![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20070415/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Acte legislative
Legea cu privire la rețeaua ecologică națională. Legea stabilește cadrul juridic pentru crearea și dezvoltarea rețelei ecologice naționale, regimul de protecție și utilizare a elementelor funcționale ale rețelei ecologice naționale, competențele și obligațiile autorităților administrației publice în domeniu.
Legea cu privire la organele pentru situații excepționale. Legea stabilește cadrul juridic, principiile de activitate, atribuțiile, competența și responsabilitatea persoanelor care îndeplinesc serviciul în organele pentru situații excepționale, statutul, locul și rolul lor. Sistemul organelor pentru situații excepționale include instituții specializate, care exercită sarcini în domeniul protecției populației, teritoriului, mediului și a proprietății în caz de pericol sau declanșare a situațiilor excepționale.
Legea privind achizițiile publice. Documentul este apreciat drept important pentru a spori eficiența utilizării resurselor bugetare și prevenirea abuzurilor în domeniu, a actelor de corupție din partea gestionarilor și contractorilor.
Legea privind securitatea aeronautică. Legea reglementează raporturile sociale ce țin de securitatea și protejarea pasagerilor, echipajelor, personalului aeronautic, populației, aeronavelor, instalațiilor și serviciilor aeroporturilor care deservesc aviația civilă de actele de intervenție ilicită.
Legea privind terenurile proprietate publica și delimitarea lor. Terenurile proprietate publică sînt cu drept de proprietate al statului și al unităților administrativ-teritoriale. Proprietatea publică asupra terenurilor poate fi de interes național și local, iar terenurile statului sau ale unităților administrativ-teritoriale care sînt în proprietatea lor și nu fac parte din domeniul public aparțin domeniului privat al statului sau unității administrativ-teritoriale.
Legea pentru modificarea și completarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Este creată localitatea "Fabrica de Zahăr", în componența orașului Fălești.
Legea pentru modificarea Legii cu privire la instanțele judecătorești economice. Sînt excluse prevederile care permiteau prezentarea de către procurorul general a recursului în anulare.
Legi privind aderarea Republicii Moldova la acte internaționale:
1.2. Control parlamentar. Declarații[1]
Întrebări și Interpelări
Deputatul AMN Alexandru Lipcan a solicitat Guvernului și Procuraturii Generale informații referitor la temeiurile solicitării de către conducerea țării a donațiilor de mijloace financiare din partea agenților economici.
Declarații
Fracțiunea AMN a difuzat declarații:
2.1. Numiri. Remanieri
Ion Apostol este numit director general al Agenției Naționale de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice. Anterior Apostol a lucrat în cadrul MAI.
Ștefan Novac este eliberat din funcția de Director general al Agenției pentru protecția proprietății intelectuale. Deși anterior se anunțase că Novac a fost demis "pentru nerespectarea legilor despre protecția simbolurilor de stat și a proprietății intelectuale", în hotărîrea Guvernului formularea este prezentată drept eliberare din funcție "la cerere", cu o dată ulterioară anunțului făcut public după ședința Guvernului. În același context, Primul-ministru a aplicat mustrări aspre lui Vladimir Molojen, ministru al dezvoltării informaționale, lui Valeriu Mironescu, director general al Agenției Agroindustriale "Moldova-Vin" și lui Sergiu Pușcuță, șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat "pentru atitudine necorespunzătoare, manifestată în procesul de perfectare a unor acte juridice".
Eugenia Goncear a fost eliberată din funcția de șef al Comitetului Național pentru Adopție "în legătură cu trecerea la un alt loc de muncă".
2.2. Hotărîri
Hotărîri pentru aprobarea unor strategii și programe. Au fost aprobate:
Hotărîrea cu privire la crearea Agenției pentru administrarea zonelor turistice naționale. Agenția va funcționa în calitate de organ administrativ, pe lîngă Ministerul Culturii și Turismului, cu un personal de 9 funcționari.
Hotărîri cu privire la denunțarea unor convenții:
Hotărîri privind alocarea de mijloace financiare:
2.3. Ședințe. Decizii. Declarații
Guvernul a audiat rapoarte privind:
Primul-ministru a convocat o ședință de lucru la tema situației pe piața farmaceutică, în cadrul căreia a expus opinia că este necesară stabilirea unui sistem de evidență strictă a calității produselor comercializate și a procedurii de formare a prețurilor la acestea. Premierul a evidențiat importanța implementării Nomenclatorului de stat al medicamentelor, care ar permite evidența cantitativ-valorică a produselor medicamentoase și medicamentelor importate, precum și a celor produse în țară. S-a mai cerut: efectuarea unei analize a prețurilor la medicamente pe piață; stabilirea unui monitoring strict asupra procesului de achiziții ale produselor farmaceutice de către instituțiile medico-sanitare publice din țară; examinarea posibilităților financiare și înaintarea propunerilor privind lărgirea spectrului de medicamente compensate în cadrul asigurărilor obligatorii în medicină; crearea unei rețele de farmacii sau puncte farmaceutice în fiecare localitate din Moldova, pentru a asigura accesibilitatea tuturor cetățenilor la produse medicamentoase, ce vor fi comercializate la prețuri reale.
Realizarea Strategiei "Moldova electronică"
Executivul a audiat informația despre realizarea Strategiei naționale de edificare a societății informaționale – "Moldova Electronică" în anul 2006, apreciind că obiectivele Strategiei se realizează în conformitate cu Planul de acțiuni în domeniu. Conform documentului prezentat membrilor Guvernului, în 2006 s-a procedat consecvent la atingerea obiectivelor de edificare a societății informaționale și au fost întreprinse un șir de măsuri importante:
Cuantumul compensațiilor nominative pentru achitarea gazelor naturale de către consumatorii casnici este indexat în medie cu 9 la sută, de compensații urmînd să beneficieze circa 130 de mii de persoane, costul cheltuielilor pînă la finele anului 2007 constituind peste 3,5 mln de lei. Guvernul a aprobat și alocarea unor compensații unice pentru racordarea la conducta de gaze naturale a locuințelor unor categorii de populație din mediul rural (1500 de lei pentru familiile de medici, profesori și lucrători din domeniul culturii care activează la sat și 750 de lei pentru familiile cu un singur membru care activează în domeniile respective). Numărul familiilor beneficiare în anul 2007 se estimează la circa 5 mii de familii, din bugetul de stat urmînd a fi alocate circa 7 mln de lei.
Cotele de subvenționare a riscurilor de producție în agricultură au fost majorate pînă la 80 la sută, modificările avînd drept scop stimularea producătorilor să-și asigure culturile agricole. În acest scop sunt alocate circa 15 mln de lei (în 2006 au fost utilizați circa 4 mln de lei). Lista culturilor care vor beneficia de prime de asigurare subvenționate de stat a fost extinsă (sînt incluse grîul, orzul, viile, livezile, pepiniere viticole și pomicole).
3.1. Decrete
Președintele țării semnat cîteva decrete privind probleme de cetățenie, prin care a fost aprobată redobîndirea și acordarea cetățeniei Republicii Moldova pentru 13 persoane și aprobată renunțarea la cetățenia Republicii Moldova de către 165 persoane.
Vladimir Voronin a semnat un decret privind conferirea ordinului "Gloria Muncii" lui Efim Agachi, deputat în Parlament, membru al fracțiunii Partidului Democrat din Moldova.
3.2. Ședințe. Decizii. Declarații
Propuneri pentru "Provocările Mileniului"
Președintele Republicii Moldova a prezidat o ședință de lucru în problemele legate de implementarea Planului Preliminar de Țară și elaborarea propunerilor Republicii Moldova de participare la etapa finală din cadrul Programului "Provocările Mileniului". La ședință au fost efectuate consultări privind acțiunile care urmează a fi realizate în vederea finalizării în termeni optimi a măsurilor organizatorice legate de implementarea Programului Preliminar de Țară și elaborarea propunerilor pentru Programul Compact, constatîndu-se nivelul satisfăcător de îndeplinire a măsurilor planificate pentru trimestru I al anului 2007. Printre direcțiile prioritare de activitate se numără: evaluarea tuturor programelor, planurilor naționale în domeniul prevenirii, combaterii corupției și elaborarea propunerilor pentru corelarea îndeplinirii lor cu Programul "Provocările Mileniului"; actualizarea listei proiectelor de acte legislative necesare pentru realizarea Programului "The Millenium Challenge Account"; intensificiarea acțiunilor de estimare și asigurare a cofinanțării de către Guvern a măsurilor incluse în Plan; extinderii măsurilor preconizate; urgentarea creării consiliului civil de monitorizare a implementării Planului Preliminar de Țară; mediatizarea pe larg a acțiunilor realizate în cadrul Programului "Provocările Mileniului" și stabilirea unei colaborări strînse și permanente cu societatea civilă.
De notat că Programul de acțiuni privind implementarea Planului Preliminar de Țară al Republicii Moldova în cadrul Programului SUA "Provocările Mileniului" (aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 32 din 11.01.2007) prevede îndeplinirea pînă la 1 aprilie 2007 a circa 30 de acțiuni, însă despre îndeplinire există prea puțină informație, ceea trezește îndoieli referitor la executarea lor în termen și în măsură deplină.
Prezentarea unor inițiative în sfera economică
La 10 aprilie Președintele Republicii Moldova a prezentat membrilor Guvernului inițiativele sale referitoare la revigorarea situației economice, rezumate la:
La 6 aprilie viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Stratan, a întreprins o vizită de lucru la Moscova, unde a avut întrevederi cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și Președintele Comitetului Dumei de Stat pentru relații externe, Constantin Kosaciov. În urma întrevederilor, Ministrul Stratan s-a arătat convins că Rusia va exercita o influență constructivă asupra procesului de reglementare transnistreană. "Rusia este unul din factorii principali în problema transnistreană. Și dacă se va reuși o soluționare a conflictului în viitorul apropiat, fapt de care sîntem convinși, Rusia va beneficia de un cîștig politic enorm. Astfel Moscova își va demonstra capacitatea de a juca un rol cheie în soluționarea conflictelor "înghețate" din fostul spațiu sovietic, ceea ce va putea servi drept exemplu și în alte cazuri", a declarat Stratan la Moscova, citat de Agenția Novîi Region. Referindu-se la relațiile bilaterale moldo-ruse, Stratan a menționat că Moldova este cointeresată în aprofundarea relațiilor de parteneriat cu Rusia și că între cele două state există astăzi înțelegere reciprocă într-un spectru larg de probleme. În același timp, ministrul Stratan a ținut să menționeze că orientarea europeană a Moldovei nu exclude întreținerea unor relații de prietenie cu Rusia, și a dat garanții că Moldova nu va adera la NATO și își va păstra neutralitatea consfințită în Constituție.
Pe de altă parte, într-un comunicat al Ministerului rus de Externe se spune că discuțiile dintre miniștrii de externe ale celor două state au avut loc într-o atmosferă "francă și constructivă" și au vizat aspecte practice ale cooperării bilaterale. În ceea ce privește problema transnistreană cele două părți au accentuat necesitatea "identificării unui compromis, care ar permite deblocarea procesului de negocieri". Potrivit comunicatului, Federația Rusă și-a reiterat sprijinul pentru o soluție politică a problemei în cadrul unor acorduri ale "părților egale în conflict" și în baza unui statut "special, temeinic garantat" al Transnistriei.
De remarcat că într-un interviu acordat în ajunul consultărilor de la Moscova, Președintele Vladimir Voronin a declarat că problema transnistreană nu va mai fi aspectul determinant în relațiile Moldovei cu Rusia. Potrivit lui Voronin, această abordare nu este una corectă, iar relațiile bilaterale trebuie construite în baza unei cooperări pragmatice, modul în care se dezvoltă acestea în prezent fiind unul mult mai productiv.
O serie de publicații locale și internaționale au dat publicității mai multe versiuni cu privire la conținutul unor posibile acorduri dintre Moldova și Federația Rusă cu privire la Transnistria, însă pînă în prezent nici una din aceste versiuni nu a fost confirmată oficial.
La 4 aprilie Sovietul Suprem de la Tiraspol a adoptat un apel către Adunarea Federală a Rusiei în care-i solicită acesteia "crearea condițiilor pentru deblocarea regiunii și pentru activitatea comercială externă a agenților economici transnistreni și acordarea asistenței financiare compatrioților și cetățenilor Federației Ruse care locuiesc în Transnistria". Potrivit apelului, sprijinul Rusiei este necesar după ce introducerea regimului vamal unificat moldo-ucrainean la 3 martie 2006 a dus la crearea unei situații socio-economice critice în Transnistria, pierderi economice enorme, pierderea piețelor de desfacere și sărăcirea populației.
Apelul parvine după ce autoritățile transnistrene s-au pomenit într-o situație bugetară critică, neavînd veniturile necesare pentru acoperirea deficitului bugetar de circa 100 milioane dolari SUA în urma stopării asistenței financiare a Federației Ruse pentru Transnistria. Sovietul Suprem a adoptat o serie de modificări la bugetul pentru 2007, reducînd finanțarea programelor "de stat" pentru educație, agricultură și construcții și realocînd aceste resurse pentru plățile sociale. Liderul transnistrean Igor Smirnov a declarat că la elaborarea bugetului Transnistriei pentru 2007 s-a luat în calcul asistența financiară a Rusiei și că deși au fost adoptate deciziile de rigoare în vederea acordării acestei asistențe pentru programele sociale și plățile pentru gaz, există anumite probleme în "mecanismul de acordare" a acesteia.
De remarcat că la 6 aprilie ziarul moscovit Kommersant a publicat comentariul "Mîna Rusiei a obosit să mai dea", potrivit căruia Moscova a obosit de atitudinea "consumeristă" a lui Igor Smirnov, care respinge orice înțelegere cu Chișinăul, chiar și una garantată de Rusia, refuză să onoreze datoria Transnistriei pentru consumul de gaze rusești și doar continuă să ceară Moscovei asistență financiară nerambursabilă. Potrivit Kommersant, Moscova este atît de iritată de un astfel de comportament al lui Smirnov, încît a decis să înghețe asistența financiară pentru Transnistria, și poate chiar ar fi gata să-i găsească un înlocuitor.
În perioada vizată de acest număr al jurnalului Guvernare și Democrație în Moldova, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat două hotărîri împotriva Moldovei.
În cauza Cooperativa Agricolă Slobozia-Hanesei c. Moldovei, reclamantul a pretins în fața Curții că i-au fost încălcate drepturile la un proces echitabil și la protecția proprietății. CEDO a constatat încălcarea drepturilor reclamantului prin neexecutarea timp de 58 de luni a unei hotărîri judecătorești care dispunea recuperarea unei creanțe de către reclamant de la întreprinderea de stat "Moldtranselectro". În cazul de față, Moldova a fost obligată să achite reclamantului 1943 euro (echivalentul a 23 557 lei la ziua pronunțării hotărîrii în aprilie 2002) cu titlu de prejudiciu material.
În cea de-a doua cauză Ovciarov c. Moldovei, reclamantul Nicolai Ovciarov a pretins în fața Curții că prin casarea unei hotărîri judecătorești în favoarea sa i-au fost încălcate drepturile. CEDO a stabilit că reclamantului i-a fost încălcat drepturile la un proces echitabil și la protecția proprietății. Guvernul Moldovei a fost obligat să-i acorde reclamantului 22 300 euro cu titlu de daune materiale, 2000 euro cu titlu de daune morale și 800 euro cu titlu de costuri și cheltuieli.
În perioada menționată, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (CMCoE) a reluat examinarea cazului Ilașcu și alții c. Republicii Moldova și Federației Ruse. Scopul urmărit a fost de a supune examinării acțiunile întreprinse de către statele reclamante în vederea eliberării deținuților Andrei Ivanțoc și Tudor Petrov-Popa.
Potrivit serviciului de presă al MAEIE, delegația Germaniei, în numele Președinției UE, a reiterat obligativitatea executării hotărîrilor CEDO și a chemat părțile vizate, în special Federația Rusă, să întreprindă toate măsurile necesare în vederea eliberării imediate a celor două persoane. Amintim în context, că în pofida unei hotărîri a CEDO, pronunțată la 8 iulie 2004 și care a dispus eliberarea lui Andrei Ivanțoc și Tudor Petrov-Popa, aceștia continuă să rămînă în detenția autorităților separatiste de la Tiraspol, fapt care în opinia Președinției germane a UE subminează credibilitatea CEDO și, implicit, a CoE.
Consultări în problema facilitării eliberării vizelor
La 3 aprilie curent, la Chișinău au avut loc consultări asupra Acordului între Republica Moldova și Comunitatea Europeană privind facilitarea eliberării vizelor. Din partea UE la Chișinău s-au aflat Jan de Ceuster, șef de unitate, Directoratul General Justiție, Libertate și Securitate (DG JLS), Ron Hendrix, expert, DG JLS, și Stefan Schleuning, referent pentru Moldova în cadrul Directoratului General Relații Externe.
Potrivit serviciului de presă al MAEIE, experții Comisiei Europene au avut o întrevedere cu Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe, în cadrul căreia au fost reiterate obiectivele-cheie ale Moldovei în cadrul negocierilor. Aceeași sursă menționează că ulterior în cadrul consultărilor părțile au examinat propunerile Chișinăului remise Comisiei Europene la 16 martie curent și au definitivat pentru runda de negocieri din 17 aprilie proiectul Acordului menționat.
Centrul Comun de Vize (CCV)
La 4 aprilie, Guvernul a aprobat Hotărîrea pentru inițierea negocierilor asupra proiectului Memorandumului de Înțelegere privind Cooperarea între Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare referitor la chestiunile legate de activitatea Centrului Comun de Eliberare a Vizelor în mun. Chișinău.
La 12 aprilie, CCV a fost lansat în regim de testare în incinta reprezentanței diplomatice ungare la Chișinău, el urmînd a fi inaugurat oficial la 25 aprilie curent, în prezența lui Franco Frattini, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar pentru Justiție, Libertate și Securitate. Potrivit lui Mihaly Bayer, ambasador al Ungariei la Chisinau, CCV va elibera inițial vize cetățenilor moldoveni pentru Austria, Letonia, Slovenia și Ungaria. Potrivit ambasadorului, din luna mai 2007 CCV ar putea elibera vize și pentru Danemarca, iar din vară, în activitatea CCV s-ar putea implica și Estonia.
Corina Vințan, purtător de cuvînt al MAE al României, a arătat că România a eliberat de la începutul anului 2007 peste 20 000 vize pentru moldoveni. Potrivit ei, sistemul on-line operațional din decembrie 2006 permite programarea zilnică a 400 de persoane doritoare de a intra pe/ tranzita teritoriul României. După depunerea documentelor necesare, vizele pentru România se obțin în mediu în 3–4 zile, a mai informat Vințan, iar în caz de urgență cererile de viză se examinează în aceeași zi.
La 4 aprilie a.c., Tribunalul Iași a decis anularea hotărîrii Judecătoriei Iași care consemna înființarea Asociației "Comunitatea Moldovenilor din România" (CMR). Aceasta a devenit cunoscută după ce trei reprezentanți ai CMR au vizitat Chișinăul, avînd întîlniri cu deputați din Parlamentul Moldovei, cu Președintele Vladimir Voronin și participînd la o emisiune transmisă de postul național de televiziune Moldova 1. În urma întîlnirii sale cu reprezentanții CMR, Vladimir Voronin explica pentru Moldpres că aceștia ar reprezenta minoritatea moldovenilor din România, minoritate care ar ajunge la cifra de 10 mln și care ar fi discriminată în raport cu alte minorități din România. La puțin timp de la întoarcerea în România, conducerea CMR a dat publicității unui comunicat care arată că organizația s-ar putea dizolva, dacă acțiunile asociației vor fi interpretate și folosite în scopuri politice. Se pare că dizolvarea de facto a CMR a avut deja loc, întrucît niciunul din reprezentanții acesteia n-a fost prezent la ședința Tribunalului Iași din 4 aprilie.
La 5 aprilie, la Chișinău, s-a desfășurat a doua rundă de consultări ale grupurilor interdepartamentale moldo-ucrainene. În cadrul reuniunii, părțile au examinat mai multe chestiuni care vizează: Centrala de la Dnestrovsc; demarcarea frontierei de stat moldo-ucrainene; recunoașterea drepturilor de proprietate; organizarea controlului mixt în punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene etc.
La 6 aprilie curent, s-au împlinit 15 ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Moldova și Federația Rusă.
Cu această ocazie, Vladimir Voronin a declarat pentru Compania interstatală MIR că relațiile dintre Moldova și Rusia "au […] tradiții bogate și o perspectivă enormă de dezvoltare". Potrivit șefului statului, relațiile bune dintre cele două țări s-au înrăutățit în 2003, din cauza unor divergențe apărute în legătură cu problema transnistreană. În context, Președintele a opinat că nu este judicioasă clădirea relațiilor bilaterale doar prin prisma conflictului transnistrean. De aceea, se cere să se conlucreze cu partea rusă în toate direcțiile și domeniile, pentru a stabili relații fructuoase cu Federația Rusă. În acest fel, a afirmat Voronin, "problema transnistreană va deveni doar o practică a relațiilor fructuoase dintre Moldova și Rusia".
Cu același prilej, Andrei Stratan, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe, a efectuat la 6 aprilie o vizită oficială în Federația Rusă. Programul vizitei sale incluzînd întrevederi cu Serghei Lavrov, ministru al Afacerilor Externe; Valentin Kupțov, vicepreședinte al Dumei de Stat, și cu Konstantin Kosaciov, președinte al Comitetului pentru Relații Internaționale al Dumei de Stat.
Potrivit serviciului de presă al MAEIE, în cadrul întrevederilor a fost examinat un șir de probleme privind colaborarea bilaterală moldo-rusă, inclusiv posibilitățile reluării depline a exportului producției agricole și celei vinicole pe piața rusă și situația actuală a procesului de negocieri în problema transnistreană.
Unii observatori au calificat declarațiile șefului statului și vizita lui Stratan la Moscova drept proiecția unei încercări de a remedia relațiile cu Rusia, încercare forțată de politica comercială a Moscovei față de Chișinău.
S-ar putea ca unul din rezultatele indirecte ale acestei încercări să fie semnarea, la 11 aprilie la Moscova, de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) al Moldovei și Serviciul carantină fitosanitară din Federația Rusă a unui Protocol care prevede reluarea exportului de produse vegetale moldovenești pe piața rusă. Potrivit serviciului de presă al MAIA, exportul în Rusia va fi efectuat prin cinci puncte de control ale orașului Breansk, cele moldovenești urmînd încă a fi stabilite.
Amintim în context că exportul fructelor și legumelor a fost de fapt reluat în perioada 6 martie – 6 aprilie 2007, perioada în cauză fiind una de probă. Pentru continuarea exportului și după 6 aprilie era nevoie de un alt acord, pe care părțile l-au semnat la 11 aprilie.
După o pauză de circa două luni de zile, Moldova a reluat în perioada de referință exportul de vinuri spre Belarus. Exportul vinurilor în vrac prevalează asupra celor îmbuteliate. Potrivit BASA-press, care citează presa belarusă, uzina de vinuri spumante din Mensk a primit, la începutul lunii aprilie, primul lot de 48 mii decalitri de vinuri materie primă din Moldova. Livrările au fost efectuate de întreprinderea mixtă moldo-belarusă Moldbelvin, fondată de AgroVin Bulboaca din Moldova și de Belgospisheprom din Belarus, care dețin 80% și, respectiv, 20% din fondul statutar.
La 3 aprilie, la Chișinău, s-a desfășurat cea de-a III-a ședință a Comisiei interguvernamentale moldo-elvețiene pentru colaborare comercial-economică. În cadrul acesteia, părțile au semnat un Protocol, prin care acestea se angajează să depună eforturi comune în vederea intensificării cooperării bilaterale dintre Moldova și Elveția, inclusiv la comercializarea produselor și a serviciilor, atragerea investițiilor și sporirea participării sectorului privat, în special, a întreprinderilor mici și mijlocii.
Potrivit lui Igor Dodon, ministru al Economiei și Comerțului, citat de Moldpres, volumul schimburilor comerciale dintre Moldova și Elveția a fost în 2006 de 31,4 mln USD, fiind în creștere cu 45,4% față de anul 2005. Aceeași sursă a informat, de asemenea, că în Moldova activează 26 de întreprinderi mixte moldo-elvețiene și că pînă în prezent Elveția a acordat Moldovei asistență tehnică în valoare de peste 20 mln USD, în acest sens fiind lansate mai mult de 64 de proiecte în diferite domenii, inclusiv în sectorul agrar și în reorganizarea întreprinderilor.
Problema cursului de schimb și piața valutară
Iurie Gotișan
Putem afirma că piața valutară locală se confruntă în acest moment cu o invazie de valută, intrînd sume care tind să fie din ce în ce mai mari. Credem că este un anumit risc, din două motive. Mental, nu sîntem pregătiți pentru așa ceva, pentru că pînă acum am considerat că le avem pe toate și singurul lucru care ne lipsește sînt dolarii sau euro, cînd de fapt nu este așa. O să constatăm pe zi ce trece că ceea ce ne lipsește sînt de fapt calitățile manageriale pentru a fi competitivi, structurile de producție concurențiale, chiar capacitatea de a conduce un cadru macroeconomic care se bazează pe excedent de valută. Apoi, acest exces de valută poate să ne creeze o problemă gravă și anume creșterea șomajului dat fiind faptul că nu numai exportatorii, dar și ceilalți producători interni nu vor putea să facă față nici aprecierii leului, dar nici unor importuri din ce în ce mai ieftine.
Cine cîștigă ca urmare a întăririi leului…
Probabil că este prematur să estimăm care ar fi influența întăririi leului față de principalele valute de referință asupra populației și a economiei în general, însă în particular aprecierea avantajează spre exemplu pe cei ce primesc salariile în lei moldovenești și doresc să-și facă rezerve sau economii procurînd valută străină; sau familiile care au datorii în valută.
E simplu – cînd cursul leu/dolar sau leu/euro scade (leul se apreciază) plătești mai puțini lei pentru rambursarea împrumutului, deci îți rămîn mai mulți bani în buzunar. De notat că un leu puternic este pe placul BNM, pentru că ajută la reducerea inflației[2], dar nu le place exportatorilor și, în final, nici Guvernului, pentru că afectează competitivitatea externă a economiei. În același timp, de pe urma aprecierii avantajat este același Guvern, care în ultimă instanță cumpără agenți energetici, cum ar fi spre exemplu gazele naturale.
În plus, ca rezultat al aprecierii avantajați mai sînt importatorii, deoarece aceștia vor cumpăra valută de pe piața locală la un curs mai bun ca acum 3 luni, să zicem. În pierdere sînt exportatorii, care și așa au fost afectați pînă de moment.
…si cine sînt pierdanții aprecierii
Dezavantajați în urma aprecierii leului sînt angajații ce primesc salariile în valută străină sau cel puțin acestea sînt nominalizate în valută, evident că ei pierd urmare a schimbului în lei. O apreciere excesivă a monedei naționale ar putea dăuna foarte mult exportatorilor, care și așa nu au parte de cele mai bune vremuri, consecință fiind o creștere și mai puternică a importurilor și deci o accentuare a dezechilibrului din balanța comercială (deficitul comercial pentru primele 2 luni ale anului s-a apropiat de 300 milioane USD). Sînt de părerea că nu numai exportatorii, dar și ceilalți producători interni nu vor putea să facă față nici aprecierii leului, dar nici unor importuri din ce în ce mai ieftine care și așa au invadat piața internă.
Cred că majoritatea economiștilor pun degetul, din ce în ce mai apăsat, pe aceleași răni – deficitele externe tot mai mari (de cont curent, deficitul comercial etc.), care la părerea mea sînt cu perspective firave de îmbunătățire în viitorul apropiat. În ultimii ani Banca Națională a Moldovei și-a ghidat politica promovată pe o stabilitate a monedei, adică a leului puternic, și i-a reușit pe deplin, dar mi se pare că aceasta nu a fost tocmai în concordanță cu interesele generale ale economiei, afectate în mare parte fiind exporturile. Cred în capacitățile și profesionalismul celor de la BNM. Sper că banca centrală va promova o politica valutară flexibilă contrar celei dirijate, oferindu-le astfel un respiro exportatorilor.
Deci pentru sănătatea monedei naționale, cea mai acută problema rămîne însă cea a deficitelor, dublată de probabilitatea unei scăderi a investițiilor străine, adică a sursei de acoperire a golului din vistierie (cu toate că ultimele date artă că rezervele valutare ale BNM au ajuns la 800 milioane USD). O creștere peste măsura a deficitului de cont curent ar ridica în ochii investitorilor întrebări privind riscul de a-și plasa banii aici, din cauza dezechilibrelor macroeconomice. Iar aceasta înseamnă un posibil motiv de exod al capitalurilor și, implicit, de o potențială cădere a monedei naționale.
Așteptările, la acest capitol, nu sînt deloc optimiste. Economia deja s-a supraîncalzit, iar într-un astfel de mediu orice schimbare de atitudine din partea investitorilor și o ieșire vizibilă de capitaluri poate pune presiune pe cursul de schimb. Respectiv, o depreciere bruscă a leului ar afecta capacitatea de rambursare a celor ce s-au împrumutat în valută – iar numărul acestora nu e deloc mic. Și aici cei de la BNM ar trebui să chibzuiască bine.
Leul ar putea ar putea să se aprecieze și în continuare…
Este foarte dificil de a face niște estimări exacte, deoarece sper că această mișcare a cursului să se tempereze pe undeva. Știu că lumea are nevoie de predicții și este greu de explicat, în acest context, că în momentul în care am vorbi de un anumit nivel al cursului am crea mai mult probleme. Totuși, pînă la urmă banca centrală este singurul actor care poate zdruncina aprecierea sau deprecierea leului și nu cred că cei care mizează numai pe acest lucru vor cîștiga. Leul se mai poate aprecia, nu spunem nu. Vor contribui la aceasta atît intrările de capital, dar și populația care își ține o parte din economii în valută și la care se simte o schimbare de portofoliu.
Creșterea leului ar urma să fie alimentată de cumpărările mari făcute la casele de schimb, bancare sau private, unde ajung banii celor care lucrează în străinătate sau din vînzările de bunuri imobiliare. Cumpărările (vînzări de valută ale populației) de la casele de schimb, care sînt în proporție covîrșitoare de la populație, au crescut de aproape două ori. Dacă în februarie 2005 vînzările lunare de valută erau în jur de 140 milioane USD, în februarie 2007 acestea au fost de 260 milioane. Astfel, tendința de apreciere a fost accentuată de populație, care a încercat să scape de valută.
Aici, intervine însă marea problemă, prin adîncirea deficitului comercial, fapt reflectat pe piața valutară unde cererea depășește aproape zilnic oferta de lei. De altfel, dacă nu ar veni banii celor ce muncesc în străinătate, cursul dolarului ar fi trebuit să treacă de pragul de 14 lei, iar al monedei unice de 17 sau chiar mai sus.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |