ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20070304/index.shtml


e-journal, an. V, nr. 90, 17 februarie – 4 martie 2007

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

1.1. Numiri

Dumitru Pulber și Elena Safaleru au fost numiți judecători ai Curții Constituționale, pentru un nou termen de 6 ani. Cei doi judecători au depus jurămîntul constituțional împreună cu Victor Pușcaș (pentru un nou mandat, desemnat de CSM) și Valeria Știrbeț (desemnată de CSM). Doi judecători au rămas în funcții, fiind desemnați în anul 2002 și 2004, de către Președintele Republicii Moldova. Din componența anterioară a Curții, și-a pierdut mandatul doar Mircea Iuga. Ulterior, judecătorii Curții Constituționale și-au ales Președintele, funcția respectivă fiind ocupată de Dumitru Pulber. În legătură cu alegerea în funcția de judecător la Curtea Constituțională, Valeria Știrbeț a fost eliberată din funcția de Președinte al Curții Supreme de Justiție, aceasta devenind vacantă.

Svetlana Caitaz a fost numită judecător la Curtea Supremă de Justiție. Celelalte două candidaturi propuse de Consiliul Superior al Magistraturii (N.Budăi și E.Zinenco) nu au fost susținute de fracțiunea majoritară, motiv pentru care reprezentanții opoziției au reiterat afirmațiile conform cărora majoritatea parlamentară apreciază candidații și sub aspect politic, iar statutul și competența CSM sînt afectate. Deși anterior declaraseră că aceste tentative și atitudini ale majorității afectează consensul politic parlamentar, la dezbaterea din 22 februarie fracțiunea PPCD nu a mai formulat obiecții.

Parlamentul a votat cîteva hotărîri referitoare la numirile în cadrul Procuraturii generale:

1.2. Acte legislative

Legea cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie. Documentul derivă din planurile naționale privind respectarea drepturilor omului și angajamentele asumate de Republica Moldova în raport cu instituțiile comunitare. Legea are scopul ocrotirii și consolidării familiei, respectarea principiilor de bază ale legislației referitoare la familie, precum și consolidarea mecanismului de asigurare a unor șanse egale pentru femei și bărbați în realizarea drepturilor lor umane. Sînt stabilite bazele juridice și organizaționale ale activității de prevenire și combatere a violenței în familie, determinate autoritățile abilitate cu funcții de prevenire și combatere a violenței în familie, stabilită procedura de sesizare și soluționare a cazurilor.

Legea cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare. Acțiunea Regulamentului se va extinde asupra militarilor din cadrul Armatei Naționale, Trupelor de Grăniceri și Trupelor de Carabinieri.

Legea pentru modificarea Legii cu privire la producția agroalimentară ecologică. Articol unic. – Art.8 alin.(2) și art.12 alin.(2), subalineatul 5 din Legea nr.115-XVI din 9 iunie 2005 cu privire la producția agroalimentară ecologică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.95–97, art.446) se exclud.

Legea pentru modificarea și completarea Codului de executare. Se introduc reglementări referitoare la executarea pedepsei arestului și arestului contravențional. Legea nu prevede însă transmiterea izolatoarelor de detenție preventivă aflate în gestiunea MAI către Ministerul Justiției, conform reglementărilor și recomandărilor internaționale.

Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative (asigurarea socială a magistraților). Documentul anterior aprobat de Parlament nu a fost promulgat de Președintele țării și a fost remis pentru reexaminare. Obiecțiile șefului statului au vizat modificarea sursei de finanțare a pensiilor judecătorilor și procurorilor (să fie păstrată, pînă în anul 2010, plata din mijloacele bugetului de stat, nu din contul contribuțiilor bugetului asigurărilor sociale de stat), precum și păstrarea mecanismului actual de calculare a pensiei în cazul cînd nu s-au păstrat documentele ce confirmă mărimea salariului. Parlamentarii au acceptat obiecțiile și au adoptat legea, cu amendamentele șefului statului.

Legea pentru abrogarea Legii cu privire la proprietate. Legea adoptată în 1991 este depășită de timp, nu mai corespunde reglementărilor actuale și nu se aplică de la momentul intrării în vigoare a noului Cod civil, în cuprinsul căruia sunt reglementate detaliat aspectele referitoare la proprietate.

Legea pentru modificarea anexei la Legea pentru aprobarea Listei unităților ale căror terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietatea statului. Legea prevede acordarea din proprietatea statului către primăria or.Sîngera a 7,7 ha, care urmează a fi repartizate la 17 proprietari care au refuzat compensațiile bănești pentru terenurile expropriate în scopul construcției tronsonului de cale ferată Revaca-Căinari[1].

Legi pentru ratificarea unor acte internaționale:

Legea pentru modificarea Titlului III al Codului Fiscal. Completarea stabilește că subiectul, față de care nu se aplică cerințele de înregistrare în calitate de plătitor TV, se poate înregistra benevol în calitate de asemenea contribuabil, dacă el într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive a efectuat livrări de mărfuri, servicii, în sumă ce depășește 100000 lei, cu excepția livrărilor scutite de TVA.

Hotărîrea privind aprobarea Listei serviciilor publice de gospodărie comunală din comuna Pelinia, r-nul Drochia, propuse pentru concesionare și clauzele obligatorii ale contractului de concesiune. Documentul este aprobat în conformitate cu Legea cu privire la concesiuni, printre serviciile concesionate numărîndu-se serviciile de alimentare cu apă, energie termică, servicii de canalizare și epurare a apelor uzate și pluviale serviciile de salubrizare, de creare a spațiilor verzi în localități și serviciile de asigurare cu transport public local. Documentul este enunțat ca o primă experiență de realizare a parteneriatului public-privat în domeniul corespunzător, pentru realizarea respectivului proiect urmînd a fi realizat un concurs special, iar rezultatele experimentului vor fi luate în considerație la elaborarea și implementarea noului cadru regulatoriu în domeniu.

Proiectul legii privind achizițiile publice. Legea se propune a fi aplicată contractelor de achiziții publice a căror valoare estimativă, fără TVA, este egală sau mai mare decît următoarele praguri: 20 000 lei (pentru contractele de achiziții publice de bunuri); 25 000 lei (pentru contractele de achiziții publice de lucrări sau servicii); contractelor de achiziții publice subvenționate direct cu peste 50 % de către autoritățile contractante. Se propune și reglementarea particularităților aplicării contractelor de achiziții publice a căror valoare estimativă, fără TVA, este egală sau mai mare decît: pentru contractele de achiziții publice de bunuri și servicii – 2 500 000 lei; pentru contractele de achiziții publice de lucrări – 99 000 000 lei.

Proiectul legii cu privire la organele pentru situații excepționale. Documentul era inclus în Programul Legislativ pentru perioada 2005–2009 și propune stabilirea cadrului juridic, principiile de activitate, atribuțiile, competența și responsabilitatea persoanelor care îndeplinesc serviciul în organele pentru situații excepționale, statutul, locul și rolul lor în stat și societate. Obiecțiile esențiale prezentate de comisiile parlamentare și deputații de opoziție au vizat subordonarea departamentului specializat (direct Guvernului, nu în cadrul Ministerului Afacerilor Interne), însă comisia de specialitate a respins propunerile, pe motiv că activitatea respectivului departament și a MAI "au tangență".

Proiecte de legi cu privire la resurse regenerabile de energie. În prima lectură au fost adoptate:

Proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Documentul aprobat în prima lectură propune modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, în scopul reglementării și sancționării pentru infracțiuni care vizează vînzarea de copii și pornografia infantilă, precum și introducerea unor norme speciale referitoare la protecția procesuală a victimelor și martorilor la asemenea infracțiuni.

Proiectul legii privind convertirea în acțiuni a datoriilor Societății pe Acțiuni "Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău". Proiectul adoptat în prima lectură prevede convertirea în acțiuni ale statului a soldului datoriilor istorice ale întreprinderii, conform situației din 1 aprilie 2006, în mărime de 6976149 lei față de bugetul de stat și 54684600 lei față de Ministerul Finanțelor pentru creditele acordate din surse externe, cu suspendarea calculării plăților curente (dobînzi și penalități) începînd cu 1 aprilie 2006 pînă la data intrării în vigoare a legii. Datoriile creditoare istorice convertite urmează a fi convertite în acțiuni ale emisiunii suplimentare și vor servi la majorarea capitalului social al Societății pe Acțiuni "Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău", care va fi administrat de Întreprinderea de Stat "Moldresurse".

Proiectul legii pentru modificarea și completarea articolului 2 al Legii cu privire la protecția socială suplimentară a invalizilor de război, a participanților la cel de-al doilea război mondial și a familiilor lor. Se propune acordarea unor alocații lunare (între 100–400 lei) persoanelor, inapte de muncă, care au venit în anul 1986 din zona de înstrăinare (Cernobîl) și au primit cetățenia Republicii Moldova", precum și soților supraviețuitori, inapți de muncă, ai participanților la cel de-al doilea război mondial sau la acțiuni de luptă în timp de pace din rîndurile militarilor, căzuți la datorie, sau ai participanților la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Cernobîl, decedați, sau ai invalizilor de război decedați.

Proiectul legii pentru completarea Legii cu privire la zonele economice libere. Se propune completarea cu un alineat nou, conform căruia, la încetarea activității zonei (subzonei) libere, precum și în cazul revocării statutului de rezident pînă la încetarea activității zonei (subzonei) libere, fostul rezident va plasa mărfurile introduse anterior sub regimul vamal de zonă liberă sub alt regim vamal în conformitate cu legislația în vigoare.

1.3. Control parlamentar. Declarații

Ministerul Economiei și Comerțului a prezentat informații despre implementarea modificărilor legislației privind patenta de întreprinzător. Executivul afirmă că scopul respectivelor reforme este instituirea unui sistem de comerț modernizat și certificat, asigurarea protecției consumatorilor și a concurenței, sporirea veniturilor bugetare și reducerea posibilităților de eludare a legislației fiscale.

Reprezentantul Agenției de construcții și dezvoltare a teritoriului a informat deputații despre situația în domeniul structurii prețurilor de conectare la conductele de gaz, declarînd că în structura actuală a acestui preț, 45% revine pentru materiale și 55 % pentru manoperă (agenția insistă să fie egalitate). Prin intermediul Inspecției de stat în construcții au fost efectuate controale și s-a constatat că prețurile de conectare la rețele de gaze și apă sînt majorate. Guvernul a elaborat o metodologie specială și conform acesteia, racordarea unei case la rețeaua de gaze ar costa nu mai mult de 3000 lei. Reprezentantul executivului a evitat să răspundă despre posibilitatea returnării sumelor plătite de către persoanele care deja au achitat prețuri majorate.

Inspectoratul pentru Supravegherea Producției Alcoolice a informat deputații despre situația reluării exportului producției viti-vinicole în Federația Rusă. Conform informației prezentate, au fost luate mai multe măsuri, au avut loc 9 întîlniri cu experții din Federația Rusă, părții ruse a fost prezentat un plan de măsuri pentru asigurarea calității și inofensivității producției exportate. De către experții ruși au fost prezentate anumite cerințe suplimentare, care nu se deosebesc esențial de cerințele tehnice și calitative existente și aplicabile anterior în Moldova. Problemele legate de exportul prin "ghișeul unic" nu sînt clarificate pe deplin, Federația Rusă nu are o politică și cerințe clare în domeniul respectiv, motiv pentru care a fost pînă în martie vizita experților ruși ce trebuiau să determine întreprinderile ce pot relua exportul. Deputații de opoziție au sugerat executivului să sesizeze arbitrajul internațional, în scopul de a impune Federația Rusă să recupereze pierderile suferite de către antreprenorii moldoveni.

Guvernul a informat legislativul despre situația executării legislației privind compensațiile pentru victimele represiunilor politice. Din informația prezentată s-a putut constata că principalele probleme țin de activitatea comisiilor locale, de lipsa resurselor materiale și financiare necesare pentru executarea plenară a dispozițiilor legislației în domeniu, lipsa de experiență și competența redusă a autorităților administrației publice locale.

Majoritatea parlamentară nu a susținut propunerea deputatului Valentina Cușnir de a forma o comisie de anchetă pentru elucidarea situației din sectorul vitivinicol și nici propunerea deputaților PSL de a crea o comisie de anchetă privind administrarea resurselor parlamentului și politizarea aparatului legislativului.

Întrebări și Interpelări

Deputatul Vitalia Pavlicenco a adresat Primului-ministru o interpelare privind situația utilizării soft-urilor licențiate în Republica Moldova, numărul de calculatoare deținute de autoritățile statului și măsurile ce sînt întreprinse în legătură cu consecințele care pot surveni în legătură cu expirarea moratoriului acordat de marii producători de softuri licențiate pentru redresarea situației în sfera protecției drepturilor de autor.

Deputatul PDM Valentina Buliga a cerut informații referitoare la organizarea și desfășurarea examenelor de bacalaureat în anul 2007, sub aspectul asigurării resurselor financiare și materiale necesare (cazarea elevilor, transportarea în secret a actelor, selectarea supraveghetorilor etc.).

Deputatul Vladimir Braga a cerut explicații referitoare la restricțiile dure aplicate de Guvern la exportul vinului în vrac, situație care provoacă dificultăți grave agenților economici ce desfășoară asemenea activități.

Deputatul PDM Vladimir Filat a solicitat Ministerului de Finanțe măsuri pentru asigurarea deducerii pierderilor suportate în legătură cu blocarea exportului de producție vinicolă în Federația Rusă și soluționarea problemei neaplicării sancțiunilor pentru nerepatrierea valutei de către exportatorii care au livrat producția vinicolă în Rusia și nu au primit plata corespunzătoare din cauza acțiunilor autorităților din această țară.

Declarații

Deputatul Vitalia Pavlicenco a prezentat declarații referitoare la problema vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova spre țările europene și despre posibilitatea de a munci in România. În declarație este criticată poziția autorităților guvernamentale moldovenești, care resping implicarea autorităților române în facilitarea administrării centrului comun de vize al UE și semnarea unui acord privind schimbul forței de muncă între Republica Moldova și România. Într-o altă declarație citită de Pavlicenco în plenul Parlamentului sînt criticate acțiunile autorităților guvernamentale și ale reprezentanților majorității parlamentare în raport cu autoritățile și cetățenii României.

Fracțiunea PSL a prezentat o declarație prin care a cerut crearea unei comisii naționale de anchetă a evenimentelor din perioada conflictului armat de pe Nistru.

Deputatul PDS Dumitru Braghiș a dat citire unei declarații în care condamnă atacurile unor mass-media declarate deetatizate împotriva presei libere, calomniile și insultele care ar fi difuzate la adresa unor personalități marcante ale culturii din Republica Moldova.

Fracțiunea AMN a difuzat declarații privind:


Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

Guvernul a propus rechemarea lui Eugen Carpov din funcția de reprezentant al Moldovei pe lîngă Comisia Europeană (UE).

2.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la implementarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a corupției și activitatea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (CCCEC) în anul 2006. Documentul constată că CCCEC a întreprins mai multe acțiuni organizatorico-practice orientate spre îndeplinirea Strategiei în domeniu și diminuarea nivelului corupției, combaterea și prevenirea acestuia fenomen. Este remarcată pozitiv și apreciată la nivel înalt cooperarea cu organizațiile neguvernamentale specializate în domeniu La capitolul neajunsuri și sarcini de viitor sînt enunțate:

Hotărîri privind implementarea reformei în sfera patentei de întreprinzător. Hotărîrile adoptate vizează:

Hotărîrea privind aprobarea unor acte normative (privind evidența și calcularea veniturilor gospodăriilor țărănești). Sînt aprobate regulamentul privind calcularea cuantumului venitului net nenormat, obținut de gospodăriile țărănești (de fermier) și gospodăriile casnice auxiliare de la producerea producției fitotehnice și zootehnice, precum și o instrucțiune privind modul de calculare a venitului net normat. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în coordonare cu Biroul Național de Statistică și Ministerul Economiei și Comerțului urmează să calculeze și aprobe anual normativele cheltuielilor materiale pentru producerea producției agricole și normativele veniturilor nete în fitotehnie și sectorul zootehnic. Ministerul protecției sociale, Familiei și Copilului va elabora și implementa mecanismul de direcționare a prestațiilor sociale în baza venitului net obținut de gospodăriile țărănești și gospodăriile casnice auxiliare.

Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensații persoanelor supuse represiunilor politice, precum și achitarea compensației în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice. Conform Legii nr. 186 din 29.06.2006 pentru modificarea și completarea Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice (publicată la 8 august 2006), Guvernul urma ca în termen de trei luni să prezinte propuneri privind aducerea legislației în vigoare în concordanță cu respectiva lege și să-și aducă actele sale normative în concordanță cu respectivele modificări. Legea a intrat în vigoare la 1ainaurie 2007 și pentru a asigura realizarea prevederilor ei din acest moment, executivul putea și trebuia să adopte anterior actele necesare, însă acest lucru a fost tărăgănat. Recent, deputatul PPCD Ștefan Secăreanu a interpelat Guvernul, invocînd neexecutarea prevederilor legii nominalizate de către autoritățile competente. Conform noului regulament, valoarea bunurilor confiscate, naționalizate sau scoase din posesie în legătură cu represiunile politice vor fi restituite prin achitarea de compensații, în baza cererii depuse de persoanele reabilitate sau moștenitorii acestora la comisiile special create de consiliile raionale. Cererea poate fi depusă pe durata a trei ani de la data înștiințării persoanei reprimate sau a urmașilor acesteia despre reabilitare și va fi examinată în termen de șase luni de la data depunerii. Dacă valoarea bunurilor nu depășește 200 mii lei, plata compensației va fi eșalonată pe o perioadă de pînă la trei ani, în rate anuale proporționale. Dacă valoarea bunurilor depășește 200 mii lei, plata va fi eșalonată pe o perioadă de cinci ani.

Hotărîrea privind implementarea expertizei anticorupție. Documentul prevede modificarea unei decizii anterioare, extinderea expertizei anticorupție și asupra actelor normative ale Guvernului, crearea în cadrul CCCEC a unei subdiviziuni specializate în efectuarea expertizei anticorupție a proiectelor de acte legislative și normative.

Hotărîrea privind rezultatele executării actelor legislative și însărcinărilor Președintelui RM în anul 2006 de către ministere și alte autorități administrative centrale. Documentul stabilește că:

Hotărîri privind reorganizarea unor organe administrative. Documentele vizează aprobarea structurii efectivului-limită și Regulamentul privind organizarea și funcționarea Ministerului Protecției Sociale, Familiei și Copilului, precum și lichidarea Departamentului administrativ al Ministerului Apărării.

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

2.3. Ședințe. Decizii. Declarații

Resurse energetice de alternativă

Valorificarea resurselor energetice regenerabile a constituit subiectul unei ședințe de lucru cu factori de decizie, prezidate de prim-ministrul Vasile Tarlev. În cadrul ședinței s-a menționat că, în conformitate cu indicațiile Guvernului, a fost elaborat Programul Național de utilizare a resurselor regenerabile pînă în anul 2010. Au fost prezentate spre examinare trei proiecte investiționale privind construcția centralelor eoliene cu o putere totală de 200 MW, producerea bioetanolului pe cale industrială din sorg zaharat și implementarea minihidrocentralelor. În opinia premierului, procesul de implementare a proiectelor se derulează lent și de aceea, el a solicitat Consiliului coordonator specializat să elaboreze un plan de acțiuni cu stabilirea persoanelor responsabile și termenelor concrete de realizare. Prim-ministrul a mai cerut și elaborarea caietelor de sarcini pentru proiectele de construcție a centralelor eoliene și producere a bioetanolului, anunțarea în termene optime a licitației pentru atragerea investitorilor în domeniile respective.

Obiectivele politicii bugetar-fiscale pentru 2008–2010

În cadrul ședinței prezidate de Primul-ministru au fost examinate măsurile necesare pentru coordonarea principalelor direcții ale politicii fiscale cu programul de activitate a Guvernului, pentru crearea unui sistem fiscal mai atractiv pentru contribuabili. Șeful executivului a evidențiat necesitatea promovării unei politici fiscale mai progresiste pentru asigurarea unor ritmuri mai rapide de dezvoltare a economiei naționale, precum și în vederea sporirii atractivității investiționale a Moldovei. Politica fiscală pe anii 2008–2010 trebuie să se axeze pe asigurarea echității, stabilității și transparenței fiscale, încurajarea efectuării investițiilor, crearea noilor locuri de muncă, sprijinirea dezvoltării sectorului real al economiei. Documentul ar trebui să promoveze "ridicarea nivelului de deservire a contribuabililor și extinderea spectrului de servicii acordate", inclusiv prin dezvoltarea sistemului informațional de prezentare a dărilor de seamă fiscale în mod electronic. A mai fost evidențiată și necesitatea consolidării funcționale și structurale a Serviciului Fiscal de Stat, perfecționarea procedurilor fiscale prin aplicarea mai pe larg în domeniu a tehnologiilor informaționale.

Prioritatea unor ramuri de producere

Situația în sectorul de producere a laptelui, produselor lactate și a cărnii de vită a fost examinată în cadrul unei ședințe de lucru, prezidate de Primul-ministru Vasile Tarlev cu factori de decizie din cadrul Guvernului și producătorii din sfera respectivă. S-a constat o ameliorare a situației în ramură, începînd cu anul 2002, cînd au început să fie deschise oficii de însămînțare artificială a animalelor, de acordare a serviciilor veterinare și de achiziționare a laptelui, alocarea subvențiilor pentru dezvoltarea ramurii. Problemele de bază în sector rămîn a fi lipsa mijloacelor financiare și accesul redus al fermierilor la credite preferențiale, necesare pentru construcția și renovarea fermelor pe bază de tehnologii moderne, lipsa cadrelor calificate. Vasile Tarlev a menționat că rolul acestui segment în circuitul agricol este foarte important și Guvernul va acorda susținerea necesară în vederea înregistrării unui salt calitativ și eficient în domeniul dat. În context, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare i s-a cerut să efectueze o analiză suplimentară a situației și să propună un sistem mai lărgit de susținere financiară a activităților din domeniul dat. Ministerul Economiei și Comerțului în comun cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare vor analiza sistemul formării prețurilor la produsele lactate și trebuie să elaboreze un mecanism mai eficient în domeniul dat. Primul-ministru a lansat inițiativa creării unei Asociații a producătorilor de lapte, care ar asigura apărarea drepturilor acestei categorii de agricultori.

Primul-ministrul Vasile Tarlev a prezidat o ședință privind situația din ramura tutunului, în cadrul căreia au fost examinate problemele cu care se confruntă producătorii și prelucrătorii de tutun, precum și perspectivele dezvoltării ramurii. S-a evidențiat că ramura tutunului este una prioritară pentru sectorul agricol din Moldova, însă potențialul ei nu este valorificat pe deplin. Un rol important în domeniu trebuie să revină Combinatului "Tutun CTC", care urmează să majoreze volumul de investiții pentru creditarea producătorilor, precum și de achiziționare a tutunului pentru exportarea acestuia. Șeful Executivului a cerut factorilor de decizie să implementeze, în termene restrînse, un mecanism eficient de susținere a dezvoltării ramurii tutunului, care să contribuie la sporirea esențială a suprafețelor de tutun, majorarea volumelor de prelucrare a tutunului, precum și la impulsionarea exporturilor. Premierul a susținut propunerea privind crearea unui consiliu pe produs în ramura tutunului, care va evalua metodologia de creare a prețurilor la tutun și va înainta propuneri argumentate privind măsurile ce se impun întru stabilirea unor criterii transparente de activitate în sectorul dat. Potrivit estimărilor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în anul 2007 suprafețele cu tutun se vor majora față de anul 2006 și vor atinge cca 5,6 mii hectare, iar către anul 2010 este prognozată extinderea plantațiilor pînă la minim 10 mii de hectare.


Președinție

3.1. Decrete

Președintele Republicii Moldova a decretat conferirea ordinului "Gloria Muncii" pentru:

3.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Deschiderea primului centru de informare europeană

În discursul său rostit la conferința regională prilejuită de inaugurarea la Cahul a Centrului de Informare Europeană, Vladimir Voronin a reiterat angajamentul ferm și ireversibil al autorităților țării de a întreprinde toate acțiunile necesare pentru atingerea obiectivului integrării europene. El a remarcat în acest sens colaborarea dintre administrația publică și societatea civilă, scopul comun putînd fi atins doar prin eforturile comune și conjugate ale tuturor segmentelor societății. Voronin a mai menționat că în 2007 este necesar să se acorde o atenție mai mare îmbunătățirii calității implementării reformelor și a legilor adoptate atît la nivel central, cît și la nivel local, în conformitate cu rigorile europene.

Întîlnire cu avocații parlamentari

Șeful statului a vizitat Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova, fiind informat despre cele mai frecvente și mai grave încălcări ale drepturilor omului depistate în cadrul activității desfășurate de avocații parlamentari și personalul instituției:

Tergiversarea examinării dosarelor penale sau sancționarea inadecvată a persoanelor, implicate în cazuri concrete de încălcare a drepturilor constituționale ale cetățenilor, sînt, în majoritatea cazurilor, condiționate de factori subiectivi: birocrația, nihilismul juridic, nivelul redus al disciplinei de executare. Avocații parlamentari au solicitat suportul Președintelui țării în perfecționarea legislației în domeniu, crearea unor condiții moderne pentru desfășurarea normală a activității filialelor raionale ale Centrului, crearea unor filiale ale Centrului în localitățile care se învecinează cu zona transnistreană, ceea ce ar permite monitorizarea situației la capitolul respectarea drepturilor omului în raioanele de est ale republicii. Vladimir Voronin a îndemnat avocații parlamentari să mediatizeze pe larg cazurile abordărilor formale de către ministere, instituții publice a recomandărilor Centrului vizînd examinarea petițiilor legate de lezarea drepturilor cetățenilor. În context, s-a anunțat intenția convocării unei ședințe speciale în problemele respectării drepturilor omului.

Admiterea și înmatricularea în instituțiile de învățămînt

Ședința convocată a avut drept subiect discutarea rezultatelor admiterii în instituțiile de învățămînt în anul 2006 și planul de înmatriculare pentru anul de studii 2007–2008. În opinia responsabililor, aplicarea noilor condiții de admitere confirmă unele tendințe pozitive: sporirea numărului de studenți la facultățile cu profil pedagogic și tehnic; la specialități de care are nevoie în mod prioritar economia națională; reducerea discrepanței dintre ofertele și solicitările reale de pe piața muncii. S-a subliniat necesitatea reducerii în continuare în anul 2007 a înmatriculării la specialitățile la care se atestă un surplus esențial de specialiști pe piața forței de muncă (preponderent din contul micșorării înmatriculării pe bază de contract). Președintele Republicii a subliniat importanța asigurării de către ministerele de resort a înmatriculării în strictă corespundere cu planul și cotele de înmatriculare, elaborării, concomitent cu planul de înmatriculare pentru anul 2008, a prognozei înmatriculării în instituțiile respective de învățămînt pe anii 2009 – 2010. Șeful statului s-a mai referit și la necesitatea intensificării procesului de specializare a instituțiilor de învățămînt și a evaluării postacreditare, a monitorizării respectării stricte a condițiilor stipulate în legislația în vigoare privind licențierea activității în domeniu. El a mai propus stabilirea unei medii de concurs minime pentru admiterea la studii universitare, iar avînd în vedere calitatea nesatisfăcătoare a instruirii cu frecvență redusă, a pledat pentru reducerea numărului de studenți admiși la această formă de studii.

Dificultăți și Priorități în domeniul agriculturii

Participînd la ședința Colegiului Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Președintele Republicii Moldova a apreciat, în linii mari, drept satisfăcătoare activitatea întreprinsă pe parcursul anului 2006 de minister și instituțiile subordonate. Totodată, au fost semnalate probleme nesoluționate:

Șeful statului a mai indicat asupra oportunității efectuării unui studiu privind perspectiva dezvoltării agriculturii Republicii Moldova, în contextul procesului de integrare europeană a țării, precum și a preluării experienței acumulate în acest sens de noile state membre ale UE, în special, de țările baltice.


1 Problema terenurilor din orașul Sîngera a fost abordată recent într-un comunicat de presă al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, care a informat despre instrumentarea dosarului penal în privința primarului orașului Sîngera, bănuit de estorcarea și privatizarea frauduloasă a unor loturi de teren, estimate la circa 120 mii dolari SUA.


Politici economice

1. Comerț extern

2. Sistemul bancar

3. Sectorul real

4. Monedă, curs de schimb, datorie externă


Problema transnistreană

Desemnarea unui nou Reprezentant Special al UE pentru Moldova

La 15 februarie 2007, Consiliul European l-a desemnat pe Kalman Mizsei în calitate de Reprezentant Special al UE pentru Republica Moldova. Kalman Mizsei îl va înlocui în acest post pe Adriaan Jakobovits de Szeged, care și-a încheiat mandatul în luna februarie 2007.

Javier Solana, Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă și de Securitate Comună a UE, a salutat decizia Consiliului de a-l desemna pe Kalman Mizsei, exprimîndu-și speranța că Dl Mizsei va contribui la o mai mare angajare a Uniunii Europene față de Republica Moldova, în mod special în procesul de reglementare transnistreană. "Moldova este acum un vecin direct al Uniunii Europene și este timpul să găsim o soluție viabilă și durabilă pentru acest conflict", a declarat Javier Solana.

Kalman Mizsei s-a născut în 1955 în Ungaria, iar ultimul post deținut de dînsul a fost cel de Director al Biroului Regional pentru Europa și CSI al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Mandatul noului Reprezentant Special al UE pentru Moldova se referă în mod special la contribuția UE la soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, însă include și cîteva domenii noi, cum ar fi contribuția la consolidarea instituțiilor democratice, supremația legii și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale în Republica Moldova, promovarea unor bune relații dintre UE și Moldova în baza valorilor și intereselor comune, acordarea asistenței în combaterea traficului în ființe umane, armament și alte bunuri din și prin Moldova etc.

De menționat că în aceiași perioadă Consiliul European a adoptat o decizie de extindere a interdicției de călătorie pentru 17 lideri transnistreni, decizie la care s-au alineat ulterior statele candidate pentru aderare, statele Procesului de Stabilizare și Asociere, EFTA și EEA.

Chișinăul pune la îndoială imparțialitatea și constructivismul Federației Ruse

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău a dat publicității un comunicat de presă în care și-a exprimat indignarea față de un comentariu al Ministerului rus de Externe în care liderul transnistrean Igor Smirnov este numit "președintele Transnistriei". Comentariul se referă la întrevederea dintre ministrul rus de Externe Serghei Lavrov și "președintele" Smirnov din 20 februarie de la Moscova, la care cei doi ar fi discutat despre necesitatea soluționării problemelor vamale și de transport apărute în martie 2006. Potrivit comentariului, identificarea unor "compromisuri" cu partea moldovenească în aceste probleme ar duce la apariția condițiilor necesare pentru reluarea procesului de reglementare transnistreană.

Chișinăul a regretat practica deja înrădăcinată în rîndurile structurilor de stat ale Federației Ruse de a califica reprezentanții entității secesioniste neconstituționale drept "președinte" sau "ministru de externe", practică care nu ar fi altceva decît o încercare de a acredita legitimitatea autorităților nerecunoscute. În acest context, MAEIE declară că "utilizarea unor atare procedee propagandistice trezește nedumeriri și suspiciuni firești vizavi de imparțialitatea și constructivismul acestei țări în calitatea de mediator în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, de aceea ar fi mai judicios de a renunța la ele".

De menționat că potrivit unui comunicat de presă al președinției, Președintele Vladimir Voronin a avut la 3 martie 2007 o întrevedere cu Secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Iuri Zubakov, cu care a discutat perspectivele procesului de reglementare transnistreană. Comunicatul nu oferă alte detalii despre conținutul discuțiilor.


Relații externe

Republica Moldova – Consiliul Europei

Potrivit Organizației "Juriștii pentru Drepturile Omului", la 27 februarie 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a mai pronunțat două hotărîri împotriva Moldovei. Autoritățile de la Chișinău sînt condamnate pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, libertatea de gîndire, conștiință și religie, dreptul la protecția proprietății și la interzicerea discriminării:

Într-o declarație a lui Vladimir Ristovski, reprezentant special al Secretarului General al Consiliului Europei (CoE) la Chișinău, se arată că în contextul alegerilor locale apropiate pentru posturile Antena C și Euro TV trebuie să fie găsită o soluție adecvată care ar asigura o politică editorială independentă și funcționare autonomă. Potrivit lui, procesul de reorganizare a celor două posturi audiovizuale nu trebuie să afecteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare și informare, astfel ca publicul să nu fie privat de surse alternative de informare. În context, Ristovski își exprimă convingerea că autoritățile judecătorești vor răspunde în modul corespunzător prin aplicarea deplină a principiului supremației legii în ceea ce privește legalitatea deciziei Consiliului Municipal Chișinău privind reorganizarea serviciilor publice locale de difuziune.

Republica Moldova – Uniunea Europeană

2 ani de la semnarea PAUEM

Cu prilejul împlinirii, la 22 februarie 2007, a doi ani de la semnarea Planului de Acțiuni UE-Moldova (PAUEM), ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Andrei Stratan, a ținut o conferință de presă în cadrul căruia a făcut bilanțul procesului de implementare a Planului. Potrivit lui, Moldova s-ar afla "pe ultima sută de metri" în implementarea documentului în cauză, cea mai mare parte a acestuia fiind deja îndeplinită.

Printre cele mai semnificative realizări, ministrul Stratan a menționat: obținerea de către Moldova a calității de membru cu drepturi depline al Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (PCESE); aderarea la CEFTA; abolirea pedepsei cu moartea; reforma Codului electoral; adoptarea noului Cod al audiovizualului; cooperarea cu societatea civilă etc. Pe de altă parte, s-au subliniat și principalele carențe în realizarea Planului. Acestea țin în general de transpunerea în viață a reformelor și legilor adoptate. Ministrul Stratan a menționat în context că deficiențele existente vor constitui obiectul unor preocupări serioase ale Guvernului pe parcursul anului 2007, care a aprobat la 3 februarie un plan de acțiuni în acest sens. Potrivit lui, pentru fiecare minister a fost elaborat un caiet de sarcini care se referă la cele mai importante acțiuni care trebuie realizate în 2007.

Generalizînd acțiunile prioritare pentru anul 2007, șeful diplomației moldovenești a relevat că printre acestea se regăsesc: diversificarea continuă a dialogului politic cu statele membre și instituțiile UE; obținerea preferințelor comerciale autonome; lansarea implementării Strategiei de comunicare și informare pentru integrarea europeană; extinderea mandatului misiunii UE la frontiera moldo-ucraineană (EUBAM) etc. În urma implementării PAUEM, a arătat Stratan, Moldova va dori să semneze cu UE un document similar celor care ghidează actualmente cursul relațiilor dintre UE și statele din Balcanii de Vest. În cazul de față, va conta mai puțin denumirea documentului, important fiind ca acesta să ofere aceleași perspective acordate țărilor candidate la integrarea în UE.

În ceea ce privește deschiderea Centrului european comun pentru acordarea vizelor de intrare pe teritoriul UE, ministrul Stratan a reiterat că acesta va fi deschis în aprilie 2007 în cadrul misiunii diplomatice a Ungariei, inițial și cu participarea Austriei și Sloveniei. Danemarca, Estonia, Italia și Letonia și-au arătat și ele disponibilitatea de a participa la activitatea centrului. Ministrul Stratan a precizat că la început centrul va acorda vize doar pentru Ungaria, Austria și Slovenia, în termene mai restrînse și operînd formalități mai simple. Referindu-se la inițiativa României de a înființa și coordona un centru similar, șeful diplomației moldovenești a spus că nu este cazul lansării unor competiții politice în deschiderea unor asemenea centre și că "orice dorință de a crea ceva în Republica Moldova ar trebui consultată cu autoritățile de la Chișinău, înainte de aborda subiectele corespunzătoare la Bruxelles sau alte capitale europene". Potrivit unui comunicat al Delegației Comisiei Europene la Chișinău, inițiativa României "ar trebui coordonat[ă] îndeaproape cu inițiativa Ungariei".

Aceeași sursă arată că Centrul comun de solicitare a vizelor va procesa cel puțin 10 mii de solicitări de viză pe an. Solicitările de vize de tranzit, tranzit de aeroport, precum și cele de ședere de scurtă durată vor fi colectate și trimise spre procesare consulatelor cel puțin o dată pe săptămînă. Potrivit reprezentanței diplomatice a UE, solicitanții de viză vor prezenta copia solicitării și a documentelor necesare și un card reutilizabil cu informația de bază despre solicitant și cerere. Cardul va conține și fotografia solicitantului, iar ulterior și amprentele digitate ale acestuia.

Reuniunea Troikăi UE-Moldova la Berlin

La 27 februarie 2007, la Berlin, a avut loc reuniunea Troikăi UE-Moldova. Din partea UE, la reuniune au participat Michael Schäfer, director politic al MAE al Germaniei; Helga Schmid, șefă a Direcției politice a Secretariatului Consiliului; Lars-Erik Lundin, director politic adjunct al Comisiei UE; și Vasco Bramao Ramos, director politic al MAE al Portugaliei. Moldova a fost reprezentată la întîlnire de: Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene; Ion Stavilă, viceministru al Reintegrării; și Igor Corman, ambasador al Moldovei în Germania.

Potrivit serviciului de presă al MAEIE, discuțiile s-au axat pe cinci direcții de bază: reformele interne în Moldova; conflictul transnistrean; EUBAM; conflictele înghețate și cooperarea la Marea Neagră. De un grad sporit de atenție s-a bucurat problema viitoarelor relații dintre UE și Moldova după expirarea termenului de implementare a PAUEM. În context, oficialii UE au subliniat importanța pe care o are implementarea eficientă a prevederilor PAUEM ca bază pentru continuarea discuțiilor despre relațiile viitoare dintre cele două Părți, au exprimat disponibilitatea UE de a prelungi pentru un termen de doi ani mandatul EUBAM, precum și interesul pe care îl are UE pentru sprijinirea unor proiecte în cadrul cooperării la Marea Neagră.

Inaugurarea Centrului "Pro Europa" la Cahul

La 20 februarie curent, cu sprijinul Reprezentanței din Moldova a Fundației Eurasia și MAEIE, în incinta Universității de Stat "B.P. Hașdeu" din Cahul, a fost inaugurat primul Centru interactiv "Pro Europa". Centrul își propune drept scop să furnizeze informații despre UE, Politica Europeană de Vecinătate (PEV), implementarea PAUEM și despre procesul de integrare europeană a Moldovei. Președintele Vladimir Voronin, prezent la inaugurarea centrului, a reiterat că procesul de integrare a Republicii Moldova este ireversibil și a subliniat că prin deschiderea acestui centru, procesul menționat se va răsfrînge pe întreg teritoriul țării. Deschiderea unui centru similar este preconizată și în mun. Bălți.

Republica Moldova – România

În perioada de referință, relațiile bilaterale moldo-române au fost marcate de tensiuni apărute pe marginea unei decizii luate, la 20 februarie 2007, de Curtea de Apel București și a vizitei în Moldova a reprezentanților Comunității Moldovenilor din România (CMR)[1].

În urma unei cereri formulate de Sorin Alexianu, fiul fostului guvernator al Transnistriei, Curtea de Apel București a conchis că Ion Antonescu nu este vinovat de toate acuzațiile care au dus la condamnarea sa la moarte și că războiul de eliberare a Basarabiei și Bucovinei a fost legitim pînă la înlăturarea iminenței pericolului militar sovietic. În legătură cu această decizie, MAEIE și-a exprimat printr-un comunicat oficial îngrijorarea pentru reabilitarea acțiunilor mareșalului Antonescu din perioada celui de-al doilea război mondial și pentru recunoașterea drept legitimă a "ocupării de către România a teritoriului RSSM și a Bucovinei de Nord". MAEIE declară, de asemenea, în comunicat că "această decizie a fost receptată cu indignare de întreaga societate moldovenească" și că provoacă uimire "capacitatea justiției române de a crea temeiuri juridice pentru reabilitare în cazuri ce sînt considerate în mod univoc de către întreaga comunitate internațională drept invazie, agresiune și ocupație" a teritoriului actualei Republici Moldova din 22 iunie 1941 pînă în 24 august 1944. În disonanță însă cu diagnosticul MAEIE, care face trimitere la atitudinea "întregii comunități internaționale", se plasează comunitatea academică care interpretează în mod neunivoc evenimentele din perioada menționată în declarația MAEIE.

Discuții controversate pe ambele maluri ale Prutului a lăsat în urma ei și vizita la Chișinău, din 22–23 februarie 2007, a reprezentanților CMR. După vizita la Parlament, aceștia au avut o întîlnire cu Președintele Vladimir Voronin, iar mai tîrziu s-au produs într-o emisiune televizată transmisă de TV Moldova 1. Potrivit șefului statului, care a oferit MOLDPRES un interviu amplu pe marginea întîlnirii sale cu reprezentanții CMR, în cadrul acesteia s-a discutat despre Moldova – "Patri[a] comună […] moștenit[ă] de la […] Dragoș și de la Ștefan cel Mare", despre cultura moldovenească și despre tradiția "statalității moldovenilor pe care o continuă actuala Republică Moldova". În opinia lui Voronin, faptul că legislația românească nu trece moldovenii printre minoritățile naționale din România este "principalul obstacol pentru legalizarea moldovenilor și a culturii lor în România", aceștia constituind "o populație de circa 10 milioane de persoane, care locuiesc în Moldova românească". Voronin a mai menționat pentru MOLDPRES că autoritățile de la Chișinău sînt dispuse să contribuie la deschiderea în România a unei "Case a culturii moldovenești" și să examineze propunerea reprezentanților CMR de a se acorda, în regim facilitar, cetățenia Republicii Moldova moldovenilor din România. Cetățenia moldovenească s-ar putea constitui, în opinia lui Voronin, într-un sprijin juridic serios pentru "moldovenii români în apărarea identității lor". Mai mulți observatori sînt de părerea că afirmațiile șefului statului ar putea fi o reacție la existența numărului mare de cetățeni moldoveni care solicită și cetățenia română.

În urma dezbaterilor în contradictoriu de pe ambele maluri ale Prutului provocate de vizita reprezentanților CMR la Chișinău, această organizație și-a anunțat, printr-un comunicat oficial, intenția de a se autodizolva, pentru ca "anumite grupuri de interese" să nu folosească CMR drept instrument politic în măsură să afecteze relațiile dintre cele două state.

Republica Moldova – Federația Rusă

Relațiile Moldovei cu Federația Rusă continuă să cantoneze într-un cadru marcat de suspiciuni și obiecții reciproce. După ce în prima jumătate a lunii februarie 2007 un oficial important al Ministerului rus de Externe își exprima îngrijorarea în legătură cu neacreditarea unor diplomați ruși la Chișinău, spre sfîrșitul acestei luni a venit rîndul Chișinăului să-și exprime printr-un comunicat oficial nedumerirea și suspiciunea vizavi de imparțialitatea și constructivismul Rusiei în calitatea sa de mediator în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Avînd această calitate, consideră Chișinăul, instituțiile de stat ale Federației Ruse ar trebui să aibă reținere față de utilizarea calificativelor de "președinte" sau "ministru al afacerilor externe" pentru reprezentanții Transnistriei. Asemenea calificative au fost folosite într-un comunicat de presă al MAE al Federației Ruse, care informează despre întîlnirea pe care a avut-o recent ministrul rus de Externe, S. Lavrov, cu liderul regimului separatist de la Tiraspol, I. Smirnov.

Potrivit lui Mihai Pop, ministru al Finanțelor, citat de BASA-press, bugetul de stat al Republicii Moldova ratează lunar venituri în mărime de 40–50 mln de lei din cauza stopării exporturilor de vinuri în Federația Rusă. Pentru întreg anul 2006 pierderile la buget din această cauză s-ar ridica la 400 mln lei.

Republica Moldova – Suedia

Mats Aberg, ambasador al Suediei în Moldova, cu sediul la București, a anunțat în cadrul întrevederii sale cu Marian Lupu, președinte al Parlamentului moldovean, că țara sa va adopta în curînd o nouă strategie de cooperare cu Moldova, în vederea intensificării relațiilor bilaterale și susținerii aspirațiilor de integrare europeană ale Chișinăului. Potrivit Serviciului de presă al Parlamentului, diplomatul suedez a relevat că noua strategie va viza susținerea reformelor, îmbunătățirea practicilor de bună guvernare și asistență pentru dezvoltarea regiunilor țării și pentru asigurarea securității energetice a Moldovei. Se prevede că pentru realizarea strategiei menționate Suedia va acorda Moldovei în decursul următorilor 3 ani asistență în valoare de circa 11 mln euro anual.

Republica Moldova – Azerbaidjan

În perioada de referință, în capitala Azerbaidjanului, Baku, a avut loc cea de-a doua ședință plenară a Comisiei interguvernamentale moldo-azere pentru colaborare economică. În cadrul acesteia, Părțile au semnat șase acorduri bilaterale. Acordurile interguvernamentale vizează domeniile protecției mediului, migrației, precum și al geodeziei, cartografiei și cadastrului, iar cele interdepartamentale au fost semnate în domeniile sănătății și științelor medicale, al finanțelor publice și cel al statisticii.

În cadrul reuniunii, oficialii moldoveni au relevat interesul Chișinăului de a participa la proiectul Nabucco și au cerut suportul Azerbaidjanului în acest sens. Proiectul Nabucco prevede construcția unei conducte de gaze naturale prin care vor fi transportate gazele din Asia Mijlocie și regiunea caspică spre Europa. Darea în exploatare a conductei este preconizată pentru 2011. Partea moldoveană a invitat, de asemenea, Azerbaidjanul să participe la un tender internațional privind lucrările de prospecțiune a rezervelor de petrol și gaze din Moldova care urmează să fie anunțat în timpul apropiat.


1 A nu se confunda abrevierea CMR utilizată în text, cu abrevierea omonimă CMR folosită pentru prescurtarea denumirii Consiliului Mondial Român.


Studii, analize, comentarii

Percepția relațiilor externe (Partea II)
Igor Boțan

1. Tendințe relevante, dar neoficializate

În virtutea anumitor factori, stabilitatea politică internă din Republica Moldova este puternic influențată de relațiile ei externe. Autoritățile nu par însă a fi ferme în asigurarea pentru noile tendințe a unui suport legislativ pe potrivă, deși după alegerile parlamentare din martie 2005 au survenit schimbări esențiale în perceperea de către cetățeni a relațiilor externe. Recent, la 1 martie 2006, s-a împlinit exact un an de cînd șefului statului i-au fost prezentate noile concepții de politică externă și securitate ale Republicii Moldova. Documentele respective au fost elaborate de către două comisii naționale, constituite în baza decretelor prezidențiale. Este semnificativ că decretele în cauză au fost emise în perioada imediat următoare facerii publice a rezultatelor Barometrului de opinie, realizat de Institutul de Politici Publice (IPP) în decembrie 2005. Barometrul fixase o schimbare esențială a percepțiilor cetățenilor referitoare la relațiile externe, iar măsurările ulterioare au confirmat și accentuat noile tendințe.

Deși documentele invocate mai sus fusese elaborate și prezentate șefului statului în termenele prevăzute, fapt care punea în evidență interesul pentru ele la etapa elaborării, despre soarta lor de mai departe s-a auzit foarte puțin – cînd deputații din opoziție au încercat să introducă pe agenda Parlamentului problema abandonării de către Republica Moldova a CSI și cu ocazii de o rezonanță mai mică. În prezent, problema adoptării noilor concepții de securitate și politică externă nu pare să mai fie o preocupare pentru autorități. În acest sens, s-a lăsat să se înțeleagă că, de fapt, nici nu este necesară oficializarea noilor politicilor de securitate și externe, care ar limita cîmpul de manevră în relațiile cu partenerii externi, generînd și discuții inutile.

Cum apreciați relațiile actuale ale RM cu următoarele state? (bune/foarte bune)
Din rezultatele barometrelor se poate desprinde clar că retorica și liniile de comportament ale autorităților moldovenești în relațiile cu partenerii externi sînt urmate de percepțiile cetățenilor de o manieră mai mult sau mai puțin adecvată. Acest lucru se datorează în primul rînd modului de reflectare a evenimentelor legate de politica externă și securitate de către mass-media.

II. CSI – comunitatea discrepanței dintre vorbe și fapte

Relațiile cu Rusia

Cea mai sesizabilă se prezintă percepția înrăutățirii relațiilor Republicii Moldova cu Rusia. În ultimii doi ani, aproximativ 40% din cetățeni au remarcat această tendință. Acuzațiile aduse autorităților moldovene că ar fi stricat relațiile cu partenerul strategic nu par tocmai corecte după ce Rusia și-a stricat dramatic relațiile cu cel mai fidel aliat al său – Belarus. Comportamentul Federației Ruse față de statele din CSI doar subliniază faptul că această comunitate este una provizorie. Cele trei rezoluții ale Dumei de Stat a Federației Ruse din februarie 2005, cu două-trei săptămîni în ajunul alegrilor parlamentare, au fost adresate în mod special Republicii Moldova, conținînd amenințări deschise la adresa ei. Amenințările au fost realizate, practic, în întregime prin introducerea ulterioară a embargourilor la exportul pe piața rusă a produselor vegetale, animaliere și vinicole.

În prezent, proastele relații ale Republicii Moldova cu Rusia rămîn un fapt dificil de pus la îndoială. Aceasta în pofida discuțiilor purtate de către președinții Republicii Moldova și a Federației Ruse la 28 noiembrie 2006, în cadrul ultimului summit CSI de la Minsk, care s-au soldat cu anunțarea dezghețării relațiilor bilaterale și eliminării barierelor la exportul mărfurilor moldovenești pe piața rusească. Declarația respectivă a avut un caracter pur propagandistic, fiind utilă atît Președintelui Putin, cît și Președintelui Voronin.

Pentru Președintele Vladimir Putin situația din perioada desfășurării summit-ului era una extrem de dificilă:

  1. summit-ul de la Minsk se desfășura pe fundalul summit-ului NATO din capitala unei foste republici sovietice chiar din preajmă – Riga, unde se discuta problema securității energetice. Putin a dorit mult să evite această proximitate a celor două summit-uri, însă Președintele belarus s-a opus desfășurării summit-ului în Kazahstan, al cărui Președinte urma să propună planul reformării CSI;
  2. summit-ul CSI de la Minsk se desfășura într-un context mediatic internațional extrem de negativ pentru Președintele Rusiei, doar la o lună și jumătate de la asasinarea ziaristei Ana Politkovskaya și imediat după decesul lui Vladimir Litvinenko;
  3. Rusia era într-un conflict acut, extrem de periculos, cu unul din statele CSI – Georgia, într-o zonă de interes strategic pentru SUA și UE – bazinul Mării Negre;
  4. agenda oficială a summitu-lui CSI s-a prăbușit completamente, urmînd ca proiectul de reformare a CSI să fie propus spre discuții de către Președintele kazah, Nursultan Nazarbaiev, la următorul summit.
Pe acest fundal negativ, pentru Președintele Vladimir Putin era nevoie măcar de un eveniment cu caracter pozitiv. Un astfel de eveniment a fost inventat pe loc de către Putin, care, făcînd abstracție de politica promovată conștient de către propriul Guvern, s-a întreținut ad-hoc cu Președintele moldovean Vladimir Voronin. Aceasta pentru a avea ocazia de a demonstra că în spațiul CSI, care nu mai apucă să se reformeze, au loc nu numai: acte de subminare a suveranității statelor membre prin susținerea directă a regimurilor separatiste; șantajări urmate de sistarea livrării agenților energetici; embargouri comerciale etc., dar și lucruri bune. Anume în acest context, Președintele Putin a binevoit să vorbească despre eliminarea barierelor la importurile moldovenești și dezghețarea relațiilor bilaterale. Efectul a fost uimitor. Presa controlată din Federația Rusă a transformat imediat singurul eveniment pozitiv de la summit-ul CSI în unul senzațional. Dar adevăratul sens al "dezghețării" relațiilor dintre Federația Rusă și Republica Moldova devine clar dacă luăm în considerație faptul că doar cu cîteva ore înaintea discuției celor doi președinți medicul sanitar principal și ministrul Agriculturii ai Federației Ruse reușiseră să facă declarații publice referitoare la faptul că produsele agro-alimentare și vinicole moldovenești nu vor pătrunde niciodată pe piața rusă, fiind luate măsuri și împotriva sistării reexportului acestora prin state terțe. Acest ultim detaliu pune în evidență faptul că Președintele Putin a recurs la o derogare de la politica promovată de Guvernul său doar pentru a fabrica măcar un singur eveniment pozitiv în cadrul summit-ului CSI de la Minsk. Evident, mai tîrziu lucrurile au revenit la "normalitate".

Este adevărat că și Președintele Voronin a avut nevoie de evenimentul pozitiv de la Minsk pentru îmbunătățirea percepției politicii sale externe:

  1. o parte a opoziției îi incrimina șefului statului promovarea unei politici externe în detrimentul bunelor relații cu Rusia, lucru din cauza căruia ar fi fost impus embargoul comercial și ridicate prețurile la gaze;
  2. în preajma alegerilor guvernatorului autonomiei găgăuze, al cărei principal articol de export este producția vinicolă, era nevoie de un semnal pozitiv privind reluarea rapidă a exportului vinurilor, de aici și afirmațiile excesiv de mediatizate ale Președintelui Voronin precum că "cetățenii Rusiei vor întîmpina Anul Nou cu șampanie moldovenească";
  3. reprezentanții Guvernului Republicii Moldova erau în proces de negocieri cu reprezentații GAZPROM-ului privind încheierea unui acord de livrare a gazelor și prețurilor pentru aceste livrări, lucru mai lesne de făcut într-o atmosferă de destindere.
Ulterior, autoritățile moldovenești s-au arătat mulțumite în privința negocierii acordului de livrare a gazelor, însă opoziția a contestat presupusul succes prin prisma cedărilor făcute și subminării solidarității din cadrul GUAM în perioada instaurării de către Rusia a blocadei totale a Georgiei, blocadă care nu putea fi nici pe departe comparată cu cea despre care autoritățile ruse insistau că ar fi aplicată de autoritățile moldovenești unei regiuni a ei – Transnistria.

Peste trei luni de la discuția președinților Voronin și Putin avem și o dovadă oficială că "dezghețarea" relațiilor a fost una butaforică, o acțiune PR. Astfel, la 1 martie a.c., exact la un an de cînd șefului statului i s-au pus pe masă proiectele noilor concepții ale politicii externe și de securitate, agenția oficială de stat "Moldpres" face public un amplu comentariu în care constată că:

  1. după întîlnirea președinților Moldovei și Rusiei din anul trecut de la Minsk, urmată de declarații privind necesitatea reglementarii divergențelor în problema exporturilor vinurilor și produselor agroalimentare moldovenești în Rusia, Chișinăul avea toate motivele să spere că perioada acțiunilor ostile împotriva autorităților moldovenești a rămas pentru totdeauna în urmă, deși unele rezerve mai ramîneau;
  2. în pofida tuturor declarațiilor, pîna în prezent nici un lot de vinuri, fructe sau carne din Moldova nu a fost expediat în Rusia;
  3. se creează impresia că persoane influente din cercurile politice din Rusia și-au propus să tărăgăneze soluționarea problemei exporturilor moldovenești pîna în vara anului 2007, pentru ca gaura din bugetul Moldovei să devină cît mai mare, iar Chișinăul – cît mai conciliant în cadrul negocierilor în problema transnistreană;
  4. la Moscova, se pregătește un nou congres al mișcării "Patria Moldova", structură creată în Rusia sub tutela unor persoane din structurile executive de la Kremlin. Avem motive serioase să credem că scopul final al acestora rezidă în compromiterea procesului de reglementare a conflictului transnistrean, pentru a da posibilitate unor personalități din domeniul business-ului și politicii să continue a scoate bani grei prin intermediul "găurii negre" de pe Nistru[1].
Pe un astfel de fundal informațional este și normal ca cetățenii să perceapă relațiile cu Rusia ca fiind foarte proaste. Mai mult, concluziile agenției oficiale "Moldpres" au fost trase doar la cîteva zile după ce Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și-a făcut publică nemulțumirea legată de faptul că ministerul omolog al Federației Ruse utilizează un limbaj inadecvat atunci cînd îl numește pe liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, drept "președinte al Transnistriei". O altă concluzie a "Moldpres" este că "fără consimțămîntul demnitarilor de nivel înalt" de la Moscova astfel de lucruri nu ar fi posibile. Însă este la fel de adevărat că și concluziile agenției de știri oficiale de la Chișinău nu pot fi altele decît cele care reflectă punctul de vedere al "demnitarilor de înalt nivel". Ceea ce este cu adevărat remarcabil ține de faptul că "Moldpres" spune lucrurile de o manieră, oarecum, atenuată. A spune că "unii politicieni de la Moscova își fac dușmani cu propriile mîini" în situația cînd se știe că acolo a fost instaurată "verticala puterii" este un paliativ. Și la Chișinău a fost instaurată o "verticală a puterii", de ce atunci să nu urmăm și exemplele de exprimare ale unuia din "înalți demnitari" de la Moscovă, constatînd că în vecinătatea apropiată din CSI "tovarășul Lup pe toți îi papă și măcar nu se îneacă"?

Relațiile cu Ucraina

În mod evident, celălalt partener al Republicii Moldova din CSI față de relațiile cu care respondenții manifestă interes este Ucraina. Era de așteptat ca percepția relațiilor cu Ucraina să se schimbe după alegerile prezidențiale din această țară de la sfîrșitul anului 2004. Într-adevăr, într-un an și jumătate a crescut cu 15% numărul celor care consideră că relațiile Republicii Moldova cu Ucraina sînt bune sau foarte bune. Aceste tendințe se explică prin faptul că în mass-media din Republica Moldova știrile pozitive despre Ucraina s-au referit preponderent la schimbarea atitudinii noilor autorități față de regimul separatist transnistrean și acțiunile comune din cadrul GUAM.

Revenirea Partidului Regiunilor a lui Victor Yanukovici la guvernare în vara anului 2006 a avut drept efect micșorarea numărul celor optimiști în vederea relațiilor cu Ucraina. Schimbarea percepțiilor s-a profilat cu mult înainte de facerea publică de către fostul ministru al Afacerilor Externe, Boris Tarasiuk, a faptului că ministrul Transporturilor din cabinetul Yanukovici a fost complice al autorităților ruse în blocarea comunicării feroviare a Republicii Moldova prin teritoriul ucrainean, urmărind scopul forțării autorităților moldovenești să accepte comunicarea feroviară favorabilă regimului transnistrean.

Ulterior au fost făcute publice informații despre faptul că magnați ucraineni sînt coproprietari ai uzinei metalurgice de la Rîbnița, alături de magnați din Federația Rusă, iar capacitatea de lobby a acestora este uriașă în vederea slăbirii presiunilor asupra regimului separatist din Transnistria. De asemenea, mediile analitice din Ucraina au început să vorbească tot mai insistent despre faptul că participarea Kievului la controlul de frontieră din cadrul EUBAM îi aduce daune în favoarea Rusiei, care și-a stabilit controlul cvazitotal asupra economiei transnistrene. Astfel, pentru autoritățile și cetățenii moldoveni devine evident că doar doi factori fac ca autoritățile ucrainene să mai pledeze în favoarea EUBAM: interesul UE pentru controlul de frontieră pe segmentul transnistrean, care nu poate fi ignorat de Kiev în virtutea necesității menținerii bunelor relații cu Bruxelles-ul; temerile că modalitățile de soluționare a conflictului transnistrean promovate de Rusia ar putea servi drept precedente periculoase pentru încurajarea tendințelor separatiste din Crimea și eventual din sud-estul Ucrainei.

Acesta fiind caracterul relațiilor Republicii Moldova cu principalii parteneri din CSI, nu e de mirare că în sondaje a scăzut dramatic procentajul celor care mai cred că asigurarea securității naționale a Republicii Moldova s-ar putea baza pe tratatele bilaterale. Cu atît mai mult, era de așteptat să scadă semnificativ numărul celor care consideră că aderarea Republicii Moldova la Tratatul de Securitate Colectivă a CSI i-ar soluționa problemele de securitate.

Care credeți că ar fi cea mai bună soluție pentru asigurarea securității RM?
În schimb, pledoaria autorităților moldovenești pentru păstrarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova se regăsește în percepțiile cetățenilor din sondaje. În același timp, este interesant că atitudinile față de o eventuală aderare la NATO sînt mai mult sau mai puțin constante. Este important că procentajul celor care ar vota pentru o eventuală aderare la NATO este mai mare ca procentajul celor care nu și-au format încă o părere. Important este și că în eventualitatea adoptării unei decizii politice de către guvernanți cei fără opinie ar putea fi convertiți în favoarea unei opțiuni pro.
Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind aderarea RM la NATO, dvs., ați...

III. Percepția relațiilor cu UE

Sondajele din ultimii ani confirmă că pentru cetățenii moldoveni integrarea în UE ar fi cel mai dorit obiectiv. Începînd cu 2003, cînd partidul de guvernămînt și-a propus să devină promotor al ideii integrării europene a Republicii Moldova, numărul cetățenilor moldoveni care ar vota pentru acest obiectiv a variat constant între 60 și 70%. Din acest punct de vedere este clar ce ar dori cetățenii moldoveni, la fel de clar fiind și ceea ce ne oferă UE în cadrul Politicii Europene de Vecinătate.

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind aderarea RM la UE, dvs. ați vota...
Ceea ce nu este tocmai clar pentru cetățenii moldoveni se referă la capacitatea autorităților de a realiza obiectivul în cauză. Menținerea limitării drastice din partea statelor UE pentru circulația cetățenilor moldoveni abia acum le face pe autoritățile moldovenești să înceapă a căuta o soluție. Între timp, cetățenii moldoveni au identificat soluția de alternativă – redobîndirea cetățeniei române. În preajma aderării oficiale a României la UE pledoaria pentru soluția respectivă a devenit una de masă. Și intențiile de părăsire temporară a Republicii Moldova au crescut apreciabil.
Dacă ați avea șansa de a pleca din Moldova, cum ați proceda?
Ultimul lucru, alături de altele, a stîrnit reacții de îngrijorare ale autorităților moldovenești legate de "pericolul pierderii masive a cetățenilor". Îngrijorările s-au manifestat prin acțiuni și retorică oficială în măsură să deterioreze dramatic relațiile cu vecinul imediat din UE. Acest lucru este regretabil mai cu seamă că abia după alegerile prezidențiale, din decembrie 2004, din România și cele parlamentare, din martie 2005, din Republica Moldova relațiile bilaterale cunoscuse o îmbunătățire apreciabilă. În aparență, recentele involuții au început să se manifeste o dată cu rugămintea Președintelui Vornin, adresată în timpul vizitei sale, din iunie 2006, la Bruxelles Secretarului General al Consiliului UE, Javier Solana, de a face presiuni asupra României în vederea determinării acesteia să semneze tratatele de bază și de frontieră cu Republica Moldova. La începutul lui iulie a urmat replica Președintelui Băsescu privind propunerea conjugării eforturilor în vederea aderării concomitente a României și Republicii Moldova în UE, care ar fi rămas fără răspuns din partea omologului său moldovean.

Pe fundalul depunerii masive a cererilor de redobîndire a cetățeniei române de către mai bine de o jumătate de milion de cetățeni moldoveni și promisiunilor autorităților române de a facilita procedurile în acest sens, a fost declanșată retorica autorităților de la Chișinău menită să descurajeze noile tendințe. Îngrijorările autorităților moldovenești au fost amplificate și de un context politic mai larg: în 2003 Rusia și România au semnat tratatul de bază, în care au condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov; în 2005 Rusia a început să pledeze ostentativ în favoarea susținerii regimului separatist din Transnistria, iar la sfîrșitul lui 2006 justiția română, fiind solicitată, s-a pronunțat asupra "cazului Antonescu" prin prisma aceluiași Pact Ribbentrop-Molotov; tot în 2006 APCE a recomandat țărilor membre să condamne crimele regimurilor comuniste, lucru pe care l-au făcut de maniere diferite ambii vecini imediați ai RM – România și Ucraina, ultima prin condamnarea Golodomor-ului. Evident, liderilor partidului de guvernămînt nu-i sînt pe plac astfel de evoluții, mai cu seamă că nu prea au cîmp de manevră în situația în care embargourile comerciale impuse de către Rusia unor state din CSI, iar de curînd conflictul dintre Rusia și Belarus, lasă foarte puține speranțe posibilității de reanimare a CSI.

În aceste circumstanțe, autorităților moldovenești li se pare salvatoare ideea revenirii la semnarea tratatelor de bază și de frontieră cu România, precum și enunțării refuzului de a avea România în calitatea de promotor și avocat al intereselor sale în vederea integrării europene. S-ar părea că după vizită din ianuarie a.c. a Președintelui Băsăescu la Chișinău există acordul de a lucra la cele două tratate. Însă o lună mai tîrziu autoritățile moldovenești s-au lansat într-o campanie de identificare și apărare a drepturilor minorităților etnice din România, ultimul detaliu fiind un indicator clar al deteriorării relațiilor dintre Chișinău și București.

Cu toate acestea, este curios că într-o problemă foarte sensibilă cum este cea a identității limbilor română și moldovenească s-a realizat un progres. Astfel, în recentul interviu pentru agenția oficială "Moldpres" Președintele Voronin recunoaște că limbile română și moldovenească sînt identice. Probabil, aceasta se datorează dorinței Chișinăului de a semna cît mai curînd posibil cele două tratate evitînd discuțiile despre limba în care vor fi perfecționate documentele. De fapt, un compromis în acest sens fusese atins în 2000, o dată cu parafarea textului tratatului moldo-român. Progresul se face remarcabil mai ales pe fundalul poziției exprimate imediat după venirea la guvernare a Partidului Comuniștilor în februarie 2001, cînd unul din ideologii formațiuni, Ivan Grec, afirma în presa de partid: "să fie limba moldovenească de trei ori identică cu cea română, noi trebuie să insistăm asupra denumirii de limbă moldovenească din considerente geopolitice și etnopolitice". Și mai curios este că site-ul oficial al PCRM postează un articol semnat de Victor Borșevici, fost ambasador al Republicii Moldova în China, cu titlul "Traiectoria mitului Moldovenesc în oglinda realității geopolitice", în care afirmă lucruri aproape inimaginabile: "Da, de origine și de limbă sîntem români. Însa după mentalitate și, ce e principalul, după autoidentificare, sîntem moldoveni, măcar învinuiți-ne de tîmpenie și de faptul că am uitat de "spiritul românismului", chiar de am fi învinuiți de aceasta de sute de academicieni și etnolingviști". În acest context, autorul încercase de o manieră mai voalată să indice asupra riscurilor pentru România de pe urma a ceea ce numește "răspîndirea românismului" în Republica Moldova. El lasă să se înțeleagă că autoritățile bucureștene, de fapt, ar trebui să se ferească de alipirea Republicii Moldova pe motiv că aceasta ar putea avea drept efect federalizarea României ca urmare a eventualei revendicări a statutului de subiecți ai federației de către Moldova și Transilvania. El își fundamentează teza, invocînd faptul că principala lozincă a Mișcării de Renaștere Națională din fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească a fost "Unire Moldoveni", și nu "Unire Români".

Din această perspectivă, relațiile partidului de guvernămînt din Republica Moldova cu proaspăt instituita "Comunitate a Moldovenilor din România" se vor drept un prim impuls spre conștientizarea de către "10 milioane" de cetățeni români a faptului că, de fapt, ar fi o minoritate moldovenească ale cărei drepturi la identificare s-ar angaja să le apere autoritățile de la Chișinău. Evenimentul a fost pe larg mediatizat, condamnat și ridiculizat. Totuși, autoritățile moldovenești ar trebui să fie conștiente că angajîndu-se într-un astfel de proiect riscă foarte mult. Mai cu seamă acum, cînd la Moscova organizația "Patria-Moldova", oponent declarat al actualelor autorități moldovenești și care pretinde că reprezintă interesele a peste jumătate de milion de gasterbaiteri, cetățeni ai Republicii Moldova, se pregătește de cel de-al treilea congres la care va înainta după toate probabilitățile pretenții față de autoritățile din țara lor de origine. Se știe că "Patria-Moldova", de asemenea, pledează pentru apărarea drepturilor minorităților din Republica Moldova, exprimîndu-și deja pledoaria pentru îmbunătățirea relațiilor moldo-ruse, inclusiv prin susținerea revendicărilor Transnistriei și Găgăuziei de federalizare sau chiar de confederalizare a Republicii Moldova. Dar, pentru început autoritățile de la Chișinău vor trebui să răspundă doleanțelor deja formulate a noii conduceri a Găgăuziei privind dreptul de constituire a partidelor regionale, mai bine zis – etnice, precum și dreptul teritoriilor la reprezentarea în organul legislativ suprem al țării etc. Din acest punct de vedere, pledoaria autorităților moldovenești pentru drepturile minorităților din România ar trebui confirmată prin respectarea și oferirea unor drepturi similare în propria țară.

Constatările de mai sus erau necesare pentru a pune în evidență problemele de care sînt preocupate preponderent autoritățile moldovenești în procesul de integrare europeană și pentru a încerca să se înțeleagă – de ce totuși nu se adoptă concepțiile de politică externă și de securitate.


1 "Unii politicieni de la Moscova își fac dușmani cu propriile mîini", comentariu politic al agenției "Moldpres".


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]