ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20061201/index.shtml


e-journal, an. IV, nr. 85, 16 noiembrie - 1 decembrie 2006

Activitatea instituțiilor publice

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Imunități

Legislativul a aprobat propunerea Consiliului Superior al Magistraturii privind remanierile în conducerea Curții Supreme de Justiție:

Parlamentul a efectuat o serie de remanieri în componența comisiilor permanente:

Numărul de deputați în Comisia pentru politică externă și integrare europeană a fost majorat de la 11 la 13 deputați, iar numărul de deputați în Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie a fost redus de la 11 la 9 membri.

Urmare a examinării solicitării Procurorului general, Legislativul a aprobat ridicarea imunității parlamentare a deputatului Vasile Colța, intrat în Parlament pe lista Alianței "Moldova Noastră", ulterior exclus din fracțiune. În rezultatul votării secrete, majoritatea deputaților au considerat că există motive suficiente pentru tragerea la răspundere penală (pentru contrabandă de țigări) și contravențională (pentru accidentarea unor persoane) a deputatului Colța.

1.2. Acte legislative

1.3. Control parlamentar

Întrebări. Interpelări

Deputatul PPCD Ion Varta a adresat o interpelare ministrului Culturii și Turismului în vederea elucidării situației degradării mai multor monumente de patrimoniu. Varta afirmă că foarte multe edificii de maximă importanță rămîn abandonate, riscînd să dispară. Dacă nu pot fi renovate la moment, aceste edificii ar trebui cel puțin luate la evidență, incluse în registrul patrimoniului de stat, pentru a fi protejate de distrugere", a propus Ion Varta.

Deputatul PPCD Vlad Cubreacov a adresat primului-ministru și ministrului Afacerilor Interne o interpelare prin care solicită explicații asupra respectării principiului separării statului de cultele religioase, a neutralității statului în raport cu oricare dintre biserici și al neaprecierii legitimității credințelor religioase de către agenții statului. Temei pentru adresare a servit o scrisoare a Comisarului de poliție din Căușeni, care a fost trimisă preoților ortodocși din raion și prin care s-a cerut, invocîndu-se cerințele conducerii de vîrf a Republicii Moldova, Guvernului și a MAI, să fie organizată paza lăcașurilor, să fie asigurată fortificarea tehnico-materială a lăcașurilor cu instalarea semnalizării autonome.

Deputatul PDM Vladimir Filat a solicitat informații despre asigurarea cu gaze a consumatorilor, atenționînd că furnizorii de gaze, monopoliști pe piață, refuză să conecteze consumatorii în cazul în care aceștia nu achită plata pentru consumul preconizat în avans.

Deputatul Ivan Banari a solicitat Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene să informeze despre situația obținerii vizelor de intrare în România, precum și despre soluționarea demersurilor autorităților române de a deschide oficii consulare în orașele Bălți și Cahul.

Moțiuni

La 17 noiembrie 2006 un grup de 15 deputați (Valentina Golban, Igor Klipii, Oleg Serebrian, Veaceslav Untilă, Ion Pleșca, Vasile Grozavu, Anatol Onceanu, Ion Ciontoloi, Leonid Bujor, Vitalia Pavlicenco, Anatol Țăranu, Valentina Cușnir, Zoia Jalbă, Ion Neagu și Gheorghe Susarenco) au depus o moțiune prin care solicitau destituirea unor membri ai Guvernului pentru necunoașterea limbii de stat. Moțiunea îi viza pe ministrul Reintegrarii, Vasile Șova; ministrul Transporturilor și Gospodăririi Drumurilor, Miron Gagauz; ministrul Dezvoltării Informaționale, Vladimir Molojen; directorul Agenției pentru Construcții și Dezvoltarea Teritoriului, Igor Semenovcher și directorul Agenției Relații Funciare și Cadastru, Alexandr Bannicov. Parlamentul nu a examinat moțiunea în cadrul ședinței plenare, spicherul Legislativului informînd semnatarii că problema a fost examinată în cadrul Biroului permanent, unde au fost constatate încălcări ale procedurii de înaintare a moțiunii.


Guvern

2.1. Hotărîri

Hotărîrea privind extinderea aplicării SCERS pentru anul 2007. Guvernul a decis să prelungească pentru anul 2007 durata de acțiune a unor anexe la Strategia de Creștere Economică și Creștere a Sărăciei. Guvernul a constatat că instituționalizarea procesului SCERS în cadrul ministerelor de ramură și autorităților administrației publice locale nu a fost în toate cazurile reușită, a fost întîrziată implementarea anumitor capitole. Executivul consideră că nu ar fi oportună elaborarea unui nou plan de creștere economică care ar coincide cu anul finalizării Planului de Acțiuni UE-RM. În 2007 urmează a fi elaborat un nou proiect de planificare a dezvoltării strategice a țării pentru anii 2008-2011.

Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea teritorială a Republicii Moldova. Documentul este aprobat întru executarea Legii privind regimul stării de urgență, de asediu și de război și reglementează aspectele legate de organizarea, sarcinile, principiile de pregătire, modul de asigurare, completare și utilizare a formațiunilor de apărare teritorială.

Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la producerea și comercializarea vinului țărănesc (art.21 și 23, legea viei și vinului). Conform Legii viei și vinului, producerea și comercializarea vinului țărănesc urmează a se realiza în baza unui regulament special, care stabilește condițiile minime de calitate și inofensivitate care urmează a fi respectate în procesele respective.

Hotărîrea cu privire la delimitarea arealului vitivinicol. Conform documentului aprobat, arealul vitivinicol al Moldovei va fi delimitat în 4 regiuni (regiunile Sud și Centru vor concentra circa 90 la sută din suprafețele plantațiilor vinicole; regiunea Nord, regiunea Sud-Est), 22 de centre și 83 de plaiuri. Delimitarea arealelor vitivinicole se realizează pentru producerea vinurilor cu denumire de origine și va permite ajustarea condițiilor de fabricare a acestei categorii de vinuri în Moldova la cerințele Organizației Internaționale a Viei și Vinului. Delimitarea va permite ținerea unei evidențe în domeniu și, respectiv, va contribui la majorarea volumelor de vinuri de calitate superioară.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Planului de Acțiuni pentru susținerea țiganilor/romilor din Republica Moldova în anii 2006-2010. Documentul derivă din Planul Național de acțiuni în domeniul drepturilor omului, are menirea de a contribui la realizarea recomandărilor instituțiilor internaționale privind protecția minorităților etnice. În baza planului de acțiuni aprobat, un șir de ministere și instituții centrale urmează să elaboreze și aprobe planuri concrete de acțiuni în domeniu.

Hotărîri privind aprobarea unor proiecte de legi: cu privire la utilizarea resurselor regenerabile de energie; privind securitatea aeronautică.

2.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Participare la summit-ul CSI

Consiliul șefilor de guvern ale statelor membre CSI a avut loc pe data de 24 noiembrie în Minsk, Republica Belarus. Agenda a inclus 31 de chestiuni, dintre care 24 au fost aprobate fără discuții. În cadrul summit-ului a fost aprobat Planul de dezvoltare și sporire a eficacității colaborării între țările membre în domeniul economic în anii 2003-2010. Participanții au examinat și raportul conducătorului Centrului Antiteror al țărilor membre ale Comunității și un raport privind politica de cadre. Printre documentele semnate au fost proiectul Programului de colaborare în combaterea traficului de ființe umane pentru anii 2007-2010 și Strategia de colaborare în domeniul informatizării. Premierul Vasile Tarlev a avut o întrevedere cu Premierul Ucrainei, Viktor Ianukovici, și a participat la întîlnirea premierilor statelor CSI cu președintele Belarusiei, Aleksandr Lukașenko.

Evaluarea activității Consiliului Economic

Prim-ministrul a participat la o întrunire cu Consiliul Economic pe lîngă Guvern, în cadrul căreia au fost discutate aspecte ce țin de îmbunătățirea climatului de afaceri din Moldova și dezvoltarea economică a țării. Conform informației prezentate, în ultimii doi ani Consiliul a analizat și a dat avizele sale la un număr impunător de proiecte de hotărîri și inițiative legislative ale Guvernului ce vizează aspectul activității economice, contribuind la fortificarea dialogului stabilit între business și Guvern. În cadrul ședinței au fost evidențiate cele mai stringente probleme în activitatea de antreprenoriat și căile de soluționare ale acestora, a fost făcut un schimb de opinii referitor la organizarea următorului For al oamenilor de afaceri și la problemele care vor fi puse în discuție în cadrul acestuia.


Președinție

3.1. Decrete

La 21 noiembrie 2006, Președintele Republicii Moldova a semnat cîteva decrete privind acordarea și redobîndirea cetățeniei Republicii Moldova de către 19 persoane, printre acestea fiind și Ilie Ilașcu. Prin alte două decrete semnate de Vladimir Voronin, este aprobată renunțarea la cetățenia RM pentru 95 persoane.

Președintele RM a emis decrete privind conferirea unor distincții de stat:

3.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Participare la summit-ul CSI. Întîlnirea cu Președintele Federației Ruse

La 28 noiembrie Președintele Republicii Moldova a participat la ședința Consiliului șefilor de stat din Comunitatea Statelor Independente, desfășurată la Minsk, Belarus. Potrivit șefului statului, summit-ul a demonstrat că "nu s-a reușit înmormîntarea CSI, în pofida prognozelor și scenariilor de tot felul". Vladimir Voronin afirmă că "CSI mai posedă un potențial destul de bun pentru soluționarea diferitelor probleme bilaterale, de multe ori foarte dificile". "Consider că CSI a traversat, ca să zic așa, o stare de febră, după care începe o etapă absolut nouă în dezvoltarea ei. Nimeni nu vrea să renunțe la acel sistem de relații multilaterale, unic în felul său, care s-a stabilit în cadrul CSI. Lucrul acesta a fost deosebit de evident în cadrul reuniunii", a mai declarat Președintele RM în cadrul briefingului organizat pentru mass-media acreditată la președinție.

La finele întrevederii Președintelui Republicii Moldova cu Președintele Federației Ruse, Vladimir Voronin și Vladimir Putin au făcut declarații pentru presă, în care s-au referit la rezultatele convorbirilor purtate. Președintele Rusiei a menționat caracterul consistent al discuției avute cu omologul său moldovean, în cadrul căreia a fost examinat spectrul de probleme ce țin de relațiile bilaterale. Putin a evidențiat înțelegerile speciale în sfera livrării producției agricole pe piața din Rusia, colaborarea în sfera energetică. În contextul reglementării transnistrene, Vladimir Putin a menționat că s-a înțeles cu Vladimir Voronin privitor la desfășurarea în timpul apropiat a consultărilor la această temă. Președintele Republicii Moldova a declarat că este foarte satisfăcut de rezultatele întîlnirii cu omologul său din Federația Rusă, remarcînd că s-a reușit atingerea unor înțelegeri privind soluționarea celor mai importante probleme. Vladimir Voronin a menționat că partea moldovenească a întreprins un complex de măsuri menite să contribuie la asigurarea calității producției alcoolice și agricole, iar exportul va fi efectuat conform unor noi reguli, sub controlul permanent asupra calității producției. În contextul colaborării în sfera energetică, Președintele Moldovei a spus că partea moldovenească a elaborat cîteva proiecte investiționale, care sînt propuse companiei ruse "Gazprom" în vederea efectuării unor investiții comune în dezvoltarea sectorului energetic al Moldovei. Precizarea finală a Președintelui Federației Ruse la tema colaborării energetice a reiterat poziția anterioară despre "relațiile bazate pe principii de piață, dar în limite care să satisfacă ambele părți".

Stabilirea unor reglementări noi pentru exportul producției vitivinicole

La 30 noiembrie, Președintele Republicii Moldova a prezidat o ședință la tema regulilor care urmează a fi stabilite în organizarea exportului producției vitivinicole. Președintele a subliniat că aceste noi reguli și sarcini cuprind:

Preocupări pentru combaterea corupției în învățămînt

La 23 noiembrie 2006 Președintele Republicii Moldova a prezidat o ședință în problema combaterii corupției în sistemul educațional, în cadrul căreia Vladimir Voronin s-a arătat îngrijorat de amploarea manifestărilor de corupție atestate în sistem și de lipsa atenției cuvenite a Ministerului Educației și Tineretului pentru prevenirea și combaterea corupției în instituțiile subordonate. Concluziile șefului statului au fost bazate pe un "studiu operativ" efectuat selectiv în instituțiile de învățămînt preuniversitar din municipiul Chișinău, acestea fiind caracteristice și pentru majoritatea instituțiilor preuniversitare. În scopul reducerii influenței fenomenului Președintele RM a propus adoptarea unui complex de măsuri care să includă:

Îngrijorări privind examinarea îndelungată a litigiilor și petițiilor

Vladimir Voronin a prezidat o ședință cu participarea conducătorilor organelor de drept, de control și judiciare în probleme legate de tergiversarea procesului de examinare a petițiilor și adresărilor cetățenilor, a cazurilor penale și civile. Președintele RM a subliniat că nu trebuie admisă tărăgănarea examinării și soluționării petițiilor cetățenilor, adresărilor agenților economici, tergiversarea investigației judiciare și executării dosarelor judecătorești pe un șir de cauze civile și penale. Procesele durează ani în șir, ceea ce prejudiciază interesele cetățenilor, ale statului, diminuează credibilitatea organelor de stat, afectează imaginea țării în ansamblu. Această situație creează Republicii Moldova dificultăți la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, motiv pentru care șeful statului a solicitat urgentarea finalizării dosarelor tergiversate, în special a celor cu rezonanță socială sporită și a celor aflate în proces de examinare mai mult de un an, dar cu respectarea strictă și necondiționată a legislației.

Ideea revizuirii Constituției nu mai este sprijinită

Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință, în cadrul căreia s-a făcut un schimb de opinii pe marginea inițiativei legislative privind modificarea art. 46 din Constituție (anularea normei despre caracterul licit al dobîndirii averii). Deși modificarea respectivă a fost propusă în scopul eficientizării activității de combatere a fenomenelor corupției și spălării banilor, șeful statului a calificat drept inoportună excluderea din Constituție a normei privind prezumția caracterului licit al dobîndirii. Vladimir Voronin opinează că modificarea propusă ar veni în contradicție cu dreptul cetățeanului la proprietate privată și protecția acesteia, iar Constituția și în prezent prevede că bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate, în condițiile legii. Înainte de modificarea art.46 al Constituției, s-a propus desfășurarea unor dezbateri publice, în mass-media, pe marginea inițiativei legislative. Concomitent cu acest proces, șeful statului a accentuat necesitatea revizuirii cadrului legal cu privire la declarațiile de venituri, prin introducerea unui compartiment nou despre declarațiile de cheltuieli.

Întrevedere cu reprezentantul "Stîngii Europene"

Președintele RM, Vladimir Voronin, a avut o întrevedere cu Helmut Scholz, membru al Consiliului executiv al Partidului Stînga Europeană, membru al Consiliului executiv național, șef al Departamentului politică internațională al Partidului de Stînga PDS din Germania. În timpul discuției au fost abordate teme privind procesele democratice și rolul partidelor de stînga în Europa contemporană, Helmut Scholz informîndu-l pe Președintele moldovean despre ultimele evoluții ale mișcării politice de stînga europene (la ora actuală, Partidul Stînga Europeană întrunește 27 de formațiuni politice din 15 țări). Vladimir Voronin a menționat că experiența Partidului Stînga Europeană se bucură de un interes sporit din partea actualului partid de guvernămînt din Republica Moldova, aflat în proces de modernizare.

Evaluarea situației întreprinderilor cu probleme creditoare și financiare

La ședința axată pe situația întreprinderilor incluse în Acordul-memorandum cu Consiliul Creditorilor a fost audiată informația despre cele 150 de întreprinderi care activează în condiții de înghețare și restructurare a datoriilor. Președintele RM a indicat asupra necesității efectuării unei analize detaliate a situației financiar-economice a întreprinderilor vizate, astfel ca în baza rezultatelor analizei, în funcție de forma de proprietate și rolul întreprinderii în economia națională, să fie formulate propuneri de dezvoltare a acestor unități economice.

Atitudine umanitară

Pe 24 noiembrie Președintele Republicii Moldova a adresat un mesaj primarului general interimar al municipiului Chișinău, în cuprinsul căruia a declarat că susține demersurile Asociației de protecție a animalelor fără de adăpost cu privire la interzicerea practicii exterminării cîinilor vagabonzi și a altor animale comunitare. Vladimir Voronin a condamnat procedeele aplicate de specialiștii din cadrul primăriei capitalei, calificîndu-le drept antiumane, incompatibile cu modul de administrare a capitalei unui stat european. Conducerii municipiului Chișinău i s-a solicitat să întreprindă acțiuni pentru eliminarea metodelor de exterminare aplicate în prezent și neadmiterea pe viitor a unor atare manifestări barbare. La scurt timp după lansarea mesajului, primăria capitalei a decis alocarea în suburbiile capitalei a unui teren pentru deținerea animalelor fără stăpîn.

Dezvoltarea sportului

Vladimir Voronin a prezidat o ședință la tema dezvoltării sportului în Moldova, în cadrul căreia a fost informat despre proiectul de optimizare a instituțiilor subordonate Agenției Sportului (recent creată). Vladimir Voronin a salutat ideea reformării, în scopul creării condițiilor optime pentru promovarea și dezvoltarea sportului. Președintele a remarcat rolul important care îi revine Agenției Sportului în promovarea sportului în republică, menționînd necesitatea bunei organizări a activității acestei structuri recent instituite și sprijinind ideea creării subdiviziunilor teritoriale ale Agenției Sportului. Președintele Moldovei a reiterat necesitatea amenajării, în localitățile rurale a terenurilor de sport, conform cerințelor moderne. În vederea perfecționării mecanismului de finanțare a sportului, a fost lansată propunerea examinării și preluării experienței avansate în domeniu din alte țări. Vladimir Voronin a menționat și rolul important al disciplinei "educația fizică" în învățămîntul secundar general.


Relații externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

În cadrul a două reuniuni desfășurate în luna noiembrie, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a continuat dezbaterile asupra executării Hotărîrii Curții Europene a Drepturilor Omului pe cauza "Ilașcu și alții vs Republica Moldova și Federația Rusă". Delegația Finlandei, în numele Președinției UE, a reiterat îngrijorările referitor la nesoluționarea cazului și a chemat statele reclamate să întreprindă toate măsurile necesare în vederea eliberării imediate a lui Andrei Ivanțoc și Tudor Petrov-Popa. Reprezentantul Finlandei a reiterat aprecierile că tergiversarea executării definitive a hotărîrii în cauză torpilează autoritatea Consiliului Europei și credibilitatea sistemului continental de protecție a drepturilor omului. De asemenea, în numele statelor membre ale UE, Delegația Finlandei a solicitat transmiterea către ONU și OSCE a celei de-a IV-a Rezoluții Interimare cu privire la cauza Ilașcu, însă la solicitarea delegației Federației Ruse adoptarea deciziei la acest subiect a fost amînată pentru 6 decembrie.

La întrevederea spicherului Parlamentului Moldovei, Marian Lupu, cu delegația Secretariatului General al Consiliului Europei, condusă de Directorul General pentru Afaceri Politice, Jean-Louis Laurens, au fost discutate relațiile dintre Republica Moldova și Consiliul Europei. Funcționarul CE a salutat eforturile conducerii Parlamentului moldovean în implementarea Programului calendaristic al acțiunilor legislative ce vizează angajamentele Republicii Moldova față de Consiliul Europei. Jean-Louis Laurens a accentuat progresele înregistrate în cooperarea cu societatea civilă, reforma judiciară, combaterea corupției. Interlocutorii au discutat eventualele componente și priorități ale următorului document de asistență din partea organizațiilor europene.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a acceptat să examineze în regim de urgență dosarele, intentate la cererile a 3 școli cu predare în limba română din Transnistria, care acuză Guvernele Republicii Moldova și Rusiei de încălcarea mai multor drepturi fundamentale, inclusiv a dreptului la instruire și la nediscriminare. Într-un interviu acordat Agenției INFOTAG, Ion Manole, președintele asociației "Promo-Lex", care reprezintă instituțiile de învățămînt din Transnistria la CEDO, a precizat că 2 școli, liceul "Evrica" din Rîbnița și liceul "Alexandru cel Bun" din Bender, au depus plîngeri la CEDO încă în anul 2004, cînd regimul separatist de la Tiraspol le-a interzis activitatea pe motiv că ele nu au fost reînregistrate. Școala din Grigoriopol a depus o plîngere la CEDO în anul curent. Manole a presupus că CEDO a acceptat examinarea celor 2 dosare "datorită situației școlii din Grigoriopol, în cazul căreia încălcarea drepturilor fundamentale ale omului are loc sistematic, timp de mai mulți ani". Pînă la 14 decembrie, Guvernele Moldovei și Rusiei trebuie să-și prezinte la CEDO observațiile pe marginea celor 2 dosare. Reprezentanții celor 3 școli acuză Rusia că se face vinovată de încălcarea drepturilor lor, pentru că a contribuit la apariția și menținerea regimului separatist de la Tiraspol. Guvernul Moldovei este acuzat de faptul că nu poate garanta respectarea drepturilor fundamentale ale omului pe teritoriul republicii, regiunea transnistreană fiind parte a Republicii Moldova.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

Pe 22 noiembrie la Bruxelles s-a încheiat reuniunea trilaterală Uniunea Europeană - Republica Moldova - Ucraina în probleme de frontieră. Participanții la reuniune au luat în dezbatere mai multe probleme ce țin de cooperarea cu Misiunea UE de asistență la frontiera moldo-ucraineană, controlul comun al frontierei, demarcarea frontierei dintre cele două state. În prezența Comisarului european pentru relații externe, Benita Ferrero-Waldner, la Bruxelles a fost semnat Protocolul între Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova și Administrația Serviciului Grăniceresc de Stat al Ucrainei cu privire la schimbul de informații în probleme de frontieră.

Pe 30 noiembrie la Odesa s-a desfășurat a IV-a reuniune a Consiliului Consultativ al Misiunii UE de Asistență la Frontieră în Republica Moldova și Ucraina (EUBAM), care a reunit oficiali ai ministerelor de externe, serviciilor vamale și de grăniceri din Ucraina și Republica Moldova, reprezentanți ai președinției UE și Comisiei Europene, Misiunii UE de Asistență la Frontieră, Misiunii OSCE în Moldova, Organizației Internaționale pentru Migrație, Reprezentantul Special al UE pentru RM. În cadrul reuniunii, generalul Ferenz Banfi, conducătorul EUBAM, a prezentat Raportul Misiunii pentru primul an de activitate. Au fost apreciate pozitiv acțiunile desfășurate, care contribuie la instituirea unui control eficient la hotarul moldo-ucrainean și au fost salutate implementarea adecvată a Declarației Comune din 30 decembrie 2005, a Protocoalelor privind schimbul de informații între serviciile vamale și de grăniceri ale RM și Ucrainei. Membrii Consiliului Consultativ au susținut continuarea implementării proiectelor de asistență și inițiativele EUBAM pentru anul 2007 vizînd implicarea structurilor de drept din ambele state în vederea cercetării delictelor identificate la frontieră, intensificarea cooperării cu agențiile UE (FRONTEX, EUROPOL etc.), colaborarea sporită în problematica migrației, precum și lansarea unei campanii publice de informare în domeniul anticorupției.

Republica Moldova a exportat în primele nouă luni ale anului curent în țările Uniunii Europene mărfuri în valoare de circa 240 milioane dolari SUA, cu 6,5 la sută mai mult decît în perioada similară a anului trecut. Conform datelor Biroului Național de Statistică, în ianuarie-septembrie 2006 volumul mărfurilor autohtone exportate în Marea Britanie s-a majorat de aproape 3 ori, în Franța - de 1,7 ori, Slovacia - cu 35,2 la sută, Polonia - cu 18 la sută. Principalele grupe de mărfuri la exportul pe piața UE sînt produse alimentare, băuturi și tutun, materiale textile și articole din acestea, produse vegetale, încălțăminte. În aceeași perioadă, agenții economici din Moldova au importat din țările UE mărfuri și produse în valoare de circa 560 milioane dolari SUA, cu 6 la sută mai mult comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2005.

Republica Moldova - România

În interviul acordat publicației germane "Frankfurter Rundschau" Președintele României, Traian Băsescu, a declarat că România vrea să convingă statele membre ale UE să preia Republica Moldova în pachetul de aderare pentru Balcanii de Vest. Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Moldovei, Andrei Stratan, a calificat declarația lui Traina Băsescu drept "foarte importantă", ea venind în susținerea eforturilor depuse în ultima perioadă de autoritățile Moldovei. Referindu-se la sprijinul acordat de România în procesul de aderare la UE, Andrei Stratan a declarat că se mizează pe susținerea tuturor țărilor-membre ale UE și "faptul că România ne va acorda asistență este un lucru normal și așa ar trebui să fie. Am solicita și celorlalte state-membre ale UE să împărtășească poziția României, pentru ca Moldova să fie inclusă în pachetul sud-est european de aderare la comunitatea europeană".

La conferința de presă susținută cu ocazia Zilei Naționale a României, ambasadorul României la Chișinău, Filip Teodorescu, a declarat că relațiile între România și Republica Moldova nu pot fi decît de parteneriat privilegiat și, o dată cu aderarea României la UE, sprijinul pentru Republica Moldova va avea o conotație deosebită. "Sîntem convinși că Moldova merită un destin european. Din această convingere profundă rezultă angajamentul de a o sprijini, pentru a fi martorii succesului transformării acestei țări și al racordării ei în spațiul valorilor europene", a spus Teodorescu. Ambasadorul a subliniat că România sprijină realizarea Planului de Acțiuni Republica Moldova-UE, pornind de la prioritățile imediate ale Chișinăului și de la modalitățile de sprijin pe care România îl poate oferi.

În cadrul aceleiași conferințe de presă, Ambasadorul României s-a arătat îngrijorat de numărul mic de cereri depuse pentru obținerea vizelor de către cetățenii moldoveni care vor să călătorească în România începînd cu 1 ianuarie 2007. Filip Teodorescu a declarat că la consulat sînt depuse zilnic un număr de circa 50-70 cereri individuale și colective de la cetățeni moldoveni care obișnuiesc să petreacă sărbătorile de iarnă (pe stil vechi) în România și "există temei să considerăm că în ultimele zile ale lunii decembrie numărul de cereri de vize vor crește considerabil, lucru care ar crea mari dificultăți funcționarilor de la consulat, care fizic nu vor reuși să elibereze vize în termen de 2-5 zile sau în regim de urgență". Ambasadorul României la Chișinău a mai spus că Ambasada a întreprins diligențele necesare pentru deschiderea, într-un termen cît mai scurt, a două consulate generale, cu sediul la Cahul și Bălți și că așteaptă de la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene primirea acordului, pentru a putea întreprinde măsurile de ordin logistic pentru ca cele două consulate să devină funcționale. "Deschiderea rapidă a acestor reprezentanțe depinde și de reacțiile prompte ale autorităților de la Chișinău", a opinat ambasadorul român.

Conform datelor unor recente sondaje de opinie, un număr considerabil de moldoveni doresc să obțină cetățenie română, însă un număr relativ mic se consideră români. Conform datelor Barometrului Opiniei Publice pentru noiembrie 2006, realizat de Institutul de Marketing și Sondaje "IMAS-INC Chișinău": 51 la sută din populația Republicii Moldova își dorește să obțină cetățenie română, în timp ce doar 14 la sută se consideră români; din numărul persoanelor care preferă redobândirea cetățeniei române, 85 la sută intenționează în baza acesteia să plece peste hotare, iar fiecare al cincilea a declarat că astfel va avea posibilitatea să muncească legal în România. Un procent dintre cei chestionați au declarat că au deja pașaport român, 8 la sută consideră că acesta se va obține mai greu după aderarea României la Uniunea Europeană. Datele Barometru de Opinie Publică realizat de Centrul de Sociologie a Comunităților și Studii de Gen (CSCSG), la comanda Institutului de Politici Publice, relevă că: circa 18 la sută din respondenți au depus deja actele pentru redobîndirea cetățeniei române, iar 10 la sută au deja pașapoarte.

Conform comunicatului Poliției de Frontieră române, a fost anihilată o rețea de traficanți români care au racolat mai mulți cetățeni moldoveni pentru muncă în țările spațiului Schengen. Cei cinci membri ai rețelei de traficanți sînt suspectați că au facilitat trecerea frauduloasă a mai multor cetățeni moldoveni și români, în baza unor documente românești de călătorie falsificate. În urma investigațiilor s-a stabilit că rețeaua de traficanți a activat din anul 2002, prin intermediul ei au fost traficați cel puțin 20 de cetățeni moldoveni și români. Recent, opt cetățeni ai Moldovei, au fost reținuți de către polițiștii de frontieră la granița româno-ungară, cînd încercau să treacă ilegal frontiera din vecinătatea Vămii Borș, ghidați telefonic de o persoană din Republica Moldova pentru a ajunge la muncă în Italia.

Republica Moldova - Federația Rusă

Urmare a discuțiilor purtate între președinții Federației Ruse și al Republicii Moldova, s-a ajuns la un consens în problemele ce țin de livrările de produsele agricole și de vinuri moldovenești pe piața rusă, au fost discutate și chestiuni privind colaborarea în plan energetic, dar deocamdată fără rezultate clare. Discuțiile privind reglementarea transnistreană au avut caracter general, fiind apreciate eforturile comune de reluare a negocierilor politice în formatul anterior.

În cadrul celei de-a opta ședințe a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare economică și comercială au fost semnate cîteva documente: privind cooperarea în sfera umanitară pentru anul 2007; privind cooperarea între ministerele responsabile de sfera instruirii și educației; între academiile de științe; despre reglementarea problemelor datoriei valutare interne de stat a fostei URSS și reglementarea datoriei RM față de Federația Rusă. Zinaida Greceanîi, conducătorul comisiei din partea Moldovei, a declarat că discuțiile au fost constructive și partea moldovenească speră ca pînă la sfîrșitul anului să poată obține soluții durabile și convenabile pentru problema prețului la gazele naturale și reluarea exportului de vinuri.

Primul-ministru al Moldovei, Vasile Tarlev, a declarat că țara noastră dorește ca Federația Rusă să devină cît mai curînd membru al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), dar pînă la acest moment ar trebui soluționate anumite probleme în plan bilateral și în special, cele referitoare la colaborarea în sectorul energetic. Un aspect principial îl constituie procedura perceperii TVA pentru gazul importat la punctul final (în Republica Moldova), conform normelor OMC.

La 18 noiembrie, viceministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Grigori Karasin, a avut o întrevedere cu așa-zisul președinte al Transnistriei Igor Smirnov. Conform comunicatului oficial al MAE rus, au fost abordate problemele situației din regiune și reglementarea transnistreană, cu luarea în considerație a "piedicilor pentru reluarea dialogului, create de măsurile unilaterale de interdicție aplicate agenților economici din Transnistria". Au fost examinate și chestiuni privind realizarea înțelegerilor convenite anterior la nivelul Guvernului Federației Ruse, despre dezvoltarea colaborării interdepartamentale. În cadrul schimbul de opinii a fost remarcată intenția Federației Ruse de a acorda și în continuare ajutorul maxim necesar pentru restabilirea climatului de încredere și reducerea nivelului de confruntare între părțile conflictului transnistrean, în spiritul activizării în ultima perioadă a dialogului ruso-moldovenesc. Igor Smirnov a informat autoritățile ruse despre pregătirea alegerilor din regiune, în cadrul cărora va candida pentru un nou mandat prezidențial.

Moldova în lume

A fost semnat Acordul privind reeșalonarea datoriei externe a Republicii Moldova față de Japonia, în valoare de 15,4 milioane dolari SUA. Documentul bilateral prevede reeșalonarea pînă în anul 2022 a datoriei Republicii Moldova față de Japonia, în conformitate cu prevederile Protocolului privind restructurarea datoriei externe, semnat în mai 2006 de către Clubul Creditorilor de la Paris și Guvernul Republicii Moldova. Recent Chișinăul a reușit să reeșaloneze datorii externe circa 14 milioane dolari SUA) față de alți doi creditori externi, Italia și SUA. În timpul apropiat urmează a fi stabilită data semnării acordurilor cu Federația Rusă și Germania.


Studii, analize, comentarii

Leul - "sfînta coloană" a economiei
Iurie Gotișan

La 29 noiembrie a.c. s-au împlinit 13 ani de cînd Banca Națională a Republicii Moldova a introdus în liberă circulație propria monedă - leul moldovenesc. Este o perioadă de timp nu prea mare, dar nici prea mică și fără îndoială că în pofida tuturor dificultăților prin care i-a fost dat să treacă banca centrală a reușit să evite o criză de sistem îndeplinind rolul unui paznic care asigură stabilitatea "sfintei coloane" a economiei - "leul puternic". Nu vreau să judec evoluția pieței monetare și sistemului bancar moldovenesc după cum am făcut-o în mai multe comentarii și analize ale mele, nu asta interesează cititorul nostru sau cetățeanul de rînd. Mă voi opri doar asupra unor tendințe legate de leul moldovenesc și piața valutară, și anume asupra cursului de schimb, aspecte ce sînt interesante pentru toată lumea.

Întrebarea pe care și-o pune oricine citește sau ascultă previziuni valutare, cu gîndul la ratele de la casele de schimb valutar, la variațiile salariului negociat în valută ori la afacerile pe care urmează să le încheie e una exactă: cît va fi leul sau cu cît vom cumpăra dolarul? Cu 13 lei? Sau cu 14? Dar euro-ul cît va fi? Pe parcursul ultimelor două luni, leul moldovenesc s-a apreciat ușor față de dolar, dar s-a depreciat constant comparativ cu euro. Aprecierea leului în raport cu dolarul probabil că a fost provocată de creșterea remitențelor valutare, determinată în mare parte de transferurile moldovenilor care muncesc peste hotare. În plus, ca rezultat al aprecierii avantajat este Guvernul, cel care în ultimă instanță cumpără agenți energetici, cum ar fi spre exemplu gazele naturale.

În același timp, evoluția evenimentelor de pe piața valutară internă din ultima perioadă, caracterizată prin creșterea prețurilor (implicit a ratei inflației care a înregistrat un nivel de 10,9% pentru cele zece luni ale anului), semnalează perpetuarea unor riscuri valutare. După toate aparențele, aprecierea leului față de dolar mai poate fi și un rezultat al politicii monetare a BNM axate pe controlul riguros al bazei monetare (M0), adică a numerarului aflat în circulație și sumele pe care le dețin băncile în cont la banca centrală. Un alt factor care a dus la deprecierea dolarului se datorează scăderii puternice a dolarului în raport cu euro pe piețele internaționale. În plus, aprecierea monedei naționale ar putea fi și artificială, deoarece lipsește suportul unei creșteri economice.

În cele din urmă, există și o explicație a majorării dobînzilor de către băncile comerciale în actualele condiții de apreciere nominală a leului față de dolar. Probabil că băncile nu doresc să-și direcționeze plasamentele în valută străină, iar ca rezultat vor fi silite să micșoreze volumul creditelor acordate sectorului real al economiei, deci implicit cresc și ratele dobînzilor. Însă dacă ratele relativ înalte ale dobînzii se vor păstra, piața valutară ar putea fi captivă unor intrări de capital pe termen scurt, care pot conduce la o apreciere mai mare în termeni reali a leului, antrenînd la rîndul diminuarea încasărilor la export și creșterea în continuare a deficitului comercial.

În ceea ce privește moneda unică, previziunile noastre de pînă la 17,5 lei pentru un euro pentru sfîrșit de an s-au adeverit pînă la urmă. Nu este exclus că deprecierea leului față de euro a fost condiționată de intervențiile băncii centrale pe piața valutară, adică banca a influențat căderea leului pentru a ajuta exporturile. Deoarece se știe bine ca rezultat al deprecierii profitori sînt exportatorii. O dovadă în plus o arată creșterea exporturile spre țările Uniunii Europene în T3'2006 cu peste 9%. Dar e posibil ca deprecierea leului să fi fost susținută și de cererea mare de cumpărare de valută (euro) a importatorilor. Era și de așteptat că la finele anului să vedem o depreciere a leului în raport cu euro. Spuneam mai sus că BNM ar fi forțat deprecierea, mai ales că majoritatea investitorilor externi (în particular cei din Vest) își repatriază profiturile la sfîrșit de an, respectiv pentru a cumpăra euro ei vor aloca mai mulți lei, ceea ce este de fapt un lucru bun.

Bineînțeles, piața valutară, ca și celelalte piețe, este guvernată de reguli standard economice, respectiv și cursul de schimb se formează în funcție de raportul dintre cererea și oferta de pe această piață. Se știe că piețele valutare mai sînt influențate și de alți doi factori importanți: deficite comerciale ce au nevoie de finanțare și fluxurile de capital ce se investesc într-o economie. Acestea la rîndul lor creează cererea și oferta pentru o valută, deci prețul acesteia în raport cu alte valute. Care însă ar putea fi implicațiile cursului de schimb asupra realității economice din Republica Moldova abordate prin prisma acestor doi factori?

Permanența unei balanțe comerciale negative (de 1,1 miliarde USD în primele nouă luni) poate fi un alt factor care ar exercita presiuni asupra cursului leu/euro. Însă, transferurile valutare aflate în creștere și pe care presa locală le califică drept importante și capabile să acopere mărimea deficitului comercial, nu reprezintă decît o sursă aleatorie de finanțare. Investițiile străine directe, la rîndul lor, sînt ușor reversibile, nemaivorbind de instabilitatea tipică a "banilor fierbinți" (eng. hot money), adică a fluxurilor speculative de pe piața valutară. Luînd toate acestea în considerare, aparenta finanțare a deficitului comercial prin fluxuri autonome pare mai puțin sigură la prima vedere.

Potențiale prognoze...

Credem că și în continuare BNM va practica un regim valutar dirijat, mai ales pentru a ține în frîu inflația deoarece actualmente stabilitatea prețurilor este prioritatea nr. 1 a BNM.

Mai mulți experți internaționali prognozează o cădere continuă a dolarului în raport cu euro, iar principalul motiv al acesteia ar trebui căutată în SUA.

Deși dolarul pierde din poziții și valoare pe toate piețele internaționale și naționale, raportul leu/dolar rămîne relativ stabil, chiar cu o mică depreciere reală a leului în ultima perioadă.

Pe plan mondial raportul de schimb va fi forțat de performanțele economiei americane și cea europeane, de prețul petrolului, de politica BCE și a Rezervei Federale Americane.

Evoluțiile pe piața valutară internațională cu certitudine vor influența balanța de plăți a Moldovei. În situația în care majoritatea contractelor de export prevăd prețuri fixate în dolari, iar prețurile de import (cu excepția resurselor energetice) în euro (sau în dependență de euro) avem o situație tot mai nefavorabilă a balanței comerciale. Este cert că și în 2006 vom avea "supraperformanță" la capitolul deficit comercial.

Aprecierea leului față de dolar îi va avantaja pe cei ce primesc salariile în lei și doresc să-și facă rezerve sau economii procurînd valută străină (și invers îi dezavantajează în cazul euro), ei bineînțeles că cîștigă la schimb în cazul dolarului și pierd în cazul valutei europene. Sînt dezavantajați angajații ce primesc salariile în dolari americani sau cel puțin acestea sînt nominalizate dolari, evident că ei sînt cei ce vor pierde ca urmare a schimbului în lei.

Sîntem de părerea că leul moldovenesc va fi supus unor presiuni la începutul anului viitor și am putea asista la o depreciere din cauza creșterii prețurilor interne, de o modestă promovare a exporturilor, precum și de influențele negative a unor piețe financiare din regiune. Este dificil de prevăzut evoluția monedei naționale la începutul lui 2007. Cu toate acestea, estimăm un curs de aproximativ 13,1-13,4 lei/dolar și 17,2-17,6 lei/euro.


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]