![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20070930/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
Sesiunea de toamnă-iarnă a Parlamentului Republicii Moldova (RM) va începe la 4 octombrie curent. O decizie în acest sens a fost adoptată vineri, 28 septembrie, de către Biroul Permanent al Legislativului.
2.1. Hotărîri
Hotărîrea cu privire la ridicarea nivelului de acordare a asistenței medicale spitalicești. Ministerului Sănătății este obligat să elaboreze, în termen de 1 an, Planul general al spitalelor, iar pînă la finele anului curent urmează să fie elaborate: normele naturale pentru alimentarea pacienților; cadrul normativ privind asigurarea cu medicamente a bolnavilor spitalizați și propuneri privind majorarea salariului personalului medical.
Hotărîrea cu privire la construcția rețelei de supermarkete în Republica Moldova. Societatea Comercială "IMC Market" este considerată cîștigătoare a concursului investițional pentru dezvoltarea rețelei de supermarkete pe teritoriul Moldovei și autoritățile APL din cîteva raioane (Anenii Noi, Cahul, Comrat, Drochia, Hîncești, Rezina, Ungheni, Soroca, Orhei, mun. Bălți și Chișinău). Guvernul solicită autorităților APL să înceapă negocieri cu societatea cîștigătoare pentru atribuirea terenurilor de construcție și a condițiilor financiare.
Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:
Hotărîri pentru aprobarea unor programe, concepții, strategii:
3.1. Decrete
Tatiana Lapicus a fost numită în funcția de ambasador, reprezentant permanent al Moldovei pe lîngă Oficiul ONU la Geneva.
Ion Ciornîi a fost numit în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Lituania. Anterior Ciornîi a activat în cadrul MAEIE.
3.2. Ședințe. Decizii. Declarații
Fonduri private de pensii
La manifestarea prilejuită de Ziua lucrătorului din sfera protecției sociale a populației, Președintele Moldovei a declarat că sistemul de asigurare cu pensii din Moldova necesită o reformare substanțială pentru ajustare la standardele internaționale, una din posibilități fiind crearea fondurilor private de pensii. Motivul care l-a determinat pe Voronin să expună această idee este că majorarea anuală a pensiilor cu 20 la sută în timp ce inflația crește cu 10 procente pe an, nu permite asigurarea unui mod decent de trai al pensionarilor. De notat că Legea nr.329-XIV cu privire la fondurile nestatale de pensii a fost adoptată încă la 25.03.99, mecanismul legal existînd astfel de mai mult timp. În același timp însă, inițiative de creare a respectivelor fonduri nu au fost promovate, din cauza multiplelor probleme birocratice și a riscurilor inerente creării lor, precum și din cauza încrederii scăzute a populației în aceste instituții.
Dezvoltarea infrastructurii de transport
La consfătuirea dedicată perspectivelor de dezvoltare a infrastructurii de transport din țară au fost audiate informații prezentate de Ministerul Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor. Pentru anul 2008 este planificată renovarea traseelor Chișinău-Bălți, Chișinău-Hîncești-Cimișlia-Comrat, Căușeni-Ștefan Vodă, a unui segment de drum din apropierea orașului Cricova, demararea reconstrucției șoselei Orhei-Rezina. Vladimir Voronin a accentuat necesitatea unei atitudini responsabile în realizarea proiectelor planificate, menționînd că principale criterii de care trebuie să se conducă constructorii la efectuarea lucrărilor de reabilitare a autostrăzilor trebuie să fie calitatea înaltă a materialelor și a lucrărilor de construcție, utilizarea tehnologiilor avansate, respectarea obligatorie a cerințelor ecologice. În același timp, Președintele RM a subliniat necesitatea valorificării raționale și transparente a banilor publici și a resurselor oferite de partenerii externi, precum și importanța identificării unor surse noi de finanțare, inclusiv prin atragerea mai activă a investițiilor, în vederea realizării proiectelor de renovare a drumurilor.
Grijă pentru edificii culturale și sportive
La ședința convocată de șeful statului au fost trecute în revistă acțiunile realizate în vederea reparației sau reconstrucției unui șir de obiective culturale și sportive, menționate problemele apărute în procesul de executare a lucrărilor și examinate posibilitățile de depășire a dificultăților existente. Președintele RM a subliniat importanța executării la un nivel înalt al calității și în termenele stabilite a lucrărilor de restaurare a Casei-Muzeu "A. Mateevici" din satul Zaim. Referindu-se la stadiul actual al lucrărilor de renovare a "Casei Kligman și Herța", Vladimir Voronin a trasat sarcina dării în exploatare, după renovare, a Muzeului Național de Artă a Moldovei pînă la 27 august 2008. Voronin a mai fost informat că nu s-a reușit selectarea antreprenorului general pentru efectuarea lucrărilor de proiectare a Teatrului "Eugen Ionesco" și că, din acest motiv, a fost acceptată disponibilitatea rectorului Universității Tehnice din Moldova de a implica în realizarea lucrărilor de proiectare studenți de la Facultatea de Urbanism și Arhitectură a acestei instituții de învățămînt. În vederea accelerării procesului de reconstrucție atît a Teatrului "Eugen Ionesco", cît și a Teatrului Republican "Luceafărul", șeful statului a solicitat responsabililor din cadrul Guvernului identificarea și alocarea resurselor necesare pentru efectuarea lucrărilor de proiectare. Au fost examinate probleme vizînd construcția Stadionului Republican, Stadionului Central, Palatului Sportului (cu suportul financiar al UEFA) și a Palatului Șahului (cu susținerea FIDE).
Consiliul colegial al MAIA
Vladimir Voronin a participat la ședința Consiliului colegial al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), la care s-a examinat situația din sectorul agroindustrial, procesele de consolidare a terenurilor agricole și elaborarea proiectului Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă a Complexului Agroindustrial. Fiind informat despre obiectivele de bază și structura proiectului Strategiei menționate, Vladimir Voronin a subliniat că aceasta trebuie să se axeze pe două momente-cheie: asigurarea securității alimentare a țării și pregătirea Republicii Moldova pentru aderarea la UE. A mai fost accentuată necesitatea stabilirii ramurilor prioritare de dezvoltare a agriculturii moldovenești, avînd în vedere posibilitățile de producere a culturilor agricole, randamentul economic și competitivitatea acestora pe piețele interne și externe, în special pe cele din țările UE. Voronin a opinat că partea economică a Strategiei urmează a fi elaborată astfel încît bugetul național să fie eliberat de povara subvenționării în agricultură, fiind admisă doar subvenționarea ramurilor strategice. Președintele RM și-a mai exprimat regretul că domeniul agroindustrial rămîne a fi unul foarte conservativ, iar specialiștii din sfera dată, în mare parte de o vîrstă înaintată, au viziuni perimate privind perspectiva dezvoltării ramurii. Cu referință la problema consolidării terenurilor agricole, Voronin a menționat că, pentru intensificarea acestui proces, ideea trebuie să devină una atractivă pentru producătorii agricoli și că susține ideea cooperării interraionale a producătorilor agricoli, inclusiv în vederea dezvoltării infrastructurii de prelucrare și comerț.
Implementarea Legii privind dezvoltarea regională
Președintele țării a prezidat o ședință consacrată implementării Legii privind dezvoltarea regională, în cursul căreia a fost accentuată necesitatea urgentării procesului în cauză. Pînă în prezent nu s-a reușit crearea cadrului instituțional al regiunilor de dezvoltare, iar Ministerul Administrației Publice Locale nu și-a intensificat activitatea în vederea creării structurilor respective. Voronin a reiterat importanța accelerării procesului de implementare a Legii, care constituie un document important pentru dezvoltarea social-economică echilibrată și durabilă pe întreg teritoriul țării.
Opinii la postul TV "NIT"
Președintele Voronin și-a reiterat, în cadrul emisiunii "Discuții cu Președintele" difuzat de postul TV "NIT", punctul său de vedere că actuala administrație a mun. Chișinău ar trebui să-și dea demisia. Șeful statului a invocat în sprijinul afirmației sale faptul că aceasta "nu are experiență și cadre calificate", precum și faptul că în urma instalării noii conduceri "a fost stopată realizarea a numeroase proiecte inițiate de administrațiile anterioare".
La 26 septembrie la Odesa a avut loc cea de-a 7 ședință a Consiliului Consultativ al Misiunii UE de asistență la frontieră în Moldova și Ucraina (EUBAM). Potrivit raportului de activitate prezentat de Șeful misiunii, Generalul Ferenc Banfi, în lunile iunie-august 2007 misiunea și-a continuat activitatea în vederea asigurării aplicării Declarației comune a prim-miniștrilor moldovean și ucrainean, precum și a actelor normative moldovenești cu privire la activitatea comercială externă a agenților economici transnistreni. De asemenea, au continuat eforturile îndreptate spre consolidarea capacităților organelor vamale și de grăniceri ale celor două state, îmbunătățirea cooperării transfrontaliere și dintre agenții, acordarea asistenței tehnice acestora. În același timp, colaboratorii misiunii au continuat să înregistreze cazuri de trafic de ființe umane, migrație ilegală, contrabandă de droguri și produse alimentare, în special pe segmental transnistrean al frontierei. Au fost detectate mai multe certificate moldovenești de origine false, care au prejudiciat bugetul Ucrainei cu circa 2 milioane de euro. Potrivit Generalului Banfi, activitățile ilicite și cele de contrabandă de la frontieră nu pot fi anihilate complet, însă este importantă menținerea realizărilor înregistrate și asigurarea securității la frontieră.
Sergiu Golovaci, adjunctul ministrului Afacerilor Interne al Moldovei, a apreciat în termeni pozitivi rezultatele activității EUBAM, în rezultatul căreia acțiunile de contrabanda la frontiera moldo-ucraineană nu poarta în prezent un caracter de masa, iar partidele de mărfuri sînt mai mici.
În același timp, Reprezentantul Special al UE pentru Moldova, Kalman Miszei, a declarat că Uniunea Europeana este mulțumită de activitatea EUBAM pe care o consideră drept o contribuție tangibilă la asigurarea transparentei la hotar si soluționarea problemei transnistrene.
De menționat că monitorizarea și expertiza EUBAM au contribuit la stabilirea și aplicarea mecanismului în baza căruia agenții economici transnistreni au acces la regimul de preferințe comerciale ale UE, fiind astfel stimulat comerțul extern legal în conformitate cu obligațiunile internaționale ale Moldovei. Potrivit unui comunicat al Ministerului Reintegrării, în lunile ianuarie – august 2007 la Camera Înregistrării de Stat a RM s-au înregistrat provizoriu 86 și permanent 21 de agenți economici transnistreni. Astfel, pînă în prezent la Chișinău au fost înregistrați permanent sau provizoriu 355 de agenți economici transnistreni.
O abordare inedită a problemei transnistrene a fost prezentată recent de fostul consilier prezidențial, Sergiu Mocanu, în numele Grupului de inițiativă Acțiunea Populară. Întitulată "În Uniunea Europeană cu teritoriul pe care îl controlăm" inițiativa presupune instituirea, de-a lungul malului drept al Nistrului, a unui hotar "cu toate atribuțiile de rigoare". Pornind de la afirmația că "prioritatea numărul unu a Moldovei este integrarea europeană și nu reîntregirea țării", autorii inițiativei susțin că o astfel de măsură ar duce la "decuplarea problemei transnistrene de procesul de integrare a Republicii Moldova", și nicidecum la "decuplarea Transnistriei de Republica Moldova". Potrivit autorilor inițiativei în cauză, doar o astfel de schimbare radicală a modului de gestionare a crizei transnistrene va ajuta Moldova să "prindă ultimul tren balcanic spre Uniunea Europeană".
Fiind o primă acțiune publică a unei noi formațiuni politice, putem presupune că caracterul sensațional al inițiativei a fost unul intenționat. Este clar că propunerile în sine sînt lipsite de orice temei sau fezabilitate practică, nu în ultimul rînd din considerentul că o frontieră pe Nistru nu ar rezolva problema integrității teritoriale a Moldovei, iar Uniunea Europeană nu va admite niciodată în rîndurile sale un stat cu probleme teritoriale nesoluționate. Făcînd însă abstracție de inconsistența propunerilor avansate, acestea ar putea juca rolul util de lansare a unor dezbateri publice despre prioritățile naționale pe termen mediu și lung, costurile unei eventuale reintegrări teritoriale și măsura în care acestea ar fi acceptabile pentru populația de pe malul drept al Nistrului.
În perioada de referință legislativul de la Tiraspol a decis abrogarea, din 1 ianuarie 2008, a așa-zisei taxe de emigrare percepută de serviciile migraționale regionale de la cetățenii Moldovei și cei străini, care călătoresc prin Transnistria. Taxa în valoare de circa 8 lei (cca 66 cenți) a fost instituită acum cinci ani aparent pentru finanțarea activității serviciilor migraționale ale regiunii transnistrene. Deși mai mulți deputați transnistreni s-au pronunțat pentru menținerea acestei taxe drept recompensă pentru daunele economice cauzate de Chișinău regiunii, taxa a fost anulată în special din motivul că aceasta aduce prejudicii de imagine regiunii și creează inconveniențe la intrarea în regiune.
În aceeași perioadă, în urma unei solicitări din partea legislatorilor transnistreni, liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov, a emis un "decret" prin care a dispus încetarea aplicării impozitului vamal de 100% pentru anumite produse moldovenești. Deputații de la Tiraspol au pus la îndoială raționamentul economic al impozitului în cauză și preconizează anularea completă a acestuia la începutul anului viitor. Reamintim că "impozitul vamal special" în valoare de 100% pentru mărfurile importate din Moldova a fost decretat de Smirnov în aprilie 2006 drept răspuns la așa-zisa blocadă economică instituită de Chișinău regiunii.
Reuniunea a VIII-a a Subcomitetului de Cooperare UE-RM Justiție și Afaceri Interne
La 19 septembrie 2007, la Buxelles, a avut loc reuniunea a VIII-a a Subcomitetului de Cooperare UE-RM Justiție și Afaceri Interne (JAI). Delegația moldovenească la reuniune a fost condusă de Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, iar UE a fost reprezentată de un grup de oficiali, condus de Hilde Hardeman, Șef de Unitate în cadrul DG-RELEX al Comisei Europene.
Discuțiile din cadrul reuniunii au vizat acțiunile întreprinse de Moldova în domeniul sistemului judecătoresc; managementului migrației; prevenirii și combaterii corupției, crimei organizate, traficului de ființe umane. În context, s-a discutat și despre activitatea EUBAM. Părțile au convenit asupra necesității inițierii negocierilor în vederea semnării în 2008 de către Moldova a unui Acord de colaborare cu FRONTEX. Este de observat că un astfel de document, FRONTEX l-a semnat deja cu Ucraina.
Oficialii UE au accentuat necesitatea consolidării cooperării Moldovei în materie de JAI cu țările din bazinul Mării Negre și cu cele din cadrul SECI și GUAM.
Aceștia au mai informat partea moldovenească că executivul european a propus excluderea necesității vizelor de tranzit prin Bulgaria și România pentru cetățenii moldoveni. Acquis-ul comunitar îngăduie acest lucru. De exemplu, Polonia, Ungaria și Cehia au exclus vizele de tranzit pentru moldovenii care au viză sau permis de ședere într-un șir de state europene. Exemplul lor ar putea fi urmat de Bulgaria și, mai cu seamă, de România.
CNIE
La 20 și 28 septembrie au avut loc două ședințe ale Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE). În cadrul ședințelor, MJ, CSM, CSJ, INJ, PG, CCA, MEC și MTGD au raportat despre realizarea PAUEM în perioada ianuarie-august 2007. Reprezentanții acestor instituții au informat că majoritatea acțiunilor planificate pentru această perioadă au fost finalizate, restanțe importante fiind înregistrate doar în activitatea CCA.
Președintele CNIE prim-ministrul Vasile Tarlev a atenționat din nou asupra calității rapoartelor întocmite de instituțiile publice și a dat indicații ca pînă la reuniunea Comitetului de Cooperare RM-UE, din 25 octombrie, să fie aprobate codul etic al funcționarului public, strategia de consolidare a sistemului de executare etc.
Republica Moldova – România
În perioada de referință, Președintele român Traian Băsescu a readus în atenția publică problema cetățeniei române. Acesta a cerut în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Securitate al României "simplificarea la maximum" a procedurii de acordare a cetățeniei solicitanților din Republica Moldova, avînd în vedere "obligațiile morale [și] politice" față de aceștia, dar și faptul că pe piața muncii din UE există un deficit de 20 de milioane de oameni. Faptul că această cerere urmează aprobării de către Guvernul român, pe 5 septembrie, a unei ordonanțe menite să faciliteze procedura de acordare a cetățeniei române, denotă că Președintele Băsescu consideră modificările făcute de Guvern insuficiente.
Solicitat de biroul din Chișinău al BBC să se pronunțe asupra cererii lui Băsescu, prim-ministrul moldovean Vasile Tarlev a spus că aceasta este "de uz intern", fapt pentru care nu vrea să o comenteze. Marianne Mikko, co-președinta Comitetului Parlamentar de Cooperare UE-RM, a opinat însă că declarația lui Băsescu nu a fost "cea mai înțeleaptă retorică" a acestuia. Rezervată este și poziția mai multor politicieni și observatori moldoveni care consideră că în condițiile actuale ale relațiilor moldo-române astfel de declarații nu fac decît să inflameze anumite spirite pe malul stîng al Prutului.
Pe de altă parte, pentru cei care de ani de zile așteaptă să obțină cetățenia română, cererea lui Băsescu este justificată pe deplin. De cele mai dese ori pe aceștia îi interesează mai puțin dacă astfel de declarații au sau nu potențial inflamator. Ceea ce contează pentru ei este cum să obțină mai repede un pașaport românesc cu care să plece în căutare de speranțe noi.
Republica Moldova – Consiliul Europei
Apel al MAEIE către statele membre ale CoE
MAEIE a adresat statelor membre ale Consiliului Europei (CoE) un Apel prin care acestea sînt îndemnate să ratifice cît de curînd Convenția europeană cu privire la lupta contra traficului de ființe umane.
Apelul arată nevoia unei acțiuni conjugate a statelor membre ale CoE, acțiune care ar putea fi contrapusă traficului de ființe umane, întrucît "un stat nu poate lupta de unul singur contra unui fenomen care-și are începutul și sfîrșitul dincolo de limitele clar sesizabile".
Potrivit serviciului de presă al MAEIE, pînă în prezent Convenția menționată a fost semnată de 36 țări, dar ratificată doar de 9 – Albania, Austria, Bulgaria, Cehia, Croația, Georgia, Moldova, România și Slovacia.
Decizii ale CEDO
În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat două hotărîri împotriva Moldovei.
În cauza Mizernaia c. Moldovei, CEDO a constatat violarea drepturilor la un proces echitabil și la protecția proprietății. Moldova a fost obligată să plătească reclamantei 3987 euro cu titlu de daune materiale, 2000 euro cu titlu de daune morale și 700 euro cu titlu de costuri și cheltuieli.
În cea de-a doua cauză Bița și alții c. Moldovei, CEDO a constatat încălcarea drepturilor la un proces echitabil, la protecția proprietății și la un recurs efectiv. Guvernul Moldovei a fost obligat să acorde reclamantului Bița 67 euro cu titlu de daune materiale, reclamantului Andrienco 2000 euro cu titlu de daune morale și materiale, și reclamantei Stanilî 930 euro cu titlu de daune morale și materiale.
Ședințele săptămînale ale Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană – un prim bilanț
Margareta Mămăligă
La 13 septembrie curent în cadrul ședinței Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE) Premierul Vasile Tarlev a reiterat caracterul ireversibil al obiectului de integrare europeană a Republicii Moldova și a cerut realizarea plenară a prevederilor Planului de Acțiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova (PA UE-RM) pînă pe 17 noiembrie 2007. Premierul a solicitat tuturor autorităților publice implicate în realizarea PA UE-RM să pregătească rapoarte de activitate pe caietele de sarcini pentru a fi prezentate în cadrul ședințelor CNIE, care vor avea loc săptămînal. Rapoartele trebuie să identifice deficiențele și problemele întîmpinate și să facă recomandări cu privire la măsurile care urmează a fi luate pentru înlăturarea acestora. Astfel, deși PA UE-RM expiră oficial la sfărșitul lunii februarie 2008, termenul de 17 noiembrie 2007 stabilit de premierul moldovean "pe intern" pare a fi unul definitiv și non-negociabil, iar primele persoane din autoritățile publice care nu îl vor respecta vor fi trase la "răspundere personală".
După cîteva săptămîni de la sus-numita ședință a CNIE remarcăm că ședințele acesteia se desfășoară în mod regulat, săptămînal, iar mai multe autorități publice și-au prezentat rapoartele de activitate în cadrul lor. După cum a promis, Premierul Tarlev a avut și o întrevedere cu ambasadorii statelor UE acreditați la Chișinău, cu care a discutat despre modul în care Moldova își onorează angajamentele asumate prin PA UE-RM. În plus, pe pagina de Internet a MAEIE au fost amplasate rapoartele de activitate ale mai multor autorități publice cu privire la implementarea prevederilor relevante din PA UE-RM, lucru demult solicitat și așteptat de organizații ale societății civile care monitorizează implementarea PA UE-RM.
Remarcăm că evaluările prezentate de autoritățile moldovene în cadrul acestor ședințe, întrevederi și rapoarte au fost preponderent pozitive. La ședința CNIE din 28 septembrie Premierul Vasile Tarlev a declarat că majoritatea prevederilor PA UE-RM au fost finalizate, rămîne doar ca și calitatea rapoartelor și conlucrarea cu experții din UE să fie îmbunătățite[1].
După acest maraton de trei ședințe săptămînale ale CNIE, precum și în lumina unor evoluții de ultimă oră din relațiile UE-RM, am putea face unele concluzii cu privire la eficiența și oportunitatea acestui elan fără precedent manifestat de autoritățile de la Chișinău:
Acțiunile din ultimile săptămîni ne fac să credem că în sfîrșit autoritățile moldovene au înțeles importanța unei monitorizări riguroase și transparente a modului de implementare a PA UE-RM. Este însă regretabil că acest lucru se întîmplă abia acum, cu o jumătate de an înainte de expirarea termenului oficial de implementare a PA UE-RM. Fără un mecanism clar, riguros și coerent de monitorizare este imposibil să știi în ce măsură reușești să faci progrese pe un document politic atît de complex, să verifici abordările aplicate, să idenfici principalele deficiențe și să pui în aplicare niște măsuri fezabile de înlăturare a acestora. Constatăm, cu părere de rău, că un astfel de mecanism de monitorizare a lipsit de la bun început în cazul PA UE-RM, lucru semnalat anterior și de Asociația ADEPT. Eforurile de ultimă ora ne pot ajuta să recuperăm acest lapsus într-o oarecare măsură, însă doar dacă acestea vor fi bine structurate, deschise unor analize critice și duse la bun sfîrșit.
Lipsa unei monitorizării clare și riguroase pe plan intern poate să explice cel puțin parțial discrepanțele de percepție dintre Chișinăul oficial și Bruxelles cu privire la modul de realizare a PA UE-RM. Dacă la Chișinău aprecierele sînt în general optimiste, Bruxelles-ul și-a exprimat nu o singură dată rezervele față de modul în care Chișinăul realizează o serie de priorități ale PA UE-RM, cum ar fi funcționarea instituțiilor democratice, libertatea mass-media, independența justiției, lupta împotriva corupției etc. Nu trebuie decît să comparăm, de exemplu, comunicatele de presă emise de Serviciul de presă al Președintelui RM și Consiliul UE cu privire la ședința Consiliului de Cooperare UE-RM din 19 iunie ca să vedem această discrepanță importantă de ton și percepție. După consultarea rapoartelor autorităților publice postate pe site-ul MAEIE am remarcat că și acestea sînt în mare parte pozitive, referindu-se doar la realizări și cu foarte mici excepții la deficiențele și problemele întîmpinate[2]. Ori există o serie de indicatori și factori care contrazic aceste aprecieri rozovii și arată clar că, pe lîngă realizările înregistrate, există și un șir larg de domenii problematice. Credibilitatea noastră la Bruxelles depinde acum în mare măsură anume de capacitatea noastră de a recunoaște aceste deficiențe și de a face tot ce ne stă în puteri pentru a le elimina.
Întrebarea principală însă pe care ne o punem este cît de realist este acest termen de 17 noiembrie pentru realizarea plenară a tuturor prevederilor PA UE-RM? Presupunem că în două luni putem adopta o serie de legi, aplica niște restructurări instituționale, semna și ratifica niște convenții internaționale. Însă știm că problemele principale semnalate de UE în ceea ce privește implementarea PA UE-RM de către Moldova țin mai mult de domeniul calitativului decît de cel al cantitativului. Restanțele noaste principale țin de modul în care legile și convențiile adoptate se aplică în practică și sînt resimțite în viața de zi cu zi de către cetățenii de rînd. De exemplu, deși avem de mai mulți ani o Strategie de combatere și prevenire a corupției și un Plan de acțiuni pentru realizarea acesteia, se pare că fenomenul corupției este în creștere[3], fapt care indică funcționarea deficientă a instituțiilor și aplicarea incompletă a actelor normative și măsurilor guvernamentale. Dat fiind că o bună parte din prevederile PA UE-RM țin de niște indicatori calitativi, pentru realizarea cărora este nevoie de timp și de eforturi consistente și susținute, considerăm că este puțin realist ca termenul "pe intern" de 17 noiembrie să fie respectat. Astfel, riscăm să ajungem în situația în care ne fixăm noi înșine niște termene pe care nu le putem respecta.
În concluzie, ținem să salutăm încercarea autorităților de la Chișinău de a dinamiza procesul de implementare a PA UE-RM și de a monitoriza îndeaproape, pe sectoare, realizările și restanțele înregistrate. În același timp, constatăm că acest lucru vine mult prea tărziu și are loc într-un mod care pare să confirme o practică deja afirmată în abordările oficialilor moldoveni față de problema integrării europene de a trece cu vederea carențele înregistrate și de a fixa obiective și termene nerealiste. O astfel de abordare ar putea aduce anumite cîștiguri politice acasă, însă nu vor arăta drept intenții serioase și bine cîntărite de realizare a obligațiilor asumate în fața partenerilor europeni. Aceștia din urmă ne-au oferit mai multe ocazii pentru reflecție și analiză critică a performanțelor noastre, raportul de progres al Comsiei Europene din 4 decembrie 2007 fiind probabil ocazia cea mai bună în acest sens[4]. Se pare însă că am ratat aceste ocazii care ne-ar fi dat poate mai mult timp pentru a reuși unele remanieri semnificative și cît de cît realizabile. Acum cînd au rămas doar cîteva luni pînă la expirarea termenului oficial al PA UE-RM și publicarea raportului final al Comisiei Europene cu privire la realizarea acestuia nu putem impresiona Bruxelles-ul decît prin mai multă coerență și mai mult realism în acțiuni și discurs.
Consensul politic vs. competitivitatea politicilor publice
Iurie Gotișan
Am participat zile trecute la o Conferință Internațională organizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup în parteneriat cu Ministerul Economiei și Comerțului, conferință la care s-a pus în discuție Planul Național de Dezvoltare. Cred că evenimentului i se poate atribui o dublă semnificație din simplul motiv că au fost prezenți și reprezentanți ai unor state din Europa Centrală dornici să-și împărtășească bogata experiență în elaborarea și implementarea unor planuri sau strategii similare în țările lor de baștină.
Am avut privilegiul să aud tot felul de declarații și comentarii făcute atît autorități, cît și de reprezentanți ai sectorului asociativ. Două însă mi-au reținut atenția. Este vorba în primul rînd despre consensul politic, vorbindu-se despre caracterul controversat al politicilor publice (atunci cînd se spune una, dar se face alta) – despre competitivitatea politicilor publice în general. Și doi, despre voința și răbdarea clasei politice de la noi de a duce lucrurile la un bun sfîrșit și explicarea rezultatelor unei politici publice (de fapt s-a vorbit mai mult despre contrariul acestor două, iar în particular despre SCERS, document care s-a elaborat, s-a discutat, dar care pînă la urmă nu a fost implementat, existînd temeri ca și PND să nu aibă o soartă similară).
În tot cazul, acești termeni, ce denotă stăpînire, bună-cuviință și mai cel mai important clarviziune, îmi vin frecvent în minte atunci cînd se judecă mersul treburilor politice, și nu numai, de la noi. Deseori mari oficiali guvernamentali fac declarații curioase (declarații făcute și la acest eveniment); este vorba despre niște afirmații ce sînt în contradicție cu consensul politic sau competitivitatea de politici. De pildă, judecata potrivit căreia aprecierea leului ar fi benefică întrucît ar favoriza unele politici promovate de guvern, cum ar fi cea antiinflaționistă.
Totuși, în această conjunctură atît Guvernul, cît și BNM ar trebui să fie mai atenți atunci cînd s-ar susține într-un fel sau altul aprecierea leului, chiar dacă aceasta ajută într-un fel sau altul la stoparea inflației. Majorarea recentă de către banca centrală a ratei dobînzii de bază[1] (de la 13,5 la 16%) și a ratei rezervelor minime obligatorii[2] (de la 10 la 15%) nu este decît o constatare în plus a faptului că principalii bancheri sînt într-adevăr îngrijorați de evoluția inflației, dat fiind faptul că în cele opt luni aceasta a atins nivelul de 13,5% comparativ cu decembrie 2006. Deci principalul actor al pieței monetare încearcă toate căile posibile de a stăvili inflația. Nu este exclus ca în viitorul apropiat Guvernul își va modifica prognoza de inflație pentru 2007.
Tot legat de cursul de schimb am auzit declarații de genul că un leu tare este în avantajul statului atunci cînd acesta cumpără agenți energetici (în particular, gaze naturale: cu toate că e puțin probabil ca prețul acestora să nu fie modificat) sau că o asemenea situație este prielnică pentru a putea fi achiziționate mai ieftin acțiuni la firme străine. Însă declarații sau afirmații de felul acesta prea puțin ar putea fi explicate de o logică economică, mai ales dacă avem în vedere situația generală a economiei, dinamica sectorială a acesteia, deficitele externe în creștere (comercial și de cont curent).
Apropos, o să încerc în continuare să vin cu mai multe explicații în ceea ce privește deficitul comercial și competitivitatea externă. Destul de frecvent în ultimul timp aud tot mai multe voci "strigătoare la cer" legate de imensitatea deficitului comercial și de gravitatea deficitului de cont curent, pe de o parte. Însă, pe de altă parte, trebuie să menționez că contul curent și alte componente ale balanței de plăți, cum este balanța comercială, sînt structurale și atît timp cît acestea sînt completate (în mare parte din remitențele valutare și mai puțin prin investiții străine directe) nu văd o problemă în acest sens. Poate fi o situație absolut firească o dată ce în țară există un excedent de valută și trebuie redirecționat de unde a venit asta o demonstrează și valoarea înaltă a importurilor.
Mai mult ca atît, ar trebui să se uite și la structura importurilor. Or, în situația cînd 25% din importuri sînt pe seama produselor minerale (inclusiv a gazelor naturale) pentru care prețurile de import au fost majorate de 2 ori, atunci este și normal ca deficitul comercial să urce vertiginos. În plus, sînt factori incontrolabili cum ar fi creșterea prețurilor pentru gazele naturale importate din Rusia, creștere care inevitabil duce la avansarea deficitelor externe.
Mai trebuie specificat încă un lucru: o parte însemnată a deficitului de cont curent (cca 40%) este mai mult pe seama sectorului privat, or sectorul privat se împrumută mai mult ca statul. Iar în acest sens există o explicație foarte elementară: sectorul privat este, probabil, mai rațional ca cel public (căci se supune regulilor de piață) și pînă la urmă aceste deficite au explicații naturale. Asta o arată chiar și statistica pentru 2007: importurile de echipamente tehnologice, de mașini și aparate sînt tot mai pronunțate ca volum, respectiv agenții economici investesc mai mult în retehnologizarea și modernizarea întreprinderilor – asteptîndu-se la profituri mai mari in viitor.
Am recurs la o simplă analiză economică și am constatat că pînă la urmă deficitul comercial nu este chiar cel mai relevant indicator care ar avea tangențe directe cu competitivitatea externă a întreprinderilor, mai ales că sînt state care au deficite și mai mari decît Moldova raportate la PIB (Estonia, Polonia etc). Bineînțeles, că ar exista niște limite critice pînă unde deficitele externe ar provoca o potențială criză economică și ar agrava și mai mult competitivitatea externă a țării.
La conferința pe care am menționat-o la începutul acestui articol s-a vorbit mult despre competitivitatea externă. Totuși, în ciuda declarațiilor de susținere a exporturilor și industriilor de producere a unor mărfuri ce ar înlocui importurile, acestea continuă să crească într-un ritm mai înalt decît livrările de mărfuri moldovenești pe piețele externe. Oficialii MEC-ului declarau recent că sectorul productiv local "nu poate ține pasul cu cerea internă", respectiv și importurile sînt masive. Și mi-am pus simpla întrebare: poate acesta nici nu trebuie să facă față cererii interne?
S-ar putea ca avantajul comparativ al Moldovei să fie în bunuri pe care aceasta nici nu le prea consumă? De ce să nu importăm roșii din Turcia sau sucuri din Ucraina, dacă acestea sînt mai ieftine decît cele produse local? De ce să încercăm să reînviem unele industrii care pot fi extrem de costisitoare și cu eficiență joasă, în loc să lăsăm piața singură sa aleagă în ce ramuri Moldova urmează să se specializeze? Ar trebui să lăsăm ca piața singură să-și direcționeze prioritățile, și cred că piața asigură o alocare a resurselor mai eficientă decît planificarea. Să privim doar spre sectorul serviciilor care are o pondere deja de cca 60% din PIB cred că aici trebuie să se canalizeze potențialele priorități.
În cele din urmă, vreau să aduc în atenție un moment căruia i se acordă mare importanță în ultimul timp, se face mare vîlvă și se trîmbițează cu emfază: este vorba despre finanțările externe. Este foarte bine, chiar excelent că Moldova și-a restabilit relațiile cu principalele organisme financiare, este foarte bine atunci cînd se spune că Guvernul primește bani de la FMI, BM sau că va primi finanțare din partea Corporației Provocările Mileniului. Totuși, cred că trebuie să se țină cont și de faptul că finanțările externe nu pot vindeca o economie care încă șchiopătă sau cînd acestea nu sînt administrate rațional. Deoarece poți să aloci mijloace financiare enorme fără a avea vreun randament sau eficiență dacă sistemul economic este bolnav, fie asta din punct de vedere structural, sectorial etc.
Tot la acea conferință se vorbise despre competitivitatea politicilor publice. Ceea ce se cere pentru moment de la autorități, privește existența unei viziuni strategice în măsură să favorizeze gestionarea eficientă a finanțărilor externe. Punerea în aplicare a unei asemenea viziuni presupune însă și o "stăpînire intelectuală" a politicii publice. Desigur că o asemenea abordare a politicii publice sau a politicilor publice necesită și o pregătire economică modernă din partea funcționarilor publici și a politicienilor, iar venirea unei generații noi în elaborarea, formularea și promovarea dacă vreți de politici publice ar fi doar salutară.
Avem nevoie de oameni bine instruiți, cu experiență managerială în afara sectorului public, de oameni care pot discuta ușor și de la egal la egal cu Estul și Vestul (nu mă refer doar la cunoașterea limbilor, ci și la faptul cum gîndesc cei din este și vest, la aspectul de mentalitate), de persoane care vor avea voință să se abțină de la politici populiste, vor da dovadă de consens, răbdare și competitivitate în elaborarea și promovarea politicilor publice.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |