ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20070531/index.shtml


e-journal, an. V, nr. 96, 16–31 mai 2007

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Transnistria

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

În perioada 19–31 mai 2007, Parlamentul Republicii Moldova nu s-a întrunit în ședințe plenare, majoritatea deputaților participînd în campania electorală pentru alegerile locale generale din 3 iunie 2007.

Acte legislative

Legea pentru modificarea Legii privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură. Conform modificărilor, cuantumul subvenționării primelor de asigurare constituie 80% din valoarea acestora pentru toți producătorii agricoli. La încheierea contractului cu organizațiile de asigurare, producătorii agricoli prezintă o adeverință de la primărie, prin care se confirmă faptul existenței bunului asigurat și achită 20% din valoarea primelor de asigurare stabilită în contract pentru culturile și animalele pentru care se subvenționează primele de asigurare.

Hotărîrea pentru modificarea structurii Aparatului Parlamentului și asigurarea materială a deputaților în Parlament. Modificările de structură sînt efectuate, în temei, pentru a majora salarizarea unor funcționari din structurile responsabile de asigurarea informațională și relațiile parlamentare externe, precum și pentru a permite întreprinderilor subordonate Parlamentului (transport, deservire) să devină "instituții publice cu statut de persoana juridică subordonate Parlamentului". Schimbările care au survenit în asigurarea materială a deputaților acordă acestora posibilitatea primirii unor adaosuri pentru grad științific, a unor ajutoare materiale anuale și a premiilor cu prilejul jubileelor, sărbătorilor profesionale și al zilelor de sărbătoare nelucrătoare.

Proiectul de lege cu privire la mediere. Documentul adoptat în prima lectură propune reglementarea comună în domeniul medierii penale și civile, inclusiv a medierii conflictelor de familie. Anterior Parlamentul adoptase în prima lectură cîte o lege separată pentru medierea penală și civilă, iar conform Planului de acțiuni "RM-UE și Programului legislativ pentru anii 2005–2009, respectivele legi trebuiau să fie adoptate definitiv pînă la finele anului 2006.


Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

Dorian Chiroșca a fost numit director al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI). Anterior, Chiroșca a fost vicedirector la aceeași instituție.

Prin hotărîre de Guvern Vladimir Botnari este numit viceministru al Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor. Anterior, Botnari a deținut funcția de viceministru al Afacerilor Interne, iar în ultimul timp – șef de secție în cadrul Agenției pentru Construcții și Dezvoltare a Teritoriului.

Guvernul l-a reconfirmat pe Nicolae Triboi în funcția de director al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

2.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la crearea Departamentului de administrare judecătorească. Departamentul urmează a fi creat de la 1 ianuarie 2008, în calitate de instituție publică subordonată Ministerului justiției, responsabilă pentru asigurarea organizatorică, administrativă și financiară a judecătoriilor și curților de apel. Efectivul limită va constitui 13 unități.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Cadastrului funciar la data de 1 ianuarie 2007. Suprafața nu s-a schimbat în comparație cu situația anului 2005 și constituie 3384,6 mii hectare, dintre care 228,3 mii hectare de terenuri irigate și 69,2 mii hectare terenuri desecate. Din suprafața totală a terenurilor 23,1 la sută le constituie proprietatea publică a statului, 21,5 la sută – proprietatea unităților administrativ-teritoriale și 55,4 la sută – proprietatea privată. În anul 2006, comparativ cu anul precedent, suprafața terenurilor fondului apelor a sporit cu 1,1 mii hectare, a orașelor și municipiilor – cu 10,5 mii ha, a terenurilor destinate protecției naturii, ocrotirii sănătății și activităților recreative – cu 0,7 mii ha, fondul silvic – cu 6,1 mii ha. În același timp, suprafețele terenurilor din fondul de rezervă al primăriilor s-a redus cu 39,8 mii hectare și cu 0,1 mii ha cele destinate industriei, transporturilor și cu altă destinație.

Hotărîri pentru aprobarea unor programe, concepții, strategii:

Hotărîri privind:

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

2.3. Ședințe. Decizii. Declarații

Renunțare la ideea reglementării monopolurilor naturale

Guvernul a renunțat la ideea promovării proiectului de lege cu privire la monopolurile naturale și a cerut Ministerului Economiei și Comerțului, în comun cu Agenția națională pentru protecția Concurenței, să pregătească o informație privind inoportunitatea promovării respectivului document și excluderea lui din prevederile Programului legislativ pentru anii 2005–2009.

Reformele de liberalizare – dependente de actele de implementare

Procesul de legalizare a capitalului și implementare a amnistiei fiscale nu a demarat din cauza lipsei actelor normative de aplicare. Un grup special de lucru condus de prim-viceprim-ministrul Zinaida Greceanîi a elaborat trei proiecte de acte normative în domeniu:

Pregătirile de iarnă

Guvernul a aprobat măsurile de pregătire a economiei naționale și sferei sociale pentru activitate în perioada de toamnă-iarnă 2007–2008, printre aceste măsuri numărîndu-se: planul de acțiuni privind eficientizarea procesului de achiziționare a resurselor energetice; prezentarea lunară a informației vizînd pregătirea și funcționarea instituțiilor bugetare și a fondului locativ în fiecare localitate; aprobarea Regulamentului privind gestionarea mijloacelor contului trezorerial cu destinație specială etc. Primul-ministru a declarat că este necesar a încheia din timp contracte de achiziție a cărbunelui și carburanților pentru instituțiile bugetare, pentru a nu admite situația de deficit atestată în sezonul rece anterior. Premierul a solicitat ca la "la achizițiile publice să nu fie admise pentru cel puțin 10 ani" firmele care au admis nereguli în acest sens, iar în privința persoanelor responsabile care s-au făcut vinovate de spălarea banilor publici să fie deschise dosare penale de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției.

Preocupări pentru combaterea economiei tenebre

În cadrul unei ședințe de lucru privind ameliorarea situației în comerțul interior s-a discutat situația combaterii economiei tenebre, a contrabandei și susținerea producătorului și consumatorului autohton. Prim-ministrul Vasile Tarlev a declarat că respectivele obiective pot fi atinse doar în condițiile existenței unui sistem de comerța en-gros civilizat. A fost pus accentul pe dezvoltarea piețelor municipale, organizarea piețelor de tip iarmaroc, crearea punctelor de achiziționare a produselor agricole. Ministerul Economiei și Comerțului este preocupat de elaborarea unui concept de modernizare a piețelor din muncipiul Chișinău și de creare a rețelei de supermarkete pe întreg teritoriu al țării.

Evaluarea situației în domeniul dezvoltării informaționale

La ședința convocată de prim-ministru în rpoblema dezvoltării sferei informatizării a fost prezentat un raport al Ministerului Dezvoltării Informaționale. Conform raportului, activitatea instituțiilor responsabile continuă să fie orientată spre perfecționarea cadrului legislativ și normativ și realizarea proiectelor concrete de implementare a sistemelor informaționale de importanță statală, implementarea serviciilor electronice pentru cetățeni și mediul de afaceri, instruirea funcționarilor publici în domeniul tehnologiilor informaționale și de comunicații. În cadrul programului educațional SALT" s-a creat infrastructura necesară pentru informatizarea tuturor instituțiilor de învățămînt preuniversitar din țară, fiind lansată implementarea soffturilor educaționale, care actualmente se testează într-un șir de școli. Primul-ministrul a menționat că procesul de informatizare trebuie impulsionat, evidențiind în spcial necesitatea elaborării unui program complex de informatizare a autorităților administrației publice centrale și locale. În scopul monitorizării mai eficiente a executării actelor legislative, normative și a strategiilor naționale, Ministerul Dezvoltării Informaționale în comun cu Aparatul Guvernului va asigura crearea și implementarea sistemului informațional-analitic al Guvernului.


Președinție

3.1. Decrete

Președintele Republicii a conferit distincții de stat:

Prin decret prezidențial, Daniela Cujbă a fost numită Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar, Sef al Misiunii Diplomatice a Republicii Moldova pe lîngă Comunitatea Europeană. Pînă la numire, Cujbă a exercitat funcția de șef al Direcției dialog politic cu UE din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

3.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Discuții asupra Concepției Securității Naționale

Președintele Republicii Moldova a prezidat ședința Comisiei pentru elaborarea Concepției securității naționale a Republicii Moldova, în cursul căreia a fost efectuat un schimb de opinii privind conținutul proiectului Concepției securității naționale. S-a constatat că proiectul corespunde rigorilor internaționale, respectă principiul constituțional al neutralității Republicii Moldova și stipulează explicit integrarea europeană drept obiectiv strategic al țării. Șeful statului a apreciat calitatea documentului prezentat, exprimînd mulțumiri membrilor comisiei pentru munca depusă și responsabilitatea de care au dat dovadă, propunînd în final consultarea proiectului documentului vizat cu societatea civilă și cu experți ai Comisiei Europene, înainte de a fi prezentat spre adoptare Parlamentului. Conform Decretului nr.374/22.12.2005, comisia specială urma să elaboreze Concepția securității naționale a Republicii Moldova pînă la 1 martie 2006.

Ședință în problema editării Eniclopediei Moldovenești

În cadrul ședinței la tema editării Enciclopediei Moldovenești au fost discutate aspecte vizînd executarea Decretului prezidențial cu privire la constituirea Comisiei ce va pregăti editarea. Vladimir Voronin a subliniat importanța selectării riguroase a specialiștilor care vor fi antrenați, la editarea Enciclopediei urmînd să se țină cont de tradițiile naționale și de realizările de ultima oră în sfera editării enciclopediilor. Șeful statului a pledat pentru formarea grupurilor de specialiști în diverse domenii, care urmează să expertizeze materialele științifice ce vor fi incluse în enciclopedie.

Program special de eliminare a birocratismului

La ședința Consiliului Suprem de Securitate, condus de Președintele RM, a fost examinată problema respectării legalității și eliminării birocratismului la examinarea petițiilor, a cauzelor penale, civile și administrative. Au prezentat rapoarte Primul-ministrul și Procurorul General, acțiunile întreprinse fiind apreciate pozitiv. În același timp, șeful statului a pledat pentru elaborarea unui program special în domeniul vizat, menită să intensifice acțiunile de perfecționare a cadrului legislativ, cu scopul descifrării noțiunii "termen rezonabil" și stabilirii unor termene "raționale, dar concrete" pentru examinarea cauzelor penale, civile și administrative. În aceeși ordine de idei, Vladimir Voronin a indicat asupra importanței modificării legislației naționale în sensul stabilirii unei responsabilități penale dure pentru neexecutarea deciziilor judecătorești. A mai fost examinată și situația implementării reformei cadrului normativ de reglementare a activității de antreprenoriat (Ghilotina 1 și 2), demararea procesului de expertizare anticorupție a actelor legislative și normative, măsurile de prevenire și anihilare a birocratismului întreprinse în contextul reformei administrației publice centrale.


Politici economice

1. Sectorul real

2. Sectorul extern

3. Sistemul bancar

4. Piața muncii


Transnistria

Negocierile în format "5+2" în problema transnistreană

La 25 mai la Madrid a avut loc o nouă întrevedere a mediatorilor din partea OSCE, Rusiei, Ucrainei și a observatorilor din partea UE și SUA, la inițiativa Președintelui în Exercițiu al OSCE, ministrului spaniol de Externe, Miguel Angel Moratinos. Potrivit unui comunicat OSCE, participanții au făcut schimb de opinii cu privire la situația actuală și perspectivele de viitor și au lansat un nou părților să revină la masa tratativelor.

"Sper ca formatul "5+2", la care participă părțile alături de mediatori și observatori, să-și reia lucrările în viitorul cel mai apropiat", a declarat Ministrul Moratinos după încheierea rundei de negocieri.

Reprezentantul Special al UE pentru Moldova, Kalman Mizsei și-a exprimat speranța că negocierile vor fi reluate pînă la sfărșitul lunii iunie așa încît cele două părți să poată discuta orice controverse la masa negocierilor, potrivit Radio Europa Liberă. Rugat să aprecieze presupusele tratative care ar avea loc între Rusia și Moldova pe marginea unui nou plan de reglementare, Ambasadorul Mizsei a declarat că a primit asigurări din partea Moscovei că nu va fi semnat nici un acord bilateral cu Moldova și că orice inițiativă în problema transnistreană va fi aprobată în cadrul mecanismului "5+2". În schimb, la Chișinău diplomatul european a purtat discuții ample cu autoritățile pe marginea unor inițiative moldovenești în această problemă. Mizsei nu a dat prea multe detalii despre aceste inițiative ci doar a spus că "au rădăcini sănătoase".

Anterior, Președintele Vladimir Voronin a avut o întrevedere la Chișinău cu secretarul adjunct al Consiliului Suprem de Securitate al Federatiei Ruse, Iuri Zubakov. Potrivit unui comunicat al președinției, "în cadrul realizării înțelegerilor convenite între președinții Republicii Moldova, Vladimir Voronin, și al Federației Ruse, Vladimir Putin", au fost examinate chestiuni ce țin de relațiile bilaterale dintre cele două state și au fost "examinate pe larg aspecte care vizează reglementarea transnistreană și perspectiva reluării procesului de negocieri pentru soluționarea conflictului".

Vizita lui Zubakov la Chișinău, cea de-a doua în 2007, a fost comentată pe larg în presa internațională în contextul discuțiilor din ultimile săptămîni cu privire la existența unui nou plan de reglementare transnistreană, negociat în secret de Chișinău și Mosova. Potrivit ziarului moscovit Kommersant.ru, Zubakov a venit la Chișinău pentru a-l convinge pe Voronin să semneze o declarație comună cu liderul transnistrean, Igor Smirnov, cu privire la intenția de formulare a principalelor principii de reglementare a conflictului transnistrean. La baza acesteia ar sta concepția unui stat comun cu alocarea unui statut special Transnistriei, concepție care va fi elaborată sub supravegherea Moscovei, mai scrie publicația rusă.

Portalul electronic EUObserver.com afirmă, cu referință la surse din grupul "5+2" că Vladimir Putin ar fi aprobat planul de reglementare moldo-rus. Președintele Putin și omologul său moldovean se vor întîlni la 10 iunie, zi în care planul ar putea fi semnat și prezentat UE ca fait accompli.

Aceste presupuneri par a fi confirmate de unele din tezele avansate de Președintele Voronin în cadrul interviului său cu agenția rusă de știri Ria Novosti. Voronin a declarat că doar cu voința politică a Kremlinului poate fi soluționată problema transnistreană. "În toți acești ani din partea Kremlinului, și în special, din partea înaltei conduceri a Rusiei…a existat o percepție pozitivă a măsurilor și propunerilor [mele]." În același timp, Voronin a declarat că orice posibilitate de identificare a unei soluții este contracarată de tot felul de provocații, inclusiv din partea occidentului.

Angajaților Ambasadei SUA li se interzice accesul în Transnistria

La 23 mai autoritățile transnistrene au interzis accesul în regiunea transnistreană unui grup de diplomați americani, angajați ai Ambasadei SUA la Chișinău, sub pretextul că nu și-au coordonat vizita cu "ministerul afacerilor externe" al Transnistriei. Contactat de reprezentanți ai Ambasadei SUA, departamentul transnistrean de externe a declarat că interdicția de călătorie a venit din partea "unui alt departament".

"Sînt convins că dacă în locul nostru ar fi fost reprezentanți ai Rusiei sau Ucrainei nu ar fi apărut nici o problemă și nu ar fi fost nevoie de nici o coordonare", a declarat Martin McDowell, Șeful Șecției Politice a Ambasadei SUA.

Este pentru a cincia oara cand diplomatilor americani li se interzice accesul in regiunea transnistreana pentru a-si exercita activitatea in regim normal. Ambasada SUA de la Chisinau a calificat retinerea diplomatilor drept "obstructionare continua a activitatii diplomatice".


Relații externe

Integrare europeană

Ședința CNIE

În perioada vizată de acest număr al jurnalului, a avut loc ședința Comisiei Naționale de Integrare Europeană (CNIE). În cadrul acesteia Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, a dat o apreciere amplă procesului de implementare a Planului de Acțiuni UE-Moldova (PAUEM). Stratan a informat că MAEIE, luînd în considerație numărul mare de măsuri din caietele de sarcini cu termene de realizare în primul trimestru, a propus ca audierile autorităților publice să înceapă din luna iunie. Stratan a menționat și despre întîlnirea funcționarilor din cadrul MAEIE cu reprezentanți ai societății civile, care realizează "Euromonitor". În context, s-a arătat că în pofida faptului că ministerele raportează despre desfășurarea fără probleme a cooperării cu societatea civilă, semnalele pe care le primește MAEIE de la ONG-uri sînt diferite. Drept exemplu al deschiderii limitate și lipsei de transparență în activitatea ministerelor a fost adus cazul Ministerului Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor, care a difuzat cu întîrziere o informație cu privire la un program de asistență în care ar fi putut participa ONG-urile locale specializate.

Stratan a atras, de asemenea, atenția asupra raportării cazurilor de tratamente inumane aplicate de reprezentanți ai organelor de drept, fapt care, în opinia ministrului, pune în discuție eficiența instruirii acestora în domeniul drepturilor omului. Stratan s-a referit și la tergiversarea nejustificată a procedurilor de înregistrare a ONG-urilor.

Șeful diplomației moldovenești s-a oprit și la măsurile a căror realizare nu s-a încadrat în termenele prevăzute de caietele de sarcini. În mod special, a fost subliniată adoptarea cu întîrziere a pachetului de legi privind combaterea corupției, spălării banilor și a convențiilor internaționale relevante. De asemenea, s-a menționat că, deși Moldova trebuia să instituie pînă la 30 martie un mecanism național independent pentru monitorizarea actelor de tortură, proiectele de legi corespunzătoare au fost trimise pentru expertizare în mai curent. În plus, s-a atras atenția asupra posibilei tergiversări în ajustarea Legii privind întrunirile la standardele europene, asupra faptului că încă nu funcționează Centrul de armonizare a legislației, nu a fost elaborat programul de descentralizare sectorială a organelor centrale de specialitate ale administrației publice, asupra opiniilor contradictorii ale Procuraturii Generale (PG) și ale experților europeni și societății civile în ceea ce privește reformarea acestei instituții, asupra progresului lent în relansarea activității Agenției naționale de conservare a energiei, precum și că nu a fost inițiate procedurile pentru desemnarea unui punct de contact național responsabil de facilitarea procedurilor de stabilire a societăților.

Stratan a mai arătat că la 20 aprilie în sediul Delegației Comisiei Europene la Chișinău, la inițiativa MAEIE, a avut loc o video-conferință comună RM-UE pe marginea implementării prevederilor PAUEM ce țin de drepturile și libertățile fundamentale ale omului, democrația și supremația legii. În cadrul discuției, experții europeni au relevat următoarele deficiențe în implementarea PAUEM în domeniul justiției și drepturilor omului: nu este asigurată independența mass-media și pluralismul media în contextul cazurilor Antena C și Euro TV; separarea neclară a funcțiilor de investigație între PG, MAI, CCCEC; nivelul scăzut al reformelor în domeniul justiției; deficiențe în procedura de înregistrare a partidelor și ONG-urilor; independența editorială limitată a TRM; probleme în comportamentul organelor de menținere a ordinii publice; tergiversarea creării pe lîngă MJ a Departamentului de administrare judecătorească; aplicarea deficientă a prevederilor Codului audiovizualului; întîrzierea ratificării Convenției ONU cu privire la combaterea corupției; durata exagerată a procedurilor judiciare; selectarea și desemnarea cu probleme a judecătorilor; etc.

Potrivit lui Stratan, această stare de lucruri nu poate fi tolerată. În încheiere, ministrul a subliniat că este important de demonstrat pînă pe 19 iunie, data la care la Luxemburg va avea loc ședința Consiliului de Cooperare RM-UE, că Moldova a obținut progrese, ca "să nu ne pomenim în situația în care va fi prelungit termenul de implementare a PAUEM încă pe o perioadă de timp".

Noul ambasador al RM pe lîngă Comunitățile Europene

La 16 mai a.c., Guvernul a numit-o pe Daniela Cujbă în funcția de ambasador al Moldovei pe lîngă Comunitățile Europene. Înainte de numirea în această funcție, Daniela Cujbă a activat la MAEIE în calitate de șefă a Direcției generale relații politice cu UE.

Semnarea Memorandumului de cooperare dintre MAEIE și ONG-uri

La 30 mai, a avut loc semnarea Memorandumului privind cooperarea în procesul integrării europene între MAEIE al RM și organizațiile societății civile. Documentul a fost semnat de Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, și de reprezentanți ai 23 de organizații neguvernamentale, alianțe, rețele și foruri. Memorandumul este deschis spre semnare pentru toate organizațiile obștești interesate să sprijine și să asiste autoritățile în procesul de realizare a obiectivului de integrare europeană.

Centrul Comun de Vize (CCV)

Începînd cu 21 mai curent, cetățenii moldoveni vor putea depune la CCV solicitări de vize pentru Danemarca și Islanda. Potrivit lui Mihaly Bayer, ambasador al Ungariei la Chișinău, Estonia ar fi următorul stat care ar putea să se alăture CCV din luna august, în timp ce Suedia, Luxemburg și Cipru examinează oportunitatea participării la activitățile acestui centru. În prezent CCV primește solicitări de vize pentru Ungaria – țară a cărei misiune diplomatică găzduiește CCV -, Austria, Letonia și Slovenia. Potrivit aceleiași surse, în prima lună de activitate a CCV, zilnic au fost depuse circa 25 cereri de viză, numărul acestora fiind în creștere. În total CCV a primit aproximativ 500 cereri de viză: 38% – pentru Ungaria, 33% – pentru Austria, 28% – pentru Letonia și 1% – pentru Slovenia.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

În cadrul summit-ului statelor din centrul Europei, desfășurat la Brno, în Cehia, Președintele României, Traian Băsescu, a reiterat interesul Bucureștiului de a vedea Moldova "în atenția UE pentru o viitoare etapă a procesului de extindere".

Totodată, mai mulți oficiali români, printre care prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu și ministrul de Externe Adrian Cioroianu, au reluat în discuții necesitatea semnării tratatului politic dintre România și Moldova, pentru a se readuce "la normalitate" relațiile dintre cele două state. Într-o altă ordine de idei, Cioroianu a subliniat importanța asigurării negocierilor în formatul "5+2", în contextul în care prin mai multe medii circulă zvonuri în legătură cu un posibil acord secret între Chișinău și Moscova în problema transnistreană.

Dintr-un alt registru de probleme face parte declarația ministrului moldovean al Educației și Tineretului, Victor Țvircun, potrivit căreia Moldova nu va semna cu România nici în 2007 un protocol de colaborare privind schimbul de burse. În opinia lui Țvircun, "oferta Bucureștiului este neatractivă. Moldova dispune de suficiente universități care au o ofertă similară cu cea din România și studiile sînt de calitate".

Este de amintit, că începînd cu 2002 protocolul de colaborare privind schimbul de burse între Moldova și România nu a mai fost semnat, din nedorința primei. În pofida acestui lucru, România a continuat în fiecare an să acorde burse cetățenilor moldoveni. Potrivit ministerului de resort din București, România va oferi și în 2007 burse pentru tinerii din Moldova. Din 2000 astfel de burse, 850 vor fi pentru studii liceale și 1150 pentru studii universitare și postuniversitare.

Republica Moldova – Ucraina

La 29 mai, la Chișinău au avut loc consultări bilaterale între ministere de Externe ale Moldovei și Ucrainei. Părțile au avut un schimb de opinii pe marginea evoluțiilor relațiilor dintre acestea și UE, impactului PEV asupra proceselor de reforme din cele două state și a procesului de implementare a Planurilor de Acțiuni semnate cu UE.

Potrivit Moldpres, părțile au mai examinat aspecte legate de reglementarea conflictului transnistrean și de cooperarea dintre Moldova și Ucraina în acest domeniu.

Cooperare regională

Republica Moldova – ICE

La 18 mai, la Sofia a avut loc reuniunea miniștrilor Afacerilor Externe ai statelor membre ale Inițiativei Central Europene (ICE). Din partea Moldovei la reuniune a participat Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Potrivit unui comunicat al MAEIE, în cadrul forului au fost discutate concepția de reorganizare a ICE, Raportul progresiv privind repoziționarea ICE, bugetul Fondului de Cooperare a ICE pentru anul 2008 etc. Participanții la reuniune au adoptat decizia privind preluarea de către Moldova a Președinției ICE din noiembrie 2007.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova – CSI

La 25 mai curent, la Ialta, în Ucraina, și-a ținut lucrările summit-ul șefilor de guvern din cadrul CSI. Moldova a fost reprezentată la reuniune de prim-ministrul Vasile Tarlev. La reuniune, a fost exprimată necesitatea valorificării mai susținute a potențialului de colaborare care există în CSI, aceasta fiind una din doleanțele formulate în mod tradițional, deja de mai mulți ani, la reuniunile din cadrul CSI.

Participanții la summit au examinat mai multe documente, între care: proiectul Acordului cu privire la crearea pieței electroenergetice comune pentru țările membre ale CSI și proiectul Acordului privind colaborarea în lupta cu circulația preparatelor medicamentoase contrafăcute.

La 30 mai, la Sankt-Peterburg, în Rusia, a avut loc cea de-a 28-a ședință plenară a Adunării Interparlamentare a Comunității Statelor Independente (AIP a CSI). Ședința a fost consacrată aniversării a 15-a de la fondarea AIP a CSI. Din partea Moldovei, la reuniune au participat Președintele Vladimir Voronin și un grup de deputați moldoveni, condus de președintele Parlamentului, Marian Lupu.

În discursul său, Președintele Voronin a subliniat importanța CSI pentru Moldova, care deși se orientează spre integrarea în UE, nu are de gînd "să părăsească CSI-ul". În acest fel, Voronin a lăsat să se înțeleagă că Moldova ar fi interesată în compatibilizarea intereselor sale pe care le are față de cele două modele integraționiste.


Studii, analize, comentarii

Evoluția opțiunii europene în Moldova (2000–2007)
Sergiu Bușcaneanu

Demersul de față vizează evoluția opțiunii europene în Moldova în perioada august 2000 – mai 2007, stabilește profilul categoriei persoanelor "europtimiste" și ierarhia criteriilor care partajează opinia publică cu privire la integrarea europeană. În acest sens, demersul se bazează pe Barometrele de opinie publică (BOP) realizate la comanda Institutului de Politici Publice (IPP). Sondajele amintite au fost luate drept bază de analiză cel puțin din trei considerente:

Pînă în prezent au fost efectuate 14 astfel de BOP. Primul BOP datează din august 2000, iar ultimul a fost lansat în mai 2007. Între aceste două date au fost efectuate anual cîte două BOP. Fiecare BOP este realizat pe baza unui eșantion de peste 1000 de respondenți, este reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, cu excepția Transnistriei, și prezintă o eroare maximă de ±3%.

BOP conțin două întrebări de bază care permit cuantificarea evoluției opțiunii europene în Moldova între 2000–2007. Acestea sînt: "După părerea Dvs., care ar trebui să fie orientarea țării noastre?" (BOP, august 2000 – mai 2004) și "Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea RM la UE, Dvs. ați vota pentru sau contra?" (BOP, aprilie 2003 – mai 2007). Pe baza răspunsurilor la aceste două întrebări au fost construite două diagrame.

Diagrama 1

După părerea Dvs., care ar trebui să fie orientarea țării noastre?
Diagrama 1 indică repartiția răspunsurilor pentru două opțiuni prezente în BOP din august 2000 pînă în mai 2004: (1) "Integrare în UE" și (2) "Integrare/ Rămînem în CSI". Dacă se va lua drept punct de referință BOP din august 2000, atunci numărul persoanelor care au optat pentru integrarea Moldovei în UE de la această dată pînă în mai 2004 a crescut cu 8,9 puncte procentuale. Totodată, este de remarcat că în cazul BOP din august 2000 a fost prezentă și opțiunea de compromis "Integrare și în CSI, și în UE", opțiune aleasă de 32% din respondenți. Dacă această opțiune de răspuns ar fi lipsit, ca și în cazul celorlalte BOP de pînă în mai 2004, atunci probabil numerele separate ale celor care au optat pentru "Integrare în UE" sau "Integrare în CSI" ar fi fost mai mari. Începînd cu BOP din ianuarie 2001, numărul celor care au optat pentru una din cele două opțiuni ilustrate în Diagrama 1 a fost cuantificat în mod separat, fără a se oferi opțiunea de compromis prezentă în BOP din august 2000. Ținînd cont de utilizarea din ianuarie 2001 pînă în mai 2004 a aceluiași model de chestionare, BOP din ianuarie 2001 constituie un punct de reper mai bun pentru măsurarea evoluției opțiunii europene, decît BOP din august 2000.

Tabelul 1 de mai jos este complementar Diagramei 1 și prezintă corelația "Putere – Opțiuni de politică externă", inclusiv cea de integrare în UE, pentru perioada august 2000 – mai 2004.

Tabelul 1. După părerea Dvs., care ar trebui să fie orientarea țării noastre?

Autorități/ Opțiuni08/200001/200111/200104/200211/200204/2003[1]11/200305/2004
GuvernBraghișBraghișTarlevTarlevTarlevTarlevTarlevTarlev
ParlamentADR-PPCDADR-PPCDPCRMPCRMPCRMPCRMPCRMPCRM
PreședinteLucinschiLucinschiVoroninVoroninVoroninVoroninVoroninVoronin
UE38514740384251,346,9
CSI20433541382926,630,4

Pornind de la un grad mai mare de relevanță a datelor BOP din ianuarie 2001 pentru măsurarea evoluției opțiunii europene, numărul persoanelor care au optat pentru UE în ianuarie 2001 (coloana a III-a din Tabelul 1: Guvernul Braghiș, majoritatea parlamentară a ADR fără PPCD și Președinte – Petru Lucinschi) a scăzut cu 4,1% pînă în mai 2004 (ultima coloană: Guvernul Tarlev I, majoritatea parlamentară a PCRM și Președinte – Vladimir Voronin). Pentru comparație, numărul celor care au optat pentru CSI în aceeași perioadă a scăzut cu 12,6%.

Deși BOP din mai 2004 a fost ultimul în care a figurat întrebarea referitoare la orientarea externă a Moldovei, aderența la ideea europeană poate fi observată și pe baza întrebării în care respondenții sînt chestionați dacă ar vota "Pentru" sau "Contra" în eventualitatea organizării unui referendum cu privire la aderarea Moldovei la UE. Această întrebare figurează începînd cu BOP din aprilie 2003 și este reluată de BOP pînă în mai 2007, cu excepția BOP din februarie 2005.

Pe baza răspunsurilor la această întrebare a fost construită Diagrama 2 de mai jos.

Diagrama 2

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea RM la UE, Dvs. ați vota pentru sau contra?
Diagrama 2 indică repartiția răspunsurilor pentru două opțiuni prezente în BOP din aprilie 2003 pînă în mai 2007: (1) "Pentru" și (2) "Contra". Din diagramă se vede că numărul persoanelor care ar vota "Pentru" în eventualitatea organizării unui referendum cu privire la aderarea Moldovei la UE a crescut semnificativ din aprilie 2003 pînă în mai 2007, cu 11,2 puncte procentuale. Totodată, a crescut cu 1,2% și numărul celora care ar vota "Contra". Pentru perioada decembrie 2005 – mai 2007, perioadă în care se implementează PAUEM, numărul persoanelor care au ales "Pentru" a crescut cu 7,9%, iar cel al respondenților care au ales opțiunea "Contra" a scăzut cu 1,3%.

Cifra de 72,2% din BOP din mai 2007 pentru cei care ar vota "Pentru" în cazul unui referendum cu privire la aderarea Moldovei la UE, permite a se constata existența unui "consens permisiv" în societatea moldovenească în problema integrării europene. Conceptul a fost introdus în circuitul de cercetare pe probleme europene de Lindberg și Scheingold în 1970, pentru a se explica suportul public larg de care s-a bucurat procesul integrării europene la începuturile sale.

Criteriile după care au fost stratificate opțiunile de răspuns din BOP din august 2000 pînă în mai 2007 sînt: (1) sexul, (2) mediul de rezidență, (3) vîrsta, (4) naționalitatea, (5) educația și (6) nivelul socioeconomic al respondenților. În urma unei analize detaliate, după aceste criterii, a datelor BOP din perioada menționată, s-a putut constat următoarele:

  1. Deși majoritatea femeilor sînt "europtimiste", proporția acestora este mai mică decît în cazul bărbaților. Totodată, bărbații au optat în măsură mai mare decît femeile pentru "Integrare/ Rămînem în CSI" în perioada august 2000 – mai 2004 și pentru opțiunea "Contra" din BOP realizate în aprilie 2003 – mai 2007 în eventualitatea organizării unui referendum cu privire la aderarea Moldovei la UE. Pe de altă parte, mai multe femei decît bărbați au răspuns "Nu știu" la ambele întrebări din diagrame.

  2. Majoritatea respondenților din mediul urban sînt "europtimiști", dar în măsură mai mică decît cei din mediul rural. Primii au optat în număr mai mare decît persoanele din mediul rural pentru opțiunea "Integrare/ Rămînem în CSI" din BOP realizate în august 2000 – mai 2004 și "Contra" din BOP efectuate în aprilie 2003 – mai 2007. Numărul celor care nu au știut ce să răspundă este mai mare printre persoanele din mediul rural.

  3. Gradul de "europtimism" sau "euroscepticism" al respondenților este direct proporțional cu vîrsta acestora. Categoriile de vîrstă după care au fost stratificate răspunsurile în BOP sînt: 18–29; 30–44; 45–59 și 60+ ani. Cu cît mai tînără este categoria celor intervievați cu atît mai "europtimiști" sînt aceștia. Este de precizat că în cazul întrebării privind referendumul de aderare la UE ar alege "Pentru" un număr egal de respondenți din categoriile de vîrstă 30–44 și 45–59 ani.

    Același tip de proporționalitate este valabil, doar că în sens invers, și în cazul răspunsurilor "Integrare/ Rămînem în CSI" și "Contra". Or, cu cît mai vîrstnică este categoria persoanelor intervievate, cu atît numărul celor care au ales răspunsurile amintite este mai mare.

    Așadar, la prima vedere, s-ar părea că o dată cu schimbul de generații va crește și suportul public pentru integrarea europeană. Creșterea acestui suport este, deocamdată, confirmată de datele din Diagrama 2. Pe termen lung însă, s-ar putea ca această ipoteză să fie infirmată. Experiența europeană arată că pe măsură ce persoanele înaintează în vîrstă, acestea devin mai puțin dispuse să sprijine procesul construcției europene. La aceasta s-ar adăuga și faptul că o dată ce statele avansează tot mai mult în procesele de integrare europeană, treptat se erodează "consensul permisiv".

  4. Moldovenii/ românii sînt "europtimiști" în măsură mai mare decît reprezentanții minorităților naționale[2]. Considerînd datele pentru întreaga perioadă examinată, august 2000 – mai 2007, reprezentanții minorității ruse sînt mai "europesimiști" în comparație cu respondenții de etnie ucraineană. Este interesant că pentru perioada aprilie 2003 – mai 2007, perioadă în care BOP au formulat întrebarea referitoare la referendumul de aderare la UE, numărul persoanelor de origine rusă care ar fi ales "Pentru" ar fi fost mai mare decît cel al persoanelor de origine ucraineană care ar fi ales aceeași opțiune. Tot rușii ar fi fost mai dispuși în măsură puțin mai mare decît ucrainenii să aleagă "Contra". Aceasta se explică printr-un număr mai mare de ucraineni, decît ruși care nu au știut ce să răspundă.

    În cazul întrebării legate de orientarea externă a Moldovei pentru BOP din august 2000 – mai 2004 majoritatea moldovenilor/ românilor au ales "Integrare în UE", pe cînd majoritatea rușilor și ucrainenilor au ales "Integrare/ Rămînem în CSI". Cît privește răspunsurile reprezentanților acestor minorități naționale la întrebarea legată de referendumul de aderare la UE pentru BOP din aprilie 2003 – mai 2007, situația se schimbă. Majoritatea acestora ar vota "Pentru". Numărul acestora depășește de aproape 4 ori numărul celora care ar vota "Contra".

  5. Gradul de aderența la ideea europeană este direct proporțional și cu gradul de educație, și instruire a respondenților. Cu cît aceștia sînt mai instruiți, cu atît sînt mai favorabili ideii de integrare europeană a Moldovei, și viceversa.

  6. Același tip de proporționalitate directă există și în cazul nivelului socioeconomic al respondenților. Cu cît este mai înalt nivelul de viață al persoanelor chestionate, cu atît acestea sînt mai "europtimiste" și scade numărul celor care nu știu ce să răspundă.

Constatările pentru criteriile (1), (3), (5) și (6) confirmă, în mare, tendințele care există la nivelul opiniei publice din UE. Și la nivelul UE bărbații, persoanele mai tinere, mai bine instruite și cu un nivel de viață mai înalt sprijină în măsură mai mare procesul de construcție europeană[3].

În urma analizei detaliate a datelor din BOP, se poate stabili pentru perioada august 2000 – mai 2007 profilul categoriei persoanelor "europtimiste". Dacă numărul tuturor "europtimiștilor" din Moldova s-ar reduce la un număr de 100 persoane, atunci profilul acestei categorii s-ar prezenta, după cum urmează: 52 de persoane ar fi bărbați, față de 48 persoane femei; 54 ar fi de la sate, față de 46 de la orașe; 30 persoane ar avea vîrste între 18–29 ani, 27 – între 30–44 ani, 26 – între 45–59 ani și 17 – peste 60 ani; 45 persoane ar fi moldoveni/ români, față de 55 reprezentanți ai minorităților naționale; 30 persoane ar avea studii superioare, 28 – absolvit un liceu sau o școala postliceală, 24 – absolvită o școală generală sau profesională și 18 – studii medii incomplete[4].

Analiza datelor din BOP, permite, de asemenea, să se stabilească ierarhia criteriilor care partajează opinia publică cu privire la integrarea europeană. Aceasta se prezintă pentru perioada august 2000 – mai 2007, după cum urmează: (1) Educația; (2) Vîrsta; (3) Naționalitatea; (4) Mediul de rezidență; (5) Sex.

Diferențele în educația respondenților partajează în cea mai mare măsură opinia publică cu privire la oportunitatea integrării europene a Moldovei, pe cînd apartenența la sexe diferite induce cel mai mic decalaj între opțiunile respondenților pentru ideea europeană.

Ceea ce poate fi desprins din această ierarhie este ca în efortul de popularizare a ideii europene în Moldova să se dea prioritate: (1) persoanelor mai puțin instruite, (2) persoanelor vîrstnice și (3) reprezentanților minorităților naționale. În procesul de realizare a Strategiei de informare și comunicare pentru integrare europeană a Republicii Moldova[5] ar trebui să se țină cont de aceste categorii. Totodată, cei din mediul urban ar trebui să învețe mai mult din "europtimismul" celor din zonele rurale. Nu în ultimul rînd, bărbații și femeile ar avea de învățat unii de la alții. În acest sens, un plus de comunicare nu strică.


1 La întrebarea din acest BOP s-a putut oferi un răspuns multiplu.

2 Au fost analizate doar răspunsurile reprezentanților minorităților ruse și ucrainene. Răspunsurile reprezentaților altor minorități naționale nu sînt prezente în toate BOP.

3 Hix, S. (2005), The Political System of the European Union, 2nd, Basingstoke, Macmillan.

4 La stabilirea profilului categoriei de persoane "europtimiste", nu s-a indicat nivelul socioeconomic al acestora pentru că acest criteriu nu este prezent în toate BOP.

5 MAEIE (2007), Strategia de informare și comunicare pentru integrare europeană a Republicii Moldova (Proiect), Site-ul MAEIE


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]