![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20070630/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Numiri. Demisii
La propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Parlamentul a numit în funcție 5 judecători ai Curții Supreme de Justiție: Ion Corolevschi, Svetlana Filincova, Nicolae Gordila, Mihail Macar, Ghenadie Nicolaev și Petru Ursache. CSM a propus-o pentru numire și pe Dina Rotarciuc, judecător la Curtea de Apel, dar majoritatea parlamentară a respins această candidatură, invocînd "nedorința" Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție de a accepta respectiva candidatură. Reprezentanții opoziției parlamentare au calificat ingerințele Curții Supreme de Justiție drept abuzive, iar acceptarea acestora de către majoritatea parlamentară drept "încă un pas spre a pune puterea judecătorească sub controlul puterii politice". Totuși, deputații PCRM au respins candidatura, votînd "negativ".
Domnul Nicanor Cojocaru a fost eliberat din funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, la cerere, în legătură cu atingerea plafonului de vîrstă. Cojocaru a activat peste 30 de ani în sistemul judecătoresc al Republicii Moldova.
Legislativul a declarat vacant mandatul de membru al Consiliului de Observatori deținut de către Victoria Musteață. Musteață a fost numită de Parlament la finele lui 2006, pentru un termen de 3 ani și conform declarațiilor sale, a demisionat din proprie inițiativă, motivînd "ipsă de timp". Anterior și Veaceslav Ioniță declarase că demisionează din Consiliul de Observatori, deoarece modul de activitate al acestuia nu este adecvat, iar unele remunerări primite petnru ședințe ar putea fi calificate drept "corupere a membrilor".
1.2. Acte legislative
Legea privind asociațiile de economii și împrumut. Sînt reglementate relațiile de asociere și constituire a asociațiilor de economii și împrumut – organizații necomerciale cu statut juridic special, constituite benevol de persoane fizice și juridice, asociate pe principii comune, care acceptă de la membri depuneri de economii, acordă acestora împrumuturi, precum și alte servicii (garanții, depuneri, consultații). Asociațiile respective au ca scop sprijinirea activităților membrilor săi, în vederea îmbunătățirii condițiilor economice și sociale ale acestora.
Legea cu privire la parcurile științifico-tehnologice și incubatoarele de inovare. Printre scopurile legii se numără crearea bazei legale pentru transformarea rezultatelor cercetărilor științifice și a inovațiilor în produse, servicii, procese noi sau perfecționate, ceea ce ar spori competitivitatea mărfurilor și serviciilor, ar contribui la creșterea productivității muncii, reducerea costurilor de producere, sporirea exporturilor, atragerea investițiilor, crearea noilor locuri de muncă pentru inovatori și cadrele științifice și științifico-didactice de înaltă calificare.
Legea pentru modificarea Codului funciar. Prin modificările operate s-a stabilit că terenurile destinate dezvoltării sociale a localităților nu sînt supuse vînzării-cumpărării.
Legi privind ratificarea unor acte internaționale:
Hotărîre privind modificarea Programului legislativ pentru anii 2006–2009. Prin modificarea operată, elaborarea și promovarea proiectului Codului Farmaceutic a fost amînată pînă în anul 2009. Necesitatea amînării a fost motivată prin "demararea a două noi abilități ale Agenției Medicamentului: elaborarea și promovarea Sistemului informațional automatizat "Nomenclatorul de stat al medicamentelor" și organizarea achizițiilor centralizate de medicamente" și imposibilitatea respectării termenului de elaborare anterior stabilit.
Proiectul legii cu privire la Serviciul de grăniceri. Documentul adoptat în prima lectură are menirea de a reglementa aspectele referitoare la statutul, destinația, structura generală, bazele administrării și principiile de activitate ale Serviciului de Grăniceri, abilitat cu funcții de protecție a frontierei și control corespunzător. Promovarea proiectului constituie o prioritate în cadrul Planului de acțiuni UE-RM și autorii afirmă că acesta ar fi corespunzător standardelor și reglementărilor comunitare, că ar fi fost "coordonat cu Misiunea UE de asistență la frontiera moldo-ucraineană", iar implementarea sa "nu va necesita cheltuieli suplimentare".
1.3. Întrebări și Interpelări. Moțiuni. Declarații.
Întrebări și Interpelări
Deputatul Valentina Cușnir a solicitat Guvernului și Comisiei Electorale Centrale informații privind utilizarea mijloacelor Fondului de rezerva al Guvernului în campania electorală. Cușnir a invocat fapte privind distribuirea de către miniștri, funcționari de nivel central și local a unor "cadouri" (televizoare, covoare, premii bănești etc.).
Deputatul AMN Alexandru Oleinic a solicitat Guvernului informații despre executarea legislației ce reglementează efectuarea "amnistiei fiscale". Conform deputatului, punerea în aplicare a reglementărilor trezește mai multe îngrijorări, atît la nivel național, cît și din partea unor organisme internaționale (FMI).
Deputatul AMN Veaceslav Untilă a interpelat Guvernul, solicitîndu-i luarea de măsuri privind situația automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene. Untilă consideră că este vorba de o schemă de evayiune fiscală, aplicată de cei care nu doresc să plătească impozitele și taxele legale în bugetul de stat sau care nu pot importa automobile mai tinere de 7 ani.
Deputatul PSL Igor Clipii a solicitat Ministrului educației și tineretului informație despre cotele de înmatriculare în instituțiile de învășămînt superior, despre principiile și baza legală aplicată la limitarea dreptului la proprie instruire, pe bază de contract.
Moțiuni
Un grup de 15 deputați (reprezentînd PSL, PNL, PDM, AMN, PDSM și deputați neafiliați) au înaintat înaintat o Moțiune simplă, întitulată "Libertatea presei și libertatea de expresie sînt sugrumate" – privind nerespectarea de către Guvern a libertății presei și de exprimare. În textul moțiunii, între altele, se solicită:
Declarații
Fracțiunea AMN a prezentat o declarație de condamnare a încercărilor Partidului Comuniștilor de a anula rezultatele alegerilor în anumite localități și sabotarea deliberată a creării administrației publice raionale și locale. Autorii declarației consideră că astfel, puterea centrală complotează deschis împotriva formării puterii locale și cheamă toți exponenții forțelor necomuniste să-și păstreze cu tărie pozițiile în fața oricăror presiuni și ademeneli venite din partea comuniștilor.
2.1. Numiri. Remanieri
Domnul Nicolae Bătrîncea a fost numit vicedirector general al Serviciului vamal, iar domnul Anatolie Barbăroșie a fost eliberat din funcția de vicedirector general al Serviciului vamal "în legătură cu reducerea statelor de personal".
2.2. Hotărîri
Hotărîrea pentru aprobarea Raportului privind implementarea în anul 2006 a Strategiei de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) pentru anii 2006–2008 (decizie protocolară). Ministerului Economiei și Comerțului i se cere să sporească eforturile de susținere a dezvoltării IMM, prin acțiuni concrete, cu impact direct, care să favorizeze creșterea reală a locurilor de muncă.
Hotărîri pentru aprobarea unor programe, concepții, strategii:
Hotărîrea pentru aprobarea proiectului de lege privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
Hotărîrea privind alocarea mijloacelor financiare. Din fondul pentru implementarea Strategiei de reformă a Administrației publice Centrale se alocă 3,2 milioane de lei în scopul "acoperirii cheltuielilor legate de crearea și reorganizarea ș unor instituții".
2.3. Ședințe. Decizii. Declarații
Gestionarea întreprinderilor cu capital de stat
Primul-ministru a convocat factori de decizie din cadrul Guvernului pe problema eficientizării gestionării întreprinderilor cu prezența capitalului de stat, accentul principal al dicuțiilor vizînd necesitatea asigurării unui control strict asupra respectării de către întreprinderile respective a legislației în vigoare privind gestionarea fondurilor fixe și achitarea dividendelor. Vasile Tarlev a cerut o evaluare amplă a rezultatelor activității reprezentanților statului în consiliile de administrare a întreprinderilor, solicitînd ca funcționarii ce nu își îndeplinesc atribuțiile respective la nivel înalt să fie sancționați dur, pînă la eliberarea din funcții.
Situația unor instituții medico-sanitare
La ședința de lucru consacrată temei renovării și modernizării Spitalului Clinic Republican de Urgență și a spitalului de Boli Tuberculoase din localitatea Vorniceni au fost prezentate informații referitoare la necesitățile constatate și lucrările ce urmează fi întreprinse. Primul-ministru a indicat elaborarea unui Plan-grafic de efectuare a tuturor lucrărilor stipulate întru crearea condițiilor adecvate pentru activitatea mai eficientă a serviciului medical de urgență și a evidențiat importanța realizării lucrărilor planificate în termenele stabilite, cu respectarea parametrilor calității în construcții.
3.1. Decrete
Președintele Republicii Moldova a semnat decretul privind eliberarea din funcție a consilierului său pentru misiuni speciale Sergiu Mocanu, cu formularea oficială "conform cererii depuse".
Prin alt decret semnat al șefului statului, Nicolae Dudău este rechemat din funcția de Ambasador Extraordinar și plenipotențiar al Moldovei în Republica Italia.
3.2. Ședințe. Decizii. Declarații
În perioada de referință, programul de activitate al șefului statului a cuprins doar vizite în străinătate sau diverse activități cu caracter protocolar:
1. Sectorul real
Sectorul industrial e încă în declin…
Industria mai este încă prinsă de mrejele recesiunii. În primele cinci luni ale a.c., producția industrială a fost în valoare de 9,26 miliarde lei, în scădere cu cca 2% față de perioada similară a anului trecut. În luna mai, a fost înregistrată o creștere de cca 19%, fapt ce a atenuat handicapul declinului din industrie. În general, după cinci luni, fabricarea vinului s-a redus de 2,5 ori (cu o pondere de doar 5,4% din totalul producției), fabricarea băuturilor alcoolice distilate – de 2,1 ori; producția și distribuția de energie electrică și termică – cu 7,7%; fabricarea de mașini și echipamente – cu 10%; fabricarea produselor de tutun – cu 7,3%. Ministerul Economiei și Comerțului anticipa pentru anul 2007 o creștere a industriei de 9%, prognoză pusă la îndoială de mai mulți experți.
…iar cel agricol ar putea avea o situație similară anului 2003
Nici în agricultură lucrurile nu stau mai bine. Mai mult ca atît, răul cel mai mare e că seceta curentă ar putea compromite peste 30% din recolta agricolă anuală. Efectele secetei ar putea fi destul de dure dacă previziunile meteo pentru anul acesta se vor dovedi corecte. Condițiile climaterice nefavorabile vor reduce rentabilitatea sectorului, limitând astfel capacitățile fermierilor de ași finanța lucrările agricole în 2008. Totodată, din cauza culturilor care sînt deja periclitate de secetă, am putea să ne așteptam la scumpirea în lanț a produselor agro-alimentare. Spre exemplu, din cauza secetei din 2003 agricultura a suferit un declin de 14%. Clima aridă de atunci a afectat în cea mai mare parte producția de cereale, legume, fructe și sfeclă de zahăr.
Aparent situația nu pare atît de dramatică odată ce Guvernul a declarat că acordă subvenții de pînă la 70% la procurarea polițelor de asigurare pentru asigurarea culturilor agricole. Totuși pînă la urmă credem că acestea ajung cu greu în buzunarul țăranului, or din cauza ca acesta e prost informat sau că sistemul de asigurări este slab dezvoltat. Chiar dacă pe piața activează un număr suficient de companii de asigurări, doar cîteva din ele prestează spectrul larg de servicii, iar pe lîngă toate și costurile acestora sînt foarte mari. În plus, acestea nu prea sînt interesate în asigurarea anumitor riscuri, mai ales în agricultură. Dacă totuși aceste subvenții ajung la destinație, beneficiarii sunt fermierii care dețin în posesie suprafețe mari de teren agricol și mai puțin micii fermieri, cei care practică o agricultură de subzistență.
2. Sectorul financiar-bancar
Dobînzile la creditele bancare cresc ușor în pofida reducerii inflației…
Creditele bancare au continuat să se scumpească ușor în pofida tendinței de reducere a inflației. Dobînda medie ponderată la creditele acordate persoanelor fizice și juridice în lei moldovenești s-a majorat, în luna mai, cu 0,2 p.p. pînă la 18,81%, iar dobînda la împrumuturile în valută a crescut pînă 11,01%. În cinci luni ale acestui an însă rata dobînzii la împrumuturile bancare în lei s-a modificat nesemnificativ, oscilînd în jurul nivelului de 18,5%. La fel este neesențială și schimbarea dobînzii la creditele în valută străină și asta pe fondul reducerii inflației anuale, de la o valoare de 12,9%, în ianuarie, pînă la 10,6% în luna mai.
Pe parcursul lunii mai băncile comerciale au acordat credite în lei moldovenești în valoare totală de 1,11 miliarde lei. În aceiași perioadă suma depozitelor atrase în MDL a însumat 19,94 miliarde lei iar, a celor în valută recalculate în MDL 7,93 miliarde lei. Rata medie ponderată la depozitele în lei s-a redus cu 0,05 p.p. pînă la 15,4%, iar dobînda medie la depozitele în valută a crescut cu 0,06 p.p. pînă la nivelul de 5,9%.
FITCH Ratings a modificat ratingul financiar al Moldovei…
Agenția internațională de evaluare financiară FITCH Ratings a modificat perspectiva pentru ratingul acordat Republicii Moldova pentru credite de la "stabilă" la "pozitivă", urmare a creșterii economice și disciplinei fiscale adoptate. Totodată, agenția FITCH a reconfirmat calificativul acordat Republicii Moldova pentru angajamentele externe pe termen lung în valută străină și monedă națională la nivel de "B-" și respectiv "B", și a apreciat perspectiva pentru ratingurile acordate drept "stabilă". Modificare a fost influențată de implementarea unor reforme structurale și de reluarea unui acord cu Fondul Monetar Internațional după o pauză de trei ani.
În același timp, agenția a identificat o serie de riscuri externe care influențează în mod negativ perspectiva pe termen scurt, ca interzicerea de către Rusia a importurilor de vinuri moldovenești și dublării prețurilor la gaze în anul 2006. Deficitul de cont curent al Moldovei s-a deteriorat semnificativ în 2006, la peste 12% din PIB, creșterea economică s-a încetinit, iar inflația a urcat, tendințe ce ar putea în perioada imediat următoare schimba deciziile agenției.
Problema transnistreană a fost unul din subiectele principale discutate în cadrul ședinței Consiliului de Cooperare UE-RM din 19 iunie, ședință care a fost precedată de un dejun de lucru dedicat în totalitate problemei transnistrene. Prezentăm principalele concluzii ale reuniunii cu privire la problema transnistreană după cum au fost formulate acestea în cadrul conferinței de presă ținute după finalizarea consultărilor de ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, Reprezentantul Special al UE pentru Moldova, Kalman Mizsei, și Președintele RM, Vladimir Voronin:
"Pachetul de propuneri" moldovenești: Ministrul Steinmeier a declarat că Președinția germană a UE este la curent și salută faptul că Moldova a inițiat un dialog bilateral cu Rusia în problema transnistreană, dar a subliniat că acest dialog trebuie să ducă la reluarea negocierilor în format "5+2", în cadrul căruia trebuie să fie discutată orice soluție identificată. Kalman Mizsei, a declarat la rîndul său că a avut loc o discuție "în profunzime" cu privire la perspectivele reglementării transnistrene, în cadrul căreia a fost accentuată necesitatea ca orice soluție să fie discutată în cadrul formatului "5+2". Mizsei a declarat că este la curent cu pachetul de propuneri pe care Moldova le-a prezentat partenerilor săi ruși în cadrul bilateral în toamna anului 2006 și că consideră că elementele de bază ale acestor propuneri sînt unele "sănătoase" și o "bună bază pentru negocieri", însă "negocierile trebuie să aibă loc în format "5+2".
EUBAM și regimul vamal moldo-ucrainean: Kalman Mizsei a reiterat importanța Misiunii pentru reglementarea problemei transnistrene, și a menționat aprecierea pe care a dat-o Președintele Voronin acestui proiect. De asemenea, Mizsei a declarat că UE continuă să conlucreze cu Guvernul Moldovei în vederea extinderii preferințele comerciale europene pentru companiile transnistrene, inclusiv cele înregistrate provizoriu.
Mecanismul de pacificare: Președintele Voronin, a declarat că acest subiect nu a fost abordat în cadrul discuțiilor din 19 iunie, însă a menționat că "după ce se termină tratativele în format 5+2" este necesară "reorganizarea" actualului institut de pacificatori prin trecerea de la pacificatori militari la observatori civili.
Tot la Luxemburg, Președintele Voronin a avut o întrevedere cu Înaltul Reprezentant al UE pentru PESC, Javier Solana. Potrivit Moldpres, în cadrul întrevederii "au fost discutate in mod detaliat perspectivele reglementarii transnistrene", inclusiv din perspectiva întrevederii Voronin – Putin din 22 iunie 2007.
Una din concluziile care se impun în urma acestor consultări este că Chișinăul oficial a informat în cele din urmă partenerii europeni despre conținutul tratativelor purtate cu Rusia în ultimele luni. Potrivit analiștilor, cei din urmă au părut a fi mult mai relaxați vizavi de întrevederea Voronin-Putin din 22 iunie, dar și convinși de bunele intenții și asigurările pe care le-au primit din partea Președintelui Vladimir Voronin personal că orice soluție va fi adoptată doar în formatul "5+2".
La 22 iunie Președintele Vladimir Voronin a avut o nouă întrevedere cu omologul său rus, Vladimir Putin, la reședința celui din urmă de le Novo-Ogarevo. Potrivit unui comunicat extrem de sec emis de serviciul de presă al președinției, cei doi președinți au "examinat detaliat întreaga agenda a relațiilor bilaterale". De asemenea, a fost examinată problematica reglementării transnistrene, fiind menționată "importanta relansării procesului de negocieri".
Întrevederea este a doua din luna iunie, iar la 30 iunie a avut loc o a treia întrevedere Putin-Voronin, în cadrul Summit-ului informal al șefilor de stat ai CSI la Rostov pe Don.
În ciuda acestui fervent maraton diplomatic prezidențial din ultima luna, Chișină-ul oficial a continuat să se abțină de la informarea opiniei publice locale despre conținutul tratativelor moldo-ruse. Astfel, conținutul exact al acestor tratative rămîne unul învăluit de mister pentru opinia publică locală.
Pachetul de propuneri moldovenești pe marginea căruia se duc tratativele moldo-ruse se pare ca a fost totuși prezentat partenerilor din cadrul formatului "5+2", iar între întrevederile sale cu Putin din 22 și 30 iunie, Președintele Voronin a invitat diplomații acreditați la Chișinău la reședința sa de la Condrița pentru a-i informa despre mersul acestora.
Potrivit unui comunicat de presă al președinției, la Condrița Președintele Voronin a informat diplomații despre "evoluțiile de ultimă ora din procesul de reglementare transnistreana", remarcînd "dialogul eficient purtat la Moscova cu seful statului rus, Vladimir Putin". Bineînțeles că mai multe detalii despre conținutul exact al acestui "dialog eficient" nu au fost date publicității.
Proiectul Planului Național de Dezvoltare – un document cadru de "planificare strategică pe termen mediu" elaborat sub egida Ministerului Economiei al Republicii Moldova, a fost lansat pentru dezbateri la 26 iunie în cadrul unei conferințe internaționale. Printre cele cinci priorități naționale pe termen mediu, PND definește și reglementarea conflictului transnistrean și reintegrarea țării și include un compartiment separat dedicat acestei probleme. În document se propune atingerea obiectivului de reintegrare cuprinzătoare și durabilă a problemei transnistrene prin direcționarea eforturilor pe două direcții – dimensiunea politică și dimensiunea socio-economică (vezi www.pnd.md). În același timp, se propune o serie de măsuri de creare a precondițiilor necesare pentru realizarea unei soluții politice definitive: democratizarea complexă și dezvoltarea societății civile, demilitarizarea și asigurarea securității și reintegrarea socio-economică.
În cadrul discuțiilor publice organizate pe marginea prevederilor PND cu privire la problema transnistreană a fost salutată abordarea, în premieră în cadrul unui plan național de dezvoltare, multidimensională și comprehensivă a problemei transnistrene, fiind recunoscută influența acesteia asupra dezvoltării socio-economice a întregii Moldove. În același timp, reprezentanții societății civile au remarcat necesitatea detalierii unei serii de prevederi prea generale, precum și cea a evaluării fezabilității în termeni practici a acestora.
Consiliul de Cooperare UE-Moldova
A se vedea în acest număr al jurnalului articolul Consiliul de Cooperare UE-Moldova (iunie 2007).
Președinția Consiliului UE despre alegerile locale generale din Moldova
Președinția Consiliului UE a dat publicității un document care reflectă poziția acesteia față de caracterul alegerilor locale generale din 3 și 17 iunie, din Moldova. Documentul arată: "În urma încheierii celui de-al doilea tur al alegerilor locale din Republica Moldova, Președinția UE notează cu satisfacție că, în general, acestea s-au desfășurat de o manieră calmă și că alegătorilor li s-a oferit posibilitatea unei alegeri autentice între candidați și partide, chiar dacă alegerile nu au corespuns în totalitate obligațiilor internaționale asumate de Republica Moldova. În perspectiva alegerilor viitoare, Președinția [Consiliului UE] recomandă Republicii Moldova să analizeze problemele rămase, înainte de toate deficiențele legate de accesul egal la mass-media al tuturor candidaților, înregistrarea regulamentară a tuturor candidaților, menținerea registrelor electorale și numărarea voturilor, și să le rectifice".
Republica Moldova – România
Participînd la summit-ul GUAM desfășurat la Baku, în Azerbaidjan, Președintele României, Traian Băsescu, a reiterat oportunitatea ratificării Tratatului adaptat privind Forțele Convenționale în Europa numai după ce Rusia își va respecta obligațiile internaționale privind retragerea trupelor sale de pe teritoriul Moldovei și Georgiei. Președintele român s-a pronunțat, de asemenea, în favoarea implicării OSCE, UE și ONU în definirea forțelor internaționale de menținere a păcii în aceste două state.
Pe 29 iunie, la Chișinău, s-a aflat într-o vizită oficială premierul României, Călin Popescu Tăriceanu. La Chișinău, acesta a avut întrevederi cu Președintele Vladimir Voronin, cu omologul său Vasile Tarlev și a participat la un forum moldo-român al oamenilor de afaceri, la care au participat circa 50 de oameni de afaceri din România și 30 de businessmeni din Moldova.
În cadrul întîlnirilor cu reprezentanții puterii centrale de la Chișinău, au fost discutate proiectele investiționale la trei linii de interconexiune de 330 KV: Bălți-Novodnestrovsk, Bălți-Suceava și Fălciu-Gotești, proiecte de infrastructură și a fost examinată oportunitatea instituirii unui Fond de Dezvoltare și Cooperare al României prin care să fie finanțate proiecte importante pentru Moldova.
Referitor la subiectul semnării unui acord-cadru între Moldova și România, lucru asupra căruia Chișinăul insistă de mai mult timp, premierul român a lăsat să se înțeleagă că un astfel de document ar fi necesar, doar că fiecare parte trebuie să fie flexibilă, acordul trebuie să plece de la premisa suveranității și independenței Moldovei, iar relațiile bilaterale trebuie să se bazeze pe realități, dar mai ales pe viitor, pe un viitor european comun.
În urma lucrărilor forului economic, a fost semnat un Protocol tehnic de cooperare între Bursa de Valori a Republicii Moldova și Bursa de Valori București.
Republica Moldova – Rusia
În perioada de referință, Președintele Vladimir Voronin s-a întîlnit de două ori cu Președintele rus Vladimir Putin. O întîlnire a avut loc, la 22 iunie, la reședința Președintelui rus Novo-Ogarevo, iar a doua a avut loc, la 30 iunie, la Rostov-pe-Don, cu ocazia reuniunii informale a CSI. Aceste două întîlniri urmează întrevederii președinților moldovean și rus din 10 iunie, cu ocazia summit-ului CSI de la Sankt-Peterburg, și celei, din 15 iunie, dintre Voronin și secretarul adjunct al Consiliului Suprem de Securitate al Federației Ruse, Iuri Zubakov.
Frecvența deasă a acestor întîlniri se datorează discuțiilor susținute din ultima perioadă, învăluite încă în mister, pe marginea conflictului transnistrean. Pentru că nu există transparență în cazul acestor discuții, se cunosc prea puține lucruri despre conținutul acestora (A se vedea mai sus compartimentul "Problema transnistreană").
Pe lîngă tematica transnistreană, președinții moldovean și rus au discutat și problemele economice acumulate în raporturile dintre Chișinău și Moscova, inclusiv cea a exportului producției vinicole în Federația Rusă.
După ce publicația rusă Kommersant arăta recent că "Soiuzplodoimport" ar putea fi, în condițiile reluării importului producției vinicole moldovenești de Federația Rusă, gestionarul exclusiv al importurilor pe piața rusă, reprezentanți ai companiei ruse au infirmat acest lucru. Aceștia au negat, de asemenea, că una din condițiile reluării exportului de vinuri pe piața rusă ar fi cedarea către "Soiuzplodoimport" a unor mărci moldovenești, precum "Belyi Aist".
Pe de altă parte, oficiali de la Agenția Moldova-Vin, care va gestiona exporturile producției alcoolice spre Federația Rusă, au informat că în problema reluării exporturilor negocierile dintre părți încă continuă.
Republica Moldova – Consiliul Europei
În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat trei hotărîri împotriva Moldovei.
În cauza Ciorap c. Moldovei, CEDO a constatat aplicarea torturii, violarea drepturilor la un proces echitabil și la respectarea vieții private și de familie. Moldova a fost obligată să plătească reclamantului 20 000 euro cu titlu de prejudiciu moral și 2000 euro cu titlu de costuri și cheltuieli.
În cea de-a doua cauză Botnari c. Moldovei, CEDO a constatat încălcarea drepturilor la un proces echitabil și la un recurs efectiv. Guvernul Moldovei a fost obligat să acorde reclamantului 2000 euro cu titlu de prejudiciu moral și 100 euro cu titlu de costuri și cheltuieli.
În cea de-a treia cauză Tocono și Profesorii Prometeiști c. Moldovei, CEDO a constatat îngrădirea dreptului la un proces echitabil. Autoritățile moldovene au fost obligate să plătească reclamanților 3000 euro cu titlu de prejudiciu moral și 2080 euro cu titlu de costuri și cheltuieli.
Republica Moldova – ODDE – GUAM
La 19 iunie, în Baku, Azerbaidjan, a avut loc Reuniunea șefilor de state ai Organizației pentru Democrație și Dezvoltare Economică (ODDE) – GUAM. Republica Moldova a fost reprezentată la această reuniune de prim-ministrul Vasile Tarlev. La reuniune au participat reprezentanți ai 25 de state și ai unor organizații internaționale precum ONU, NATO, OSCE, CSI.
Pe agenda reuniunii s-au aflat subiecte legate de relațiile politice, strategia de dezvoltare a cooperării sectoriale, raporturile cu alte state și organizații internaționale, precum și transmiterea Președinției ODDE – GUAM.
Printre rezultatele summit-ului ODDE – GUAM de la Baku se numără semnarea: "Declarația de la Baku", care enunță necesitatea unor eforturi susținute pentru realizarea proiectelor comune; Memorandumului de înțelegere pentru cooperare în domeniul securității nucleare și radiologice între statele membre; Acordului privind imunitățile și privilegiile, precum și a Protocolului de cooperare în domeniul culturii între statele ODDE – GUAM pentru anii 2007–2010.
Republica Moldova – OCEMN
La 25 iunie 2007, la Istanbul, Turcia, a avut loc summit-ul șefilor de state ai Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN). Moldova a fost reprezentată la summit de Președintele Voronin. Summit-ul a marcat a 15-a aniversare de la fondarea organizației, prilej cu care a fost adoptată o Declarație jubiliară.
În alocuțiunea sa, Președintele Voronin s-a pronunțat pentru consolidarea experienței democratice și pentru fortificarea dezvoltării economice și sociale a statelor membre ale OCEMN. De asemenea, s-a subliniat că Moldova susține continuarea procesului de consolidare a cooperării în diverse domenii și dorește valorificarea potențialului OCEMN în vederea creării unei regiuni prospere, cu o securitate energetică stabilă și fără conflicte nesoluționate.
Consiliul de Cooperare UE-Moldova (iunie 2007)
Sergiu Bușcaneanu
Pe 19 iunie 2007, la Luxemburg, a avut loc a IX-a reuniune a Consiliului de Cooperare UE-Moldova. Președintele Voronin a condus în persoană grupul de oficiali moldoveni la această reuniune. Din partea instituțiilor UE, la eveniment au participat Frank-Walter Steinmeier, președinte în exercițiu al Consiliului UE și ministru de Externe al Germaniei; Javier Solana, Înalt Reprezentant pentru Politică Externă și Securitate Comună (PESC) și Secretar General al Consiliului UE; Benita Ferrero-Waldner, Comisar european pentru Relații Externe și Politica Europeană de Vecinătate (PEV); Kalman Mizsei, reprezentant special al UE pentru Moldova.
Discuțiile dintre părți s-au axat, în general, pe două subiecte importante: realizarea de către Moldova a obiectivelor Planului de Acțiuni UE-Moldova (PAUEM) și procesul de soluționare a conflictului transnistrean. Ultimul subiect a fost discutat mai mult în timpul unui dejun de lucru, care a precedat ședința Consiliului de Cooperare UE-Moldova.
În legătură cu primul subiect, în unele cercuri s-a vehiculat anterior ipoteza că UE urma să fie la reuniunea de la Luxemburg destul de critică față de felul în care Moldova își onorează obligațiile asumate prin PAUEM. Ipoteza în cauză nu s-a adeverit. Tonalitatea formulărilor pronunțate în cadrul discuțiilor pe marginea procesului de realizare a Planului de Acțiuni a fost, în mare, moderată.
Prezența în persoană a Președintelui moldovean la reuniunea de la Luxemburg ar fi fost unul din factorii care a determinat temperarea mesajului critic al oficialilor europeni față de modalitatea de implementare a PAUEM. În plus, un alt factor eminamente politic, legat de al doilea subiect de discuție, i-ar fi făcut pe europeni să-și reformuleze accentele: pînă la data reuniunii Consiliului de Cooperare nu a fost confirmată semnarea unui "plan negociat în secret" între Moldova și Rusia în problema transnistreană și Președintele Voronin a reușit să-și convingă interlocutorii săi europeni că este exclusă posibilitatea încheierii unui acord cu Rusia în afara formatului de negocieri "5+2", document care ar putea întoarce Moldova din drumul ei spre UE.
Chiar dacă aprecierile oficialilor europeni față de felul în care Moldova și-a onorat obligațiile asumate prin PAUEM au fost moderate și echilibrate, reuniunea Consiliului de Cooperare UE-Moldova din acest an se deosebește esențial de cea din aprilie 2006. Atunci evaluarea procesului de implementare a PAUEM a fost, în general, pozitivă, Moldova fiind lăudată în mai multe rînduri pentru progresele sale. Anul acesta însă s-au utilizat formulări neutre și moderate, dar nu a mai existat loc pentru laude, cu mici excepții.
Comunicatul de presă oficial al Consiliului UE, dat publicității în urma Consiliului de Cooperare UE-Moldova din iunie 2007, arată sec: "UE consideră oportun să sublinieze necesitatea ca Moldova să-și dubleze eforturile pentru implementarea reformelor democratice în astfel de domenii cruciale precum respectarea drepturilor omului, libertății presei și respectarea statului de drept, inclusiv independența justiției. Importanța unui mediu de afaceri transparent și lupta împotriva corupției au fost de asemenea subliniate" (subl. – S.B.). Din limbajul diplomatic de protocol "dublarea eforturilor" indică asupra ritmului destul de lent al reformelor și a deficiențelor din sectoarele menționate. Singurul aspect pozitiv menționat de comunicat vizează "activitatea excelentă" a EUBAM.
Pe de altă parte, comunicatul difuzat de Președinția Moldovei se deosebește prin accentele puse de comunicatul Consiliului UE. Conținutul primului este mai pozitiv în formulări, creează impresia că Moldova este pe cale dreaptă în realizarea obiectivelor PAUEM și trece peste unele probleme evidențiate clar de Consiliul UE.
Încă un detaliu – comparînd comunicatul Consiliului UE cu Raportul de progres pentru Moldova în cadrul PEV, publicat pe 4 decembrie 2006, se poate spune că UE nu și-a schimbat percepțiile în mai bine față de procesul realizării PAUEM după o jumătate de an. Asta ar trebui să îngrijoreze și să alerteze Chișinăul, care speră mult să avanseze calitativ în relațiile sale cu Bruxelles-ul după februarie 2008.
La Consiliul de Cooperare UE-Moldova nu s-a spus mare lucru despre perspectivele relației Chișinăului cu Bruxelles-ul. Asta, pentru că nici Bruxelles-ul nu știe încă cum să le formuleze. S-a dat însă de înțeles că totul depinde de Moldova. Eufemistic vorbind, mingea este încă în terenul Chișinăului.
Ceea ce se cuvine acum în relația cu Bruxelles-ul, pînă în februarie 2008, este: Rapiditate și Rigurozitate în realizarea obiectivelor PAUEM și Respectarea cu strictețe a regulilor de joc convenite cu UE, inclusiv în problema transnistreană. Loc de mai puțini "R" nu trebuie să existe.
Salariile corelează și cu productivitatea
Iurie Gotișan
Ultimele măsuri ale Guvernului cu privire la noul sistem de salarizare a angajaților din sfera bugetară care vizează triplarea salariului pînă în 2009, cele legate de majorarea salariului minim lunar pînă la 400 lei, precum și creșterea lunară a salariului mediu pe economie pe care ne-o oferă statistica oficială constată niște realități care denotă că lucrurile ar merge în direcția cea bună. Mai mult ca atît, pentru persoanele ce știu care este nivelul salariilor în Moldova comparativ cu cel mediu din țările UE (adică mult inferior!) avertismentele venite de la FMI privind nevoia de a controla dinamica sau chiar renunțarea la majorarea salariilor pot suna cam straniu. Iar explicațiile pline de argumente tehnice, în particular cele legate de pericolul inflaționist sau de creșterea consumului determinată de excedentul de cerere, pot suna în van.
Ultimii ani au demonstrat o creștere a salariilor în Moldova, care ar putea fi explicată prin: a) creșterea economică după 2000, ce a permis să fie mărite salariile bugetare și în sectorul privat; b) poate că lipsa de forță de muncă în unele sectoare (construcții, spre exemplu) a mișcat salariile în sus etc. Totodată, dacă aruncăm privirea la decalajele salariale plătite pe diferite sectoare ale economiei, la cele provinciale și regionale – apoi situația pare departe de a fi adecvată. Salariile din Moldova sînt printre cele mai scăzute din regiune (nemaivorbind de cele din UE) și este firesc ca ele să crească cînd în unele sectoare decalajele de dezvoltare se reduc. Salariile scăzute sînt în mare parte și motivul principal pentru o migrație masivă – diferențialul salariilor compensînd decisiv costuri materiale și psihologice ale plecării la muncă în străinătate.
Este bine știut faptul că cele mai mari salarii le primesc angajații din sectoarele distribuției de electricitate și gaze, telecomunicații, construcții, finanțe, respectiv în sectoare cu profitabilitate maximă și sigură, adică în acele entități în care capitalul privat este predominant. Fără îndoială că investițiile străine – care nu sînt prea puternice, dar influente în comparație cu investițiile pe care le pot realiza entitățile cu capital autohton – sînt totuși creatoare de locuri de muncă, însă și cu o distribuție polarizată a salariilor de care ajung să beneficieze doar o parte nesemnificativă din populație.
În plus, atunci cînd vorbim despre salarii automat ne referim la costul forței de muncă. Spre exemplu, în 2006 costul mediu pe oră al unei unități de forță de munca în UE (doar a celor 15) a fost de cca 25 euro, media celor 12 care au aderat e de cca 7 euro pe oră, pe cînd în Moldova acesta a fost de 0,6 euro pe oră. Mîna de lucru ieftină ar trebui, teoretic, să ne facă mai atractivi pentru companiile europene. Însă pînă la urmă, orice investitor străin ce vine mai întîi de toate își urmărește profitul și numai după asta mai e interesat de partea socială. De aici obținem explicații pentru relocalizarea industrială, care a vizat ramura confecțiilor sau încălțămintei de la noi. Este o stratagemă în care oficialii noștri cred încă și pe care o promovează în toate mijloacele de comunicare ce se adresează străinătății.
Mai mult, lucrurile se nuanțează dramatic dacă avem în vedere că productivitatea muncii la noi este scăzută: se muncește mult, dar fără randament. Cînd dinamica productivității muncii nu ține pasul cu creșterea salariilor, costul pe unitate cu forța de muncă se deteriorează. În același timp, cred că este foarte important ce fac vecinii sau concurenții noștri, cum evoluează costurile de muncă la ei, cum își îmbunătățesc structura calitativă a producției/serviciilor exportate, ce investiții fac din veniturile nete, cît cheltuiesc cu cercetarea și dezvoltarea etc. Daca alții merg mai bine decît noi, atunci vom pierde, mai devreme sau mai tîrziu – acest deznodămînt fiind inevitabil.
În final, bătălia economică dă cîștig de cauză celor mai competitivi – care înseamnă, în ultimă instanță, salarii determinate de productivitate. Deoarece a mari salariile prea mult, fără cîstiguri de productivitate adecvate, ar atrage deprecieri ale cursului la un moment dat, care ar putea eroda din puterea de cumpărare a salariilor.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |