la gaze rămîne cel vechi sau va fi chiar diminuat, permițîndu-i să nu plătească consumul curent. Acest tratament "asimetric" are menirea să submineze orice pretenție de a face Republica Moldova atractivă pentru transnistreni din punct de vedere economic.
  3. Legea privind principiile de bază ale statutului juridic al Transnistriei, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova în iulie 2005, a provocat o reacție de răspuns cu cea mai mare perioadă de manifestare. Într-adevăr, cum ar fi putut răspunde Rusia adecvat la adoptarea unui legi de către Parlamentul unui stat recunoscut? Adoptarea unei legi cu stipulări contrare de către Sovietul Suprem al Transnistriei n-ar fi fost percepută ca un răspuns nici "adecvat" și nici "asimetric". De aceea, Rusia a susținut și finanțat un pretins referendum de aderare la sine, adică "un vot popular direct" pe care tot ea l-a recunoscut drept legitim. Asta deja se încadrează pe deplin în noțiunea de răspuns "adecvat și asimetric".
  4. în sfîrșit, încercările Republicii Moldova de a răspunde "adecvat" la confiscarea proprietății sale din Transnistria, mai ales a infrastructurii, prin ocolirea Transnistriei în comunicarea feroviară de pasageri cu Rusia a fost contracarată cu un răspuns la fel de "adecvat" prin sistarea de către Federația Rusă a comunicări feroviare cu Republica Moldova. Acest caz este interesant, mai ales, prin coparticiparea Ucrainei la blocarea feroviară a Moldovei. În acest sens, merită menționat faptul că un ministru ucrainean din "cota președintelui Iușcenco" susține Republica Moldova în cadrul GUAM, OSCE, ONU etc., iar miniștrii partidului majoritar al premierului Ianukovici coparticipă la organizarea "măsurilor adecvate și asimetrice" ale Federației Ruse împotriva Republicii Moldova. Acesta pare a fi abia începutul.

III. Concluzii

  1. Dezghețarea și soluționarea conflictului transnistrean se amînă pe un termen indefinit. În soluționarea acestui conflict nu se poate face abstracție de strategia Rusiei.

  2. Deocamdată, politica Rusiei față de conflictele înghețate se rezumă la asigurarea de facto a "egalității părților" implicate în așa-zisele conflicte înghețate. Ea nu este pregătită să incorporeze enclavele separatiste în componența sa, aceste acțiuni putînd să-i creeze mari probleme pe plan extern. Recunoașterea independenței Transnistriei, a altor regimuri separatiste, în pofida rezultatelor așa-zisului referendumuri și recunoașterii legitimității lor de către Duma de Stat, nu este, de asemenea, foarte probabilă. Dacă ar fi altfel, aceasta ar însemna că doar la aceste regiuni separatiste se reduce întreg spațiu de înlăturare a consecințelor "catastrofei geopolitice". E prea puțin pentru noua elită rusească, care a aprins spiritul naționalist și așteptările revanșarde în Rusia pentru întreg spațiu post-sovietic. Riscul este că "Marșul rusesc", pe care l-a inspirat actuala elită, s-ar putea îndrepta chiar împotriva ei, dacă se va dovedi că așteptările inspirate sînt nerealizabile.

  3. Pe termen lung, Rusia va acționa, probabil, în vederea destabilizării situației social-economice, iar în consecință și a situațiilor politice, prin intermediul politicilor sale economico-financiare și comerciale. Chiar și cel mai fidel partener al Federației Ruse, precum Belarus, este supus testului de conștientizare a gravității "catastrofei geopolitice" de acum 15 ani. Vor fi întreprinse încercări de schimbare a elitelor politice în țările CSI. Organizații precum "Patria-Moldova" cu sediul la Moscova vor fi implicate pentru a vorbi în numele popoarelor țărilor CSI și a gasterbaiterilor de pe toate meridianele. Eventualele schimbări ale elitelor guvernante ar trebui să asigure realizarea pretențiilor mai vechi de soluționare a conflictelor înghețate în baza principiilor "egalității părților", adică, prin crearea unor federații contractuale cu subiecți egali sau a confederațiilor ancorate de Rusia prin actualele regimuri separatiste.

  4. Eventualele cedări ale autorităților moldovenești trebuie privite prin prisma strategiei rusești descrise mai sus. Nimeni n-ar trebui să-și facă iluzii că acceptînd cedări în anumite domenii s-ar putea restabili status-ul quo antes. De exemplu, dacă Republica Moldova ar ceda în problema "protocolului de tranzit" pe care Rusia îl negociază pentru asigurarea libertății economice și comerciale a Transnistriei, acesta ar însemna consimțămîntul de a fi "parte egală" cu Transnistria în calculele strategice ale Rusiei. După aceasta, ce ar mai avea Transnistria de negociat cu Republica Moldova în afara creării confederației cu o anumită orientare a politicii externe. Am putea admite o astfel de variantă, dacă Rusia ar avea un comportament și o imagine similare cu cele ale UE. Cum nu este așa, în eventualitatea realizării unui astfel de scenariu, nimeni n-ar trebui să se mire că "marșuri rusești" se vor desfășura pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

  5. Pentru partidul de guvernămînt din Republica Moldova a mai apărut un argument, în afară celui referitor la faptul că în Europa există mai mult socialism decît în CSI, pentru a promova o politică pro-europeană fermă. După ce Partidul Comunist din Rusia, la plenara din octombrie curent, a decis să renunțe la principiul internaționalismului în favoarea "chestiunii rusești", chiar că va fi dificil să găsească argumente în favoarea unei relații de parteneriat și perspective de cooperare.

  6. În pofida schimbărilor survenite în politica ucraineană, speranța de soluționare a conflictului transnistrean poate fi legată, în continuare, de această țară. S-a văzut că oligarhii ucraineni sînt foarte interesați de un eventual acord de liber schimb cu UE. Ei sînt gata să renunțe la alte înțelegeri, precum cea de sincronizare a accesului Ucrainei la OMC împreună cu Rusia, în favoarea obținerii unui acord de liber schimb cu UE după aderarea la OMC. La fel ca și anterior, Republica Moldova ar trebui să convingă UE că testul de bunăcredință al Ucrainei rămîne - atitudinea față de conflictul transnistrean. De fapt, acest lucru a fost reconfirmat recent de Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă și Securitate Comună, Javier Solana. Solicitarea Republicii Moldova ar trebui să se regăsească în documentele semnate de UE cu Ucraina, evident acolo unde e cazul și se potrivește. Impactul ar fi semnificativ prin însăși faptul că o astfel de practică încetățenită ar submina speranțele cetățenilor din Transnistria că mai e posibil vreun nou referendum de independență sau aderare la Rusia. Cetățenii ar înțelege într-un tîrziu că se află într-o capcană și că sînt utilizați pentru satisfacerea orgoliilor unor elite revanșarde.

  7. Pentru a nu deveni "pionul de sacrificiu" de pe "marea tablă de șah", la care s-au așezat să joace mari jucători, Republica Moldova trebuie să-și facă loc de manevră de înaintare pe "masa" respectivă doar în direcția europeană. Acest lucru poate fi realizat doar printr-o democratizare autentică.


Relații externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

Conform concluziei coraportorilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), monitorizarea Republicii Moldova nu poate fi încetată, chiar dacă în perioada de după ultimul raport de monitorizare țara noastră a înregistrat anumite progrese în democratizarea societății. Restanțele și neajunsurile ar viza libertatea "parțială" a mass-media, calitatea justiției, a legilor adoptate și modul în care acestea sînt aplicate.

În cadrul reuniunii din 8 noiembrie, Comitetul de Miniștri al CE a reluat dezbaterile asupra executării hotărîrii CEDO în cauza "Ilașcu și alții contra Republicii Moldova și Federației Ruse". Delegația Moldovei a mulțumit statelor care au manifestat în mod constant interes și susținere pentru găsirea unei soluții rapide acestui caz. Delegația Finlandei, în numele Președinției UE, a reiterat îngrijorările UE referitoare la nesoluționarea cazului și a chemat statele reclamate să întreprindă toate măsurile necesare în vederea eliberării imediate a lui Andrei Ivanțoc și Tudor Petrov-Popa. Finlanda a menționat din nou că neexecutarea hotărîrii în cauză de către Federația Rusă afectează negativ imaginea acestei țări în cadrul Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, precum și credibilitatea întregului sistem de protecție a drepturilor omului.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a adoptat încă patru decizii de condamanre a Republicii Moldova:

Republica Moldova - Uniunea Europeană

În anul 2007 Uniunea Europeană intenționează să modifice procedura de acordare a asistenței financiare Republicii Moldova, fapt care o va plasa pe un loc mai ridicat după volumul de asistență acordat în cadrul Politicii de Vecinătate. Conform Ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, porgramul TACIS va fi înlocuit printr-un instrument nou, avantajele căruia constau în faptul că acesta nu se va limita doar la asistența tehnică. Pe viitor, peste 50 la sută din sursele acordate din fondurile europene vor fi direcționate spre susținerea bugetului de stat pentru implementarea proiectelor economice și de dezvoltare a infrastructurii.

Un raport al Comisiei Europene făcut public recent insistă asupra priorității valorilor europene, a limitelor geografice și pune accente noi în legătură cu extinderea UE. Comisia prevede condiții mai drastice pentru acceptarea candidaților, în special în domeniul reformelor politice din aceste state, fără a exclude acceptarea unor noi candidați pe viitor. Agenda extinderii cuprinde în prezent Balcanii de Vest și Turcia, dar este prematur să fie fixată data la care aderarea candidaților s-ar putea produce.

Republica Moldova - România

Conform comunicatului MEDIAFAX, Președintele României, Traian Băsescu, a declarat că "este dezamăgit de manualul de istorie integrată" promovat în instituțiile de învățămînt din Republica Moldova. Referitor la relația dintre România și Republica Moldova șeful statului român a reiterat că România susține integrarea Moldovei în valul de extindere a UE care cuprinde zona Balcanilor de Vest, pentru evitarea includerii Moldovei în valul din care va face parte Ucraina. Băsescu a mai spus că, în prezent, singurul obiectiv al autorităților române este sporirea încrederii între factorii politici de la București și Chișinău.

La 3 noiembrie, Poliția de Frontieră română și Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova au semnat un plan de cooperare între instituțiile de frontieră pentru anul 2007, care prevede intensificarea eforturilor de combatere a fenomenelor infracționale la frontiera de stat moldo-română, o serie de măsuri de consolidare a managementului de frontieră.

Consulatul României la Chișinău a început primirea cererilor pentru vize colective din partea cetățenilor Republicii Moldova. Pentru cererile individuale, misiunea diplomatică va pune la dispoziția solicitanților un sistem de programare on-line. Ambasada asigură că vizele pentru moldoveni vor fi eliberate gratuit.

Republica Moldova - Federația Rusă

Partidul "Edinaia Rossia" a delegat un grup de deputați ai Dumei de Stat pentru monitorizarea alegerilor președintelui republicii moldovenești nistrene nerecunoscute (sînt delegați deputații Olga Selivestrova, Constantin Zatulin și Serghei Kolesnikov).

Vladimir Iakunin, directorul companiei "Căile Ferate Rusești", a declarat că decizia privind suspendarea trenului nr.47 cu destinația Chișinău-Moscova este și una politică, autoritățile feroviare rusești coordonîndu-și relațiile internaționale la conjunctura și la evoluțiile politice.

Medicul-șef sanitar al Republicii Moldova a comentat învinuirile aduse de omologul său rus, Ghenadii Onișcenko, declarînd că "comunitatea de experți și medicală din Republica Moldova cu adîncă compasiune și compătimire estimează proporțiile intoxicațiilor cu alcool care s-au produs în Federația Rusă și cu toate că astfel de epidemii sociale nu au fost înregistrate pe teritoriul Moldovei, autoritățile moldovene întreprind măsuri suplimentare pentru verificarea tuturor lichidelor care conțin alcool, provenite din Federația Rusă".

"Rospotrebndazor" a stopat negocierile cu autoritățile Moldovei privind accesul producției vinicole pe piața Federației Ruse. Șeful agenției rusești Ghenadi Onișcenko a declarat că contactele ar fi fost suspendate din cauza că "partea moldovenenească nu a îndeplinit măsurile convenite anterior". În același timp, Onișcenko declară că există o mai bună perspectivă în negocierile de realuare a exporturilor de producție alcoolică din Transnistria (o delegație a "Rospotrebnadzor" a vizitat deja regiunea) și Abhazia.

Potrivit datelor Biroului Național de Statisitcă, în perioada ianuarie-septembrie, Federația Rusă rămîne importatorul principal al produselor moldovenești. În cele nouă luni ale anului, Rusiei au fost livrate mărfuri în valoare de 142,3 milioane USD, ceea ce este cu 15,2 la sută mai puțin, decît în perioada de referință a anului 2005.

Moldova în lume

În primele nouă luni ale anului 2006, în Republica Moldova au obținut permis de reședință permanentă 494 de cetățeni străini (datele Biroului Național de Statistică). În aceeași perioadă, în Moldova au sosit 1256 de imigranți, dintre care 762 de persoane au obținut permis cu termen fixat. Majoritatea cetățenilor străini (250) au venit din Ucraina, urmînd Turcia (237). În același timp, din Moldova s-au repatriat peste 1300 de persoane.

Republica Moldova a fost anunțată eligibilă pentru asistența financiară deplină a Corporației Provocările Mileniului în anul 2007. Consiliul Director al Corporației Provocările Mileniului din SUA a anunțat că Moldova s-a alăturat celorlalte 22 de țări eligibile de asistență pentru dezvoltare și că aceasta este rezultatul direct al politicilor de reformare pe care le întreprinde Guvernul Moldovei, fiind "un premiu pentru realizarea unor politici bune".


Studii, analize, comentarii

Găgăuzia: regiune de dezvoltare
Galina Șelari

La începutul lui noiembrie a.c. executivul a examinat și aprobat ca "sarcină" primordială pentru unul din cele mai discutabile puncte al programului de activitate pe anii 2005-2009 - "două cifre magice" - crearea pînă în 2009 a 300 mii de noi locuri de muncă și atingerea unui salariu mediu de 300 USD. Interesul comun privind problema în cauză, potențialele variante de soluționare a acesteia este înțeles de la sine, dat fiind faptul că aceasta ne privește pe fiecare din noi. Întrebarea fundamentală este, ca de altfel ca și acum doi ani, dacă realizarea acestei sarcini este posibilă? Răspunsul guvernului: s-a adoptat hotărîrea corespunzătoare, după care pot urma comentariile experților, ziariștilor și ale electoratului.

Cu toate acestea, ca răspuns la întrebarea enunțată anterior guvernul, fără să bănuiască probabil, a răspuns încă odată în aceeași zi aprobînd proiectul de lege cu privire la dezvoltarea regională. Or anume regiunile țării cu resursele naturale, demografice, de producție, localitățile și infrastructura lor, constituie structura de bază pentru o dezvoltare durabilă. Deci, activitățile întreprinse în sistem (baza legislativă - structurile - procesele) ce țin de susținerea dezvoltării regionale trebuie să asigure o eficiență sporită economiei țării, în special printr-o creștere economică robustă propagată de la centru (mai întîi de toate dinspre Chișinău) spre regiuni.

Important: dezvoltarea regională "se suprapune" pe existența organizării teritorial-administrative, păstrîndu-se astfel diviziunile istoric constituite: Nord, Centru, Chișinău, în perspectivă Sud-Est, Sud și UTA Gagauz-Yeri.

Din viitoarele regiuni actualmente există în realitate doar două - Chișinău, unde este concentrată și se dezvoltă viața economică, și Găgăuzia, despre activitatea căreia, inclusiv economică, se știe prea puțin. Despre "restul" Moldovei în general se vorbește rar.

Astăzi Găgăuzia a devenit o categorie politică, această caracteristică discutîndu-se nu numai în autonomie, dar și în centru.

Cu toate acestea, componenta economică a regiunii este evidentă. Comparativ cu alte unități teritorial-administrative, numărul și frontierele cărora pot fi modificate reeșind din premisele concrete ale administrație de stat, Găgăuzia - ca unitate teritorial-autonomă - se află într-o situație specială și se diferențiază prin mai multe avantaje: "stabilitatea" teritorială a acesteia este menținută ca urmare a rezultatelor referendumului din 1995. În consecință, avînd în vedere împuternicitele largi și responsabilitatea înaltă, în această zonă este posibilă o dezvoltare regională complexă (în înțeles european).

Cu toată insuficiența de informații și date statistice, vom încerca să răspundem la întrebarea evocată la începutul acestui articol - este posibilă îndeplinirea sarcinii guvernamentale, de exemplu, în Găgăuzia?

Menționăm, că primul Program de dezvoltare social-economică a Găgăuziei (Gagauz-Yeri), aprobat de Adunarea Populară a Găgăuziei în aprilie 1997, a identificat prioritățile și indicatorii de dezvoltare pentru perioada anilor 1996-2000. Însă necoordonarea din start a priorităților, lipsa suportului financiar și criza din 1998 și-au lăsat, probabil, amprenta asupra realizării programului, deoarece rezultatele acestuia nu au fost făcute publice.

Ulterior, în 2001, a fost întreprinsă o încercare (prima din istoria Moldovei independente!) de elaborare a programului Regional de dezvoltare a Gagauz-Yeri. Se prevedea că acest program va identifica prioritățile și mecanismele ce vor asigura o dezvoltare umană durabilă a Găgăuziei ca parte componentă a Republicii Moldova pînă în 2003, fiind considerată și o extindere a acestuia pînă în 2005 sau chiar pînă în 2020. În același timp, ceea ce este foarte important, prin stabilirea scopurilor și priorităților se miza pe resursele și condițiile locale, ținîndu-se cont și de posibilitățile statului în întregime. Din păcate, elaborarea programului s-a sfîrșit la etapa inițială a acestuia. S-au analizat prioritățile, potențialul și factorii de dezvoltare a regiuni, precum și eventualele riscuri[1], iar la elaborarea concepției de dezvoltare durabilă a regiunii practic nu s-a recurs.

Așadar, Găgăuzia în prezent. Să ne oprim la început la ce e mai important, la oameni. Menționăm că arealul în care este concentrată populația găgăuză practic s-a păstrat neschimbat pe durata întregii istorii contemporane și astăzi, în general, acesta corespunde cu datele recensămîntului populației Basarabiei din 1897 și 1907. Comparativ cu datele acestora populația regiunii a crescut de 3(!) ori.

Pe de altă parte, dacă e să ne raportăm la rezultatele recensămîntului din 1989, apoi datele nu sînt atît de optimiste: populația s-a diminuat aproape de 2 ori, față de populația întregii țări. Ponderea populației apte de muncă a crescut constant (64%), cu toate că tradițional, pe motivul unui înalt nivel al ponderii copiilor, aceasta constituia 45-50%. În regiune se profilează, cel puțin, două probleme. Prima: locurile de muncă - numărul angajaților din ultimii 5 ani s-a redus cu cca 17% (în mediu pe țară - cu 5%). În plus, remunerarea salarială este cu 25% mai mică decît media pe republică și aproape de 2 ori în comparația cu capitala țării. Probabil că aceasta este și cauza principală a emigrării pentru o viață mai bună a cca 20 de mii de oameni, potrivit datelor "oficiale". A doua: Cine va putea să lucreze mîine? Pentru această însă trebuie să se cugete astăzi (sarcină ce cade, inclusiv, în aria de acțiune a politicii regionale).

Vectorul de căutare: schimbări structurale în sectorul real al economiei, stimularea antreprenoriatului, atragerea investițiilor interne și externe.

Apropo, în ceea ce privește legislația investițională, Găgăuzia are o experiență pozitivă proprie. Potrivit Legii privind investițiile și activitatea investițională din UTA Găgăuzia, începînd cu 2001 toți agenții economici ce desfășoară activitate investițională beneficiază de facilități, prevăzute de legislația Moldovei și de reduceri suplimentare potrivit legislației locale. Republica Moldova a încetat să diferențieze investitorii străini și cei locali abia în 2004. Probabil că apropierea geografică și de transport a zonei față de țările din regiunea danubiano-balcanică și din bazinul Mării Negre, legăturile culturale și economice foarte bune cu acestea, asociate cu tradiționala deschidere a populației și cu o legislație favorabilă - a dus la un aflux de investitori, inclusiv din străinătate. De menționat că și structura investițiilor găgăuze din punctul de vedere al formei de proprietate diferă de media pe țară - cca 50% sînt investiții de proveniență străină sau cu capital mixt (în general pe țară acestea constituie cca 30%).

Din 2001 în regiune și-a demarat activitatea holdingul turc "Asena-Textil". Începînd cu prima reprezentanță în Ciadîr-Lunga, acesta funcționează astăzi și în alte două localități, iar aceasta reprezintă noi locuri de muncă și salarii.

Mai mult de 10 ani în satul Văleni compania americană "Redeco" explorează petrol, iar din vara curentă acesta este prelucrat de prima uzină petrolieră moldovenească (proprietara căreia este compania "AS Petrol Moldova") - 70 de locuri de muncă au fost create deja, preconizându-se crearea a încă 100.

Există și încearcă să se dezvolte Zona Economică Liberă ZEL "Parcul de producție Valcaneș". Către sfîrșitul anului 2005 erau înregistrați 15 rezidenți (în 2004 fiind 16), dar, din păcate, mai mult de jumătate din aceștia de facto nu lucrează. Pe lîngă toate și locuri de muncă sînt puține, ceva mai mult de 400. Activitatea de bază este producerea sorturilor elitare de vin. Tehnologiile, aparatele de laborator pentru analiză și control ale întreprinderii DK Intertrade SRL, din Rusia, se consideră unele din cele mai performante din Moldova. Se preconizează ca producerea din ZEL să fie diversificată: au fost înregistrați noi agenți economici ce au ca activitate producerea fructelor uscate și a lînii. Își extind activitatea și o serie de întreprinderi fiabile. "Metalgazcon SRL", spre exemplu, se pregătește să producă ulei de nuci (unde vor fi create 60 locuri de muncă).

În acelaș timp, problemele ce persistă în Găgăuzia sînt destule. Cea mai evidentă fiind relațiile cu centrul (Chișinău). În acest sens, există teme de reflecție și în contextul formulării în prezent de către guvern a politicii regionale de stat, în particular pe direcția economico-financiară și a mecanismelor de organizare a acesteia. Periodic se constată acuzații reciproce cu privire la relațiile inter-bugetare. Chișinăul este nemulțumit de neconcordanțele legislative, Găgăuzia de mijloacele financiare transferate. Compromisul, în pofida modificărilor legislative operate, inclusiv și la nivel constituțional, urmează a fi găsit. Considerăm că odată cu crearea regiunilor de dezvoltare aceste probleme ar putea lua o turnură calitativă, dacă s-ar găsi un compromis judicios care să armonizeze nevoile regiunilor și interesele administrațiilor locale.

Se cere ca politica regională să înceteze să asocieze prioritățile cu repartizarea resurselor oferite de centru (Chișinău). Doar în acest caz în Moldova este posibilă o dezvoltare a regiunilor - activizarea economiei în regiuni, îmbunătățirea calității vieții a populației și, deci, asigurarea stabilității sociale.


1 Programul regional al Gagauz-Yeri: analiza contextului, www.cisr-md.org


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]