ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20070615/index.shtml


e-journal, an. V, nr. 97, 1–15 iunie 2007

Activitatea instituțiilor publice

Problema transnistreană

Relații externe

Analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

1.1. Acte legislative

Legea cu privire la mediere. Legea instituie mecanismul de mediere în cauzele civile și penale, în calitate de alternativă procesului judiciar, în instanțe. Medierea constă în învestirea unei persoane neutre (mediator) cu dreptul de a intermedia comunicarea dintre părți, în scopul de a atinge un consens în privința conflictului. Se consideră că medierea este preferabilă din punct de vedere al termenelor și costurilor precum și pentru a evita stresurile la care este expusă persoana în cazul proceselor judiciare. Documentul face parte din planul de acțiuni UE-RM și urma să fie adoptat pînă la finele anului 2006.

Legea cu privire la societățile cu răspundere limitată. Este reglementat modul de constituire, de funcționare, particularitățile de reorganizare și modul de lichidare a societăților cu răspundere limitată (SRL) - societăți comerciale cu personalitate juridică, al căror capital social este divizat în părți sociale conform actului de constituire și ale cărei obligații sînt garantate cu patrimoniul societății. În redacția finală, parlamentarii au renunțat la ideea majorării substanțiale (pînă la 30 mii lei) a capitatului social minim pentru fondarea SRL-urilor, fiind păstrată mărimea actuală – 5400 de lei. SRL-ul poate fi constituit de maximum 50 de asociați, iar societățile care au un număr mai mare de asociați, vor fi obligate să se transforme în societăți pe acțiuni. Legea este adoptată în pofida faptului că reglementările de bază referitor la SRL sunt stabilite în Codul Civil și anterior se estimase că document aparte nu ar fi necesar. Conform datelor din mass-media, în prezent în Republica Moldova activează circa 55 mii SRL-uri, forma respectivă de organizare fiind cea mai preferată pentru desfășurarea activităților economice.

Legea cu privire la grădinile zoologice. Legea creează cadrul aplicării Directivei Europene 1999/22/CE din 29 martie 1999 privind grădinile zoologice, reglementînd regimul special de înființare, administrare și lichidare a grădinilor zoologice, protecția faunei sălbatice și conservarea biodiversității, studierea faunei sălbatice în condiții de captivitate, în scopuri cognitive, culturale și științifice.

Legea privind siguranța traficului rutier. Documentul reglementează relațiile juridico-sociale în domeniul traficului rutier, stabilește obligațiile, responsabilitățile, drepturile autorităților de resort și participanților la traficul rutier.

Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative (megaregulatorul pieții financiare). În legislație sînt introduse modificări referitoare la reorganizarea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare în Comisie Națională a Pieței Financiare, cu competențe de reglementare și control în domeniul pieței de capital extrabancar: asigurărilor nestatale de pensii, în domeniul insolvabilității, a activității fondurilor de investiții, a asociațiilor de economii și împrumut, a organizațiilor de microfinanțare etc.

Legea de rectificare a bugetului de stat pentru anul 2007. Modificările vizează creșterea veniturilor și cheltuielilor cu cîte 620 milioane lei, dintre care cea mai mare sumă – 150 mln lei sînt alocați pentru implementarea Legii salarizării în sistemul bugetar. O sumă importată – 100 mln lei sunt alocați pentru majorarea capitalului social al Întreprinderii de Stat "Calea Ferată din Moldova". Rectificarea a prevăzut și acoperirea celor 15,4 mln lei alocați pentru acoperirea cheltuielilor legate de alegerile locale generale. Discuții aprinse a provocat alocarea a peste 32,5 milioane de lei pentru achiziționarea de către Ministerul Culturii a Centrului de agrement "Moscova", destinația căruia a fost determinată anterior de Președintele RM – pentru amplasarea Teatrului "Eugene Ionesco". Conform modificărilor, venitul total al bugetului de stat va constitui 12,708 miliarde lei, iar cheltuielile – 12,781 miliarde lei.

Proiectul legii cu privire la conflictul de interese. Se propune reglementarea incompatibilităților și restricțiilor impuse persoanelor care exercită funcții publice, soluționarea conflictelor de interese, stabilirea modului de prezentare a declarațiilor cu privire la conflictele de interese. Conflictul de interese este definit drept situație în care o persoană care exercită o funcție publică trebuie să ia o hotărîre sau să ia parte la luarea unei hotărîri, sau să întreprindă alte acțiuni în exercitarea atribuțiilor sale, ce influențează sau pot influența asupra intereselor personale ale acelei persoane sau ale persoanelor apropiate acesteia. Legea se va răsfrînge asupra demnitarilor de prim rang, a deținătorilor de funcții publice în autoritățile centrale, judecătorilor, procurorilor, aleșilor locali, colaboratorii diplomatic, vamal, din organele de interne, ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, Serviciului de Informații și Securitate conducătorii instituțiilor publice, întreprinderilor de stat sau municipale, societăților comerciale cu capital majoritar de stat.

Proiectul legii privind compensarea conectării la gaze. Documentul adoptat în prima lectură prevede că pedagogii, medicii și lucrătorii din cultură din mediul rural pot primi compensații unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale. Fiecare membru din familiile în care ambii soți sînt pedagogi, medici sau lucrători în domeniul culturii, cu studii superioare sau medii de specialitate, va primi cîte 1500 lei. Aceeași sumă o vor primi și pedagogii, medicii și lucrătorii din cultură singuri, iar familiile din care un singur soț lucrează în aceste domenii vor primi cîte 750 de lei. Conform calculelor responsabililor din cadrul Ministerului Administrației Publice Locale, costul de conectare la conducta de gaze de presiune mică ar constitui în medie 2 mii lei. În realitate, costul conectării la gaze în localitățile rurale variază între 4–10 mii lei.

Proiectul legii cu privire la parcurile științifico-tehnologice și incubatoarele de inovare. Instituțiile ce vor fi create urmare a implementării legii urmează să aplice în practică rezultatele cercetărilor și inovațiile cercetătorilor moldoveni. Legea are menire e a stimula activitățile de inovare și transfer tehnologic,pentru a transforma rezultatele cercetărilor științifice și ale inovațiilor în produse, servicii, procese noi sau perfecționate.

1.2. Întrebări și Interpelări. Declarații

Întrebări și Interpelări

Deputatul Valentina Cușnir a adresat interpelări Procurorului General, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, Comisiei Electorale Centrale și Guvernului, cu solicitarea identificării persoanelor implicate și a sursele din care au fost plătite automobile ale instituțiilor publice mașinile statului angajate în campania electorală pentru Partidul Comuniștilor din RM. Cușnir a nominalizat numerele de înmatriculare ale automobilelor respective.

Deputatul PDM Vladimir Filat a cerut Guvernului să prezinte un raport amplu asupra fazei de implementare a pachetului de legi privind liberalizarea economică.

Declarații

Fracțiunea AMN a prezentat o declarație întitulată "Susținem activ cooperarea necomuniștilor", în care se referă la cooperarea forțelor de orientare democratică împotriva exponenților PCRM, în carul organelor elective de nivelul unu și doi.

Fracțiunea PPCD a emis o declarație prin care contestă campania electorală și rezultatele alegerilor dintr-un șir de localități.

Deputatul Gheorghe Susarenco a dat citire unei declarații prin care și-a expus opinia referitoare la primul tur de scrutin al alegerilor locale, din punct de vedere "politico-juridic". Susarenco consideră că Parlamentul Republicii Moldova a încălcat flagrant Constituția Republicii Moldova, Regulamentul Parlamentului și Legea despre statutul deputatului în Parlament, prin: întreruperea sesiunii de primăvară-vară; implicarea deputaților în acordarea de sprijin politic unor categorii de persoane sau partide politice în detrimentul altora; folosirea abuzivă a pîrghiilor și resurselor administrative publice (automobile, telefoane, birouri de serviciu, încasarea salariilor de deputat etc.). În mod special, deputatul a remarcat comportamentul spicherului Parlamentului, care, personal îndemna la susținerea candidatului PCRM în capitală. În final, Susarenco cere inițierea unui control al Curții de Conturi, pentru a estima de facto realizările vice-primarului capitalei Veaceslav Iordan în perioada de 2 luni ale interimatului funcției de primar general.


Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

Guvernul a propus rechemarea din funcție a lui Nicolae Dudău, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Italiană.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la unele măsuri de realizare a controlului asupra asigurărilor obligatorii de răspundere civilă auto externă. Prin documentul aprobat se interzice trecerea frontierei RM în lipsa asigurării obligatorii de răspundere auto civilă externă (tip "Cartea verde"). Serviciul Grăniceri va fi autorizat să efectueze controlul în domeniu și să interzică trecerea mijloacelor auto, deținătorii cărora nu posedă actele de asigurare corespunzătoare.

Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensații persoanelor supuse represiunilor politice, precum și achitarea compensației în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice. Documentul a fost publicat abia la 8 iunie 2006, deși Legea (nr.186-XVI) în baza căruia a fost emis acesta a fost adoptată încă la 29 iunie 2006 și obliga Guvernul să-și aducă actele în concordanță în termen de 3 luni. Anterior, tărăgănarea soluționării problemei restituirii bunurilor și reticența autorităților au determinat proteste din partea victimelor represiunilor și a urmașilor acestora, în problemele respective fiind adoptate și decizii de condamnare a Moldovei de către CEDO.

Hotărîrea privind aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la ținerea lucrărilor de secretariat în autoritățile administrației publice centrale și locale și în instituțiile din subordinea acestora.

Hotărîrea cu privire la diploma Guvernului. Diploma va fi decernată în scopul aprecierii de către Guvern a "meritelor și succeselor persoanelor fizice și juridice în diferite domenii de activitate.

Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului de implementare a amnistiei fiscale. Amnistia se fa efectua de către organele fiscale, iar eliberarea actelor pentru cei amnistiați se va efectua "la cerere". În luna august va fi prezentată informația despre numărul de contribuabili amnistiați și despre sumele "iertate".

Hotărîri pentru aprobarea unor programe, concepții, strategii:

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

2.3. Ședințe. Decizii. Declarații

Producerea medicamentelor

Prim-ministrul Vasile Tarlev a convocat factorii de decizie în problema dezvoltării ramurii de producere a medicamentelor. Conform informațiilor prezentate, pe parcursul ultimilor trei ani au fost întreprinse o serie de acțiuni pentru impulsionarea producerii medicamentelor de către întreprinderile autohtone și ca urmare, s-a îmbunătățit esențial situația tehnică și financiară a companiilor respective (S.A. "Farmaco"). Tarlev a evidențiat importanța dezvoltării ramurii de producere a medicamentelor în vederea asigurării populației cu produse farmaceutice de calitate la un preț accesibil și a susținut Planul de dezvoltare a ramurii, cerînd întreprinderea acțiunilor mai eficiente pentru atragerea investițiilor necesare în acest scop.

Dezvoltarea sectorului locativ-comunal

La ședința convocată de Primul-ministru a fost prezentată informație despre darea în exploatare, cu suportul statului, a 30 de blocuri locative, cu circa 3 mii de apartamente în municipiile Chișinău, Bălți, în Hîncești, Ungheni, Basarabeasca și Cimișlia etc. Concomitent, se întreprind măsuri de creare a bazei legislativ-normative eficiente în domeniul construcției de locuințe: proiectele de legi cu privire la locuințele sociale, cu privire la condominium, cu privire la ipotecă etc. Prim-ministrul a specificat că autoritățile publice de toate nivelurile trebuie să creeze condiții demne de trai pentru cetățenii țării și a cerut factorilor responsabili să urgenteze definitivarea Programului de construcție a locuințelor sociale și a celor ipotecare pe întreg teritoriul țării. Premierul a a exprimat îngrijorarea privind starea blocurilor locative etajate vechi, care au depășit perioada de exploatare, subliniind necesitatea expertizării tuturor blocurilor locative vechi din Moldova, în scopul elaborării pașapoartelor tehnice, iar ulterior – consolidarea sau demolarea acestora.

Reforma Administrației centrale

Primul-ministru a prezidat ședința Comitetului Consultativ de Supraveghere a reformei administrației publice centrale, în cadrul căreia a fost audiată informația cu privire la realizările reformei în perioada ianuarie – mai 2007 și trasate obiectivele și sarcinile de perspectivă. În baza raportului de evaluare, membrii Comitetului au concluzionat că majoritatea acțiunilor prevăzute în Planul de implementare a Strategiei de reformă a APC s-au realizat. La capitolul dificultăți și neajunsuri au fost remarcate: - capacitatea redusă a autorităților administrației publice centrale de a elabora planuri de reorganizare/modernizare proprii; – lipsa unei direcții de analiză a coordonării politicilor sectoriale; – întîrzierea definitivării proiectului de lege privind administrația publică centrală; lipsa conceptelor privind clasificarea funcțiilor publice și a salarizării funcționarilor publici.


Președinție

3.1. Decrete

Președintele RM a semnat decretul de revocare din funcție a Ministrului Apărării Valeriu Pleșca. Conform mass-media, revocarea a survenit urmare a incidentului tragic, soldat cu moartea unei persoane pe poligonul de trageri de la Bulboaca.

3.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Reconstrucția unor trasee

Președintele Republicii Moldova a vizitat șantierele de reconstrucție a unor segmente de drum de pe traseele Chișinău-Leușeni, Cimișlia-Comrat, a traseului central din orașul Cricova. Șeful statului a apreciat ritmurile în care se desfășoară lucrările de reparație, precum și tehnica specializată performantă, folosită de constructori, a remarcat faptul stabilirii unui control de laborator riguros al calității materialelor de construcție. Vladimir Voronin a atras atenția persoanelor responsabile implicate în activitățile de reparație a autostrăzilor asupra necesității respectării stricte a normelor și standardelor europene de calitate în domeniul vizat, solicitînd instituirea unui control strict în acest sens.

Călătorii în străinătate

Summit-ul informal al CSI de la Sank Petersburg

În cursul ședinței informale, șefii de stat CSI au efectuat un schimb de opinii pe marginea proiectului concepției de reformare a Comunității Statelor Independente, elaborat de un grup mixt de lucru. Liderii statelor Comunității au convenit să supună dezbaterilor și să aprobe noua Concepție de dezvoltare a Comunității în cadrul Summit-ului CSI, care se va desfășura la Dușanbe, în perioada 5–6 octombrie 2007. De asemenea, șefii de stat au decis ca în fiecare an să fie evidențiată cîte o problemă de prioritate și identificate soluții de consens în vederea rezolvării ei, prima fiind problema migrației. Colaborarea în acest sens urmează a fi confirmată printr-un acord. Între alte chestiuni de prioritate au fost remarcate cele privind colaborarea în domeniul transporturilor, energeticii, telecomunicațiilor și învățămîntului. În cursul lucrărilor Summit-ului, Vladimir Voronin a avut o întrevedere bilaterală cu Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a participat și la lucrările celei de-a XI-a ediții a Forumului Economic Internațional și a vizitat expoziția "Tehnologii Inovaționale", vernisată în cadrul Forumului.

Vizita oficială în Republica Elenă

Programul vizitei întrepeinse de șeful statutlui a inclus întîlniri cu Președintele Republicii Elene, Karolos Papoulias, Președintele Parlamentului elen, Anna Psarouda-Benaki și Prim-ministrul Kostas Karamanlis. De asemenea, a avut loc o întrevedere cu primarul Atenei Nikitas Kaklamanis, precum și o întîlnire cu reprezentanți ai partidelor de opoziție din cadrul Parlamentului Republicii Elene (Partidul Socialist, Coaliția de Stînga a Mișcării Ecologiste din Grecia Partidul Comunist din Grecia). Programul vizitei oficiale a inclus și întîlnirea șefului statului cu membrii diasporei moldovenești din Grecia.


Problema transnistreană

SUA propun transformarea operațiunii de pace din Transnistria

În ajunul Conferinței Extraordinare a statelor participante la Tratatul adaptat cu privire la Forțele Convenționale în Europa, SUA au propus amplasarea în Transnistria a unei forțe multinaționale de menținere a păcii, cu participarea Rusiei, în calitate de soluție pentru disputa pe marginea staționării ilegale a munițiilor ruse în regiune. SUA au chemat Rusia să-și retragă neîntîrziat munițiile din Transnistria, precondiție pentru ratificarea de către SUA și alte state occidentale a Tratatului adaptat FCE.

Daniel Fried, Adjunctul Secretarului de Stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, a declarat în ajunul conferinței FACE că Rusia nu și-a îndeplinit angajamentele asumate la Istanbul în 1999 în ceea ce privește soldații și munițiile sale din regiunea transnistreană. Fried a chemat la identificarea unui "compromis creativ", care ar permite realizarea angajamentelor de la Istanbul ale Rusiei într-un mod acceptabil pentru aceasta. "Rușii susțin uneori că forțele lor sînt în Transnistria îndeplinind o funcție legitimă și pacifică de menținere a păcii. Păi, dacă e o misiune de pacificare, poate trebuie să ne gîndim cum un mecanism modest de pacificare ar putea fi instituționalizat corespunzător", a mai declarat înaltul diplomat american.

Delegația moldovenească la conferința de la Viena a reiterat, la rîndul său, necesitatea transformării mecanismului existent de pacificare, care "în repetate rînduri și-a demonstrat incapacitatea de a controla situația și soluționa problemele existente în zona de securitate". Moldova s-a alăturat SUA și altor state participante la Tratatul FCE și a condiționat ratificarea versiunii adaptate a acestuia prin îndeplinirea de către Rusia a angajamentelor sale de la Istanbul.

Șeful adjunct al delegației Federației Ruse la Conferința de la Vienna, Mihail Ulianov, a declarat că Kremlinul este gata să examineze propunerile SUA cu privire la instituirea unui mecanism internațional de menținere a păcii în regiunea transnistreană. Însă în condițiile în care conferința de la Viena s-a încheiat fără nici un rezultat, doar accentuînd și mai mult divergențele dintre occident și Rusia pe o serie de probleme de securitate, se prea poate ca Rusia să-și schimbe părerea. Cu atît mai mult cu cît liderul transnistrean Igor Smirnov a declarat deja că nu va permite dislocarea unei operațiuni de pace "străine" în regiune. Iar așa cum Rusia de mult afirmă că nu-și poate retrage pînă la capăt munițiile din Transnistria pentru că sînt împiedicați de Smirnov, ar putea și de data asta să invoce intransigența liderului transnistrean pentru a respinge propunerile americane de transformare a actualei operațiuni de pacificare din Transnistria într-una cu mandat multinațional.

Consultări Voronin-Putin în problema transnistreană

În cadrul summit-ului CSI de la Sankt Petersburg din 10–11 iunie Președintele Vladimir Voronin a avut o întrevedere bilaterală cu omologul său rus, Vladimir Putin. Serviciile de presă ale celor două președinții au dat foarte puține detalii cu privire la conținutul discuțiilor, menționînd doar că s-au discutat aspecte ale relațiilor bilaterale și reglementarea transnistreană.

Anterior mai multe mass-media internaționale au scris despre un posibil plan secret de reglementare transnistreană negociat de Moldova și Rusia, și care urma să fie semnat în cadrul întrevederii de la Sankt Petersburg. Oficialitățile de la Chișinău au negat intenția semnării vreunui document bilateral cu Rusia în problema transnistreană, însă au făcut acest lucru doar după mai multe interpelări din partea mass-media și a societății civile.

Se pare că și partenerii occidentali au fost îngrijorați de rumorile despre un posibil plan moldo-rus de reglementare transnistreană. Astfel, în ajunul plecării la Sankt Petersburg, președintele Voronin s-a întâlnit cu Ambasadorul în Republica Moldova, Michael D.Kirby, și cu șeful Delegației Comisiei Europene la Chișinău, Cesare de Montis, cu care a discutat, inclusiv, despre problema transnistreană. În aceeași zi Voronin a avut o convorbire telefonică și cu Înaltul Comisar al Uniunii Europene pentru Politica Externă și de Securitate, Javier Solana.

De remarcat că în ajunul Summit-ului de la Sankt Petersburg, reprezentanți ai societății civile din RM și ai unor centre de analiză internaționale au publicat o Scrisoare deschisă pentru o reglementare europeană a conflictului transnistrean. Autorii scrisorii și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu modul netransparent în care se duc tratativele moldo-ruse în problema transnistreană, ocolind formatul "5+2", fapt care ar putea compromite ireparabil perspectivele europene ale Moldovei. Semnatarii declarației au chemat autoritățile moldovene să pornească de la obiectivul de integrarea europeană al Moldovei în eforturile sale de reglementare transnistreană și să respecte principiile și actele legislative asumate de Moldova în această problemă.

Drept răspuns la această declarație, Ministerul Reintegrării a emis un comunicat de presă în care a respins "acuzațiile" aduse autorităților moldovene și afirmă că acestea "au acționat transparent atît în raport cu partenerii săi externi, cît și în raport cu societatea civilă și clasa politică din Moldova". În același timp, Ministerul Reintegrării regretă de faptul că mai mulți parteneri de ai săi din rîndurile organizațiilor neguvernamentale au uitat de consultările purtate regulat cu acestea și califică "drept dezinformare premeditată difuzarea scrisorii deschise care pune sub semnul întrebării obiectivitatea organizațiilor semnatare".

Conținutul exact al discuțiilor de la Sankt Peterburg rămîne un mister, unul din rezultatele anunțate ale acestora – reluarea exporturilor de vinuri moldovenești în Rusia – avînd un caracter mai mult electoral și potrivit analiștilor, puțină aplicabilitate practică imediată. Se pară însă că discuțiile dintre cei doi șefi de stat vor continua – la 15 iunie la Chișinău a sosit din nou, pentru a treia oara anul acesta, Secretarul adjunct al Consiliului rus de Securitate, Iuri Zubakov care de data asta a purtat tradiționalele consultări despre relațiile bilaterale în contextul unei noi întrevederi Putin-Voronin planificate pentru sfîrșitul lunii iunie curent.


Relații externe

Integrare europeană

În perioada vizată de acest număr al revistei Guvernare și Democrație în Moldova, s-au făcut ultimele pregătiri pentru Consiliul de Cooperare UE-Moldova, care urmează să se reunească pe 19 iunie, la Luxemburg. Interesul pentru acest eveniment este în creștere, o dată ce se așteaptă să devină cunoscută poziția UE față de viitorul relațiilor sale cu Moldova după februarie 2008, atunci cînd ar trebui să expire termenul prevăzut pentru implementarea Planului de Acțiuni Uniunea Europeană – Moldova (PAUEM).

Deocamdată, semnalele care sînt date pe diferite căi nu sînt încurajatoare. În anumite cercuri se vehiculează ideea că UE va fi pe 19 iunie destul de critică față de felul în care Chișinăul a realizat pînă în prezent obiectivele PAUEM. Pornind de la progresul atins în realizarea PAUEM, se crede că UE ar putea să extindă termenul pentru implementarea acestuia și că ar fi dispusă să examineze posibilitatea promovării relațiilor cu Chișinăul la un nivel calitativ nou doar după realizarea satisfăcătoare a obiectivelor Planului.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – Ucraina

În cadrul vizitei sale în Ucraina, la 7 iunie curent, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Stratan, s-a întîlnit cu președintele Ucrainei, Viktor Iușcenco, și cu omologul său Arsenii Iațeniuk. Potrivit serviciului de presă al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), în cadrul întrevederii cu Președintele Ucrainei a fost realizat un schimb de opinii pe marginea relațiilor bilaterale sub diverse aspecte și a evoluțiilor în procesul reglementării problemei transnistrene.

La întîlnirea cu Arsenii Iațeniuk, de un interes aparte a beneficiat subiectul regimului de călătorii cu Ucraina. În special, au fost discutate dificultățile din ultima perioadă pe care le-au întîmpinat unii cetățeni moldoveni la trecerea frontierei moldo-ucrainene, însoțiți de minori care nu posedă pașapoarte și care sînt înscriși în documentele de călătorie ale părinților. În context, șeful diplomației de la Kiev a dat asigurări că dificultățile apărute la trecerea frontierei vor fi remediate.

Ulterior acestei întîlniri, MAEIE al Moldovei a difuzat un comunicat prin care a confirmat păstrarea aceluiași regim de trecere a frontierei moldo-ucrainene. Aceasta înseamnă că minorii pot călători și pe mai departe în Ucraina cu unul sau cu ambii părinți, fiind înscriși în pașapoartele acestora sau cu pașapoartele lor nominale fiind însoțiți de reprezentanții lor legali.

Republica Moldova – Rusia

La 10 iunie a.c., a avut loc mult-discutata întîlnire dintre președinții Moldovei, Vladimir Voronin, și cel al Rusiei, Vladimir Putin. Anterior întîlnirii mai multe medii de informare considerau probabilă semnarea de către cei doi președinți la această dată a unui plan negociat în secret privind reglementarea transnistreană, document care în opinia celor care au relatat despre existența acestuia ar favoriza Moscova în detrimentul Chișinăului.

După întîlnire, serviciile de presă ale președinților au fost foarte laconice în reflectarea discuțiilor dintre Voronin și Putin. Nici vorbă despre semnarea unui presupus plan. Ceea ce s-a adus la cunoștința opiniei publice largi este că președinții Voronin și Putin au discutat despre dezvoltarea cooperării moldo-ruse pe diverse planuri, perspectiva soluționării conflictului transnistrean și despre reluarea exportului producției vinicole moldovenești în Federația Rusă.

La puțin timp după întîlnire, mai multe agenții de presă au anunțat că problema reluării exportului de vinuri în Rusia a fost soluționată, evoluția în cauză fiind pusă pe seama discuțiilor dintre Vorornin și Putin. Potrivit Moldpres, după încheierea summit-ului informal al CSI de la Sankt Petersburg, Președintele Putin a indicat ministrului rus al Agriculturii, Aleksei Gordeev, șefului Serviciului Federal Vamal, Andrei Veliaminov, și șefului Rospotrebnadzor, Genadii Onișceko, să reia imediat importurile de vinuri din Moldova. Această soluție politică ar veni să rezolve o problemă pe care serviciile specializate din Rusia o legau anterior de calitatea proastă a vinurilor moldovenești. "Democrația suverană" din Rusia nu se dezminte.

Întrebarea la care mai mulți observatori încearcă acum să găsească răspuns este: Care sînt concesiile la care a mers Chișinăul? Un răspuns cert la această întrebare nu există, cu atît mai mult cu cît nu se știe cu certitudine dacă exporturile de vinuri în Federația Rusă vor fi cu adevărat reluate. S-a promis și după întîlnirea din noiembrie 2006 a președinților moldovean și rus că cetățenii ruși vor întîmpina anul 2007 avînd în față cupe de șampanie din Moldova, dar aceasta așa și nu a avut loc. Acum după mai multe promisiuni date și nerealizate, exportatorii moldoveni rămîn prudent optimiști.

În această ordine de idei, oficiali de la Agenția "Moldova-Vin" au informat că se așteaptă ca exporturile de vinuri să fie reluate în curînd, că în prezent se lucrează foarte insistent la nivel tehnic, dar că deocamdată nu pot fi anunțate companii sau loturi care urmează a fi exportate.

Publicația rusă Kommersant confirmă eventuala reluare a exportului producției alcoolice moldovenești pe piața rusă și dă unul din posibilele răspunsuri la întrebarea formulată mai sus. Kommersant informează că vinurile moldovenești se vor întoarce pe piața rusă, doar după ce Chișinăul va ceda mai multe brand-uri companiei ruse de stat "Soiuzplodoimport", abilitată exclusiv să gestioneze importurile din Moldova. Potrivit Kommersant, primul brand care ar putea fi cedat ar fi "Belyi Aist" .

Cooperare multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat trei hotărîri împotriva Moldovei.

În cauza Guțu c. Moldovei, CEDO a constatat violarea drepturilor la libertate, la respectarea vieții private și la un recurs efectiv. Moldova a fost obligată să plătească reclamantei 5000 euro cu titlu de daune morale și 1500 euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

În cea de-a doua cauză Malahov c. Moldovei, CEDO a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil. Guvernul Moldovei a fost obligat să acorde reclamantei 1800 euro cu titlu de daune morale și materiale, și 600 euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

În cea de-a treia cauză Flux c. Moldovei, CEDO a constatat îngrădirea dreptului la libertatea de exprimare. Autoritățile moldovene au fost obligate să plătească publicației Flux 260 euro cu titlu de prejudicii materiale, 3000 euro cu titlu de prejudicii morale și 1200 euro cu titlu de cheltuieli de reprezentare.

Republica Moldova – CSI

La 10 iunie curent, la Sankt Petersburg, și-a ținut lucrările summit-ul informal al Comunității Statelor Independente (CSI). Moldova a fost reprezentată la cel mai înalt nivel la această reuniune de Președintele Vladimir Voronin. Amintim că acest summit a avut loc la cîteva zile distanță de la reuniunea șefilor de guvern din cadrul CSI, de la Ialta, la care a participat prim-ministrul Vasile Tarlev, și de la a 28-a ședință plenară a Adunării Interparlamentare a CSI (AIP a CSI), de la Sankt Petersburg, la care a participat însuși Președintele Voronin.

Potrivit serviciului de presă al președinției, la ședința informală din 10 iunie șefii de state din cadrul CSI au audiat un raport prezentat de către secretarul executiv al CSI, Vladimir Rușailo, privind proiectul concepției de reformare a CSI, raport pe marginea căruia ulterior a avut loc un schimb de opinii.


Studii, analize, comentarii

Victoria agregată a opoziției dispersate
Igor Boțan

I. Evaluarea potențialului formațiunilor politice

Unul din scopurile colaterale declarate ale formațiunilor politice lansate în recentele alegeri locale din 3 iunie 2007 se rezuma la estimarea potențialului în vederea pregătirii pentru participarea la parlamentarele din 2009. Exercițiul a reușit, eventualele alianțe și fuzionări ale partidelor fiind bazate pe date concrete.

Din cele 28 de partide înregistrate de Ministerul Justiției, la alegeri au participat 24. E mai simplu să fie enumerate formațiunile care nu au participat la alegeri în nicio circumscripție din cele peste 900. Cele patru formațiuni neimplicate în alegeri sînt: Mișcarea social-politică “Forța Nouă” (MSPFN); Noul Partid Național Moldovenesc (NPNM); Partidul Național Român (PNR) și Mișcarea “Acțiunea Europeană” (MAE). Ultima a fost înregistrată abia la 12 aprilie a.c., la două săptămîni după demararea perioadei electorale, fapt care a împiedicat-o să participe la alegeri în calitate de concurent electoral.

Cu excepția Partidului Socialiștilor “Patria-Rodina” (PSPR) și a Mișcării social-politice “Ravnopravie” (MSPR), care au format Blocul Electoral “Patria-Rodina-Ravnopravie” (BEPRR), toate celelalte formațiuni s-au angajat de sine stătător în campania electorală. Din raționamente practice, legate de ilustrarea potențialului formațiunilor participante la alegeri, acronimele acestora sînt prezentate în Tabelul 1.

Tabelul 1. Lista formațiunilor care au participat la alegerile locale generale din 3 iunie

  1. PDM — Partidul Democrat din Moldova
  2. PCRM — Partidul Comuniștilor din Republica Moldova
  3. AMN — Alianța “Moldova Noastră”
  4. PAM — Partidul Agrar din Moldova
  5. PSM — Partidul Socialist din Moldova
  6. PLD — Partidul Legii și Dreptății
  7. PPCD — Partidul Popular Creștin Democrat
  8. MPSNM — Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Nadejda” din Moldova
  9. PL — Partidul Liberal
  10. PSL — Partidul Social-Liberal
  11. PSDM — Partidul Social Democrat din Moldova
  12. BEPRR — Blocul Electoral “Patria-Rodina — Ravnopravie”
  13. PEAVM — Partidul Ecologist “Alianța Verde” din Moldova
  14. PPR — Partidul Popular Republican
  15. PRM — Partidul Republican din Moldova
  16. UMPR — Uniunea Muncii “Patria-Rodina”
  17. UCM — Uniunea Centristă din Moldova
  18. PE — Partidul European
  19. PUM — Partidul Umanist din Moldova
  20. PDSMU — Partidul Dezvoltării Spirituale “Moldova Unită”
  21. PDSM — Partidul Democrației Sociale din Moldova
  22. PC — Partidul Conservator
  23. PNL — Partidul Național Liberal
  24. CI — Candidații Independenți

a) Ramificările teritoriale

Competiția electorală în cele 932 de circumscripții de nivelul I și II a permis evidențierea gradului de dezvoltare a structurilor teritoriale ale formațiunilor politice. Pentru a-l estima cu o anumită aproximație este suficient să vedem în ce număr de circumscripții vreun partid sau altul și-a înregistrat liste de candidați la funcțiile de consilieri locali. Tabelul 2 dă o imagine de ansamblu a numărului de funcții de primari și consilieri raionali, orășenești și sătești, pentru care au intrat în competiție formațiunile politice.

Tabelul 2. Numărul de mandate disputate de concurenții electorali

Nr.LocalitățiNumărul de mandate de consilieri raionali/ municipali (nivelul II)Numărul de (localități) mandate de primariNumărul total de mandate de consilieri sătești/ orășenești (nivelul I)
1.Chișinău5119290
2.Anenii Noi3326322
3.Bălți35324
4.Basarabeasca27793
5.Briceni3328332
6.Cahul3537445
7.Cantemir3327305
8.Călărași3328338
9.Căușeni3527339
10.Cimișlia3323267
11.Criuleni3325305
12.Dondușeni2722234
13.Drochia3328346
14.Dubăsari2711135
15.Edineț3332364
16.Fălești3333378
17.Florești3340444
18.Glodeni3319243
19.Hîncești3539473
20.Ialoveni3325325
21.Leova3325269
22.Nisporeni3323260
23.Ocnița3321241
24.Orhei3538446
25.Rezina3325271
26.Rîșcani3328324
27.Sîngerei3326334
28.Soroca3535387
29.Strășeni3327329
30.Șoldănești2723253
31.Ștefan Vodă3323273
32.Taraclia2715171
33.Telenești3331349
34.Ungheni3533350
35.UTA Găgăuzia-26378
 Total112489810637
 Media numărului de candidaților pe un loc>9>5>5

Tabelul 3 arată cum au răspuns formațiunile politice necesităților menționate mai sus și care este, de fapt, ramificația branșelor raionale ale formațiunilor politice.

Tabelul 3.

Numărul circumscripțiilor de nivelul II în care concurenții electorali au înregistrat candidați

Informația din Tabelul 3 nu este cea mai relevantă pentru concluzii, ea pune în evidență doar ambițiile formațiunilor politice. În principiu, înregistrarea unor liste de candidați la nivel raional nu ar fi trebuit să fie o problemă pentru niciun partid politic. Asta, mai ales că numărul de candidați din listele raionale puteau include cel puțin jumătate din numărul de mandate disputate în circumscripția respectivă. În acest sens, Tabelul 3 pune în evidență, mai degrabă, formațiunile extrem de slabe la capitolul structuri teritoriale raionale.

În Tabelul 4 se conțin informații mult mai relevante care reflectă ramificațiile structurilor teritoriale raionale ale formațiunilor politice și capacitatea de a înregistra liste de candidați pentru consiliile sătești și orășenești.

Tabelul 4.

Numărul de circumscripții de nivelul I în care concurenții electorali au înregistrați liste de candidați pentru funcția de consilier

Comparînd tabelele 3 și 4 observăm schimbarea caracterului curburii liniilor ce modulează numărul de circumscripții raionale (de nivelul II) și orășenești/sătești (de nivelul I) în care formațiunile au înaintat liste de candidați pentru consiliile respective. Schimbarea caracterului curburii liniilor de modulare din cele două tabelele permite evaluarea raportului dintre ambițiile electorale etalate ale formațiunilor și gradul real de ramificație a branșelor teritoriale.

Din Tabelul 4 se vede că doar primele cinci formațiuni au fost capabile să înregistreze liste de candidați pentru consiliul local în mai mult de jumătate de localități. PDSM și PSL — în mai mult de 1/3 de localități. PSDM și PPR — în mai mult de ¼. Partidul Liberal, care a oferit una dintre cele mai mari surprize ale acestor alegeri, a înregistrat liste de candidați pentru funcțiile de consilieri în mai puțin de 1/5 de localități, situîndu-se pe locul 9 la capitolul structuri locale. Alte 5 formațiuni au demonstrat un potențial foarte modest de dezvoltare a structurilor teritoriale, înregistrînd candidați la funcții de consilier doar în mai mult de 1/10 de localități.

Întrucît funcția de primar este percepută drept una dintre cele mai prestigioase în localități, potențialul teritorial al partidelor se testează și prin capacitatea de a înregistra un număr cît mai mare de candidați la funcții de primar în localități. Se observă că Tabelul 5 reproduce, de fapt, imaginea Tabelului 4, lucru care confirmă verificabilitatea potențialul uman al formațiunilor și corectitudinea estimărilor de acest gen. Singura deosebire remarcabilă pentru grupul de partide cu potențial apreciabil (structuri funcționale în mai mult de ¼ de localități) este că PSDM are candidați la funcții de primari (Tabelul 5.) în mai multe circumscripții decît PSL, spre deosebire de cazul candidaților la funcții de consilieri locali. Acest lucru poate fi apreciat, mai degrabă, drept o fluctuație interesantă decît un indicator al gradului de dezvoltare al structurilor teritoriale.

Tabelul 5.

Numărul de candidați la funcția de primar din partea concurenților electorali
b) Resursele umane

Dimensiunea cantitativă a potențialului uman al partidelor implicate în recentele alegeri poate fi estimată atît din Tabelul 5, dar mai cu seamă din Tabelul 6. Examinate împreună, tabelele oferă o imagine destul de sugestivă pentru a înțelege care partide sînt formațiuni autentice și care — așa-zise “partide de asfalt”.

Tabelul 6.

Numărul de candidați înregistrați de concurenții electorali pentru consiliile de nivelul I

De fapt, a priori era evidentă necesitatea unei corelații foarte strînse între gradul de ramificare a branșelor teritoriale și potențialul uman al partidelor. Totuși, faptul că conform legislației electorale partidele pot înainta liste de candidați completate pe jumătate față de numărul de mandate disputate în circumscripțiile respective lasă loc pentru estimări mai exacte ale potențialului uman al formațiunilor. În acest sens, merită remarcat faptul că cea mai puternică formațiune — PCRM nu a înaintat candidați la funcția de primar doar în 71 de localități, ceea ce reprezintă aproximativ 8%. Pe de altă parte, PCRM nu a înaintat liste de candidați la funcțiile de consilieri locali doar în 3 localități din cele 898.

La celălalt pol al grupului partidelor cu potențial semnificativ s-a situat PL, care a fost capabil să înregistreze un număr de liste de candidați pentru consiliile locale de aproximativ 5 ori mai mic decît cel al PCRM.

c) Capacitatea de atragere a resursele financiare

Capacitatea atragerii resurselor financiare, alături de gradul de ramificare a branșelor teritoriale, și potențialul uman, permite o estimare complexă a potențialului partidelor. Datele CEC, făcute publice în ajunul zilei alegerilor sînt prezentate în Tabelul 7.

Merită menționat faptul că informațiile referitoare la resursele financiare nu par a fi credibile. În lipsa detaliilor se pare că, practic, toate partidele au declarat doar resursele financiare utilizate pentru cheltuieli verificabile. Adică, resursele utilizate pentru achitarea tipăririi materialelor electorale, plasării afișajului, reclama la radio și TV. Plata pentru staff-urile electorale, transport și combustibil pentru aceasta, angajarea PR experților, invitarea star-urilor muzicale etc. poate fi dosită fără mari eforturi, de obicei, rămînînd obscură. În acest sens, actuala campanie electorală nu se deosebește de precedentele. Probabil și pe viitor, chiar și după adoptarea noii legi a partidelor cu tot cu prevederile ei referitoare la finanțare, finanțarea partidelor și a campaniilor acestora va ramîne un subiect de mare interes, dar reflectat foarte aproximativ.

Tabelul 7.

Resursele financiare atrase de concurenți pentru campaniile lor electorale (milioane MDL)
d) Corelația dintre potențialul etalat și rezultatele obținute

Publicarea rezultatelor alegerilor din circumscripțiile de nivelul II (raional) a actualizat rating-urile reale ale formațiunilor politice. Alături de potențialul organizatorico-financiar, uman și afinitățile doctrinare, rating-urile actualizate stabilesc noile punctele de reper pentru elaborarea strategiilor în vederea pregătirii de parlamentarele 2009.

Tabelul 8.

Procentajul de voturi acumulat de concurenții electorali în circumscripțiile de nivelul II

Se remarcă corelația foarte strînsă dintre potențialele formațiunilor estimate mai sus și rezultatule finale ale alegerilor, cu excepția cazului PL. Șase formațiuni politice au acumulat peste 4% din votul politic în circumscripțiile de nivelul II (raionale). Formațiunile respective vor fi principalii actori în lupta pentru obținerea mandatelor de deputați în 2009. Alte trei formațiuni — PSDM, PPR și PSL au demonstrat un potențial apreciabil pentru a reuși să-și îmbunătățească șansele sau măcar pentru a fi cotate în calitate de eventuali parteneri de alianțe electorale.

Spre exemplu, PPR își poate îmbunătăți cu certitudine rating-ul din contul eventualului suport în autonomia Găgăuză, pe motiv că guvernatorul ei, Mihail Formuzal, care se bucură de suport in autonomie, este și unul din liderii PPR. Acest lucru nu s-a putut manifesta în actualele alegeri din cauza că Găgăuzia în alegerile locale, este doar circumscripție administrativă, și nu circumscripție de nivelul II precum sînt raioanele. În cazul PSL a fost demonstrat un potențial uman semnificativ și o ramificare extinsă a structurilor teritoriale.

Din Tabelul 8 și cele precedente se poate desprinde clar că perspectivele a vreo 5 — 6 formațiuni cu un potențial abia sesizabil rămîn în negura incertitudinii pînă la demonstrarea contrariului. Altele vreo 8 — 9 formațiuni la care pot fi adăugate cele patru care nu au participat la alegeri se pare că nu potențial abia perceptibil.

II. Fenomene evidențiate și tendințe ce derivă din rezultatele alegerilor

a) Căderea bruscă a rating-ului PCRM

Suportul politic pentru PCRM a scăzut mult sub așteptări, de la aproximativ 46% în ultimul scrutin din 2005 la 34,4% în actualele alegeri. Caracterul brusc al scăderii rating-ului cu mai bine de 10%, după ce pe parcursul a două campanii electorale de după 2001 se stabilise o tendință de scădere lentă, cîte aproximativ 2% de la un scrutin la altul, semnalează că PCRM are motive serioase pentru a-și reconsidera politicile publice, pe cele de cadre și intenția anunțată încă acum cinci ani de modernizare a formațiunii, care nu s-a mai produs.

Tabelul 9.

Evoluția ratingului PCRM la nivel național

Declinul PCRM a prins dimensiuni sesizabile de ordin calitativ. Astfel, după recentele alegeri PCRM a obținut majorități simple, adică peste 50% în doar 2 raioane vs. 16 în 2003; peste 40% în 10 raioane vs. 14 în 2003; peste 30% în 13 raioane vs. 4 în 2003; peste 20% în 9 raioane, în timp ce în 2003 PCRM în niciun raion nu obținuse mai puțin de 30%. Aceasta poate însemna că PCRM, în cel mai bun caz, ar putea să-și promoveze cadrele în funcțiile cheie de conducere în doar aproximativ 1/3 de raioane. Într-o altă treime de raioane PCRM cu peste 30% ar putea avea poziții relativ puternice, dar în nici un caz dominante.

Totuși, cele mai usturătoare înfrîngeri PCRM le-a suferit în circumscripțiile-simbol — Găgăuzia și Chișinău. În consiliile locale din Găgăuzia PCRM a obținut doar 13% din voturi, de aproximativ două ori mai puțin decît în loclele din 2003. În Chișinău, pentru consiliul municipal, PCRM a obținut doar 26,6% vs. 43,7% în 2003.

Tabelul 10.

Voturile obținute de partide pentru consiliul municipal Chișinău

În consecință, PCRM a obținut doar 16 mandate din 51 în consiliul municipal Chișinău, mai puțin de 1/3, practic, fără șanse de a co-participa la formarea unei majorități de conducere.

Tabelul 11.

Mandate obținute de partide în consiliul municipal Chișinău

Singura consolare a PCRM ar putea fi cîștigarea turului II al alegerilor pentru funcția de primar de Chișinău. În primul tur de scrutin candidatul PCRM a obținut un rezultat relativ modest de doar 27,7% în comparație cele 41% acumulate în scrutinul din 2003.

Tabelul 12.

Voturi pentru funcția de primar de Chișinău

Victoria candidatului PCRM în cel de-al doilea tur pare din ce în ce mai puțin probabilă, chiar în situația dispersării forțelor politice de opoziție. Votanții forțelor de opoziție au fost în proporție de 2/3 față de cei ai PCRM. Acest fapt a făcut presa afiliată PCRM să recurgă la atacuri de denigrare incalificabile a contracandidatului PCRM, încercînd să inoculeze frica față de o eventuală victorie a acestuia ca factor motivațional pentru a obține suportul candidatului PCRM.

b) Prestația opoziției — consecință a “votului din 4 aprilie”

Rezultatele recentelor alegeri relevă, de fapt, o victorie “agregată” a opoziției “dispersate”. S-au consolidat tendințe noi ce s-au profilat ceva mai devreme. Ele sînt defavorabile partidului de guvernămînt și favorabile opoziției per ansamblu.

Schimbările și noile tendințe semnificative sînt, cu certitudine, consecințe ale “votului din 4 aprilie”. Așteptările legate de manifestarea efectelor “votului din 4 aprilie” nu s-au adeverit. Opoziția “intransigentă” nu a învins-o pe cea “constructivă”, nu s-a realizat nici situația inversă. Astfel, recentele alegeri au diminuat necesitatea speculării problemei respective. Efectul autentic al “votului din 4 aprilie”, manifestat și confirmat în recentele alegeri, este ascensiunea unui nou lider politic, posibil a unei noi mișcări. Numai că acestea vin din rîndurile opoziției extraparlamentare, exact după formula — cînd doi se bat al treilea învinge.

Chiar dacă, în mod normal, diminuarea rating-ului oricărui partid de guvernămînt conduce în mod iminent la creșterea rating-ului opoziției, prestația relativ bună a opoziției în cazul examinat are multiple cauze. Ele merită să fie analizate pe segmente:

1. Opoziția “constructivă” în componența PDM și PPCD a obținut un rezultat onorabil, mai bun decît se putea aștepta. Rating-ul PDM a crescut cu 2% pe țară, de la 7,7% în 2003 la 9,7% în 2007. În municipiul Chișinău, PDM, în general, și-a dublat suportul electoral de la 2,9% în 2003 la 6,8% în 2007. Se poate afirma că “votul din 4 aprilie” n-a afectat în nici un fel PDM. Aceasta fiindcă PDM în calitatea sa de formațiune declarată “centristă” se angajase deschis, încă din 2002, să convingă și să susțină eventuala “modernizare” a PCRM prin convertire la socialism sau social-democrație. În ochii presei declarate anti-comunistă, eventuala “trădare” a PDM era previzibilă, de aceea PDM nu a fost supus criticilor în măsura în care au fost supuse celelalte două formațiuni “trădătoare”, participante la “votul din 4 aprilie” de realegere a liderului PCRM, Vladimir Voronin, în calitate de șef al statului.

Scorul mai bun al PDM la recentele alegeri are mai multe cauze, principalele fiind legate de: campania remarcabilă, desfășurată de candidatul PDM la funcția de primar de Chișinău, Vladimir Filat; atragerea în PDM a unor personalități notorii din viața publică, precum “părintele social-democrației moldovenești” — Oazu Nantoi etc.

PPCD a acumulat la nivel de țară 8,5% din voturi vs. 8,9% la alegerile locale din 2003 și, respectiv, 9,1% la alegerile parlamentare din 2005. Se poate afirma că PPCD și-a menținut rating-ul în limitele marjei care, cel puțin, nu lasă loc pentru prognozarea a vreunui recul semnificativ. Rezultatul atestă mai degrabă stabilitatea rating-ului, dar și o anumită performanță. Ultima remarcă se referă la faptul că PPCD, în ultimii doi ani, a fost în mod constant ținta predilectă a presei declarate anti-comunistă, care a menținut pe agendă acuzațiile de “trădare” pentru “votul din 4 aprilie”.

Rezultatul PPCD pe țară ascunde impactul “votului din 4 aprilie”. Acest impact are o manifestare clară în inversarea preferințelor pentru formațiune în municipiul Chișinău și în restul țării. Practic în toate alegerile anterioare rating-ul PPCD era de aproximativ două ori mai mare în Chișinău decît în restul țării. Astfel, în alegerile din 2003 PPCD a acumulat 15% de voturi în Chișinău și doar 7% în restul țării. La recentele alegeri lucrurile s-au inversat, formațiunea acumulînd în Chișinău 7%, față de 8,9% în restul țării.

Presa democratică, adversă PPCD-ului, a exploatat la cote maxime și conflictele interne ale formațiunii — părăsirea fracțiunii parlamentare a PPCD de către trei deputați aleși pe lista acestuia; destrămarea de facto a fracțiunii din consiliul municipal Chișinău. Manifestarea acestor conflicte interne a fost o consecință a impactului “votului din 4 aprilie”.

Și conflictele iscate în procesul de adoptare și implementare a noii legislații audiovizuale, modalității de privatizare a posturilor audiovizuale municipale “Antena C” și “Euro TV” au fost prezentate drept consecințe negative ale “votului din 4 aprilie” și a cooperării PPCD cu PCRM. În sfîrșit, modificarea de comun acord cu fracțiunea PCRM a Regulamentului Parlamentului prin care, de fapt, a fost sistată transmisiunea în direct a ședințelor plenare ale Parlamentului a avut ecouri negative preponderent în rîndurile alegătorilor din Chișinău, care tind spre un nivel de informare mai înalt.

Pentru comparație, se poate remarca că toate învinuirile aduse de presă PPCD-ului nu i se puteau imputa celelaltei componente a opoziției constructive — PDM. În consecință PDM și-a dublat rating-ul, iar PPCD și l-a diminuat de două ori în municipiul Chișinău.

2. Opoziția “intransigentă” a obținut per ansamblu un scor onorabil. Ea s-a manifestat, cum era de așteptat, prin critica guvernanților și a opoziției “constructive” pentru “trădarea” din 4 aprilie 2005.

Alianța Moldova Noastră (AMN) a înregistrat un suport de 16,7% pe țară vs. 20% obținute de Blocul electoral Alianța Social-Liberală “Moldova Noastră” (ASLMN) la alegerile locale din 2003. Scorul AMN este de trei ori mai mic decît cel la care anunța formațiunea că pretinde. Oricum acesta a confirmat statutul AMN de “cea mai puternică formațiune de opoziție”.

Din anumite considerente, parcursul și perspectivele opoziției “intransigente” merită o succintă trecere în revistă. Inițial ASLMN fusese doar un bloc electoral, constituit din 6 formațiuni pentru a participa la alegerile locale generale din 2003: Alianța Independenților (AI), Alianța Social Democrată (ASD), Partidul Liberal, Partidul Ecologist “Alianța Verde” din Moldova (PEAVM), Partidul Democrat-Popular (PPD) și Partidul Reformei (PR). Imediat după alegerile din 2003, trei formațiuni din cele șase: AI, ASD și Partidul Liberal (vechi), au fuzionat constituind o nouă entitate politică — AMN. Aceasta din urmă, împreună cu PDM și PSL au format în 2004 Blocul “Moldova Democrată” (BMD) în vederea participării la alegerile parlamentare din 2005. Nereușita BMD de a învinge PCRM a provocat dezintegrarea blocului imediat după alegerile parlamentare, urmată de un și de sciziuni ulterioare a AMN-ului propriu-zis. Drept urmare s-au reconstituit actualele: Partidul Democrației Sociale din Moldova (PDSM) pe matricea fostei ASD și Partidul Național Liberal (PNL) pe matricea vechiului Partidul Liberal. Partidul Reformei a profitat de dispariția temporară (2003–2005) a vechiului Partid Liberal, însușindu-și titulatura respectivă cu care a debutat în actualele alegeri locale generale, producînd marea surpriză.

Detaliile prezentate mai sus au un singur scop — să arate că după alegerile locale din 3 iunie 2007, practic, toate formațiunile componente ale ASLMN-ului anului 2003, iar ulterior ale BMD-ului anului 2005, au ajuns după patru ani exact în punctul din care au pornit înaintea alegerilor locale din 2003. Într-adevăr, luate împreună, fostele componente ale ASLMN au acumulat în recentele alegeri un procentaj ceva mai înalt — 23% vs. 20% în 2003.

Componentele BMD-ului anului 2005 au luat per ansamblu la recentele alegeri mai mult decît au obținut în bloc în 2005 — 35,8% vs. 28%. Diferența este sesizabilă. Ea pune capăt discuțiilor inutile referitoare la faptul că deputații formațiunilor parlamentare care și-au obținut mandatele pe listele BMD datorează acest lucru AMN-ului, liderul căruia i-ar fi luat în Parlament ca un cangur în marsupiu. Rezultatele formațiunilor care s-au detașat imediat de BMD: PDM — 9,7%, PSL — 3,2% și ale celor care s-au desprins ulterior de AMN: PDSM — 4,77%; PNL — 1,3%, atestă, de fapt, că nimeni nu datorează nimănui nimic. Toți au ponderea de reprezentare parlamentară pe care o merită. În prezent, după verificarea prin votul cetățenilor a potențialului fiecărei formațiuni, ar fi salutară schimbarea opticii intransigente, inversarea ei în vederea eventualelor coalizări și fuzionări, dar de această dată pe criterii cu impact de consolidare a potențialelor lor.

Un lucru esențial rezidă în faptul că și în cazul AMN s-a observat fenomenul de inversare a preferințelor electoratului din capitală și din restul țării, exact ca în cazul PPCD, menționat mai sus. Astfel, la alegerile din 2003 ASLMN a acumulat în Chișinău 25,1% vs. 12,3% la recentele alegeri, rating-ul AMN fiind de două ori mai mic. În restul teritoriului votul pentru AMN a constituit 17,9%. Consecința directă a constatării acestui fapt este declarația liderului AMN, Serafim Urechean: “opțiunile electoratului cer să fie lăsate în istorie abordările, determinate de actul din 4 aprilie 2005”. Așa este, fiindcă principalul operator și beneficiar al inversiei preferințelor față de AMN și PPCD este PL-ul.

3. Opoziția extraparlamentară, mai exact una dintre multiplele formațiuni extraparlamentare — Partidul Liberal, a produs la 3 iunie 2007 una dintre cele mai remarcabile sensații. PL a obținut al doilea rezultat în municipiul Chișinău, cedînd doar partidului de guvernămînt.

Rezultatul PL nu poate să nu impresioneze prin disproporționalitatea lui. Între-adevăr, candidatul PL pentru funcția de primar de Chișinău a obținut în primul tur de scrutin 24,3% din voturi; lista de candidați PL pentru consiliul municipal Chișinău — 18,3% de voturi; în circumscripțiile de nivelul II, pe țară — 4,8%; în circumscripțiile de nivelul II, în afara municipiului Chișinău — 1,8%. Acest șir vine să confirme prin cifre precise un lucru aparent sesizabil — rezultatul remarcabil al PL-ul se datorează preponderent prestației candidatului său la funcția de primar de Chișinău — Dorin Chirtoacă, care deține funcția de vicepreședinte al PL.

Succesul electoral al PL raportat la resursele organizatorice, umane, financiare etc. menționate mai sus evidențiază și mai mult disproporțiile, indicînd asupra consolidării unei tendințe noi de comportament electoral al cetățenilor. Această tendință s-a profilat la alegerile municipale noi din Chișinău în 2005 și s-au consolidat în cadrul alegerilor recente. Trendurile lucrează cel mai eficient în favoarea celor care au intuiție și inteligență să le exploateze. Rezultatule modeste ale PL în restul țării sînt doar reverberații ale succesului din Chișinău. Trebuie totuși remarcat efortul PL din ultimii doi ani în vederea consolidări structurilor teritoriale de partid și atragerea unui potențial uman capabil să propage în teritoriu rezultatul din capitală.

În susținerea concluziei de mai sus ne vorbește și faptul că pînă la aderarea lui Dorin Chirtoacă la PL în 2005, formațiunea nu poseda un minim potențial pentru a se angaja măcar formal, cu o listă de candidați, în alegerile parlamentare din 2005, așa cum făcuse la parlamentarele din 2001, cînd obținuse 0,67% în cadrul Blocului electoral “Credință și Dreptate”.

Etapele succesul lui Dorin Chirtoacă merită o succintă trecere în revistă, precum și a componentelor lui de ordin obiectiv și subiectiv: a) “votul din 4 aprilie” a fragmentat opoziția în elemente “constructive” și “intransigente”, angajate în dispute și învinuiri reciproce pe fundalul guvernării unui partid dominant; b) vacanța funcției de primar de Chișinău, intervenită în 2005, a provocat alegeri noi, care s-au desfășurat, în aparență, în van, fără a putea fi validate din cauza absenteismului în 4 încercări (!), dar care au oferit un cadru inimaginabil pentru reclamă politică și ieșire din anonimat; c) calitățile personale ale lui Dorin Chirtoacă — instruire, intuiție, limbaj coerent și conform așteptărilor unui segment semnificativ de cetățeni, carisma unui tînăr intelectual fără umbre de viclenie etc.

Factorii menționați mai sus au atras în mod consecutiv spre sfîrșitul maratonului electoral steril, desfășurat în patru runde, simpatia a peste 45 mii de alegători. Salturile rating-ului lui Dorin Chirtoacă doar în mai puțin de jumătate de an, de la scrutin la scrutin: 7%, apoi 25% ,apoi 35%, sau datorat și pierderii interesului “granzilor” politicii moldovenești pentru o funcție de primar de Chișiănău cu un mandat trunchiat de doar un an și jumătate, din decembrie 2005 pînă la alegerile locale generale din iunie 2007.

III. Concluzii

  1. Rezultatele alegerilor locale din 3 iunie 2007 marchează începutul unei situații cu totul deosebite, cu eventuale impacturi semnificative pentru Republica Moldova.
  2. Scăderea rating-ului PCRM, pînă la 1/3 din simpatiile electoratului, pune formațiunea într-o situație inedită. În perioada dominației absolute pe scena politică PCRM a reușit să-și facă doar inamici politici. În recentele alegeri, comportamentul îndreptat spre persecutarea candidaților opoziției, inclusiv ai celei “constructive” a respins toți potențialii parteneri de coaliții.
  3. În situația creată PCRM, după tragerea concluziilor de rigoare, va trebui să adopte un nou comportament pentru a inhiba tendințele negative ce-l însoțesc. Alternativa unei politici de înăsprire a atitudinilor față de oponenții politici și de confruntare dintre autoritățile centrale cu cele locale, controlate de opoziție, ar fi realizarea unei modernizări de mult anunțate a PCRM și coparticiparea la edificarea unui pol de influență politică socialist sau social-democrat. Prima opțiune ar putea avea consecințe nefaste pentru Republica Moldova, cea de a două pare un vis prea frumos ca să poată deveni realizabil.
  4. Eventualele încercări ale PCRM de a-și recîștiga înapoi electoratul vor întîmpina dificultăți. Analiza datelor referitoare la gradul de participare și la distribuirea voturilor între concurenții electorali denotă o schimbare de esență a comportamentului electoral, care nu poate fi explicată doar prin absenteism. Cauza schimbărilor rezidă în politicile publice promovate de partidul de guvernămînt. Într-adevăr, alegătorii sînt în drept să se întrebe — de ce o “revoluție liberală” să fie declarată și înfăptuită de un partid comunist și nu de unul liberal, dacă există o necesitate în acest sens.
  5. Victoria “agregată” a opoziției ar putea fi ușor dispersată de incoerența acțiunilor. Eventualele coalizări ale formațiunilor de opoziție în vederea formării majorităților și alegerea conducerii în cea mai mare parte a raioanelor și municipiul Chișinău s-ar putea manifesta în diferite moduri. Perspectiva reproducerii unor mici ADR-uri la nivel raional ar trebuie să dea frisoane liderilor opoziției. Pe de altă parte, menținerea unui echilibru în relațiile administrațiilor raionale controlate de opoziție cu puterea centrală ar putea contribui la conservarea trendurilor manifestate în recentele alegeri pînă la parlamentarele din 2009. Oricum, ele sînt favorabile opoziției per ansamblu.
  6. Eventualele încercări ale opoziției de a clătina la nivel raional fundamentul de sub “verticala puterii de stat”, ar putea provoca reacții de răspuns ale partidului de guvernămînt. Radicalizarea relațiilor putere-opoziție pe fundalul criticilor dure aduse guvernării pentru starea mass-media, procesului electoral etc., ar justifica refuzul UE de a oferi un statut mai înalt relațiilor cu Republica Moldova. În consecință, partidul de guvernămînt ar putea reveni la politicile deschise de orientare pro-CSI-ste, lucru care în ultima vreme a căpătat contururi tot mai profilate.
  7. Opoziția va trebui să întreprindă măsuri pentru depășirea stării de dispersie. Acest lucru va fi, practic, imposibil în afara consolidării noilor trenduri stabilite după recentele alegri locale. Tradițiile culturii politice moldovenești lasă puține șanse de optimism în acest sens, capacitatea cooperării între liderii opoziției care “au creat condițiile” pentru manifestarea noilor tendințe, și exponentul acestora din urmă rămînînd o mare problemă.
  8. După toate probabilitățile, pînă la parlamentarele din 2009 gradul de instabilitate politică va crește. Aceasta comportă riscuri nu doar pentru clasa politică, ci și pentru alegătorii, care se pot alege doar cu “iluzii pierdute”.


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]