ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20070216/index.shtml


e-journal, an. V, nr. 89, 1–16 februarie 2007

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

1.1. Numiri

Valeriu Gurbulea a fost numit în funcția de Procuror General, cu votul majorității deputaților în Parlament. La discutarea candidaturii propuse, deputații de opoziție au remarcat anumite acțiuni tendențioase întreprinse de candidat în funcțiile deținute anterior (procuror, secretar al Consiliului Suprem de Securitate, prim vice procuror general). Gurbulea a negat că anumite dosare ar fi intentate din motive politice, precum și implicarea sa în persecutarea unor oponenți ai guvernării Referitor la reformarea procuraturii, Gurbulea a declarat că această instituție este în general reformată și a rămas doar problema determinării locului ei în cadrul magistraturii. Despre cazurile de rezonanță în care Moldova a fost condamnată de CEDO, noul Procuror General a declarat că CEDO nu a constatat abuzuri la intentarea dosarelor, sancțiunile fiind aplicate pentru încălcarea drepturilor omului (condițiile de detenție, tratament degradant), fără examinarea fondului cauzei.

Prin hotărîre a Parlamentului au fost numiți primii membri ai Consiliul Administrativ al Agenției Naționale pentru protecția concurenței, în următoarea componență[1]:

Deși a fost inclus în ordinea de zi și supus unor dezbateri îndelungate, proiectului hotărîrii despre numirea unor judecători la Curtea Supremă de Justiție (N.Budăi, S.Caitaz, E.Zinenco) așa și nu a fost adoptat. Discuții controversate au generat obiecțiile expuse de Președintele Comisiei juridice, pentru numiri și imunități, referitor la calitățile unora dintre candidați și existența unor hotărîri ale CEDO care condamnă Moldova, inclusiv și pentru decizii emise de unul dintre judecătorii propuși spre avansare. Deputații din fracțiunile de opoziție au remarcat că majoritatea parlamentară apreciază candidații și sub aspect politic, președintele fracțiunii PPCD declarînd chiar că aceste tentative și atitudini ale majorității afectează consensul politic parlamentar.

1.2. Acte legislative

Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal. În baza acestei legi va fi creat un Centru național independent pentru protecția datelor cu caracter personal (inițial Guvernul propunea ca funcțiile respective să le exercite avocații parlamentari), care va supraveghea ca prelucrarea informațiilor cu caracter personal să fie conformă cerințelor legii. Noua lege reglementează condițiile de colectare a informației, păstrare, prelucrare și utilizare a datelor cu caracter personal și are drept scop garantarea protecției dreptului persoanelor fizice la viața privată.

Legea cu privire la profilaxia infecției HIV/SIDA. Legea stabilește baza juridică a acțiunilor înfăptuite pentru profilaxia răspîndirii infecției HIV/SIDA prin reducerea cazurilor noi de infectare, stoparea creșterii exponențiale a epidemiei și reducerea impactului acesteia, asigurarea asistenței medicale și socio-psihologice persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA, membrilor familiilor lor, garantarea respectării drepturilor acestora. La dezbaterea proiectului în prima lectură și ulterior au fost expuse mai multe obiecții, inclusiv din partea societății civile, a grupurilor religioase. Propunerile oportune au fost luate în considerație la definitivarea legii.

Legea privind modificarea Legii cu privire la actele de stare civilă. Prin modificarea operată, sfera de candidați la funcția de șef al serviciului de stare civilă a fost extinsă: anterior era necesară vechime în funcție în domeniul respectiv (în organele de stare civilă), prin modificare s-a propus însă să fie suficientă doar vechimea "în serviciul public". Proiectul a fost inițiat de deputați ai fracțiunii majoritare și în cadrul dezbaterii lui, reprezentanții opoziției au menționat că modificările sînt operate din interese lobbyste, în favoarea unor persoane din administrația teritorială care ar pretinde la ocuparea respectivelor funcții.

Proiectul legii privind activitatea de audit. Sînt propuse prevederi referitoare la organizarea activității de audit, drepturile, obligațiile și răspunderea părților implicate, necesitatea elaborării fiind determinată de ajustarea activității de audit la cerințele practicii și reglementărilor internaționale (controlul calității lucrărilor de audit, asigurarea activității, ținerea registrelor ofertanților, constituirea Consiliului de supraveghere a activității de audit etc.).

Proiectul legii cu privire la societățile cu răspundere limitată. Documentul aprobat în prima lectură propune reglementarea modului de constituire, de funcționare, particularitățile de reorganizare și modul de lichidare a societăților cu răspundere limitată. Prevederi esențiale vizează numărul de fondatori și capitalul social minim necesar pentru fondare (30 mii lei față de 5400 lei în prezent).

Proiectul legii privind securitatea aeronautică. Se propune reglementarea raporturilor sociale ce țin de securitatea și protejarea pasagerilor, echipajelor, personalului aeronautic, populației, aeronavelor, instalațiilor și serviciilor aeroporturilor care deservesc aviația civilă de actele de intervenție ilicită, în scopul asigurării securității aeronautice prin instituirea unui ansamblu de măsuri legate de protecția aviației civile împotriva actelor de intervenție ilicită. În cadrul dezbaterilor, mai mulți din opoziție au criticat activitatea Administrației de Stat a Aviației Civile (politica de cadre, instruirea, management financiar deficient, conflicte cu operatori și administrații străine). Și deputați din fracțiunea majoritară au acuzat ASAC de încercări de a-și extinde controlul în sfere unde nu ar avea competențe (securitate, control, combaterea actelor violente).

Proiectul legii cu privire la rețeaua ecologică națională. Documentul propune cadrul juridic pentru crearea și dezvoltarea rețelei ecologice naționale, ca parte integrantă a rețelei ecologice paneuropene, stabilirea regimului de protecție și utilizare a elementelor funcționale ale rețelei ecologice naționale, competențele și obligațiile autorităților administrației publice în acest domeniu.

Proiectul legii pentru modificarea unor acte legislative referitoare la activitatea farmaceutică. În Legea cu privire la activitatea farmaceutică și Codul cu privire la contravențiile administrative se propune includerea prevederilor referitoare la:

1.3. Control parlamentar. Declarații.

Întrebări și Interpelări

Viceministrul economiei și comerțului a informat Parlamentul despre implementarea Legii privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Guvernul va propune în 2007 majorarea salariilor pe trepte, în acest scop fiind necesare circa 338 milioane de lei. La finele anului curent, salariile diferitor categorii urmează să crească între 25–50%.

Deputatul AMN Anatol Onceanu a sesizat Procuratura Generală și CCCEC să verifice legalitatea privatizării posturilor Antena C și Euro TV, "capacitățile financiare ale noilor proprietari pentru îndeplinirea condițiilor contractuale, proveniența resurselor financiare, situația legală și fiscală a persoanelor respective, garanții financiari ai acestora".

Deputatul PCRM Elena Bodnarenco a cerut Procuratura generală să examineze legalitatea mitingului provocat de deputatul Dumitru Braghiș în orașul Soroca.

Deputatul AMN Valeriu Cosarciuc a cerut Primului-ministru să elucideze aspectele legate de prețurile aplicate la gazificarea gospodăriilor casnice și metodologie formării lor.

Deputatul PSL Igor Clipii a cerut Primului-ministru informații despre criteriile metodologice de calculare a devizelor de cheltuieili în cadrul lucrărilor efectuate din banii publici, cum sînt selectați proiectanții și ce mecanisme de control aplică Guvernul. Clipii a invocat în acest sens declarațiile șefului Agenției Construcții și Dezvoltare a Teritoriului, Igor Semenovker, referitoare la încălcările și delapidările admise de factori responsabili și antreprenori.

Deputatul Valentia Cușnir a cerut Guvernului explicații privind măsurile concrete întreprinse pentru redresarea situației din sectorul vitivinicol și deblocarea situației de criză. Prin altă interpelare adresată Procuraturii generale, deputatul Cușnir a cerut prezentarea informației despre anchetarea cazului dispariției în anul 2002 a lui Vlad Cubreacov.

Deputatul Zoia Jalbă a solicitat Guvernului să prezinte temeiul legal al deposedării Facultății de medicină veterinară de blocul de studii, în legătură cu amplasarea în acest sediu a Institutului Național al Justiției.

Deputatul PPCD Ștefan Secăreanu a cerut Guvernului să prezinte informații despre implementarea modificărilor efectuate în Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Conform informațiilor invocate de Secăreanu, procesul de restituire a proprietății și de compensare a valorii acesteia continuă să fie tergiversat de către autoritățile centrale și locale.

Declarații

În discursul de debut al sesiunii de primăvară-vară, spicherul Parlamentului a trasat sarcinile din activitatea legiuitorilor:

Fracțiunea AMN a lansat în cadrul ședințelor plenare cîteva declarații, referitoare la:

Deputatul PSL Igor Clipii a dat citire uni declarații referitoare la situația corupției în Republica Moldova și a cerut inițierea audierilor parlamentare, precum și înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea faptelor de delapidare a banilor publici și sustragere a banilor de la populație, invocate de directorul Agenției Construcții și Dezvoltarea Teritoriului, Igor Semenovker.


Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

Grigore Belostecinic a fost reconfirmat de Guvern în funcția de rector al Academiei de Studii Economice din Moldova.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea privind crearea Centrului de armonizare a legislasției conform criteriilor Uniunii Europene. Centrul creat în subordinea Ministerușlui Justiției, va expertiza proiectele de acte legislative și normative, va monitoriza ca legislația națională să corespundă criteriilor stabilite de acquis-ul comunitar. Pentru finanțarea activității centrului în anul 2007, din fondul de rezervă al Guvernului vor fi alocate 1,2 mln lei.

Hotărîrea privind aprobarea Programului Național de asigurare a securității ecologice pentru anii 2007–2015. Conform documentului, în 2007 va începe modernizarea sistemului național de monitorizare a calității aerului atmosferic, elaborarea regulamentului cu privire la calitatea apelor de suprafață și a normelor pentru apele uzate, vor fi elaborate proiectele de legi cu privire la salubrizarea localităților țării, cu privire la deșeurile periculoase, despre managementul substanțelor chimice. Autoritățile centrale și locale urmează să aprobe planuri departamentale și locale de asigurare a securității ecologice și să prezinte periodic Ministerului Ecologiei și Resurselor Naturale informații despre implementarea Programului național.

Hotărîrea cu privire la unele măsuri suplimentare de reglementare a circulației armelor de foc și munițiilor. Se permite autorizarea de către organele de poliție a deținerii, vînzării, păstrării, portului și transportării armelor de foc și munițiilor din posesia ilegală a cetățenilor care le-au predat benevol organelor afacerilor interne. MAI urmează să stabilească procedura de recepționare, examinare și autorizare a armelor și munițiilor predate benevol din posesia ilegală.

Hotărîrea cu privire la Comisia pentru selectarea candidaților la postul de judecător la CEDO. Comisia constituită din 14 persoane este condusă de Ministrul Justiției și urmează să efectueze selectarea candidaților în conformitate cu o recomandare specială a Adunării Parlamentare a CE, pînă la 9 martie 2007. Trei candidaturi selectate vor fi prezentate Guvernului pentru decizia internă finală, iar ulterior, candidatura desemnată de Guvern trebuie să fie acceptată de APCE. Mandatul actualului judecător al RM la CEDOP expiră în octombrie 2007.

Hotărîrea pentru aprobarea Programului privind repartizarea mijloacelor Fondului rutier în anul 2007. Pentru organizațiile de antrepriză antrenate în realizarea programului sînt stabilite plafoane maxime de rentabilitate în mărime de 10% pentru lucrările de întreținere și de 7% pentru lucrările de reparație.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Strategiei de reformă a cadrului de reglementare de stat a activității de întreprinzător[2]. Este aprobată Strategia conținînd cîteva secțiuni (descrierea situației actuale; necesitățile abordării; perfecționarea sistemului de dirijare; asigurarea calității noilor reglementări și îmbunătățirea celor existente; principiile reformei de reglementare; scopurile și obiectivele reformei; rezultatele scontate; eventualele riscuri; monitorizarea implementării). De asemenea, este aprobat și un plan de măsuri pentru implementarea Strategiei. Autoritățile centrale urmează să includă în planurile lor de activitate acțiunile necesare pentru realizarea strategiei și să prezinte rapoarte periodice despre executarea măsurilor stabilite.

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

2.3. Ședințe. Decizii. Declarații

Preocupări continui pentru comerțul interior

La o ședință de lucru prezidată de Primul ministru au fost prezentate rapoarte despre situația în sfera comerțului intern, măsurile întreprinse de factorii responsabili. Primul-ministru a apreciat nesatisfăcător situația în domeniu, menționînd că pe piața internă deocamdată nu este creat un sistem eficient de comerț, nu sînt apărate integral drepturile consumatorilor, nu sînt create condiții adecvate de lucru pentru comercianți, nu este asigurată circulația transparentă a banilor. În acest sens, șeful executivului a salutat acțiunile întreprinse de Ministerul Economiei în vederea implementării reformei în sistemul de comerț, reformei regulatorii, precum și de simplificare a modalității de evidență contabilă. Ministerului Sănătății i s-a cerut elaborarea unui plan de acțiuni de apărare a drepturilor consumatorilor și implementarea unei metodologii noi de monitorizare a activităților în domeniul comerțului interior. Vasile Tarlev a accentuat și necesitatea minimalizării numărului de controale efectuate asupra agenților economici, dar cu înăsprirea pedepselor aplicate în cazurile de încălcare a legislației. Proiectul de lege cu privire la comerțul interior urmează a fi consultat cu toți factorii implicați în proces, inclusiv societatea civilă.

Întrevedere cu reprezentanții Asociației Investitorilor Străini din Moldova

Întrevederea Primului-ministru cu reprezentanții Asociației s-a axat pe teme ce vizează îmbunătățirea climatului investițional, privind măsurile ce se impun întru atragerea unui flux sporit de investiții în economia națională. Investitorii consideră că dialogul între administrația publică centrală și comunitatea de afaceri a avansat foarte mult pe parcursul ultimilor ani, grație cărui fapt s-a reușit soluționarea mai multor probleme cu care se confruntau anterior oamenii de afaceri. În special, a fost evidențiată pozitiv simplificarea sistemului de impozitare prin diminuarea poverii fiscale, perfecționarea legislației, stabilitatea și previzibilitatea politicilor fiscale și monetare, reforma regulatorie. În context, Prim-ministrul a optat pentru elaborarea în comun a unui plan de acțiuni, ce ar include un pachet de măsuri coordonate și a anunțat despre elaborarea unui Program de eradicare a corupției în organele publice.


Președinție

3.1. Decrete

Dumitru Diacov, președintele Partidului Democrat din Moldova și al fracțiunii parlamentare a aceleiași formațiuni, a fost decorat cu "Ordinul de Onoare", pentru munca îndelungată și prodigioasa în organele supreme de stat, contribuție substanțială la perfecționarea legislației, activitate organizatorică și obștească intensă.

Prin decret prezidențial, judecătorilor Curții Supreme de Justiție Sergiu Furdui și Sveatoslav Moldovan, le-a fost conferit gradul superior de calificare a judecătorului.

3.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Elaborarea Planului Național de Dezvoltare

Șeful statului a prezidat o ședință dedicată elaborării Planului Național de Dezvoltare (PND) pe anii 2008–2011, în cadrul căreia a fost prezentat proiectul conceptului și structura documentului. Potrivit proiectului, PND se propune a fi elaborat în baza a cinci priorități strategice:

Viitoarea structură a Planului va cuprinde strategia de dezvoltare propriu-zisă și planul de acțiuni, ce urmează să fie elaborat în conformitate cu Cadrul de cheltuieli pe termen mediu și reactualizat anual în corespundere cu legea bugetului pentru anul respectiv. Perioada de elaborare va cuprinde trei etape: pînă în luna martie 2007 urmează să fie determinat conceptul documentului; în aprilie-august urmează a fi întocmit planul detaliat de acțiuni; în august – octombrie se preconizează desfășurarea dezbaterilor publice, după care planul va fi aprobat de Guvern și de Parlament.

Președintele țării a evidențiat rolul important al societății civile în elaborarea planului, accentuînd necesitatea atribuirii unei transparențe maxime acestui proces și a chemat structurile guvernamentale implicate în întocmirea Planului să manifeste o receptivitate sporită în comunicarea cu societatea civilă și să asigure un proces participativ bine structurat. În opinia lui Vladimir Voronin, documentul trebuie să fie de o asemenea calitate, încît să fie sprijinit de întreaga societate, nu trebuie să fie un plan doar al puterii, ci unul care aparține majorității societății, care va participa activ la realizarea lui, oricare ar fi viziunile politice împărtășite.

Participare la Conferința anuală a judecătorilor

În discursul rostit la Conferință, Președintele Republicii Moldova a subliniat faptul că reforma din ultimii ani a demonstrat atît voința, cît și capacitatea instituțiilor justiției de a schimba în bine modul de organizare, de finanțare și de funcționare a instanțelor de judecată. Vladimir Voronin a expus o serie de atitudini față de sistemul judecătoresc:

Preocupări continui pentru situația din domeniul farmaceutic

Vladimir Voronin a convocat o ședință la tema situației create în sistemul farmaceutic din țară, în cursul căreia au fost evidențiate problemele existente în domeniul farmaceutic și stabilite obiectivele pentru anul 2007. În informațiile prezentate au fost menționate rezultate pozitive, ca urmare a reformelor promovate în sfera farmaceutică: normalizarea situației pe piața internă de medicamente, înăsprirea controlului asupra importului produselor medicamentoase și asupra calității acestora, inclusiv prin introducerea sistemului informațional automatizat în domeniu. Șeful statului a îndemnat responsabilii din cadrul Guvernului să continue acțiunile inițiate, stăruind, în particular, asupra necesității intensificării eforturilor în direcția implementării sistemului informațional automatizat, perfecționării mecanismelor de organizare a achizițiilor publice de medicamente, reorganizării sistemului existent de farmacii și creării unei rețele de farmacii, independente de instituțiile medico-sanitare publice. Printre sarcinile prioritare au fost numite și perfecționarea mecanismului de formare a prețurilor la medicamente, optimizarea sortimentului de medicamente prezente pe piața internă și asigurarea calității adecvate a acestora. A fost solicitată și aplicarea unor măsuri operative în vederea relansării industriei autohtone farmaceutice, prind dezvoltarea SA "Farmaco", realizarea unui proiect investițional privind organizarea producerii în țară a medicamentelor de primă necesitate. Președintele țării a subliniat necesitatea perfecționării legislației vizînd sfera farmaceutică, privitor procesul de acreditare și licențiere a instituțiilor farmaceutice din țară.

Facilitarea racordării la gaze

Statul va finanța racordarea la conducta de gaze naturale a locuințelor invalizilor, participanților la război, la conflicte armate, la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl, medicilor, profesorilor și specialiștilor din diferite ramuri de activitate din localitățile rurale ale țării. Declarația a fost făcută de Președintele Republicii Moldova, în cadrul unei ședințe cu președinții de raioane, la care a fost analizată implementarea Programului național "Satul Moldovenesc" în ultimii doi ani. Vladimir Voronin a solicitat Guvernului să elaboreze, în termen de cinci zile, metodologia de reglementare a prețurilor pentru elaborarea proiectelor și construcția gazoductelor în localitățile republicii, deoarece, în prezent antreprenorii folosesc prețuri exagerate pentru efectuarea acestor lucrări și ele ar trebui reglementate de conducerea statului.

Atenție continuă dezvoltării municipiului Chișinău

La ședința consacrată dezvoltării social-economice a municipiului Chișinău au a fost efectuată o totalizare a activităților de dezvoltare a capitalei în anul 2006 și examinate proiectele care urmează a fi realizate în anul 2007. Șeful statului a apreciat lucrările efectuate în scopul modernizării municipiului Chișinău și a subliniat necesitatea continuării procesului de înnoire a municipiului în ritm susținut, cu acordarea unei atenții deosebite calității lucrărilor de reconstrucție. Referindu-se la sarcinile stipulate în Programul de dezvoltare a municipiului Chișinău pentru anul 2007, Vladimir Voronin s-a pronunțat pentru elaborarea, în termen restrîns, a unui plan de măsuri care urmează a fi întreprinse în scopul realizării acestui document. Printre priorități au fost menționate:

Asambleea Academiei de Științe

Participînd la adunarea anuală a forului științific, Vladimir Voronin a rostit o alocuțiune, principalele idei sintetizate rezumîndu-se la următoarele:


1 Agenția Națională pentru Protecția Concurenței are competența de promovare a politicii statului în domeniul dezvoltării relațiilor de concurență, asigură protecția concurenței, prevenirea, limitarea și reprimarea activității monopoliste și a concurenței neloiale, a agenților economici, a autorităților administrației publice în economia națională. Legea cu privire la protecția concurenței, care prevedea crearea Agenției respective, a fost adoptată încă în anul 2000, dar formarea structurii în cauză a fost tărăgănată, experți în domeniu opinînd că principala cauză fiind protejarea intereselor monopoliștilor, care vor fi supuși controlului din partea Agenției și unor reguli speciale de limitare a poziției dominante.

2 De notat că Strategia apare după ce Parlamentul și Guvernul au întreprins deja mai multe măsuri la tema dată (Legile Ghilotinei, Metodologii de evaluare a impactului de reglementare ș.a.). Aprobarea Strategiei la începutul anului 2007 permite concluzia că abordările anterioare nu au fost "strategice" și bine evaluate în prealabil, au avut caracter spontan și la implementarea lor s-a constatat necesitatea stabilirii unor criterii principiale, de sistem.


Politici economice

1. Inflația și prețurile

2. Sistemul financiar-bancar

3. Finanțe publice

4. Comerț extern


Problema transnistreană

Negocierile în format "5+2"

Tentativa de a relua negocierile în format "5+2" la mijlocul lunii februarie a eșuat. Reamintim că în urma consultărilor de la Madrid de la sfîrșitul lunii ianuarie, mediatorii și observatorii în procesul de reglementare transnistreană au expediat Chișinăului și Tiraspolului scrisori de invitație la o nouă rundă de negocieri pe 15–16 februarie. Autoritățile de la Chișinău au acceptat această invitație și și-au confirmat intenția de a participa la runda din februarie. Pe de altă partea, partea transnistreană nu a dat de la bun început un răspuns explicit invitației de la Madrid, anunțînd refuzul de a participa cu doar cîteva zile înainte de începerea rundei de negocieri. Prin declarația de presă făcută pe 15 februarie 2007, Misiunea OSCE s-a declarat dezamăgită din cauza eșuării negocierilor programate, fără a specifica cine dintre participanți se face vinovat. Și Ministerul Reintegrării a remis spre difuzare un comunicat prin care își exprimă dezamăgirea și nedumerirea în legătură cu eșuarea organizării rundei de negocieri, din cauza absenței unora din participanți fără a fi invocate unele motive întemeiate.

Anterior, în cadrul unei întrevederi cu Reprezentantul Special al UE pentru RM, Adriaan Jakobovits de Szeged, președintele "sovietului suprem" de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk, a declarat că nu se va putea ajunge la o soluție echitabilă a conflictului transnistrean atîta timp cît împotriva regiunii transnistrene se instituie blocade economice și politice. Potrivit lui Șevciuk, partea transnistreană va reveni la masa negocierilor doar după ce se va renunța la metodele de forță, pentru că altfel Transnistria se va fa afla în condiții inechitabile și nu se va putea proteja.

De remarcat că la 31 ianuarie 2007 legislativul de la Tiraspol a adoptat o hotărîre prin care a anulat decizia "sovietului suprem" din 6 ianuarie 1993 cu privire la crearea unei confederații cu Moldova, precum și hotărîrile "sovietului suprem" cu privire la crearea unei federații și instituirea în 2003 a unei Comisii constituționale mixte moldo-transnistrene pentru elaborarea constituției statului federal. "Speaker-ul" transnistrean, Evghenii Șevciuk, a motivat aceste decizii prin ajustarea poziției regiunii transnistrene vizavi de Republica Moldova la Concepția politicii externe a Transnistriei, rezultatele referendumului din 17 septembrie și "constituția" regiunii. În același timp, Șevciuk a remarcat că anularea acestor acte nu înseamnă și refuzul părții transnistrene de a participa la procesul de negocieri politice cu autoritățile moldovene.

Conferința pentru Politica de Securitate de la Munchen

In intervenția sa din cadrul Conferinței pentru Politica de Securitate de la Munchen din 9–11 februarie, Andrei Stratan, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, s-a referit printre altele și la eforturile autorităților moldovene în vederea reglementării conflictului transnistrean. Șeful diplomației moldovene a reiterat determinarea autorităților moldovene de a identifica o soluție politică durabilă pentru conflictul transnistrean, în baza suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Ministrul Stratan și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu ineficiența actualului mecanism de pacificare din regiunea transnistreană și a pledat pentru înlocuirea acestora cu forțe mixte de menținere a păcii cu mandat internațional. Stratan a solicitat Rusiei să îndeplinească deciziile summitului OSCE de la Istambul din 1999 și să-și retragă forțele militare si munițiile din regiunea transnistreană. În același timp, Ministrul Stratan și-a exprimat speranța că UE își va consolida rolul său de garant al securității europene printr-o contribuție mai mare la procesul de reglementarea transnistreană.

Acest din urmă deziderat a fost invocat și de Președintele ucrainean Victor Iușcenko, care a solicitat UE să susțină integritatea teritorială a Moldovei. Potrivit lui Iușcenco, conflictul transnistrean nu poate fi considerat o problema europeană secundară. Iușcenco a opinat că ar fi oportună semnarea unui document multilateral care să confirme integritatea teritorială a Moldovei. "Trebuie să depunem toate eforturile pentru asigurarea reglementării optime a acestui conflict", a menționat Iușcenco în discursul său de la Munchen.

În același timp, Președintele rus, Vladimir Putin, al cărui discurs s-a remarcat prin critică vehementă la adresa politicii externe a SUA și expansiunii estice a NATO, s-a arătat nemulțumit față de faptul că statele NATO refuză să ratifice Tratatul adaptat al Forțelor Convenționale în Europa pînă cînd Rusia nu-și va evacua bazele militare din Georgia și Moldova. Potrivit lui Putin, cei 1500 de soldați ruși care se mai află în regiunea transnistreană sînt parte a operațiunii de pacificare din regiune și păzesc depozitele de muniții rămase în regiune din timpurile sovietice.

Conferința pentru Politica de Securitate de la Munchen, aflată la cea de-a 43 ediție în acest an, este un important forum al factorilor de decizie și experților în probleme de securitate dedicat relațiilor transatlantice și problemelor de securitate europeană și internațională. Ediția curentă a reunit o serie de oficiali de prim rang și personalități din toată lumea, inclusiv Cancelarul german, Angela Merkel, Președintele rus, Vladimir Putin, Președintele ucrainean, Victor Iușcenco, Secretarul General al Consiliului UE, Înaltul Reprezentant pentru politica externa si de securitate comuna, Javier Solana, Secretarul General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, etc.


Relații externe

Republica Moldova – Consiliul Europei

În perioada de referință, Republica Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor omului (CEDO) în alte două dosare pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil și la protecția proprietății.

În primul caz, Moldova a fost obligată să plătească lui Valeriu Avramenko 600 euro pentru cheltuieli de reprezentare, despăgubirile morale și materiale urmînd a fi stabilite ulterior. Reclamantul a cumpărat, în mai 1998, în cadrul unei licitații, acțiuni de la o întreprindere de stat în sumă de 34 mii euro. În urma anulării licitației, Ministerul Finanțelor a fost obligat să-i restituie aproximativ 13 mii euro. Avramenko a cerut achitarea sumei conform echivalentului la ziua procurării acțiunilor, solicitarea rămînînd nesatisfăcută. În acest fel, potrivit CEDO, reclamantului i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil și la protecția proprietății.

În cel de-al doilea caz, CEDO a obligat Moldova să plătească societății Venera-Nord-Vest Borta AG daune materiale în sumă de 28 333 euro și un prejudiciu moral de 2000 euro. Venera-Nord-Vest Borta AG a reclamat la CEDO încălcarea drepturilor sale prin casarea unei decizii judecătorești în favoarea sa de către Curtea Supremă de Justiție, în urma recursului în anulare înaintat de Procurorul General, și prin pronunțarea unei altei hotărîri care a respins pretențiile reclamantului.

Între 13–14 februarie 2007 a avut loc prima reuniune din 2007 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, prevăzută pentru examinarea executării deciziilor CEDO de către statele membre. În cadrul reuniunii a fost examinată și neexecutarea deciziei în cauza Ilașcu și răspunsul Moldovei și al Rusiei la cea de-a IV-a rezoluție interimară în acest caz.

Republica Moldova – Uniunea Europeană

La începutul lunii februarie, a fost așteptată vizita la Chișinău a Comisarului european pentru Relații Externe și Politica Europeană de Vecinătate, Benita Ferrero-Waldner. Vizita acesteia a fost însă contramandată, Delegația Comisiei Europene la Chișinău precizînd că motivul anulării vizitei l-a constituit starea precară a sănătății oficialului european. Vizita Benitei Ferrero-Waldner la Chișinău ar fi urmat întîlnirii pe care aceasta a avut-o recent, la Bruxelles, cu ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan. Este de amintit că în cadrul acestei întrevederi șeful diplomației moldovenești a menționat că obținerea Preferințelor Comerciale Autonome (PCA) și negocierea acordurilor de facilitare a regimului de vize și de readmisie sînt prioritățile Moldovei în dialogul cu UE.

Potrivit lui Octavian Calmîc, șeful Direcției generale politici comerciale a Ministerului Economiei și Comerțului (MEC), primirea proiectului deciziei Comisiei Europene privind acordarea PCA se așteaptă către sfîrșitul lunii februarie 2007. După aceasta ar urma, timp de 6–7 luni, ca proiectul menționat să fie coordonat cu toate statele membre ale UE. În acest fel, se speră că Moldova va obține PCA în a doua jumătate a anului 2007. Între timp, Chișinăul va trebui să depună eforturi suplimentare pentru creșterea credibilității sistemului de certificare a originii mărfurilor, perfecționarea administrării vamale și îmbunătățirea procesului de audit efectuat la întreprinderile exportatoare. Acestea sînt principalele recomandări pentru obținerea PCA făcute de un grup de experți din partea Comisiei Europene, aflat recent la Chișinău cu ocazia reuniunii Subcomitetului de Cooperare Moldova-UE "Economie, Finanțe și Statistică".

În ceea ce privește încheierea acordurilor de facilitare a regimului de vize și de readmisie, la 9 februarie 2007, la Bruxelles, a avut loc prima rundă de negocieri în acest scop. Potrivit MAEIE, părțile nu au identificat divergențe principiale pe marginea proiectului Acordului de readmisie, detaliile ce urmează a fi precizate purtînd mai mult un caracter tehnic. În legătură cu proiectul Acordului de facilitare a regimului de vize, MAEIE a informat că partea moldovenească și-a argumentat cererea de a obține facilități la acordarea vizelor pentru UE, urmînd ca oficialii europeni "să consulte acest subiect conform procedurilor interne ale UE". Precizările MAEIE pe marginea rundei din 9 februarie au fost făcute pentru a se sublinia că nu există temei pentru a califica prima rundă de negocieri drept nerezultativă sau eșuată, așa cum au arătat unele mijloace media.

După ce Adriaan Jacobovits de Szeged și-a încheiat mandatul său în calitate de reprezentant special al UE în Moldova, în locul său a fost numit maghiarul Kalman Mizsei.

Kalman Mizsei a fost Coordonator-șef Investiții pentru Europa Centrală și de Est în cadrul Grupului Internațional American; președinte al Export Import Bank și al Companiei de Asigurări Export Credit din Ungaria; vicepreședinte pentru Programe Economice al Institutului EastWest; vicedirector al Institutului pentru Economie Mondială din cadrul Academiei de Științe din Ungaria. Mizsei a mai activat în calitate de consultant pentru mai multe guverne pe problemele tranziției economice, privatizării, reformelor din sistemul bancar etc. Înainte de numirea sa în funcția de reprezentant special al UE în Moldova, Kalman Mizsei a activat între 2001–2006 în calitate de asistent al Secretarului General al ONU și director al Biroului Regional al PNUD pentru Europa și CSI.

Republica Moldova – România

Președintele român Traian Băsescu a declarat, pe 4 februarie curent, pentru Pro TV din România, că 800 de mii de cetățeni ai Moldovei solicită în prezent cetățenie română și că evaluarea autorităților române arată că, pînă la sfîrșitul anului 2007, această cifră ar putea ajunge la 1,5 mln. În context, Băsescu a declarat că dacă România ar acorda tuturor solicitanților cetățenie română, ar crea o mare problemă europenilor. De aceea, șeful statului român a afirmat că este esențial ca Moldovei să i se dea o perspectivă europeană, ca și statelor din Balcanii de Vest. Reamintim că această doleanță a fost exprimată de Președintele României și în Parlamentul UE, pe 31 ianuarie 2007. Arătînd parlamentarilor europeni că moldovenii subscriu valorilor europene, fapt pentru care se cere considerarea unei perspective europene pentru aceștia, Băsescu a adăugat, în același timp, că țara sa este de acord că "prima prioritate a UE este tratatul constituțional și reforma instituțională".

Ministrul român al Administrației și Internelor, Vasile Blaga, a propus Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE, la reuniunea sa din 15 februarie, ca România să coordoneze centrul comun al statelor membre ale UE, care urmează a fi inaugurat la Chișinău pentru acordarea vizelor de intrare pe teritoriul UE. În răspuns la această intenție, MAEIE al Moldovei a calificat ca fiind "straniu faptul că autoritățile române nu au binevoit să consulte opinia autorităților Republicii Moldova, cu atît mai mult cu cît răspunsul ar fi fost negativ, avînd în vedere că din august 2006 autoritățile moldovenești conlucrează eficient cu autoritățile maghiare în vederea deschiderii Centrului de eliberare a vizelor la Chișinău. Nu este clară logica lansării unor astfel de propuneri cu doar o lună înainte de deschiderea Centrului".

Potrivit Buletinului informativ nr. 79, din 15 februarie, al Ministerului Administrației și Internelor (MAI) din România, vicepreședintele Comisiei Europene, Franco Frattini, a salutat dorința României de a se implica în înființarea acestui centru și, ca urmare a acordului de principiu, România va putea demara procedurile preliminare pentru înființarea acestui centru, fie în coordonarea directă a României, fie într-o formulă de cooperare cu alte state membre interesate. Buletinul informativ nr. 80, din 16 februarie, al MAI din România arată că la 26 februarie, în cadrul reuniunii Comitetului Strategic privind Imigrația, Frontierele și Azilul (SCIFA), vor fi deschise discuțiile cu privire la acțiunile concrete care vor fi urmate în vederea înființării la Chișinău a centrului comun european de acordare a vizelor.

Republica Moldova – Ucraina

Fostul ministru de Externe al Ucrainei, Boris Tarasiuk, a declarat că Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor din Ucraina ar conlucra cu Moscova în scopul exercitării presiunilor asupra Moldovei în problema transportului. Tarasiuk, citat de Kommersant, a afirmat că ministrul ucrainean al Transportului, Nicolae Rudikovskii, "a început să deterioreze relațiile cu partenerul nostru din GUAM – Moldova, în favoarea Rusiei. Așa a început așa-numita reparație capitală a sigurului pod de cale ferată care unește Moldova prin Ucraina de întreaga lume". Potrivit lui, din același considerent este blocată construcția nodului feroviar de comunicare Moldova-Ismail-Reni și s-a încercat blocarea zborurilor care survolează spațiul aerian al Ucrainei, administrate de Air Moldova. Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor din Ucraina a calificat drept nefondate acuzațiile aduse de Tarasiuk.

Republica Moldova – Federația Rusă

În perioada de referință, viceministrul rus de Externe, Grigorii Karasin, la întîlnirea sa cu ambasadorul moldovean la Moscova, Vasile Sturza, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu neacreditarea unor diplomați ruși la Chișinău.

Potrivit Moldpres, care citează "surse avizate", ar putea fi vorba despre neacreditarea de aproape jumătate de an a lui Oleg Astahov, însărcinat cu afaceri în Ambasada Rusiei în Moldova. Diplomatul rus, fost copreședinte al Comisiei Unificate de Control din partea Rusiei, ar urma să-și exercite funcțiile la Chișinău pentru un al doilea mandat.

În ceea ce privește reluarea exportului de vinuri moldovenești spre Federația Rusă, Ghenadii Onișcenco, seful serviciului rus Rospotrebndzor, a declarat pe 6 februarie, la Moscova, că acestea se vor reîntoarce "în curînd" pe piața rusă, doar că la o primă etapă vor fi "discriminante" în raport cu cele din alte state. Oficialul a precizat că "în afară de sistemul de control intern, la o primă etapă, toate loturile de vin moldovenesc vor fi verificate separat la graniță și doar după aceea vor putea intra pe piață".

În context, este de amintit că deși au trecut două luni de la întîlnirea președinților moldovean și rus, după care a fost anunțată deblocarea exportului de vinuri moldovenești spre Federația Rusă, reluarea acestuia se lasă încă așteptată. În opinia lui Gheorghe Cozub, președinte al Uniunii Exportatorilor de Vin din Moldova, citat de Moldpres, această stare de lucruri s-ar explică prin existența unei indicații neoficiale pentru ca reluarea exporturilor să fie tergiversată cît mai mult cu putință.

Republica Moldova – SUA

După ce UE a acceptat să negocieze cu Moldova liberalizarea regimului de vize, SUA s-a arătat și ea dispusă să inițieze cu Chișinăul un dialog în acest sens. Propunerea privind examinarea posibilităților de liberalizare a regimului de vize a fost făcută de Ambasadorul SUA în Moldova, Michael Kirby, în cadrul unei întrevederi pe care acesta a avut-o cu vicepremierul și ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Stratan.

Potrivit serviciului de presă al MAEIE, urmează ca în timpul apropiat să aibă loc o reuniune a reprezentanților serviciilor consulare din SUA și Moldova pentru a discuta textul viitorului acord privind liberalizarea regimului de vize.


Studii, analize, comentarii

Evoluția percepțiilor situației social-economice și politice (Partea I)
Igor Boțan

I. Tendințe desprinse din sondaje

În prezent, o estimare a evoluției percepțiilor situației social-economice și politice din Republica Moldova se impune din două motive: a) la 25 februarie 2007 se împlinesc 6 ani (3/4 din termenul de două mandate) de la cucerirea majorității parlamentare absolute de către Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM); b) a început, de fapt, pregătirea pentru desfășurarea alegerilor locale generale, programate pentru sfîrșitul lunii mai – începutul lunii iunie, alegeri care ne vor sugera dacă PCRM va putea realmente pretinde și în 2009 pentru un al treilea mandat în calitate de partid dominant.

O astfel de estimare se impune și din cauza că, de fapt, începînd cu noiembrie 2001, Institutul de Politici Publice (IPP) a ținut să realizeze, cu o periodicitate stabilă, măsurări ale percepțiilor situației social-economice și politice în cadrul "barometrelor de opinie" cu un set constant de întrebări. Ultimul factor este esențial pentru sesizarea tendințelor din cele 11 măsurări efectuate pe parcursul a 5 ani. În plus, efectuarea sondajelor la comanda aceleiași instituții (IPP), în cadrul acelorași cerințe metodologice, cu aceeași marjă de eroare, sporește încrederea că tendințele desprinse reflectă percepții adecvate ale proceselor social-economice și politice reale, chiar dacă executorii sondajelor au fost diferiți. Luînd în considerație faptul că în Republica Moldova persistă încă neîncredere în sondaje, precum și suspiciuni de manipulare a opiniei publice prin intermediul sondajelor, este necesar a se remarca că poate fi utilă concentrarea nu asupra datelor numerice ale sondajelor, ci asupra abaterilor de la "normă". Într-adevăr, ce ne pot sugera cifrele sondajelor de opinie din care desprindem că ultimii 6 ani, aproape constant, majoritatea absolută a cetățenilor Republicii Moldova a considerat că lucrurile din țară au mers într-o direcție greșită, dacă, în același timp, aceiași cetățeni au creditat partidul de guvernămînt cu cel mai înalt rating, confirmat periodic în trei scrutine electorale?

Credeți că în RM lucrurile merg într-o direcție bună sau greșită?
Din aceste considerente, următorul barometru, precum și alte sondaje, ce vor fi efectuate în ajunul alegerilor, cel mai probabil în perioada martie-mai, vor prezenta interes pentru observarea oscilațiilor evoluției tendințelor profilate în ultimii 6 ani.

Tendințele desprinse din sondaje ar trebui să reflecte cumva contextul politic, reacțiile opiniei publice la evenimentele de maximă rezonanță din viața politică internă și externă, lucruri care, deși sesizabile, nu se remarcă întotdeauna accentuat: protestele nonstop organizate sub egida Partidului Popular Creștin Democrat (PPCD) în perioada ianuarie-mai 2002; protestele împotriva "memorandumului Kozak" din noiembrie 2003; constituirea parteneriatului strategic ca urmare a votului din "4 aprilie 2005", embargoul Federației Ruse asupra produselor agro-alimentare și vinicole din Republica Moldova; multiplele scandaluri politice de rezonanță legate de încălcarea drepturilor opoziției, a libertății de exprimare și mass-media etc.

Explicațiile pentru reacțiile slabe ale cetățenilor la evenimentele de rezonanță menționate mai sus pot fi următoarele: a) percepția cetățenilor este influențată fundamental de modalitatea reflectării lor în mass-media, iar acesta este un subiect foarte sensibil pentru clasa politică; b) efectele evenimentelor importante se manifestă în virtutea inerției mult mai tîrziu, cînd capacitatea de stabilire a relației cauză-efect se diminuează semnificativ; c) efectele cumulative, dificil de evidențiat, a mai multor evenimente de rezonanță, amplifică sau diminuează reacțiile de răspuns ale cetățenilor. Totuși, s-a observat că cetățenii Republicii Moldova reacționează foarte clar și preponderent distinct, atunci cînd le este amenințată în mod direct condiția materială. De aceea, atît pentru cercetători, cît și pentru clasa politică, de interes major este cum poate modula percepția situației social-economice și politice a cetățenilor comportamentul electoral al acestora.

II. Stabilitatea – premisa predictibilității comportamentului electoral

Comportamentul electoral al cetățenilor Republicii Moldova are, fără îndoială, specificul său. Un șir de cercetări bazate pe rezultatele sondajelor de opinie din perioada 1993–2000 demonstrau că în condiții foarte proaste, dar de relativă stabilitate, schimbarea comportamentului electoral era legată preponderent de schimbarea comportamentului liderilor politici, mai ales a deținătorilor înaltelor funcții publice. Rezultatele alegerilor locale din 1995, prezidențiale din 1996, parlamentare din 1998 și celor locale din 1999, demonstrează fără putință de tăgadă că în acea perioadă șocurile social-economice și politice intercalate cu interesele grupărilor aflate la guvernare, dar și ale celor care rîvneau guvernarea, generau "migrația" liderilor de la un partid la altul, precum și constituirea noilor partide sau a alianțelor. După alegerile parlamentare din 1994, care au servit drept punct de reper pentru stabilirea rating-urilor partidelor și ale liderilor politici, "migrațiile" ultimilor ca urmare a scindărilor și coalizărilor, au atras după sine simpatiile alegătorilor , care au urmat destul de fidel traiectoriile întortocheate ale liderilor. În afara "migrației" liderilor, singurul fenomen remarcabil, cu impact major din acea perioadă, a fost legat de eliminarea treptată de către PCRM a substituenților săi temporari – Partidul Democrat Agrar din Moldova (PDAM) și Uniunea Unitatea-Edinsto.

Alegerile parlamentare din 25 februarie 2001 au marcat eliminarea sau începutul eliminării din circuitul politic autohton a unor lideri "migranți" și au pus începutul unei noi faze – de dominație absolută a PCRM la guvernare, lucru valabil cel puțin în ultimii 6 ani. Trebuie să fie clar, că au existat premise serioase pentru "subminarea fidelității alegătorilor" din faza precedentă și începutul noii faze de "fidelitate electorală": a) colapsul financiar din Rusia în august 1998 a avut repercusiuni nefaste pentru economia Republicii Moldova, lucru care s-a manifestat plenar în 1999–2000; b) criza constituțională din 2000 a discreditat completamente formațiunile și liderii politici cu care se asocia guvernarea la acea etapă (partidele care au făcut parte din Alianța pentru Democrație și Reforme (ADR) și cele care l-au susținut pe Președintele Petru Lucinschi); c) condiții extrem de prielnice, inexistente la aceea perioadă în alte state CSI, pentru PCRM de opoziție de a critica guvernanții pentru consecințele colapsului financiar și ale crizei constituționale, inclusiv condiții pentru agitația electorală nestingherită. Ultimul factor se regăsește fixat în raportul misiunii OSCE de monitorizare a alegerilor parlamentare din 2001. Niciodată pînă și după acele alegeri televiziunea publică din Republica Moldova nu a avut înaltă apreciere, fără vreun reproș referitor la modul de reflectare a campaniei electorale.

Victoria absolută a PCRM la alegerile din 2001 nu este rezultatul unei atitudini ieșite din comun a cetățenilor moldoveni față de ideologia comunistă, iar realegerea PCRM în martie 2005 este doar confirmarea meritului PCRM de a fi stabilizat situația social-economică pe care a știut s-o mențină, deși de o manieră foarte specifică pentru un partid comunist, profitînd de o conjunctură relativ prielnică: a) consecințele colapsului financiar și ale efectelor lui colaterale au fost într-o mare măsură eliminate de guvernele lui Ion Sturza (ADR) și Dumitru Braghiș; b) cu venirea PCRM la guvernare a coincis creșterea vertiginoasă a remitențelor cetățenilor moldoveni aflați la munci peste hotare; c) a început creșterea economică regională accentuată, de pe urma căreia a profitat și Republica Moldova. În consecință, putem observa cît de mulțumiți au fost cetățenii Republicii Moldova de condiția economică a țării în ultimii 6 ani.

Cît de mulțumit sînteți de situația economică de acum în RM?
Se observă că de la începutul guvernării PCRM a scăzut semnificativ, cu aproximativ 20%, doar numărul celora care erau "nu prea mulțumiți" de situația economică, lucru care confirmă diminuarea semnificativă a nivelului de sărăcie. Celelalte grupuri au demonstrat un comportament de adaptare la "situația de stabilitate". Este interesant că și așteptările cetățenilor pe parcursul ultimilor ani nu au prevestit nimic deosebit, confirmînd acomodarea la situația existentă.
Comparativ cu situația economică din prezent, cum credeți că va fi situația economică a RM peste un an?
Un alt factor care atestă stabilitatea, ține de percepția relativ constantă a cetățenilor față de principalele bunuri pe care le au în posesie, serviciile primordiale oferite de instituțiile publice, precum și de condiția politică din țară. Se poate afirma că unele proiecte și programe ale Guvernului, încetul cu încetul, încep a avea efect, însă se profilează foarte clar și sursele de nemulțumire.
Cît de mulțumit sînteți de... (destul/foarte mulțumit)
Dar stabilitatea în condițiile predominării nemulțumirilor nu poate fi numită altfel decît stagnare. Astfel, dezvoltarea economiei, întărirea ordinii în țară și combaterea corupției continuă să fie percepute drept cele mai importante sarcini pentru Republica Moldova,
Care sarcini considerați că sînt acum cele mai importante pentru RM? (trei răspunsuri în ordinea priorităților)
însă interesul pentru ele scade în pofida menținerii nemulțumirii față de faptul cum merg lucrurile în țară. Concluzia care ar putea fi trasă este că cetățenii cred din ce în ce mai puțin că aceste sarcini pot fi atinse. Evident, doar campaniile media, cum este în cazul combaterii corupției, pot genera oscilații în percepțiile cetățenilor. În această situație, sînt interesante remediile pe care le propun cetățenii. În acest sens, concurează în mod distinct două opțiuni oarecum contrarii – "mărirea rolului statului" și "oferirea mai multor înlesniri sectorului privat".
Ce ar trebui întreprins pentru a îmbunătăți situația social-economică din RM? (total 3 răspunsuri)
La fel de semnificativ este faptul că se menține mai mult sau mai puțin constantă opțiunea "schimbarea conducerii țării", care este considerată drept măsură urgentă pentru îmbunătățirea situației social-economice de aproximativ doar 15% din respondenți.

III. Ce amenință stabilitatea?

Există indici foarte clari că atît autoritățile, liderii partidului de guvernămînt, cît și opoziția, înțeleg că stabilitatea din Republica Moldova este înrudită cu stagnarea. Guvernanții au interesul să depășească stagnarea, menținînd controlul asupra situației, adică – stabilitatea. Opoziția revendică schimbarea, știind din experiențele precedente că electoratul sancționează forțele politice care se fac vinovate de destabilizările cu consecințe negative pentru starea materială. Acest lucru explică multe din evoluțiile politice recente din Republica Moldova.

Deocamdată, doar creșterea vertiginoasă a prețurilor prezintă cel mai mare pericol pentru stabilitate. Recenta scumpire a gazelor confirmă îngrijorările cetățenilor exprimate în sondaje. Există mai mulți factori care influențează creșterea dramatică a prețurilor, dar cel mai important ține de efectul în lanț provocat de scumpirea prețurilor la gazele naturale. Alți factori care amenință stabilitatea au caracter politic și sînt legați mai cu seamă de relațiile Republicii Moldova cu Federația Rusă. Cu certitudine, consecințele embargoului Federații Ruse asupra produselor agro-alimentare și vinicole moldovenești încă se vor manifesta, asta în pofida faptului că la nivel verbal interdicțiile ar fi înlăturate. Intenții de speculare a factorilor destabilizatori s-au profilat foarte clar în prima jumătate a lui 2005, cînd organizația moscovită "Patria-Moldova", care pretinde că reprezintă interesele tuturor cetățenilor moldoveni aflați la munci peste hotare, secundată de cercuri transnistrene, a încercat să provoace o criză acută în Republica Moldova, vehiculînd în mass-media ideea iminenței colapsului financiar, însoțită de îndemnul cetățenilor de a-și retrage de urgență economiile din bănci.

Care sînt lucrurile care vă îngrijorează cel mai mult în prezent? (total 3 răspunsuri)
În aceste circumstanțe și ținînd cont de apropierea alegerilor locale generale, autoritățile moldovenești au întreprins un șir de acțiuni menite să asigure menținerea echilibrului social-economic și politic în țară:

  1. la sfîrșitul lunii decembrie 2006 au fost semnate acordurile dintre Guvernul Republicii Moldova și Compania "Moldova-Gaz", pe de o parte, cu gigantul rus "Gazprom", pe de altă parte, privind condițiile livrării gazelor naturale în următorii cinci ani. Cu această ocazie, președintele comisiei parlamentare pentru securitatea starului, deputatul din partea PCRM, Iurie Stoicov, a avut o intervenție specială în ședința plenară a Parlamentului pentru a anunța cu mîndrie despre performanța Guvernului în asigurarea stabilității și securității energetice;
  2. discuția președinților Vladimir Voronin și Vladimir Putin, purtată la Minsk după terminarea summit-ului CSI, a fost prezentată de mass-media publică drept o normalizare a relațiilor moldo-ruse, care să fie urmată de eliminarea embargoului la produsele moldovenești. De fapt, discuția celor doi președinți a avut doar efecte calmante pentru opinia publică din Moldova;
  3. Republica Moldova a obținut promisiunea donatorilor internaționali pentru oferirea unui suport financiar substanțial, estimat la aproximativ 1,2 miliarde USD, pentru următorii trei ani, lucru care ar trebui să diminueze efectele presiunilor economice ale Federației Ruse asupra Moldovei. Este un lucru important pentru menținerea orientării europene a Republicii Moldova;
  4. autoritățile au reușit cu suportul SUA, UE și al principalelor instituții internaționale, cel puțin, să mențină atitudinile față de conflictul transnistrean, controlul la frontieră și o minimă evidență a exporturilor Transnistriei, în situația unui suport deschis și provocator al Federației Ruse față de regimul separatist. Și acest lucru are menirea fortificării opțiunii europene a Republicii Moldova, care este fundamentală pentru menținerea "parteneriatului strategic în vederea integrării europene și soluționării conflictului transnistrean", declarat de către partidul de guvernămînt și opoziție;
  5. cu ocazia încheierii sesiunii parlamentare de iarnă, "parteneriatul strategic" dintre partidul de guvernămînt, PPCD și PD a fost reconfirmat în mod public de către liderii "opoziției constructive".

Opoziția "activă" a criticat realizările guvernării și ale "aliaților" săi, atribuind puținele performanțe conjuncturii interne și externe favorabile. Totuși, evenimentul cu cea mai mare rezonanță din ultima vreme a fost provocat nu de criticile opoziției "active", ci de recomandările analistului american, Vladimir Socor, făcute la mijlocul lunii ianuarie 2007 prin intermediul postului de radio Europa Liberă, care a recomandat menținerea "parteneriatului strategic" dintre PCRM și PPCD ca chezășie a stabilității politice, cu impact determinant asupra alianțelor politice din preajma parlamentarilor din 2009.


Căldura, cel mai scump agent electoral
Iurie Gotișan

Guvernul momește populația cu subvenții și lasă sistemul termoenergetic în grija primăriei…

Introducerea prețurilor de referință la energia termică furnizată populației în sistem centralizat a ridicat prețul gigacaloriei de la 1 ianuarie 2007, în medie, cu aproximativ 2,4 ori față de prețurile actuale. Bineînțeles, o dată cu majorarea tarifelor pentru gazele naturale era previzibilă și o majorare a tarifelor pentru agent termic. De fapt, în ultimii ani s-au făcut mai multe astfel de încercări. Tariful de 233 lei pentru 1GK a fost stabilit în 1999. La sfîrșitul anului 2000 autoritățile au încercat să-l majoreze pînă la 267 lei, însă țara aflîndu-se în preajma alegerilor parlamentare s-a renunțat la această măsură. De atunci s-au mai făcut încă cîteva tentative de majorare, însă pînă la urmă au eșuat și acestea. Totuși, la 25 ianuarie a.c., Consiliul municipal Chișinău (CMC) a aprobat majorarea tarifului pentru energia termică pînă la 540 lei pentru o gigacalorie. S-a mai decis că din bugetul municipal vor fi alocate mijloace financiare în valoare de cca 220 milioane lei pentru acoperirea diferenței de preț pînă la începerea noului sezon de termoficare.

Practic în toate țările europene statul subvenționează sistemul centralizat de încălzire, deoarece serviciul de furnizare a agentului termic este cel mai scump. În acestea, spre exemplu, se practică 2 forme de îndemnizații: compensanții pentru acele persoane care au un statut social mai vulnerabil și subvenții pentru întreprinderile din sectorul termoenergetic. Bineînțeles, în cazul în care aceste întreprinderi sînt eficiente și funcționează la un randament maxim. Or, la noi situația din sistemul termoenergetic e cu totul de altă natură. Este interesant faptul că atunci cînd s-a aprobat noul tarif funcționari din primărie au declarat că în bugetul municipal nu au fost prevăzute resurse pentru subvenții și îndemnizații. Se știa sigur că pînă la urmă tarifele vor fi majorate, așa că cei de la primărie trebuiau să chibzuiască asupra consecințelor acestora undeva de prin vară.

Pasarea "Termocom"-ului din administrarea Guvernului în administrarea autorităților locale, a fost deseori însoțită de debranșarea consumatorilor și acumularea de pierderi imense în sistem. Consumatorilor nu li se spune decît că se mărește prețul gigacaloriei în limite suportabile. Însă subvenția este plătită de noi toți, inclusiv de cei care nu mai au nicio legătură cu sistemul centralizat de producere a agentului termic. Autoritățile locale încearcă să facă din energia termica "agent electoral", în sensul că majorarea tarifelor permisă de prețul de referință va fi "controlata" în așa fel încît să nu afecteze capitalul de simpatie al populației. Din ecuația politică rezultatul negativ se răsfrînge tot asupra sistemului care, dacă nu "crapă" acum, are toate șansele s-o facă în anii următori. Dar nu oricum, ci cu prețul unor zeci de milioane de lei aruncați în subvenții, și nu în investiții, cum ar fi normal.

Totodată, administrația "Termocom"-ului este de părerea că majorarea tarifelor va permite acoperirea sută la sută a cheltuielilor întreprinderii. Totuși, în ciuda masivelor subvenții acordate producătorilor de agent termic în ultimii cîțiva ani și a celora promise pentru următorii doi-trei ani, centralele produc energia în pierdere. Situația disperată în care se află sistemul centralizat de producere a energiei termice este dată în primul rînd de proasta lui gestionare. Prețurile locale de referință nu acoperă nici jumătate (cca 40% după majorarea prețurilor la gazele naturale) din costurile de producere ale agentului termic pentru că undeva, pe traseu, apar pierderi pe care nimeni nu știe sau nu prea vrea să le elimine. Dacă producătorii și furnizorii de agent termic nu se vor preocupa de alocarea de investiții în renovarea și modernizarea rețelelor de distribuție care ar permite reducerea pierderilor de sistem, apoi nici o majorare de tarife sau acordarea de subvenții acestora din partea statului nu va rezolva problema. În caz contrar, costul real a unei Gkal peste cîțiva ani va depăși nivelul mediu european, ca urmare a prețurilor înalte la gaz și a sistemului nostru energofag și ineficient.


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]