ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20070131/index.shtml


e-journal, an. V, nr. 88, 1–31 ianuarie 2007

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Guvern

1.1. Numiri. Remanieri

Iurie Bucincschi este eliberat din funcția de consilier principal de stat în domeniul dezvoltării sociale, în legătură cu numirea în funcția de șef al Direcției protecție socială a municipiului Chișinău.

1.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la aprobarea Planului detaliat de implementare a Strategiei de reformă a administrației publice centrale (APC) pentru anul 2007. Sînt constatate realizările din anul 2006, care s-au rezumat la: – efectuarea analizei funcționale a 159 de autorități și organe publice centrale și a 24 servicii publice desconcentrate (în rezultatul analizei au fost reorganizate sau create diverse autorități; a fost efectuate reduceri de personal); – inițierea elaborării proiectului legii cu privire la serviciul public și statutul funcționarului publica, a proiectului legii privind administrația publică centrală; constituirea Fondului fiduciar pentru susținerea reformei. În procesul de realizare a reformei APC s-au constat rezerve la capitolul participării și comunicării, conștientizării și promovării printre funcționarii publici, precum și referitoare la capacitățile de planificare strategică, de elaborare a politicilor sectoriale, de valorificare a potențialului competențelor funcționale. Planul aprobat conține peste 40 de acțiuni, în șase domenii prioritare ale reformei APC.

Hotărîrea pentru aprobarea planului de acțiuni privind implementarea Planului Preliminar de Țară în cadrul programului SUA "Provocările Mileniului". Programul are ca obiectiv prevenirea și combaterea corupției, în acest scop urmînd a fi acordată asistență financiară în sumă de 24,7 milioane USD.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Strategiei naționale de instruire a funcționarilor publici și aleșilor locali, pentru anii 2007–2010. Printre obiectivele Strategiei sînt incluse consolidarea capacităților instituționale pentru instruire și sporirea standardelor de instruire. Documentul conține 28 de activități menite să contribuie la realizarea obiectivelor stabilite, în perioada 2007–2009.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Planului de acțiuni prioritare privind implementarea în anul 2007 a Planului de Acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană. Documentul nu a fost consultat public, persoanele și instituțiile interesate nu au avut posibilitate să se expună asupra măsurilor incluse și a modalităților de implementare a acestora.

Hotărîrea cu privire la patenta de întreprinzător. Documentul obligă Camera Înregistrării de Stat, Ministerul Afacerilor Interne și Centrul de Terminologie (pe lîngă AȘM) să presteze, cu titlu gratuit, toate serviciile privind înregistrarea întreprinzătorilor individuali, în baza patentelor de întreprinzător deținute anterior. Ministerele, alte autorități administrative centrale, precum și instituțiile implicate vor monitoriza și informa semestrial Ministerul Economiei și Comerțului despre cheltuielile efectiv suportate la prestarea serviciilor de înregistrare a întreprinzătorilor individuali, iar ulterior, Guvernul va determina modul de acoperire a cheltuielilor respective. Experții presupun că adoptarea hotărîrii a fost determinată de proteste inițiate de către deținătorii de patente și nedorința acestora de a se înregistra în calitate de entități juridice ce presupun cheltuieli de administrare, impozite și taxe mult mai mari ca în cazul activității antreprenoriale pe bază de patentă.

Hotărîrea privind crearea sistemului informațional integrat automatizat în domeniul migrației. Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de beneficiar, în comun cu Ministerul Dezvoltării Informaționale, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerul Economiei și Comerțului, Serviciul Grăniceri, Serviciul Vamal și Serviciul de Informații și Securitate urmează să creeze și implementeze, pînă la 1 septembrie 2007, Sistemul informațional integrat automatizat în domeniul migrației (resursă informațională departamentală în cadrul resursei informaționale de bază "Registrul de stat al populației").

Hotărîrea cu privire la dezvoltarea rețelei de supermarkete. Ministerul Economiei și Comerțului va organiza un concurs internațional pentru selectarea unui investitor ce va construi o rețea de supermarkete pe teritoriul Moldovei (în perioada 2007–2011). Valoarea proiectului investițional se estimează la 15 mln dolari SUA, decizia este luată în scopul modernizării comerțului interior, al creării locurilor de muncă și atragerii de investiții în diverse regiuni ale țării. Observatorii remarcă că anterior Președintele RM a cerut Guvernului să elaboreze noi strategii în domeniul dezvoltării comerțului interior, cu scopul de face ordine în acest domeniu. În prezent, comerțul este una din sferele de activitate cele mai profitabile și dinamice, în condițiile creșterii permanente a importului de produse, businessul respectiv, dacă este unul extins, constituie o investiție destul de rapid recuperabilă, cu riscuri mici.

Hotărîri privind aprobarea unor proiecte de legi:

Hotărîrea privind retragerea din Parlament a proiectului de lege privind partidele și alte organizații social-politice. Proiectul respectiv a fost înaintat încă în anul 2000 și a fost adoptat de Parlament în prima lectură. Documentul este retras de Guvern în legătură cu adoptarea recentă în prima lectură a unui nou proiect de lege cu privire la partide, inițiat de reprezentanții cîtorva fracțiuni parlamentare.

Hotărîrea privind organizarea recensămîntului agricol. În cadrul respectivei activități (care va demara în anul 2008), vor fi evaluate suprafața terenurilor agricole, numărul de pomi fructiferi și butași de viță-de-vie, efectivul de animale, parcul de mașini, populația antrenată în sectorul agrar. Potrivit unor estimări prealabile, pentru realizarea recensămîntului vor fi necesare circa 5,5 mln de euro, bani care urmează a fi atrași de la organismele internaționale specializate.

1.3. Ședințe. Decizii. Declarații

Audierea rapoartelor despre dezvoltare

În cadrul unei ședințe convocate de Prim-ministru, au fost audiate rapoarte privind rezultatele preliminare de dezvoltare economică a Moldovei în anul 2006. Ministrul Finanțelor a informat că legea bugetului pe anul 2006 a fost executată cu o depășire esențială a acumulărilor planificate (la bugetul de stat au fost acumulate venituri în sumă de 11 mlrd 89 mln lei, ceea ce constituie cu 173,7 mln lei mai mult față de planul rectificat). Ministrul Economiei și Comerțului a informat că evoluția indicatorilor economici și sociali în anul 2006 confirmă menținerea stabilității macroeconomice și îmbunătățirea treptată a nivelului de trai al populației (în ianuarie-septembrie PIB-ul a înregistrat o creștere de 4,6% și conform prognozelor, creșterea totală a PIB pe anul ar constitui peste 4%). Potrivit Guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei Leonid Talmaci, sistemul bancar a înregistrat o dezvoltare esențială (la finele anului 2006 rezervele valutare internaționale ale BNM constituiau 775 mln de dolari, activele băncilor comerciale au continuat să crească, atingînd la finele anului indicele de cca 20 mlrd de lei). Primul-ministru a cerut asigurarea unui control strict asupra realizării sarcinilor trasate în programele, strategiile și planurile aprobate, precum și asupra onorării obligațiilor asumate față de partenerii internaționali. El a reiterat necesitatea acordării atenției deosebite atragerii unui flux stabil și de lungă durată a investițiilor în sectoarele economiei naționale cu un potențial sporit de competitivitate și orientate la export.

Crearea unui sistem centralizat de gări auto

Problema transportului de călători și bagaje a fost discutată la o ședință de lucru prezidată de Primul-ministru. Responsabilii din cadrul ministerelor competente au menționat stabilirea unei conlucrări eficiente în domeniul dezvoltării transportului de călători și a legalizării acestuia, ca urmare a măsurilor întreprinse situația schimbîndu-se esențial. Cu toate aceste, mai persistă scheme și mecanisme de evaziuni fiscale, inclusiv în sistemul de evidență și salarizare a angajaților (potrivit datelor inspectoratului fiscal, încasările reale de la transportarea pasagerilor sînt de 6,5 ori mai mari decît cele declarate de transportatori). Primul-ministru s-a referit la necesitatea creării unui sistem centralizat de autogări și deschiderea a cel puțin unei gări auto în fiecare raion, fiind creat un grup de lucru care urmează să analizeze situația din domeniu, practica internațională și să propună un plan de acțiuni concrete de redresare. Grupul de lucru va trebui să elaboreze un mecanism eficient de stabilire a condițiilor tehnice pentru transportarea conformă a pasagerilor și va elabora un mecanism de calculare a tarifelor pentru călătorie.

Noi preocupări pentru prețurile de conectare la conducte

Guvernul a audiat o informație despre tergiversarea elaborării Instrucțiunilor metodice privind implementarea în practică a "Modului de formare a prețurilor pentru proiectarea și construcția sistemelor de alimentare cu gaze naturale și apă potabilă". În rezultat discuțiilor, s-a decis ca Guvernul va reglementa modul de formare a prețurilor pentru proiectarea și construcția sistemelor de alimentare cu gaze naturale a populației. Decizia este motivată de faptul că antreprenorii care execută aceste lucrări stabilesc tarife exagerate și locuitorii țării nu-și pot racorda locuințele la conductele de gaze naturale. Conform datelor Agenției Construcții și Dezvoltare a Teritoriului, pentru racordarea la gazoduct a unei locuințe cheltuielile reale ar constitui circa 1200 lei (circa 100 USD), iar proprietarii sînt nevoiți să achite 10- 15 mii lei (peste 1000 USD).

Revizuirea politicii subvenționării în agricultură

Prim-ministrul Vasile Tarlev a participat la o întrunire cu reprezentanți ai sectorului agroalimentar, axată pe politica de subvenționare a sectorului agricol al Moldovei. Potrivit informației Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în anul 2006 fondul de subvenționare directă a producătorilor agricoli a constituit 220 mln de lei, pentru anul 2007 fondul de subvenționare constituie 240 mln de lei. În 2007 se propune lărgirea categoriilor de culturi și activități agricole subvenționate (acordarea subvențiilor pentru susținerea dezvoltării producției agroalimentare ecologice, înființarea plantațiilor nucifere, restituirea TVA de la procurarea tehnicii agricole). Agenții economici solicită direcționarea fondurilor în activitățile investiționale, pentru a spori competitivitatea mărfurilor produse.

Ședința Consiliului Colegial al CCCEC

În discursul rostit la ședință, Primul-ministru a apreciat că au fost obținute rezultate pozitive în realizarea Planului de acțiuni pentru realizarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a corupției, la capitolul combaterii criminalității economico-financiare. În același timp, au fost remarcate și multe probleme care necesită soluționare:

Consiliul colegial al Ministerului Finanțelor

Audiind rapoartele prezentate în cadrul ședinței, Primul-ministru a evidențiat realizarea eficientă a legii bugetului pe anul 2006 și creșterea veniturilor bugetare față de planul anual, solicitînd impulsionarea ritmurilor de acumulare a veniturilor bugetare în 2007. Vasile Tarlev a mai evidențiat:

Consiliul colegial al Ministerului Justiției

Deși a remarcat că aparatul central și subdiviziunile Ministerului Justiției își execută funcțiile ce le revin, în activitatea Ministerului persistă mai multe neajunsuri și restanțe:

Noi preocupări privind salarizarea bugetarilor

Primul ministru a declarat în cadrul ședinței convocate la inițiativa Confederației Sindicatelor Libere "Solidaritate", că Guvernul este preocupat de starea actuală de lucruri în domeniul salarizării lucrătorilor din sfera bugetară, în special din ramurile educației și culturii. Audiind propunerile liderilor de sindicate din mai multe ramuri, șeful executivului a dispus funcționarilor responsabili să urgenteze finalizarea analizei situației în domeniu și să formuleze propuneri de modificare a Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Insatisfacții în legătură cu asamblarea troleibuzelor și tractoarelor

La o ședință de lucru privind asamblarea în Republica Moldova a troleibuzelor și tractoarelor, Primul-ministru a apreciat nesatisfăcător acțiunile persoanelor responsabile, subliniind că deși cîștigătorul tenderului și-a asumat obligația de a lansa producerea, pînă în prezent activitățile propriu-zise nu au demarat. Vasile Tarlev a cerut anularea rezultatelor concursului respectiv, pe motiv de neexecutare a condițiilor contractuale și anunțarea unui nou tender de selectare a unui investitor care deține potențial și un interes real pentru producerea troleibuzelor în Moldova. Pentru desfășurarea neeficientă a concursului și monitorizarea ineficientă a executării contractului, premierul a anunțat mustrări aspre membrilor comisiei de tender. Șeful Executivului a subliniat importanța majorării volumului de producere a tractoarelor moldovenești, arătîndu-se îngrijorat de ritmurile lente de dezvoltare a uzinei "Tracom" și solicitînd implementarea, în termene restrînse, a unui plan de restructurare a întreprinderii.

Ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană

La prima ședință din anul 2007 a fost efectuat un bilanț al acțiunilor întreprinse anterior, miniștrii responsabili prezentînd rapoarte despre implementarea Planului de acțiuni UE-RM. Primul-ministru a atenționat ministerele și agențiile responsabile asupra necesității colaborării active la implementarea Planului. De asemenea, s-a menționat că toate documentele legate de realizarea sarcinilor integrării europene vor avea aplicat un cod special, pentru examinare în mod prioritar. Ministerul Administrației Publice Locale va trebui să mobilizeze autoritățile locale la implementarea unor planuri speciale de îndeplinire a sarcinilor integrării. Conform declarațiilor lui Vasile Tarlev, o atenție aparte va fi acordată relațiilor autorităților cu societatea civilă și mass-media. Premierul a solicitat tuturor instituțiilor implicate să acorde asistența Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene pentru promovarea intereselor țării noastre în sfera facilitării regimului de vize. Printre obiectivele de bază pentru anul curent au fost indicate: – urgentarea deschiderii la Chișinau a Centrului Unic de Eliberare a vizelor UE; obținerea Acordului de Comerț Asimetric și a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana.


Președinție

2.1. Decrete

Procurorul general Valeriu Balaban a fost numit consilier al Președintelui Republicii Moldova cu misiuni speciale și pentru coordonarea asistenței externe. Printr-un alt decret emis cu aceeași dată (939-IV din 15.01.2007), a fost modificată și structura Aparatului Președintelui RM (introducerea în structură a funcției acordate lui V.Balaban, dar fără asistenți și consultanți). Conform legii cu privire la Procuratură, Procurorul general se numește în funcție de Parlament, la propunerea spicherului, pentru un mandat de 5 ani. Printr-un alt decret prezidențial, lui Valeriu Balaban i-a fost conferită Ordinul "Credința Patriei", de clasa III.

Președintele țării a emis decretul privind confirmarea lui Mihail Formuzal, Guvernatorul Găgăuziei, în funcția de membru al Guvernului.

Prin decrete prezidențiale:

2.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Monitorizarea asistenței financiare

Președintele Republicii Moldova a prezidat o ședință la tema monitorizării asistenței financiare în valoare de 1,2 miliarde de dolari, care urmează a fi acordată Moldovei conform deciziei luate la finele anului 2006 de către finanțatori externi. Banii se preconizează a fi utilizați pentru continuarea implementării reformei regulatorii, perfecționarea administrației publice, dezvoltarea infrastructurii, asigurarea creșterii economice și reducerea sărăciei. În scopul gestionării banilor a fost creat un Consiliu de monitorizare, din componența căruia fac parte și experți străini. La ședință, Președintele RM a atras atenția asupra necesității valorificării eficiente și corecte a resurselor financiare alocate și a propus includerea în componența Consiliului de monitorizare a lui Valeriu Balaban, consilier cu misiuni speciale și pentru coordonarea asistenței externe. Vladimir Voronin consideră că experiența acumulată în funcția de procurorul general va fi utilă pentru monitorizarea gestionării banilor și excluderea cazurilor de corupție în procesul de implementare a proiectelor. Președintele țării a mai spus că lucrările în cadrul proiectelor investiționale respective trebuie să fie efectuate, în principal, cu atragerea forței de muncă autohtone și doar în cazurile cînd aceasta nu este posibil, să fie antrenați specialiști în domeniu din străinătate.

Întîlnire cu Mihail Formuzal

Mihail Formuzal a depus jurămîntul de membru al Guvernului în prezența Președintelui Republicii Moldova, a Prim-ministrului și a consilierilor prezidențiali. Solemnitatea depunerii jurămîntului a fost precedată de întrevederea lui Formuzal cu șeful statului, la care a participat și președintele Adunării Populare a Gagauziei. În cursul întrevederii au fost discutate aspecte vizînd situația social-politică din Găgăuzia, procesul de constituire a noii componențe a organului executiv al unității teritoriale și direcțiile principale din activitatea noii conduceri a autonomiei. Vladimir Voronin a subliniat interesul conducerii țării pentru continuarea unei colaborări eficiente cu autoritățile unității teritorial administrative, inclusiv în direcția realizării programelor naționale și a unor proiecte investiționale. Mihail Formuzal a fost îndemnat să se încadreze plenar în activitatea Guvernului și să contribuie la realizarea programului Cabinetului de miniștri.

Ședința Colegiului MAI

Participînd la ședința lărgită, șeful statului a chemat Ministerul Afacerilor Interne să-și concentreze eforturile asupra prevenirii crimelor și atragerii mai active în aceste acțiuni a gărzilor populare. Vladimir Voronin a sugerat conducerii MAI elaborarea unui plan de acțiuni în vederea armonizării activității cu standardele comunității europene în domeniu, ministerul urmînd să-și determine foarte clar rolul său în procesul de integrare europeană. Președintele RM a abordat și problema fluctuației mari de cadre în rîndul polițiștilor, propunînd revizuirea mecanismului de stimulare a colaboratorilor poliției, în baza principiului de estimare a aportului individual.

Ședința Colegiului lărgit al Procuraturii

Audiind raportul prezentat în cadrul ședinței, Președintele țării a estimat că Procuratura își îndeplinește sarcinile stabilite de lege, dar a cerut mai multă exigență în asigurarea protecției drepturilor omului, prevenirea și combaterea corupției, respectarea termenelor legale la examinarea adresărilor cetățenilor și a dosarelor.

Colegiul Ministerului Educației și Tineretului

În cadrul ședinței, șeful statului a declarat că în cel mai scurt timp va fi finalizat proiectul Codului învățămîntului, o inițiativă a șefului statului ce va cuprinde întreaga sferă a relațiilor de drept din domeniul învățămîntului (primar, secundar, superior, postuniversitar), proiectul elaborat fiind supus în prealabil dezbaterilor publice. În alocuțiunea sa. Voronin a declarat că învățămîntul trebuie să devină domeniul unor investiții în continuă creștere, atît din partea statului, cît și din partea unor companii private, acest concept ideologic fiind principial pentru actuala putere. Printre alte priorități, președintele a menționat stabilirea obiectivelor primordiale ale învățămîntului de stat și care trebuie să fie sferele spre care trebuie să fie canalizate mijloacele bugetare, soluționarea problemei potențialului pedagogico-didactic, care degradează foarte mult. În opinia șefului statului, situația trebuie schimbată în așa fel, încît, în următorii 5–10 ani, la catedre să se afle persoane instruite, competente, patrioți ai propriei țări, dar nu patrioți ai unui stat străin.

Îngrijorări continui pentru situația sectorului vitivinicol

La 3 ianuarie Vladimir Voronin a prezidat o ședință la tema realizării sarcinilor bugetare și a implementării sistemului informațional de calitate a produselor alcoolice. Sistemul de control și identificare a producției alcoolice a demarat la 2 ianuarie 2007 și trebuie să ofere garanții sigure consumatorilor de peste hotare și din țară. Președintele țării a menționat necesitatea informării tuturor partenerilor externi ai Republicii Moldova din sfera comercializării produselor vitivinicole despre implementarea noului sistem de evidență și de control al conformității și calității producției alcoolice moldovenești. De asemenea, șeful statului a formulat unele propuneri referitoare la procesul de control și de certificare a calității produselor, menite să-l facă mai obiectiv și să excludă la maximum posibilitățile de corupție.

La 23 ianuarie, șeful statului a convocat o ședință la tema situației din sfera vitivinicolă și problemelor existente în organizarea exportului și importului produselor alcoolice, în cadrul căreia a reiterat obligativitatea respectării stricte a condițiilor stabilite anterior privitor la organizarea exportului vinurilor moldovenești și a importului băuturilor alcoolice prin intermediul "Ghișeului unic", Agenția "Moldova-Vin" fiind unica instituție abilitată cu dreptul de eliberare a mărcii comerciale a Republicii Moldova și a certificatelor de calitate la acceptarea producției vitivinicole. Voronin s-a arătat nemulțumit de tergiversarea procesului de reluare a operațiunilor de export al vinurilor moldovenești pe piața din Federația Rusă, subliniind inadmisibilitatea manifestărilor de lobbysm la selectarea întreprinderilor exportatoare de vin. De asemenea, a fost exprimată îngrijorarea în legătură cu unele nereguli depistate la importul produselor alcoolice. Concomitent, Agenției "Moldova-Vin" i s-a solicitat intensificarea eforturilor în vederea plantării în anul curent a suprafețelor planificate de viță-de-vie.

La 24 ianuarie Vladimir Voronin a prezidat o ședință consacrată edificării "Orașului Vinului", în cadrul căreia a fost examinat Planului general al complexului respectiv. Președintele țării a reiterat importanța atribuită edificării obiectivului și a îndemnat persoanele antrenate în procesul de realizare a proiectului să manifeste o mai mare responsabilitate în activitatea lor. A fost accentuată necesitatea urgentării desfășurării licitației de vînzare a loturilor viitorilor rezidenți, conform Planului Urbanistic General, precum și a soluționării de către Întreprinderea de Stat "Orașul Vinului" a problemei demarării lucrărilor de construcție a infrastructurii obiectivului. Șeful statului s-a arătat nemulțumit și de tergiversarea construcției Monumentului Viței-de-Vie, solicitînd ca inaugurarea "Orașului Vinului" să se producă în cadrul Sărbătorii Vinului din anul 2008.

Revizuirea poziției față de Legea salarizării bugetarilor

Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință în problema implementării Legii salarizării în sectorul bugetar, după ce la finele anului trecut mai multe prevederi din această lege au fost suspendate, din cauza lipsei de resurse financiare. În cadrul noii abordări s-a menționat că evenimentele produse la sfîrșitul anului 2006 și în prima lună a anului curent au limpezit esențial situația și executarea bugetului de stat se produce cu depășirea ritmurilor preconizate. Factorii pozitivi au creat premise pentru revenirea la subiectul accelerării implementării celei de-a doua etape a Legii salarizării în sectorul bugetar, șeful statului sugerînd Guvernului elaborarea măsurilor de rigoare în acest sens. De notat că suspendarea majorărilor ce urmau a fi aplicate de la 1 ianuarie 2007 a fost criticată dur de opoziția parlamentară și a fost primită negativ de către salariații bugetari. La acea etapă, mai mulți experți menționau că asupra deciziei se va reveni în cel mai scurt timp, în special datorită apropiatelor alegeri locale generale (anterior, majorările de salariu și pensii adesea au coincis cu etapa preelectorală).

Nemulțumiri privind implementarea programului SALT

Vladimir Voronin consideră că ritmul de realizare a Programului prezidențial "Salt" este prea lent, iar rezultatele procesului de implementare sînt nesatisfăcătoare. În cadrul unei ședințe convocate la președinție, s-a menționat că restanțele și neajunsurile vizează crearea sistemului unic de dirijare a sistemului informațional, lipsa resurselor financiare suficiente pentru procurarea tehnicii de calcul, achiziționarea tehnicii uzate, nivelul redus de conectare la Internet activitatea puțin eficientă a Centrului Național de Tehnologii Informaționale și Comunicaționale.


Politici economice

1. Inflația și prețurile

2. Finanțe publice

3. Sectorul bancar

4. Comerț extern

5. Sectorul de producție

6. Piața muncii


Problema transnistreană

Eforturi în vederea reluării negocierilor în format "5+2"

La 26 ianuarie la Madrid a avut loc o nouă rundă de consultări ale mediatorilor și observatorilor în procesul de reglementare transnistreană la care aceștia au discutat despre perspectivele reluării procesului de negocieri cu Președintele în exercițiu al OSCE, ministrul spaniol de Externe, Miguel Anhel Moratines. În urma consultărilor, mediatorii și observatorii au semnat un protocol comun în care au chemat la reluarea negocierilor în problema transnistreană. "Părțile și-au reiterat disponibilitatea de a contribui la reglementarea pe cale pașnică a problemei transnistrene cu respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova și elaborarea unui statut special pentru Transnistria", se spune în document. Mediatorii și observatorii au trimis liderilor de la Chișinău și Tiraspol o adresare în care le propun acestora reluarea negocierilor în format "5+2" în februarie 2007.

Întrebat în ajunul întrevederii de la Madrid de agenția de știri "Novîi Region" despre agenda discuțiilor, Reprezentantul Special al UE pentru Republica Moldova, Adriaan Jakobovits de Szeged, a declarat că lipsa negocierilor este un lucru negativ și a regretat faptul că partea transnistreană înaintează o serie de condiții pentru revenirea sa la masa de negocieri. Potrivit diplomatului european, după reluarea tranzitului de mărfuri și a transportului feroviar de pasageri au fost lichidate toate obstacolele pentru reluarea discuțiilor pe tema principală – statutul Transnistriei.

În ianuarie ministrul Reintegrării, Vasile Șova, și consilierul prezidențial în probleme de politică internă, Mark Tkaciuk, au continuat consultările în problema transnistreană cu statele mediatoare. La 18 ianuarie aceștia s-au aflat la Moscova unde au continuat examinarea unui spectru larg de probleme legate de problema transnistreană în baza acordurilor atinse în cadrul vizitelor la Moscova de la sfîrșitul anului 2006. După încheierea consultărilor de la Moscova, cei doi demnitari moldoveni au plecat la Kiev unde au avut întrevederi la Ministerul ucrainean de Externe și Consiliul Național de Securitate și Apărare.

Comisia Europeană a aprobat un nou proiect la frontiera moldo-ucraineană

Comisia Europeană a alocat 9 milioane euro pentru un proiect nou de asistență tehnică la frontiera moldo-ucraineană. Proiectul se întitulează "Îmbunătățirea controlului de frontieră la hotarul dintre Moldova și Ucraina" (BOMMOLUK) și va fi realizat pînă în anul 2010. Proiectul a fost elaborat în cadrul a 12 grupuri de lucru create de Consiliul Coordonator al Misiunii UE de asistență la frontiera moldo-ucraineană (EUBAM) în februarie 2006. Acestea au pregătit propuneri de proiect în următoarele domenii:

Reamintim că la 21 noiembrie la Bruxelles, Republica Moldova și Ucraina au semnat un acord cu privire la schimbul de informații cu privire la trecerea mărfurilor și persoanelor peste frontiera moldo-ucraineană. Acordul a fost semnat în urma discuțiilor purtate în cadrul întrevederii trilaterale UE-Moldova-Ucraina în probleme de frontieră și a cooperării celor două state cu Misiunea UE de asistență la frontieră. Potrivit acordului, serviciile moldovean și ucrainean de grăniceri vor face schimb de informații la nivel național, regional și de detașamente, în baza căreia vor fi elaborate niște rapoarte lunare de evaluare a securității frontierei și care vor fi prezentate în cadrul ședințelor lunare de coordonare ale EUBAM.


Relații externe

Republica Moldova – Consiliul Europei

În perioada de referință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a adoptat 4 decizii de condamnare a Republicii Moldova. În cauza "Kommersant Moldovy contra Moldovei", CEDO a obligat Moldova să achite acestei publicației 8000 euro pentru prejudiciu material și 1500 euro pentru costuri și cheltuieli. Ziarul a reclamat încălcarea dreptului la libertatea de exprimare după ce acesta a fost închis în urma publicării, în perioada iunie-septembrie 2001, a mai multor articole în care autoritățile moldovene erau criticate pentru acțiunile întreprinse în "dosarul" transnistrean.

În cea de-a doua cauză "Mihalachi contra Moldovei", Chișinăul a fost obligat să plătească 3080 euro pentru prejudiciu material și 1800 euro pentru prejudiciu moral. Reclamantul a solicitat despăgubiri pentru anularea unei hotărîri definitive a Curții Supreme de Justiție (CSJ) adoptată în favoarea sa.

În cauza "Pruteanu contra Moldovei" autoritățile moldovene au fost obligate să achite 8000 euro pentru prejudiciu moral și 1400 euro pentru costuri și cheltuieli. Reclamantul s-a plîns la CEDO că a fost supus tratamentelor degradante și inumane din partea poliției, iar autoritățile naționale nu au investigat acest caz.

În cea de-a patra cauză Moldova va trebui să plătească 2000 euro pentru prejudiciu moral și 1250 euro pentru prejudiciu material. Reclamantul Artur Bujniță s-a plîns la CEDO pe lipsa unui proces echitabil. Despăgubirile pe care va trebui să le plătească Moldova în toate aceste patru cauze se ridică la 27 030 euro. Pînă în prezent CEDO a condamnat Moldova în 44 de cauze.

La 23 ianuarie 2007, Camera a Patra a CEDO, examinînd cauza "Guja contra Moldovei", a decis să se desesizeze în favoarea Marii Camere a Curții. Potrivit Organizației "Juriștii pentru Drepturile Omului", Camera recurge la această procedură extrem de rar și unica cauză moldovenească examinată pînă acum conform acestei proceduri a fost cauza Ilașcu. Reclamantul, Iacob Guja, fost angajat al Secției relații cu mijloacele de informare în masă din cadrul Procuraturii Generale, pretinde încălcarea dreptului său la libera exprimare, prin concedierea sa pentru răspîndirea a două scrisori parvenite în adresa acestei instituții. Una dintre scrisori era din partea vicepreședintelui Parlamentului Vadim Mișin, care își exprima dezacordul față de o urmărire penală inițiată împotriva unor angajați ai MAI și solicita Procurorului General să intervină și să soluționeze acest caz "în strictă conformitate cu legea". După aceasta urmărirea penală a fost sistată.

Republica Moldova – Uniunea Europeană

Unul din cele mai importante evenimente în debutul anului 2007, în contextul eforturilor de integrare europeană ale Moldovei, l-a constituit reuniunea din 19 ianuarie a Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE). În cadrul ședinței CNIE a fost efectuat bilanțul acțiunilor întreprinse de Guvern în 2006 în vederea implementării Planului de Acțiuni UE-Moldova, precum și trasate sarcini pentru 2007. Prim-ministrul Vasile Tarlev, și președinte al CNIE, a subliniat în cadrul ședinței că este important pentru Moldova ca în anul 2007 să realizeze un salt calitativ în relațiile sale cu UE și să implementeze integral Planul de Acțiuni UE-Moldova. În context, premierul a menționat printre obiectivele de bază în relațiile Moldovei cu UE din 2007 deschiderea la Chișinău a Centrului unic de eliberare a vizelor UE pentru cetățenii moldoveni, obținerea Preferințelor Comerciale Autonome și Acordului de Asociere cu UE. Potrivit lui Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, inaugurarea Centrului unic de eliberare a vizelor va avea loc în aprilie 2007, în sediul Ambasadei Ungariei din Chișinău, vizele urmînd însă a fi perfectate de ofițeri consulari ai Austriei și Sloveniei. Deschiderea Centrului este complementară dialogului de facilitare a regimului de vize cu UE, prima rundă de negocieri în acest sens fiind stabilită pentru 9 februarie curent.

Realizarea ultimului obiectiv enunțat de premier este însă irealistă. Planul de Acțiuni UE-Moldova, Comunicările Comisiei Europene lansate la sfîrșitul anului 2006 în contextul Politicii Europene de Vecinătate (PEV), programul comun al președințiilor germană, portugheză și slovenă ale Consiliului UE de pînă la jumătatea anului 2008, alte documente ale instituțiilor UE, inclusiv Strategia de extindere a UE aprobată și ea în 2006, nu anunță nimic despre o eventuală asociere a Moldovei. Actualmente, este greu de crezut că Moldova va reuși să convingă UE să introducă în 2007 pe agenda sa, mult prea solicitantă, problema asocierii Chișinăului.

Vasile Tarlev a mai anunțat la reuniunea CNIE că pe parcursul anului 2007 în cadrul ședințelor de Guvern vor fi audiate rapoarte privind acțiunile întreprinse de instituțiile guvernamentale în vederea implementării Planului de Acțiuni și că "pe toate documentele, legate de realizarea sarcinilor de integrare europeană, va fi aplicat un cod special și vor fi examinate în mod prioritar". Ministerul Administrației Publice (MAP) a primit indicații să elaboreze planuri speciale de mobilizare a autorităților locale la realizarea Planului de Acțiuni UE-Moldova, iar Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) i s-a cerut să elaboreze un mecanism eficient de antrenare a jurnaliștilor în reflectarea procesului de implementare a Planului.

La 24 ianuarie curent, Comitetul pentru Comerț Internațional al Parlamentului European (PE) a decis să dea undă verde inițiativei Comisiei Europene și a Consiliului UE de a acorda Republicii Moldova un ajutor financiar în valoare de 45 mln euro. Ajutorul este menit să spijine balanța comercială și de plăți a Moldovei. Comitetul PE a adoptat această decizie nu însă fără a înainta Moldovei anumite condiții, între care: transparența finanțelor publice; aplicarea priorităților macroeconomice și bugetare cerute de FMI și respectarea drepturilor omului, inclusiv cele ale minorităților naționale.

La 26 ianuarie, Președintele Vladimir Voronin a reconfirmat în discursul său rostit în fața reprezentanților corpului diplomatic acreditat în Moldova interesul sporit al autorităților de la Chișinău pentru integrarea europeană. În context, șeful statului a recunoscut nevoia unui parcurs mai hotărît și exigent în această direcție, a subliniat importanța obținerii celor patru libertăți garantate în spațiul UE și a reiterat faptul că Moldova nu este pe deplin satisfăcută de ofertele care i-au fost făcute de UE în cadrul PEV.

Republica Moldova – România

În legătură cu dificultățile cetățenilor moldoveni la obținerea vizelor pentru România, în urma intrării acesteia în UE, Președintele român, Traian Băsescu, a întreprins la 16 ianuarie 2007 o vizită oficială în Moldova. Programul său a inclus o întrevedere cu omologul său moldovean, Vladimir Voronin, și vizite la Ambasadei României și la secția ei consulară.

Vizita Președintelui României a fost anticipată de anumite nuanțări făcute pe marginea raporturilor moldo-române de Mihai Razvan Ungureanu în calitatea sa de membru al uneia din formațiunile politice aflate la guvernare în România – Partidul Național Liberal (PNL) – și de ministru al Afacerilor Externe al României. Prezent la Congresul Extraordinar al PNL, din 12 ianuarie 2007, Ungureanu a declarat, potrivit MEDIAFAX, că Republica Moldova reprezintă o prioritate pentru PNL și că liberalii români sînt interesați "ca Moldova să nu tremure în bătaia vîntului politic, mai ales cînd acesta vine de la est". În opinia lui, "Republica Moldova are nevoie de o șansă, iar aceasta ar putea veni de la electoratul de acolo, care ar trebui să separe totalitarismul de destinul european al Moldovei".

În calitatea sa de ministru al Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu s-a produs într-un interviu acordat la 13 ianuarie curent postului moldovenesc de radio Vocea Basarabiei, pentru care a făcut mai multe declarații importante în contextul relațiilor bilaterale moldo-române. Ungureanu a spus că România este "nu doar un aliat (al Moldovei – n.n.), ci un mare partener european […], pe al cărui cuvînt, pe a cărui bună-credință se poate baza". Ministrul român de Externe a accentuat că României i se datorează în măsură mare prezența Moldovei în toate aranjamentele de cooperare regională din sud-estul Europei și că Bucureștiul va fi consecvent în a cere includerea Moldovei în pachetul Balcanilor de Vest și, prin asta, să i se deschidă "ferestrele spre un orizont european". În interviul său, Ungureanu a mai amintit că România este al doilea mare donator, după SUA, pentru Moldova și-a exprimat nedumerirea în legătură cu tergiversarea unui răspuns din partea primăriei Chișinăului de la care a fost solicitată o locație mai încăpătoare pentru secția consulară a Ambasadei României și din partea autorităților centrale, al căror acord a fost solicitat pentru deschiderea a două consulate generale române la Bălți și la Cahul.

Referindu-se la invitația pe care Președintele român, Traian Băsescu, i-ar fi făcut-o omologului său moldovean să accepte ideea intrării Moldovei împreună cu România în UE, Ungureanu a spus că aceasta este "o formulare metaforică asupra ceea ce trebuie să poată Republica Moldova face pentru a convinge Bruxelles-ul nu doar că merită sau se poate adapta pretențiilor europene, ci și pentru că este pregătită să devină un bun european, o țară cu o politică externă previzibilă". În încheiere, ministrul român de Externe a reconfirmat sprijinul în materie de expertiză, cît și în materie financiar-logistică, pe care România este gata sa-l ofere Moldovei cu titlu gratuit pentru a ușura drumul acesteia spre UE.

Principalul rezultat al vizitei Președintelui Băsescu în Republica Moldova îl constituie înțelegerea la care s-a ajuns cu Președintele Voronin ca în cel mult 10 zile, la Bălți și Cahul, să se deschidă temporar două birouri ale secției consulare române. Deschiderea acestora este dorită pentru a se face față fluxului mare de cereri de viză de intrare pe teritoriul României.

Cei doi președinți au discutat și despre: acordul politic dintre Moldova și România, Președintele moldovean exprimîndu-și convingerea că acesta va fi semnat în cel mai scurt timp; acordul de frontieră; asimilarea mijloacelor financiare oferite de UE în cadrul PEV pentru realizarea mai multor proiecte transfrontaliere; problema transnistreană și problema redobîndirii cetățeniei române. În context, Președintele român a precizat că în prezent la autoritățile române sînt prezentate peste 530 mii de cereri de programare în vederea depunerii actelor necesare pentru obținerea cetățeniei române și că în cel mai scurt timp vor fi operate modificări în Legea despre obținerea cetățeniei, cu acordul autorităților de la Chișinău, asupra modului cum trebuie să fie tratată această problemă în noua lege.

Între timp, pentru creșterea capacității secției consulare a Ambasadei României de procesare a cererilor de viză pentru cetățenii moldoveni, a fost suplimentat numărul de angajați și au fost instalate noi terminale de procesare a cererilor de viză.

Republica Moldova – Federația Rusă

La 26 ianuarie 2007, Grigore Porcescu, șeful interimar al Direcției medicină veterinară din Moldova, și Evgheni Nepoklonov, șeful adjunct al Serviciului pentru controlul fitosanitar și veterinar "Rosselhoznadzor" din Rusia au semnat, la Moscova, un acord care dispune reluarea importului de carne de vită din Republica Moldova. Carnea de vită va putea fi exportată doar de trei întreprinderi moldovenești, selectate în urma unei inspecții efectuate în decembrie 2006: "Tehnosel-Car" (Hîncești), "Mistor-Bras" (Călărași) și "Nevelina" (Chișinău). Potrivit ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Anatolie Gorodenco, aflat recent în capitala rusă, acordul privind reluarea exportului cărnii de porc și al produselor de origine vegetală din Moldova spre Federația Rusă ar putea fi semnat în aproximativ o lună de zile.

Republica Moldova – SUA

La sfîrșitul lunii ianuarie, la Chișinău s-a aflat o delegație a Corporației Provocările Mileniului din SUA (Millennium Challenge Corporation (MCC)). Delegația, condusă de John Hewko, a avut întîlniri cu Președintele Vladimir Voronin, cu speaker-ul Parlamentului Marian Lupu, cu prim-ministrul Vasile Tarlev, cu prim-viceprim-ministrul Zinaida Greceanîi și cu reprezentanți ai societății civile.

Scopul acestei vizite l-a constituit prezentarea Programului Compact al MCC, menit să contribuie la reducerea sărăciei în 25 de țări prin intermediul creșterii economice durabile. Moldova a fost selectată printre aceste 25 de state dintr-un număr de peste 80 de țări ale lumii cu venituri mici. Statele selectate, inclusiv Moldova, au fost evaluate de MCC în funcție de 16 indicatori de performanță din trei domenii de referință: (1) calitatea guvernării; (2) investițiile în capitalul uman și (3) libertatea economică. În context, este de amintit că Moldova participă deja la programul preliminar al MCC, în cadrul căruia va primi 24,7 mln USD pentru eradicarea corupției.

În vederea participării la Programul Compact al MCC, Moldova va trebui să inițieze un amplu proces consultativ, la care să participe cele mai diverse elemente ale societății moldovenești. În urma consultărilor, vor trebui stabilite nu mai mult de 2–3 priorități pentru care MCC ar putea acorda pînă la cîteva sute de milioane de dolari, sub formă de granturi. Potrivit lui Hewko, stabilirea priorităților în urma procesului consultativ rămîne la latitudinea Moldovei, acestea putînd viza sistemul de educație, cel al ocrotirii sănătății, infrastructura etc. Important pentru MCC este ca soluționarea acelor 2–3 probleme identificate de Moldova să contribuie la reducerea sărăciei și să proiecteze tendințe sigure de creștere economică. Deocamdată, MCC a semnat în cadrul Programului Compact acorduri de asistență cu 11 țări: Madagascar (109,8 mln USD), Capul Verde (110 mln USD), Georgia (295,3 mln USD), Benin (307,3 mln USD), Honduras (215 mln USD), Nicaragua (175 mln USD), Vanuatu (65,69 mln USD), Armenia (235,65 mln USD), Ghana (547 mln USD), Mali (461 mln USD), El Salvador (460,94 mln USD).

Republica Moldova – PSESE

La 30 ianuarie, la Chișinău s-a aflat într-o vizită oficială Erhard Busek, Coordonatorul Special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE). Acesta a avut întrevederi cu Președintele Vladimir Voronin, speaker-ul Parlamentului Marian Lupu, prim-ministrul Vasile Tarlev și cu ministrul moldovean de Externe Andrei Stratan. Printre principalele subiecte de discuție abordate în cadrul întîlnirilor se numără: participarea Moldovei la Consiliul Regional de Cooperare (CRC); rezultatele participării Moldovei la activitățile PSESE; progresul și problemele Moldovei pe itinerarul integrării europene.

În contextul primului subiect, Erhard Busek a anunțat că PSESE își va încheia în curînd activitatea și va transmite competențele sale CRC. Acesta urmează să-și înceapă activitatea în 2008 și să armonizeze inițiativele și procesele politice din Europa de Sud-Est. Domeniile prioritare în activitatea CRC urmează a fi dezvoltarea economică și socială în Europa de Sud-Est, infrastructura, justiția și afacerile interne, cooperarea în materie de securitate, consolidarea capitalului uman și cooperarea parlamentară. Oficialii moldoveni au manifestat interes pentru această nouă inițiativă regională, asigurînd demnitarul european că Moldova este dispusă să participe la activitățile CRC.

Republica Moldova – Comisia Dunării

În perioada de referință, Moldova a transmis României, la Viena, președinția anuală a Comisiei Internaționale privind Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR). La eveniment, organizat de Ambasada Republicii Moldova în Austria, în comun cu Secretariatul ICPDR, au participat reprezentanți oficiali ai celor 13 state dunărene, ai unor importante organizații internaționale și ai instituțiilor media interesate.

Potrivit serviciului de presă al MAEIE, Victor Postolachi, reprezentant al Republicii Moldova pe lîngă organizațiile internaționale, cu sediu la Viena, a prezentat în cadrul evenimentului principalele rezultate ale președinției Moldovei exercitate în 2006 la ICPDR. Între acestea, diplomatul moldovean a menționat: organizarea la Chișinău, în iunie 2006, a reuniunii Grupului de lucru permanent al experților din bazinul dunărean; marcarea Zilei Dunării, pe 29 iunie, și organizarea, în octombrie, la Chișinău, a Forumului ONG-urilor dunărene.

În continuare, statele membre ale ICPDR au fost chemate să coopereze mai strîns, a fost articulată necesitatea respectării Directivei-cadru a UE asupra apelor și a promovării intereselor ICPDR în cadrul altor organizații europene și internaționale.

Republica Moldova – ONU

La 24 ianuarie 2007, la Cartierul General al ONU din New York, în cadrul sesiunii comune a Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) a fost aprobat Programul UNFPA pentru Republica Moldova, pentru perioada 2007–2011. Programul UNFPA pentru Moldova este parte componentă a Cadrului Națiunilor Unite de Asistență pentru Dezvoltare (UNDAF). Activitățile UNFPA în Moldova au fost orientate preponderent pînă în prezent spre îmbunătățirea sănătății umane și, în special, a celei reproductive.


Studii, analize, comentarii

Moldova în cadrul PEV. Primul raport de evaluare al Comisiei Europene
Sergiu Bușcaneanu

La 9 decembrie 2006 s-au împlinit doi ani de la lansarea de către Comisia Europeană a primelor șapte planuri de acțiuni elaborate în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV), iar pe 22 februarie 2007 se vor împlini tot atâția ani de la semnarea Planului de Acțiuni RM-UE în cadrul reuniunii a VII-a a Consiliului de Cooperare RM-UE. Semnarea acestui document politic a marcat începutul unei perioade de trei ani în care Părțile s-au angajat să confere mai multă substanță relațiilor bilaterale în contextul PEV. Moldova, aspirând să se apropie de UE, s-a angajat să se "europenizeze" pe multiple planuri, iar UE – să ajute Chișinăul în acest proces, ținându-l totodată la distanța unei mâini întinse, numită în termeni politici PEV.

Succesul demersului european al Chișinăului depinde de rezultatele îndeplinirii de către acesta împreună cu UE, până la sfârșitul anului 2007, a 80 de obiective și 294 de acțiuni în șapte domenii de activitate. Majoritatea acestor obiective și acțiuni cad pe responsabilitatea Moldovei, 14 se referă explicit la UE, iar 40 vizează într-o măsură relativ egală ambele Părți. În acest fel, Planul de Acțiuni RM-UE – de altfel ca și celelalte planuri de acțiuni încheiate în cadrul PEV, cu excepția Planului de Acțiuni UE-Israel – denotă un volum asimetric de sarcini și caracteristici definitorii raporturilor "centru-periferie".

Potrivit Planului de Acțiuni RM-UE, progresul în implementarea documentului se monitorizează de organismele instituite prin Acordul de Parteneriat și Cooperare (APC) și de Comisia Europeană. La 4 decembrie 2006, Comisia a dat publicității primul său raport privind implementarea Planului de Acțiuni de către Moldova. În aceeași zi, executivul european a mai lansat în contextul PEV două documente importante: Comunicarea din partea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind consolidarea PEV și Comunicarea din partea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind abordarea generală a participării țărilor partenere din PEV în cadrul agențiilor și programelor Comunitare. Prima Comunicare este însoțită de: Evaluarea generală (a raporturilor dintre UE și primele șapte state care au încheiat cu aceasta planuri de acțiuni în cadrul PEV); Raportul privind progresul sectorial și rapoartele de progres în cadrul PEV, inclusiv Raportul de progres pentru Moldova.

Comunicarea […] privind consolidarea PEV subliniază că PEV rămâne a fi distinctă de procesul de extindere a UE, prezintă principalele probleme și oportunități în cadrul PEV și, pornind de la acestea, avansează propuneri menite să conducă la consolidarea PEV și la îmbunătățirea substanțială a impactului acestei politici. Premisa principală de la care pornește această Comunicare este că PEV este indispensabilă, și-a confirmat potențialul mare pe care îl comportă, iar pentru promovarea mai susținută a proceselor de reformă în vecinătatea UE, aceasta trebuie să ofere vecinilor ei mai multe stimulente, inclusiv financiare. În context, se cere de remarcat că ofertele făcute de UE vecinilor săi în urma lansării PEV au fost considerate de majoritatea experților insuficiente pentru a determina reforme consistente în vecinătatea acesteia. De aceea, amintind despre alinierea cu succes a statelor din Europa Centrală și de Est la standardele UE, printr-o condiționalitate riguroasă și stimulente pe măsura satisfacerii condițiilor UE, mai mulți experți recomandau UE să propună vecinilor săi o ofertă mult mai consistentă. Altminteri, se considera că impactul PEV va rămâne limitat, PEV va continua să comporte trăsăturile unui "sat potemkinist", iar reformele vor continua să treneze sau se vor lăsa prea mult așteptate în vecinătatea UE. Din acest unghi de vedere, se pare că această Comunicare a Comisiei, împreună și cu cea de-a doua menționată, vine să suplinească oferta UE făcută anterior vecinilor săi și, prin aceasta, să înlăture un handicap mai vechi și discrepanța dintre condițiile de "europenizare" și stimulentele oferite în schimbul acestei "europenizări". Folosind unul din epitetele consacrate deja în literatura de specialitate, această Comunicare vine să anunțe că Comisia Europeană este gata să ofere un "morcov" mai mare pentru statele din vecinătatea UE, în schimbul promovării hotărâte de către acestea a reformelor interne.

Evaluarea generală prezintă de o manieră sintetică progresele în implementarea Planurilor de acțiuni de către Autoritatea Palestiniană, Iordania, Israel, Marocc, Moldova, Tunisia și Ucraina, dar și acțiunile UE de sprijinire a procesului de implementare a acestor planuri. Raportul privind progresul sectorial se referă în contextul PEV la evoluțiile pe sectoare din cele șapte state menționate.

Cea de-a doua Comunicare a Comisiei, publicată pe 4 decembrie 2006, propune două abordări distincte pentru participarea statelor din cadrul PEV în: (1) agențiile și (2) programele UE.

Un interes major pentru opinia publică din Moldova îl prezintă Raportul de progres pentru Moldova. Documentul pune în lumină opinia Comisiei Europene referitor la felul în care Moldova a reușit să-și onoreze, în perioada februarie 2005 – noiembrie 2006, angajamentele asumate față de UE prin Planul de Acțiuni RM-UE. Raportul se oprește asupra principalelor progrese și probleme ale acestui proces. Printre progresele importante și moderate raportul menționează: managementul frontierei moldo-ucrainene; cooperarea cu instituțiile financiare internaționale; reducerea sărăciei; reformarea sectorului de cercetare, dezvoltare și inovare (apreciate cu calificativul "progres bun"); obținerea Sistemului generalizat de preferințe plus al UE (GSP+); realizările în domeniul luptei cu crima organizată, inclusiv în cel al combaterii traficului de ființe umane; aderarea Moldovei la Procesul de la Bologna (apreciate cu calificativul "progres"); cooperarea cu UE în anumite probleme de politică externă; îmbunătățirea climatului investițional (apreciate cu calificativul "anumit progres") etc.

Pe de altă parte, printre principalele probleme menționate se regăsesc: (1) implementarea deficitară a strategiilor de reformă; (2) libertatea insuficientă a mass-media; (3) răspândirea largă a corupției; (4) imixtiunea Guvernului în sfera business-ului; (5) reglementările insuficient de clare în legătură cu imunitatea parlamentară; (6) lipsa unor priorități clare de acțiune; (7) lipsa unor condiții optime pentru inițierea și gestionarea afacerilor; (8) respectarea insuficientă a drepturilor omului; (9) independența limitată a sistemului judiciar și (10) prerogativele extinse și indefinite exact ale instituției procuraturii. Raportul nu ierarhizează problemele după gradul lor de gravitate, dar în funcție de tonalitatea formulărilor utilizate se poate înțelege că problemele 1–4 ar fi cele mai serioase.

Raportul de progres pentru Moldova mai informează că executivul UE a propus Consiliului sporirea asistenței financiare pentru Moldova, asistență care se dorește a fi orientată spre eficientizarea guvernării, încurajarea realizărilor democratice, promovarea reformelor regulatorii și spre reducerea sărăciei. În context, este de amintit că Comisia a propus, cu începere din 2007, sa fie introdus un regim flexibil de asistență pentru Moldova și cu o creștere graduală a alocațiilor financiare. Pentru perioada 2007–2010, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat (IEVP) din cadrul PEV, Moldovei îi este prevăzută alocarea a 210 mln de euro. De asemenea, o sumă suplimentară de 45 mln de euro, sub formă de granturi, îi este prevăzută pentru acoperirea balanței de plăți curente.

Autoritățile moldovene au primit cu o relativă satisfacție evaluarea Comisiei Europene. Într-adevăr, nota generală pe care a primit-o Moldova din partea Comisiei este una pozitivă. Aceasta rezultă din conținutul Raportului de progres pentru Moldova. În același timp, dacă e să comparam Raportul de progres pentru Moldova, cu rapoartele de progres pentru Autoritatea Palestiniană, Iordania, Israel, Marocc, Tunisia și Ucraina se vor ivi și motive de insatisfacție. Deși Comisia Europeană nu a făcut o evaluare comparativă, o astfel de analiză a rapoartelor pentru aceste țări ar plasa Moldova sub nivelul performanțelor atinse de Marocc, Ucraina și Iordania. Dacă un asemenea clasament se va menține și după încheierea perioadei prevăzute pentru implementarea planurilor de acțiuni, Marocc-ul și Iordania, deși situate geografic în afara Europei, vor avea mai multe motive decât Moldova să ceară avansarea relațiilor lor contractuale cu UE. Moldovei i-ar rămâne într-o atare situație să continue să viseze frumos asocierea la UE.


Accidentul "fericit" și finanțările externe
Iurie Gotișan

Săptămîna trecută, Biroul Național de Statistică a făcut publice calcule actualizate cu privire la creșterea economică în anul 2005. Potrivit aceluiaș BNS, în 2005 creșterea a constituit 7,5%, adică cu 0,4 p.p. mai mare decît se anunțase oficial (7,1%) în martie 2006. Experții au explicat "minunea" precum că este o practică care se aplică de mai mult timp și care este în corespundere cu standardele internaționale, iar după prezentarea rapoartelor finale calculele sînt actualizate. Astfel în 2003, după actualizarea calculelor s-a anunțat o creștere de 6,6%, față de datele preliminare de 6,3%, în 2004 – de 7,4%, față de 7,3%. Iar dacă în 2006 se va înregistra o creștere de 4,5%, nu este exclus că la începutul anului 2008 BNS iarăși va anunța că s-a produs un "accident fericit", intervenind și atunci cu o corecție de 0,5 p.p., să zicem.

Nu am nimic contra acestor actualizări și a celora care le procesează. Cu toate că de multe ori analiștii și experții fenomenului economic din țară pun sub semnul întrebării corectitudinea calculării creșterii economice (PIB) exprimată prin suișuri și coborîșuri, actualizările recent operate nu ar trebui să ne buimăcească, ba dimpotrivă să ne bucure, deoarece "avîntul" economiei din ultimii ani pare a fi tot mai intens. Însă dacă privim lucrurile cu mai multă atenție, apare o singură întrebare: pe cît de sănătoase sunt creșterile din ultima perioadă. Răspunsul general valabil și știut deja este că bazele creșterii economice sînt cam putrede: importuri masive și consumul avid. Putem spune că performanța creșterii economice de pînă acum se datorează în primul rînd reformelor structurale anemice și consumului populației.

În ciuda unui sector productiv în declin , creșterea economică s-a realizat pe baza unor importuri masive de la care se colectează impozite considerabile pe produs și import, iar consumului final al gospodăriilor a crescut fulminant. Misiunea FMI care a vizitat Moldova la sf. anului 2005 avertiza atunci Guvernul de la Chișinău că "o asemenea creștere economică nu este durabilă și că în anii viitori ritmul acesteia va scădea, urmare a unor factori interni și externi care se profilau". Pînă la urmă profețiile experților FMI s-au adeverit. Avem ceea ce avem. Avîntul economic din ultimii ani a fost mai mult conjunctural și mai puțin pus în mișcare de baze sănătoase, iar structura economiei moldovenești a rămas în mare parte aceeași cu cea de acum un deceniu.

Președintele Voronin a declarat tot săptămîna trecută că "bonusul impresionant pe care l-a primit Republica Moldova de la Grupul Țărilor Donatoare la recenta Reuniune de la Bruxelles este un avans în contul viitoarelor transformări, dar și o dovadă a "solvabilității politicii Chișinăului și un vot de încredere acordat cursului de modernizare europeană a Moldovei". Cele 1,2 miliarde de dolari care vor alimenta economia țării începînd cu 2007 sînt privite ca motorul și cheia succesului. Totuși, trebuie să se țină cont de faptul că finanțările externe nu pot vindeca o economie bolnavă. Daca nu este însoțită de inversarea raporturilor de putere dintre sectorul de stat și cel privat, de reformele necesare pentru ca aceasta să se întîmple, asistența financiară externă este o capcană periculoasă pentru economiile în tranziție.

Astfel s-a întîmplat la mijlocul anilor ’90 în țările din Asia, Africa și America Latină, recipiente de masive infuzii de fonduri externe. Finanțările externe au eliminat presiunea guvernelor de a face reforme, furnizîndu-le resurse cu care, de multe ori, și-au naționalizat propriile economii. Asistența a creat dependență și a stopat dezvoltarea sectorului privat. Dacă reformarea economiei moldovenești nu va deveni o prioritate, riscăm să trecem printr-o experiență similară prin care au trecut unele state din Africa, Asia sau din cele recent aderate la UE, primind foarte mulți bani, dar pînă la urmă nu au avut capacitate să-i gestioneze. Unde sînt acum din punct de vedere economic țări ca Mozambic sau Uganda se știe. Ceea ce se cere pentru moment de la autorități, privește existența unei viziuni strategice în măsură să favorizeze gestionarea eficientă a finanțărilor externe. Însă punerea în aplicare a unei asemenea viziuni presupune "stăpînirea intelectuală" a politicii publice, care pînă acum a rămas încă un deziderat al tranziției în Moldova.


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]