ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20071031/index.shtml


e-journal, an. V, nr. 105, 16–31 octombrie 2007

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Transnistria

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

1.1. Numiri

Parlamentul a acceptat propunerea șefului statului de a-l desemna pe Artur Reșetnicov în funcția de director al Serviciului de Informații și Securitate, pe un termen de 5 ani. Pînă la momentul numirii, Reșetnicov a exercitat funcția de consilier prezindențial în probleme juridice.

1.2. Acte legislative

Legea cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali. Este reglementată procedura înregistrării de stat a persoanelor juridice a întreprinzătorilor individuali, ținerii registrelor de stat ale persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, precum și stabilit statutul juridic al organului înregistrării de stat și al registratorului.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2008. Documentul susținut integral doar de fracțiunea parlamentară majoritară stabilește o serie de indicatori macroeconomici pentru anul viitor: nivelul inflației de circa 9,3%; cursul leului față de dolar la circa 12,2/per unitate; veniturile estimate vor constitui 14 miliarde 658 milioane de lei, ir cheltuielile – 4 mlrd 881 mln de lei, cu un deficit de 0,5 procente din PIB. Pentru 2008, a fost prognozat un Produs Intern Brut în valoare de 56,8 miliarde de lei, în creștere cu 6%. Creșterea salariului mediu pe economie va constitui circa 23%. Au fost prevăzuți aproape 1,2 miliarde de lei pentru realizarea Legii privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar, se vor majora salariile pentru pedagogi și medici, vor crește alocațiile pentru programele sociale. Fracțiunile parlamentare de opoziție au solicitat majorarea veniturilor, a alocațiilor pentru administrația publică locală și pentru Fondul de rezervă în agricultură[1].

Proiectul legii regnului vegetal. Documentul aprobat în prima lectură are menirea a de contribui la ocrotirea sănătății, protecția și bunăstarea animalelor, obligînd persoanele fizice și juridice proprietare sau deținătoare de animale să respecte dispozițiile legale în domeniu și să normele sanitare veterinare. Documentul mai propune crearea unei autorități centrale de supraveghere în domeniu – Agenția Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentară, înființată în baza Inspectoratului Veterinar de Stat și a serviciilor sanitare veterinare raionale/municipale.

Proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legisaltive (statutul străinilor).

Documentul adoptat în prima lectură prevede procesul de documentare a beneficiarilor e protecție umanitară în Republica Moldova (cu buletine de identitate și documente de călătorie).

1.3. Control parlamentar. Declarații

Audieri

Ministerul Afacerilor externe și Integrării Europene a informat despre majorarea considerabilă a numărului tinerilor din Moldova (circa 44 ii de vize pentru anul 2007) care participă la programul internațional "Work and Travel" și se deplasează în SUA. MAEIE, împreună cu Ambasada RM la Washington și Departamentul de Stat al SUA, a stabilit un mecanism de examinare operativa a plîngerilor studenților moldoveni încadrați în program privind încălcarea drepturilor acestora de către angajatori sau companiile intermediare.

Răspunzînd unei întrebări despre legalitatea clauzei dintr-un Acord semnat între reprezentanții din Soroca a două partide politice, prin care reprezentanții PCRM s-au obligat să contribuie la eliberarea licenței pentru Cariera de granit și pietriș din Soroca, Ministerul justiției a comunicat că nu poate fi făcută vreo concluzie despre o eventuală răspundere juridică a persoanelor care au semnat respectivul Acord. În același timp, viceministrul justiției nu a infirmat presupunerea că problema respectivă poate fi tratată drept element de "corupție politică".

Întrebări. Interpelări

Deputatul Valentina Cușnir a cerut Guvernului informații privind completarea fondului special de la schimbarea destinației terenurilor agricole în anii 2006–2007, utilizat pentru valorificarea terenurilor noi (sumele cu care a fost completat, pentru care terenuri, în baza căror acte juridice, în ce volum au fost utilizate sursele fondului).

Deputatul PDM Valentina Buliga a cerut Guvernului informație despre cazurile de condamnare a Moldovei la CEDO, cauzele respectivelor condamnări și despre măsurile pe care intenționează să le întreprindă Guvernul pentru a stopa astfel de pierderi.

Deputații Valentina Stratan și Igor Klipii au solicitat explicații în legătură cu motivele tergiversării anchetei în cazul accidentului rutier produs de un automobil al Președinției și intentarea unui dosar penal persoanelor responsabile care au înlăturat urmele acestuia cu încălcarea prevederilor legislației.

Deputatul Vladimir Filat a cerut Aparatului Guvernului prezentarea listei complete a numerelor speciale eliberate pînă în prezent și a utilizatorilor respectivelor mijloace de transport.

Deputatul PPCD Vlad Cubreacov a solicitat Prim-ministrului informații și măsuri pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de Moldova față de Consiliul Europei și în special, referitor la asigurarea libertății religioase (Cubreacov a invocat blocarea procesului de înregistrare a cultelor și părților lor componente).

Deputatul AMN Alexandru Lipcan a solicitat Guvernului informații despre statutul juridic al terenurilor situate între sîrma ghimpată și granița de stat de pe rîul Prut și despre perspectivele modificării hotarelor unităților administrativ-teritoriale, în sensul transmiterii către acestea a terenurilor respective.

Deputatul Gheorghe Susarenco, membru al fracțiunii AMN, a solicitat Guvernului informații despre neexecutarea de către Ministerul Educației și Tineretului a titlurilor executorii de peste 1 milion de lei. Susarenco mai invocă vina ministrului Victor Tvircun în demiterea ilegală a peste zece directori de școli profesionale și licee, repuși în funcție de instanțele de judecată, dar care, pînă în prezent, nu sînt restabiliți, hotărîrile judecătorești rămînînd neexecutate.

Deputatul PCRM Vladimir Panfilov a cerut Procuraturii generale să asigure protecția deputatului Ion Neagu și a ex-deputatului Sergiu Burcă, pe motiv că ar exista temeri vizînd securitatea vieții lor, în legătură cu declarații făcute despre dispariția în anul 2002 a deputatului PPCD Vlad Cubreacov.

Declarații

Deputatul AMN Gheorghe Susarenco a exprimat protest în legătură cu încălcările admise de conducerea Parlamentului în timpul ședințelor plenare, manifestate prin obstrucționarea opoziției și oferirea prioritară de cuvînt reprezentanților fracțiunii majoritare a PCRM.

Deputatul Vitalia Pavlicenco a dat citire unei declarații întitulate "Cu privire la declanșarea isteriei românofobe din partea regimului comunist", prin care exprimă îngrijorarea profundă a PNL față de acțiunile autorităților moldovenești.

Fracțiunea AMN a declarat că dezbaterea proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2008 trebuia precedată de cîteva condiții: – studierea și discutarea profundă prealabilă; – asigurarea transmisiunii în direct la posturile publice de radio și TV; – asistarea tuturor președinților de raioane și conducătorilor municipiilor în Parlament, cu posibilitatea luării de atitudine.

Trei deputați neafiliați, membri ai Partidului Social-Liberal (PSL) au aderat la fracțiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova. Concomitent, a fost reiterată și ideea unificării viitoare a centrului politic, prin contopirea celor formațiuni și aderarea altora cu doctrine similare.


Guvern

2.1. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la acordarea facilităților tinerilor specialiști cu studii medicale și farmaceutice. Tinerii specialiști cu studii medicale și farmaceutice care vor activa în localități rurale din Moldova vor beneficia de facilități în primii 3 ani după absolvire: compensație lunară pentru închirierea locuinței (pînă la 0,5 din mărimea salariului minim stabilit oficial pe țară) sau locuință gratuită acordată de administrația publică locală; medicilor și farmaciștilor cu studii superioare le va fi oferită o indemnizație unică de 30 de mii lei (personalului medical de asistență – 24 mii lei), repartizată proporțional la încheierea fiecărui an de activitate; compensare lunară a costului a 30 kw de energie electrică, al unui metru cub de lemne și a unei tone de cărbune.

Hotărîrea pentru aprobarea Planului de acțiuni cu privire la executarea Hotărîrii Parlamentului pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2006 și Hotărîrii Parlamentului privind Raportul Curții de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exercițiul bugetar 2006. Hotărîrile respective ale Parlamentului obligau executivul să întreprindă măsuri organizatorice, legislative, metodologice și disciplinare pentru îmbunătățirea calității managementului financiar și orientarea politicii bugetar-fiscale spre realizarea integrală a politicilor social-economice ale statului; – să consolideze eforturile tuturor executorilor de buget în vederea asigurării unei bune gestionări a mijloacelor bugetare; – să asigure instituționalizarea controlului asupra volumelor și calității lucrărilor efectuate din contul mijloacelor investiționale ale bugetului; – să reglementeze raporturile dintre bugetele unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea și nivelul întîi și să extindă participarea autorităților administrației publice la realizarea politicilor bugetare. De asemenea, Guvernul trebuie să asigure: – executarea recomandărilor Curții de Conturi; – optimizarea cheltuielilor și asigurarea integrității patrimoniului public; – gestionarea eficientă a datoriei publice și orientarea politicii bugetar-fiscale spre obiectivul de dezvoltare economică.

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare. Din Fondul de rezervă al Guvernului se acordă:

2.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Susținere pentru construcții ipotecare

Guvernul preconizează să susțină și în viitor Serviciul Național Locuințe în vederea impulsionării construcției de locuințe sociale prin metoda ipotecară. La o ședință lărgită cu participarea reprezentanților întreprinderilor și responsabililor de pe piața de construcții ipotecare, primul-ministru a apreciat pozitiv activitatea serviciului nominalizat și a Agenției Construcții și Dezvoltarea Teritoriului, dar a specificat că cele două instituții mai au de valorificat rezerve pentru dezvoltarea ramurii. Executivul va întreprinde măsuri pentru acordarea de locuințe sociale păturilor socialmente vulnerabile, care nu au capacitate de cumpărare și Serviciului Național Locuințe i s-a cerut prezentare, în timp de o lună, a unui plan de soluții eficiente pentru impulsionarea construcțiiei locuințelor sociale prin metoda ipotecară. Concomitent, Ministerului Economiei și Comerțului i s-a cerut să elaboreze un mecanism de formare a prețurilor la materialele de construcție, deoarece la acest capitol "mai există probleme mari, iar la multe articole și materiale de construcție prețurile sînt majorate artificial".

O nouă Strategie de protecție socială

Proiectul Strategiei naționale cu privire la crearea sistemului integrat de servicii sociale a fost aprobat în ședința Consiliului Colegial al Ministerul Protecției Sociale, Familiei și Copilului (MPSFC), urmînd ulterior să fie examinat de Guvern. Documentul presupune un concept complex al politicii de stat în sfera protecției sociale a persoanelor în dificultate, care va include cele mai vulnerabile segmente ale populației în programe de asistență socială. Sistemul propus se bazează pe direcționarea prioritară a serviciilor sociale spre cele mai sărace persoane, care vor fi identificate în baza necesităților individuale.

Elaborarea Planului Național de Dezvoltare

Primul-ministru a prezidat o ședință, în cadrul căreia a fost audiat raportul privind acțiunile întreprinse în vederea elaborării proiectului Strategiei Planului Național de Dezvoltare (PND), precum și acțiunile necesare pentru asigurarea definitivării Planului de Acțiuni a PND. Responsabilii de elaborare au informat că în scopul elaborării proiectului Strategiei PND au fost organizate 25 discuții publice la care au participat circa 1500 reprezentanți ai ONG, societății civile, mediului academic, experți naționali și internaționali etc. Actualmente proiectul Strategiei este definitivat și plasat pe site-ul www.pnd.md pentru consultarea opiniei publice, iar în proces de definitivare se află planul de acțiuni pentru realizarea PND.

Întrevedere cu deputații găgăuzi

Vasile Tarlev a avut o întrevedere cu un grup de deputați ai Adunării Populare din UTA Găgăuzia, cu care a discutat aspecte ce vizează realizarea unor acțiuni comune în impulsionarea dezvoltării social-economice a regiunii. Reprezentanții UTA Găgăuzia au solicitat ajutor în suplimentarea fondurilor necesare pentru realizarea unor noi proiecte de infrastrură, pentru studierea de către copii a limbii moldovenești, în susținerea unor activități culturale. Prim-ministrul a menționat că Guvernul va susține apelul deputaților și va acorda ajutor metodic și financiar, inclusiv în studierea limbilor moldovenești, găgăuze ș.a. Observatorii remarcă că informarea Primului-ministru asupra problemelor din regiune se poate realiza mai lesne și mai operativ prin intermediul Guvernatorului autonomiei, care este și membru al Guvernului, însă în situația cînd respectivul funcționar reprezintă opoziția, autoritățile centrale preferă să-l marginalizeze, discutînd în principal cu exponenți din regiune care susțin partidul de guvernămînt.


Președinție

3.1. Decrete

În scopul realizării obiectivelor stabilite de Programul Național de implementare a Planului Individual de Acțiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova-NATO, Președintele țării a semnat un Decret privind constituirea Comisiei de Stat pentru desfășurarea Analizei Strategice a Apărării în Republica Moldova.

Prin decret prezidențial a fost constituit Consiliului național pentru decernarea Premiului de Stat, iar fostul consilier prezidențial Mihail Platon a fost numit consilier principal de stat, Secretar al Consiliului pentru decernarea Premiului de Stat.

Președintele a conferit cîteva înalte distincții de stat:

3.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Interes pentru dezvoltarea teritoriilor

Vladimir Voronin a întreprins cîteva deplasări în teritoriu, vizitînd raionale Ungheni și Rezina (la rezina în noibemrie urmează a se desfășura alegeri noi, pentru alegere consiliului raional dizolvat anterior pe motivul imposibilității constituirii).

La o ședință specială convoctă de șeful statului a fost dispusă eaborarea unui plan de acțiuni privind dezvoltarea social-economică a raionului Basarabeasca: asigurarea centrului raional cu apă potabilă; reparația capitală a stației de epurare a apelor reziduale; renovarea unor instituții de menire social-culturală și medico-sanitară, modernizarea infrastructurii localităților, intensificarea activităților economice.

Președintele țării a convocat o ședință pentru examinarea situației privind reglementarea transnistreană, în cadrul căreia s-a referit și la necesitatea creării unor mecanisme de protecție a drepturilor de proprietate ale țăranilor din regiunea transnistreană asupra terenurilor agricole, conform legislației naționale și normelor internaționale.

Deficiențele activității de control

Vladimir Voronin a convocat o ședință în problema efectuării abuzive, nejustificate și ineficiente a controalelor agenților economici de către organele abilitate cu funcții de control. Urmare a indicațiilor date de Președinte, guvernul a adoptat imediat, în seara aceleiași zile, o decizie privind reducerea cu 10 la sută a numărului de personal din Procuratura Generală, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Agenția Construcții și Dezvoltare a Teritoriului, Serviciul Standardizare și Metrologie, Inspectoratul Ecologic de Stat.

La o nouă ședință în tema activității organelor de control, Voronin a menționat că mai multe cazuri de abuzuri și ilegalități comise de colaboratorii organelor de control demonstrează ineficiența sistemului existent al structurilor din domeniu, compus din 61 de structuri, exagerat din punct de vedere al numărului de subdiviziuni și angajați, ceea ce generează dublări de funcții și corupție. Guvernului i s-a cerut elaborarea și realizarea unui plan de acțiuni de ordin legislativ și instituțional în vederea reorganizării în regim de urgență a sistemului organelor de control. Suplimentar, s-a propus instituirea unei monitorizări permanente asupra activității organelor cu funcții de control și supraveghere.

Grijă pentru patrimoniu

Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință în problema protecției patrimoniului statului din cadrul întreprinderilor de importanță strategică, în cadrul căreia a fost discutată situația creată la SA "Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău" SA, activitatea căruia, practic, a fost stopată pînă în anul 2006. În prezent, mai mulți agenți economici revendică restituirea unor datorii enorme de la societatea respectivă, încercînd, prin intermediul instanțelor judecătorești, să acapareze patrimoniul întreprinderii în cauză. S-a decis că pentru soluționarea definitivă a problemei în cauză, datoriile invocate urmează să fie supuse unei expertizări foarte serioase, iar în cazul în care instanța de judecată va confirma aceste datorii, statul urmează să achite sumele respective, pentru a asigura protecția și integritatea patrimoniului statului din cadrul Combinatului.

Ședința Consiliului Colegial al Ministerului Protecției Sociale

Luînd cuvîntul, șeful statului a apreciat că decizia cu privire la creareaMinisterului a fost una corectă și se înscrie în contextul eforturilor conducerii țării de a edifica un stat social. Voronin a subliniat că, deși din momentul creării sale ministerul a reușit să obțină anumite succese în procesul de perfecționare a serviciilor sociale pentru diverse categorii de populație, totuși aria preocupărilor sale nu s-a redus, iar realizarea obiectivelor din activitatea ministerului vor fi și în continuare de o însemnătate majoră pentru societate. În context, șeful statului a subliniat semnificația definitivării proiectului Strategiei naționale cu privire la crearea sistemului integrat de servicii sociale, precum și la necesitatea unei implicări mai active a beneficiarilor în procesul de protecție socială, inclusiv în procesul de luare a deciziilor.


1 ADEPT preconizează să prezinte în timpul apropiat o analiză detaliată a proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2008, expunînd comentariile de rigoare asupra acestui document.


Politici economice

1. Prețurile și inflația

2. Piața muncii

3. Sistemul bancar

4. Comerțul extern


Transnistria

Inițiativele Președintelui Voronin în problema transnistreană

La 24 octombrie Președintele Voronin a acordat un nou interviu ziarului "Komsomolskaia Pravda", în care a înaintat o serie de propuneri noi în contextul inițiativelor prezidențiale cu privire la reglementarea transnistreană. În acest interviu, Președintele s-a referit în mod special la problema drepturilor de proprietate din Transnistria, unul din subiectele cele mai sensibile ce țin de reglementarea conflictului. Potrivit Președintelui, Moldova va garanta drepturile de proprietate în Transnistria în baza unei simple declarații de proprietate, fără a investiga prea mult modul în care a fost achiziționată o proprietate sau alta. Moldova a elaborat deja un proiect de lege în acest sens. Proiectul a fost prezentat mediatorilor și observatorilor în reglementarea transnistreană și, potrivit Președintelui, aceștia au apreciat abordarea Chișinăului față de problema în cauză. În același timp, Președintele a insistat că acest proiect de lege va putea fi adoptat doar odată cu reglementarea statutului regiunii transnistrene deoarece adoptarea unei astfel de legi înaintea reglementării finale a conflictului ar putea duce la acțiuni arbitrate ale unor structuri criminale.

Pachetul de inițiative ale Președintelui Voronin au fost susținute de OSCE, SUA, UE și Ucraina. Rusia, care potrivit spuselor Președintelui "are un rol decisiv" în această problemă[1], nu și-a formulat încă o poziție explicită vizavi de propunerile înaintate, deși anterior a semnat de rînd cu ceilalți mediatori și observatori o declarație în care saluta inițiativele Moldovei. Se pare că aceste inițiative au constituit subiectul principal al discuțiilor purtate de Președintele Voronin cu vice-ministrul rus de Externe, Grigori Karasin, aflat într-o vizită la Chișinău.

Pe de altă parte, liderii de la Tiraspol continuă să nege că ar fi primit niște propuneri oficiale din partea Chișinăului cu privire la reglementarea transnistreană. Potrivit acestora, inițiativele noi ale Chișinăului au parvenit deocamdată doar în formă de interviu pentru mass-media și în prezent nu se observă nici o schimbare pozitivă în relațiile cu acesta[2].

Între timp, Guvernul de la Chișinău a adoptat o hotărîre cu privire la realizarea inițiativelor Președintelui Voronin privind consolidarea încrederii și securității în contextul soluționării problemei transnistrene. Potrivit Hotărîrii adoptate, vor fi create șapte grupuri de lucru sectoriale, care vor elabora în termen de o lună planuri de acțiuni pentru realizarea inițiativelor, pentru elaborarea si implementarea, inclusiv cu participarea reprezentanților regiunii transnistrene, a unor proiecte comune. Grupurile de lucru vor activa în următoarele domenii: elaborarea și implementarea proiectelor în domeniul infrastructurii; restabilirea activității normale a căii ferate; extinderea serviciilor de ocrotire a sănătății și de asistență socială; îmbunătățirea funcționării instituțiilor de învățămînt; crearea condițiilor pentru activitatea economică și comercială; consolidarea stabilității și asigurarea liberei circulații în zona de securitate, dezarmarea și demilitarizarea; acordarea ajutoarelor umanitare.

Potrivit Europa.md, ministrul Reintegrării Vasile Șova a declarat în cadrul ședinței respective a Guvernului că reacțiile Tiraspolului la propunerile Chișinăului au fost unele pozitive, iar în două săptămîni vor fi gata primele propuneri de proiecte.

Un rol mai activ pentru Uniunea Europeană

Vice-președintele Parlamentului European, Miguel Angel Martinez, a pledat pentru consolidarea rolului UE în procesul de reglementare a conflictului transnistrean în timpul unei vizite la Chișinău. Potrivit Moldpress, parlamentarul european a declarat că actualul statut de observator al UE în procesul de reglementare nu este unul efectiv și nu corespunde rolului pe care UE trebuie să și-l asume pe continentul european. Acesta și-a exprimat speranța că viitorul cadru legal și politic al relațiilor dintre UE și Moldova va prevedea un rol mai activ pentru UE în procesul de reglementare transnistreană, idee care a fost sprijinită de autoritățile de la Chișinău.

De remarcat că propunerile vociferate de Miguel Angel Martinez la Chișinău cu privire la asumarea de către UE a unui rol mai activ în problema transnistreană au fost expuse și în recenta Rezoluție a Parlamentului European cu privire la încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană.

Propunerile parlamentarului european rezonează oarecum cu disponibilitatea exprimată de UE de a acorda ajutor umanitar direct regiunii transnistrene pentru eliminarea consecințelor secetei din vara anului 2007. Această disponibilitate a fost anunțată de către Reprezentantul Special al UE pentru Moldova, Kalman Mizsei, în timpul unei întrevederi cu președintele legislativului de la Tiraspol. Mizsei le-a propus autorităților transnistrene să elaboreze propuneri concrete de asistență și rapoarte cu privire la consecințele secetei, în baza cărora UE va examina posibilitatea acordării ajutorului.

Kalman Mizsei a discutat cu parlamentari transnistreni și despre măsurile care ar putea fi luate pentru ca oamenii de pe cele două maluri ale Nistrului să poată desfășura activități comerciale, intra și ieși din regiune fără dificultăți și care ar crea un climat prielnic pentru procesul de negocieri[3].


1 Moldpress, 29 octombrie 2007.

2 Novîi Region, 17 octombrie 2007

3 Novîi Region, 15 octombrie 2007


Relații externe

Integrare europeană

Reuniunea a VIII-a a Comitetului de Cooperare UE-Moldova

La 25 octombrie a.c., la Chișinău a avut loc reuniunea a VIII-a a Comitetului de Cooperare UE-Moldova. Reuniunea a fost prezidată de Hilde Hardeman, șef de Unitate în cadrul DG RELEX al Comisiei Europene, din partea UE, și de Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, din partea Moldovei.

Principala temă abordată la reuniune a fost realizarea obiectivelor Planului de Acțiuni UE-Moldova (PAUEM). Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), oficialii europeni au remarcat că Moldova a făcut progrese considerabile pe plan legislativ și au reiterat importanța asigurării implementării actelor legislative și normative adoptate. În acest fel, reprezentanții UE au reluat una din concluziile "Raportului de progres pentru Moldova", lansat de Comisia Europeană pe 4 decembrie 2006, și a reuniunii a IX-a Consiliului de Cooperare UE-Moldova, din 19 iunie, de la Luxemburg. Aceasta poate însemna faptul că UE nu și-a schimbat mult de atunci percepția în mai bine față de capacitatea Moldovei a asigura aplicarea efectivă a realizărilor legislative în practică.

Printre alte realizări au fost remarcate dialogul politic activ dintre UE și Moldova; aderarea Moldovei la Procesul de la Bologna; participarea la programele ERASMUS-MUNDUS "External Cooperation Window" și TEMPUS III; etc.

La conferința de presă de după reuniunea oficială, Hilde Hardeman a informat că al doilea raport al Comisiei Europene de evaluare a procesului de realizare a PAUEM va fi dat publicității în aprilie 2008 și că pe baza acestuia UE va decide asupra naturii relației sale cu Moldova. Valeriu Ostalep, la rîndul său, s-a arătat încrezător în ceea ce privește avansarea relațiilor dintre Părți și a specificat că pentru Moldova este mai puțin esențială denumirea noului acord cu UE și mai important faptul ca acesta să permită ancorarea Moldovei în spațiul celor patru libertăți de circulație a UE. Aceasta este o găselniță și o opțiune mai potrivită decît doleanța obsesivă de pînă nu demult a Chișinăului de a semna un Acord de Asociere cu UE. Solicitarea din urmă devenise în ultima perioadă iritantă pentru Bruxelles.

CNIE

La 25 octombrie, a avut loc ședința săptămînală ordinară a Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE). În cadrul acesteia, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale (MERN), și Ministerul Industriei și Infrastructurii (MII) au prezentat rapoarte privind îndeplinirea caietelor de sarcini convenite pentru realizarea PAUEM. Printre puținele restanțe remarcate în cadrul ședinței CNIE se numără deficiențe legate de implementarea reglementărilor tehnice și de funcționarea laboratoarelor de testare a calității produselor alimentare.

Ca și la ședințele anterioare, prim-ministrul Vasile Tarlev a atras atenția asupra necesității informării ample a instituțiilor europene despre acțiunile întreprinse în procesul de realizare a PAUEM.

Vizita vicepreședintelui PE în Moldova

La sfîrșitul lunii octombrie, în vizită oficială în Moldova s-a aflat Miguel Angel Martínez Martínez, vicepreședinte al Parlamentului European (PE). Acesta s-a întîlnit la Chișinău cu mai mulți demnitari moldoveni, printre care: Președintele Vladimir Voronin și speaker-ul Marian Lupu. Discuțiile din cadrul acestor întîlniri au vizat o gama variată de subiecte, de la circulația cetățenilor moldoveni pe teritoriul UE pînă la reglementarea transnistreană.

Vicepreședintele PE s-a arătat dispus să contribuie la extinderea dialogului interparlamentar, văzut în măsură să sporească vizibilitatea Moldovei pe plan european și să faciliteze includerea priorităților Chișinăului pe agenda europeană de discuții. În acest sens, partea moldoveană s-a arătat interesată în organizarea unor vizite de lucru a parlamentarilor moldoveni la PE.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Relațiile bilaterale moldo-române au dat semne firave de destindere în perioada vizată. În cadrul unei întrevederi a lui Marian Lupu, președinte al Parlamentului Republicii Moldova, cu Filip Teodorescu, ambasador al României la Chișinău, s-a căzut de acord asupra faptului că valorile și standardele europene comune trebuie să constituie liantul celor două țări. Iar pornind de la această punte de legătură, s-ar putea merge mai departe pe calea dezvoltării raporturilor moldo-române într-un șir larg de domenii: economic, comercial, cooperării transfrontaliere, contactelor interumane etc.

Dacă în acest caz, valorile europene comune sînt puse la baza unei construcții viguroase a relațiilor dintre Părți, atunci Președintele Voronin vede lucrurile de o altă manieră. Voronin a lăsat să se înțeleagă, în cadrul unei emisiuni la postul tv NIT, că Moldova este gata să facă concesii și să se așeze la masa de tratative cu România doar pentru fructificarea aspirațiilor sale europene.

Cooperare regională

Republica Moldova – OCEMN

La 25 octombrie curent, în capitala Turciei, Ancara, a avut loc cea de-a a XVII-a reuniune a miniștrilor Afacerilor Externe ai statelor membre ale Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN). Moldova a fost reprezentată la reuniune de Eugenia Kistruga, viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. Potrivit serviciului de presă al MAEIE, reprezentanții statelor participante la reuniune au examinat mecanismele necesare pentru realizarea prevederilor Declarației adoptate la summit-ul organizației din iunie 2007, la Istanbul, și au aprobat o declarație a OCEMN. La finalul reuniunii, președinția OCEMN exercitată pentru o jumătate de an a fost transmisă de la Turcia către Ucraina.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii ale CEDO

În perioada de referință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat un număr record de hotărîri – 15 – împotriva Moldovei, în cauzele: Țara și Poiată c. Moldovei; Țiberneac Vasile c. Moldovei; Nadulișneac Ion c. Moldovei; Buianovschi c. Moldovei; Deordiev și Deordiev c. Moldovei; Vitan c. Moldovei; Țiberneac c. Moldovei; Marcu c. Moldovei; Cazacu c. Moldovei; Colibaba c. Moldovei; Flux și Samson c. Moldovei; Stici c. Moldovei; Țurcan și Țurcan c. Moldovei; Deliuchin c. Moldovei și Lipatnikova și Rudic c. Moldovei. În aceste cauze Moldova a fost condamnată pentru încălcarea drepturilor la libertatea de exprimare, la protecția proprietății, la un recurs efectiv, pentru aplicarea torturii, pentru detenție ilegală în arest și pentru neexecutarea sau executarea întîrziată a hotărîrilor judecătorești[1].

Pînă în prezent, CEDO a condamnat Moldova în 91 de cauze. 46 de decizii (50,5%) de condamnare a Moldovei au fost pronunțate doar în 2007(!), an declarat de autorități drept "ultima sută de metri" în procesul de implementare a PAUEM[2].


1 Suma despăgubirilor pe care va trebui să le plătească Moldova în aceste 15 cazuri este de 78 710 euro (aprox. 1,3 mln lei).

2 Pînă în prezent Moldova a fost obligată de CEDO să plătească reclamanților despăgubiri în jur de 1,53 mln euro (aprox. 25,3 mln lei).


Studii, analize, comentarii

Ce sugerează profilul sociologic al noii puteri locale? (Partea II)
Igor Boțan, 31 octombrie 2007


III. Profilul sociologic al consilierilor raionali și municipali

Există deosebiri esențiale între profilurile sociologice ale consilierilor raionali și municipali (nivelul II al administrației locale) și ale primarilor localităților aleși la alegerile locale din 3–17 iunie 2007. Deosebirile respective vor fi evidențiate în continuare, ele fiind expresia particularităților Legii Nr.436-XVI din 28.12.06 privind administrația publică locală și ale Legii nr.768-XIV din 02.02.2000 privind statutul alesului local, care reglementează atribuțiile, responsabilitățile, incompatibilitățile și cadrul temporar de muncă al consilierilor și primarilor. Astfel, consilierii au împuterniciri extinse în adoptarea deciziilor și efectuarea controlului executării acestora de către administrație, dar, în același timp, responsabilitățile acestora sînt foarte vag determinate, inclusiv din cauza faptului că nu sînt remunerați stabil (cu excepția diurnelor), avînd un regim de lucru normal de o ședință la trei luni de zile. Primarii, în schimb, au atribuții preponderent manageriale, funcția lor fiind incompatibilă cu oricare altă funcție remunerată, cu excepția celei didactice sau științifice.

Distribuția după criteriul apartenenței politice

Din Tabelul 19 se vede că funcția de consilier este mai politizată decît cea de primar. Astfel, doar 1,9% din consilierii raionali și municipali aleși au participat la alegeri în calitate de candidați independenți față de cifra de 15% în cazul primarilor. De asemenea, merită menționat faptul că funcția de primar a fost mult mai rîvnită decît cea de consilier – pentru o funcția de primar au candidat ceva mai mult de 9 persoane, în timp ce pentru o funcție de consilier ceva mai mult de 5 persoane. În general, distribuția celor 1122 de consilieri raionali și municipali după criteriul apartenenței politice o repetă pe cea a distribuției primarilor.

Tabelul 19. Apartenența politică a consilierilor raionali și municipali 2007
Apartenența politică a consilierilor raionali și municipali 2007
Distribuția după criteriul vîrstei

Vîrsta medie a consilierilor raionali este 51,7 ani, cu patru ani mai mare decît cea a primarilor. Tabelul 20 evidențiază că dintre partidele cu o anumită pondere PCRM și PL se află la polii mediei de vîrstă a consilierilor.

Tabelul 20. Vîrsta medie a consilierilor raionali și municipali 2007
Vîrsta medie a consilierilor raionali și municipali 2007

Tabelul 21 arată că proporțiile categoriilor de vîrstă sînt comparabile pentru principalele formațiuni politice. În contrast cu distribuțiile în cazul primarilor, în privința consilierilor se poate spune că intențiile de reprezentare mai echilibrată sînt evidente. Explicația ține de faptul că alegerea consilierilor se face pe liste de partid, fiind reprezentați cei inserați în topurile listelor, iar în cazul primarilor, reprezentarea diferitelor categorii ține într-o măsură mai mare de simpatiile cetățenilor față de calitățile candidaților și mai puțin de normele de reprezentare acceptate de partide. Din Tabelul 21 se poate desprinde că PL și PPCD sînt formațiunile cu cea mai echilibrată reprezentare pe criteriile de vîrstă, în timp ce în cazul PCRM, AMN și PDM accentul se pune pe promovarea celor mai experimentați.

Tabelul 21. Distribuția consilierilor raionali și municipali după categoriile de vîrstă
Distribuția consilierilor raionali și municipali după categoriile de vîrstă
Distribuția după criteriul gender

Procentajul femeilor consilieri raionali și municipali este de 16,5%, cu 1,5% mai mic decît procentajul femeilor primari. Procentajul femeilor consilieri independenți – 0,2%, confirmă că partidele din Republica Moldova au un rol important în promovarea principiului egalității genurilor în politică. Tabelul 22 evidențiază reprezentarea numerică a femeilor consilieri în cadrul partidelor politice.

Tabelul 22. Apartenența politică a femeilor consilieri municipali și raionali
Apartenența politică a femeilor consilieri municipali și raionali

În general, este meritul partidelor că reprezentarea femeilor în Parlament – 20%, în primării – 18%, și în consiliile raionale și municipale – 16,5%, este conformă mediei europene. Deși sînt evidente progresele în promovarea femeilor, totuși nu se poate vorbi încă de politici bine chibzuite în acest sens. Reprezentarea femeilor consilieri în cele două municipii – Bălți și Chișinău, cu statut de unități administrativ-teritoriale de nivelul II, se deosebește cardinal. În municipiul Bălți reprezentarea femeilor consilieri este de 14,3% – sub media pe țară, iar în municipiul Chișinău reprezentarea femeilor consilieri este cea mai înaltă – 1/3. În Chișinău, performanța se datorează celei de a doua fracțiuni din consiliul municipal Chișinăului – cea a PL, care este reprezentat în proporție de peste 50% de femei. În general, după cum se vede din Tabelul 23, PL are cel mai înalt procentaj pe țară de reprezentare a femeilor în consiliile raionale și municipale.

Tabelul 23. Procentajul femeilor consilieri municipali și raionali în cazul fiecărui partid
Procentajul femeilor consilieri municipali și raionali în cazul fiecărui partid
Distribuția după criteriul educației

Cum aproximativ 90% din consilierii aleși și-au primit instruirea profesională în perioada sovietică, la fel ca și în cazul primarilor, distribuirea lor după criteriul educației reflectă o anumită realitate legată de profilul economic și politicile de pregătire a cadrelor din perioada respectivă. Din Tabelul 24, comparat cu Tabelul 9, se observă anumite diferențe în distribuția după educație a consilierilor, față de cazul primarilor, lucru care poate fi, mai degrabă, intuit, decît stabilit în baza unor date bine determinate. O explicație mai credibilă poate fi oferită de compararea datelor referitoare la educație și ocupație, lucru care va fi efectuat la rubrica distribuției după ocupație (tabelul 26).

Tabelul 24. Distribuirea consilierilor municipali și raionali după criteriul educației
Distribuirea consilierilor municipali și raionali după criteriul educației

Tabelul 25 confirmă că, la fel ca și în cazul primarilor, reprezentarea consilierilor după criteriul educației este practic uniformă în cazul principalelor formațiuni politice reprezentate în Parlament. Adică, preferințele ideologice nu sînt determinate de educație, ci de rating-ul de succes al partidelor.

Tabelul 25. Distribuția censilierilor municipali și raionali după criteriul educației în cazul partidelor parlamentare
Distribuția censilierilor municipali și raionali după criteriul educației în cazul partidelor parlamentare
Distribuția după criteriul ocupației

Tabelul 26 pune în evidență categoriile de cetățeni activi din punct de vedere politic și administrativ, prin prisma ocupației de bază. Faptul că antreprenorii sînt cei mai reprezentați în organele administrației public locale nu este nou, acest lucru a fost observat și după alegerile locale din mai 2003. Dacă am admite că și în cazul Republicii Moldova este aplicabilă norma "statistică" conform căreia, cu antreprenoriatul se ocupă 5–7% din cetățeni, atunci reprezentarea lor în consiliile locale în proporție de 24%, adică de aproximativ patru ori mai mare, este un fenomen demn de atenție și analiză.

Tabelul 26. Distribuția consilierilor municipali și raionali după ocupație
Distribuția consilierilor municipali și raionali după ocupație

Fenomenul menționat mai sus este unul dintre cele mai remarcabile efecte ale perioadei de tranziție. După toate aparențele, în perioada respectivă, cei mai activi și abili cetățeni s-au lansat în afaceri, însă dezindustrializarea Republicii Moldova a făcut ca cel mai semnificativ segment de antreprenori să fie format din persoane cu studii inginerești. O explicație în acest sens ar fi că în perioadele cele mai dificile instituțiile medicale și cele de învățămînt au subzistat cumva, în timp ce inginerii și-au pierdut locurile de muncă foarte rapid, fiind forțați de circumstanțe să se adapteze la noile condiții.

Din cele menționate, putem conchide că suprareprezentarea în consiliile administrației locale a antreprenorilor și celor cu studii inginerești este oarecum justificată. Totuși, există motive mult mai prozaice pentru suprareprezentarea antreprenorilor în consiliile administrației locale. Antreprenorii își finanțează singuri campaniile electorale și, probabil, susțin formațiunile pe listele cărora candidează. În situația cînd problema finanțării partidelor și a campaniilor electorale nu este reglementată adecvat, iar organele de control financiar manifestă exces de zel față de businessul predispus să finanțeze partidele de opoziție, nu este deloc întîmplător că oamenii de afaceri preferă să fie aleși în organele reprezentative.

Trebuie de menționat că și în cazul primarilor aleși, oamenii de afaceri sunt suprareprezentați. Așa cum s-a remarcat, Tabelul 12 ascunde numărul adevărat al oamenilor de afaceri care au devenit primari, dat fiind faptul că între cele aproape 50% de primari realeși recent în funcție, înaintea primei lor alegeri, majoritatea relativă venea din business.

Tabelul 27 relevă distribuția consilierilor după ocupație în cazul partidelor parlamentare. Este curios că în cazul PCRM cota antreprenorilor este cu puțin peste media pentru această categorie, la fel ca și în cazul AMN și PD. În general, este foarte curios că aproximativ 42% din toți consilierii antreprenori (sau viceversa) sînt aleși din partea PCRM. Din acest punct de vedere, acuzațiile reciproce ale partidului de guvernămînt și ale celor din opoziție, referitoare la tentativele de "cumpărare" a unor consilieri independenți sau reprezentînd partidele mici, sau chiar convertirea "inamicilor" politici pentru formarea coalițiilor majoritare în raioane, nu sînt lipsite de temei. S-ar putea ca consilierii antreprenori, din considerente de "eficiență", să fi recurs la astfel de artificii și fără consultarea liderilor de partide. Oricum, scandalurile legate de "cumpărarea voturilor" consilierilor ar trebui să dea de gîndit.

Tabelul 27. Distribuția consilierilor municipali și raionali după criteriul ocupație în cazul partidelor parlamentare
Distribuția consilierilor municipali și raionali după criteriul ocupație în cazul partidelor parlamentare

Tot din Tabelul 27 putem desprinde că PCRM este principalul beneficiar al utilizării capacităților specialiștilor și funcționarilor publici din serviciile desconcentrate ale administrației publice centrale, probabil, și al utilizării resurselor administrative. În orice caz, pericolul politizării administrației publice se confirmă și prin deciziile plenarei PCRM din 7 iulie a.c.

Un alt lucru demn de menționat este că profesorii și medicii, preponderent directorii de școli și șefii de spitale, au o cotă de reprezentare semnificativă în consiliile raionale și municipale. Faptul că reprezentarea profesorilor și medicilor este proporțională din punctul de vedere al afilierii politice indică asupra unor atitudini similare față de învățămînt și ocrotirea sănătății din partea tuturor formațiunilor politice influente. Totuși, dacă profesorii sînt, mai mult sau mau puțin, reprezentați uniform între primari și consilieri, atunci medicii sînt reprezentați preponderent printre consilieri, ocupația respectivă neadmițînd întreruperi de durată.

Tabelul 28 relevă numărul de consilieri realeși în cazul fiecărei formațiuni politice.

Tabelul 28. Numărul consilierilor municipali și raionali care au fost realeși în funcție
Numărul consilierilor municipali și raionali care au fost realeși în funcție

Tabelul 29 relevă că procentajul consilierilor realeși reprezintă o cotă de aproximativ 35%, ceea ce, conform datelor anterioare, este caracteristic, atît pentru consiliile locale, cît și pentru Parlamentul Republicii Moldova. La fel ca și în cazul primarilor, PCRM are cel mai înalt procentaj de consilieri realeși, însă coalițiile democratice raionale, formate din celelalte formațiuni, practic, pot concura cu PCRM în ceea ce privește experiența anterioara a consilierilor.

Tabelul 29. Procentajul consilierilor municipali și raionali realeși
Procentajul consilierilor municipali și raionali realeși
Migrația politică a consilierilor

Migrația politică a consilierilor realeși permite o estimare generală a fenomenului migrației politice. Astfel, din cei 1122 de consilieri, 395 (35,2%) au deținut funcții de consilieri și în perioada anterioară. Procentajul migrației politice printre consilieri a constituit 14%, fiind de două ori mai mic decît în cazul primarilor. Aceasta, probabil, se explică prin faptul că primarii resimt mult mai puternic influența din partea partidelor competitoare, mai ales a celui de guvernămînt. Precum era de așteptat, și în cazul consilierilor, PCRM a fost cel mai activ în convertirea consilierilor oponenților politici, dar și a celor independenți. Totuși, partidele de opoziție, mai cu seamă principalul rival al Partidului Comuniștilor – AMN, nu ar fi în drept să se plîngă, dat fiind faptul că au procedat, practic, la fel. Dacă în cazul primarilor, raportul celor convertiți a fost de 5 – 6 la unu în favoarea PCRM, atunci în cazul consilierilor raionali/municipali raportul este de 2:1 (vezi Tabelul 30), ceea ce corespunde întocmai rating-ului electoral al PCRM și AMN.

Tabelul 30. Consilierii municipali și raionali realeși, care au fost covertiți
Consilierii municipali și raionali realeși, care au fost covertiți

Totuși, în cazul AMN există o justificare și anume că cea mai mare parte de consilieri convertiți a venit de la fostele partide aliate în Blocul Moldova Democrată (BMD) – PSL și PD. În al doilea rînd, așa după cum arată Tabelul 31, AMN a avut de suferit cel mai mult de pe urma convertirilor politice ale consilierilor.

Oricum, proporțiile migrației politice printre consilieri nu trebuie să mire. Migrația politică la nivel de consilieri raionali/municipali nu este decît un ecou la manevrele de coalizare, fuziune și scindare a elitelor partinice la nivel central, de aceea, elitele centrale, de fapt, "culeg ceea ce seamănă".

Tabelul 31. Consilierii municipali și raionali care au migrat de la formațiunile indicate
Consilierii municipali și raionali care au migrat de la formațiunile indicate

Tabelul 32 oferă informații complete despre migrația politică a consilierilor. Pe diagonală, la intersecția coloanelor orizontală și verticală este indicat numărul consilierilor realeși în cazul fiecărei formațiuni. Pe orizontală este indicat numărul de consilieri convertiți de la fiecare din formațiunile oponente. Pe verticală este indicat numărul consilierilor pierduți de fiecare din formațiuni în favoarea oponenților.

Tabelul 32. Consilieri raionali convertiți
 PCRMAMNPDMPPCDPDSMPSDMPPRUCMPLPLDPNLBEPRRCIPSLMPSNMPAMTotal
PCRM22784----1----4-1624
AMN2773---------24--11
PDM--33---------1-1-2
PPCD-2-20------------2
PDSM-1--6-----------1
PSDM--1--5----------1
PPR-1----1---------1
UCM11-----6--------2
PL---1----2---1---2
PLD---1-----1------1
PNL----------1-1---1
BEPRR-----------1----0
CI2211--------81-18
PSL-------------7--0
MPSNM--------------0-0
PAM---------------00
Total5159300010000952756

IV. Profilul politic al administrațiilor raionale/municipale

Rezultatele alegerilor locale din 3–17 iunie 2007 au avut un impact imediat asupra comportamentului principalilor formațiuni politice. În acest sens, PCRM a fost prima formațiune care, la plenara din 7 iulie 2007, a dat o apreciere rezultatelor alegerilor locale, stabilindu-și prioritățile imediate în vederea pregătirii pentru alegerile parlamentare din 2009. Un obiectiv nevoalat, exprimat în mod expres de către Președintele Voronin a fost formulat în termeni de amenințare la adresa raioanelor în care administrația (președinții raioanelor și adjuncții acestora) au fost aleși din partea partidelor de opoziție.

Tabelul 32 pune în evidență apartenența politică a președinților raioanelor și a conducerii municipiilor Chișinău și Bălți. Presiunile vizibile pe care le exercită PCRM asupra coalițiilor majoritare din raioane și municipiul Chișinău sînt de două feluri: presiuni financiare, lucru care se întrevede clar în proiectul legii bugetului pentru anul 2008 și care este contestat mai cu seamă de AMN, care deține conducerea majorității relative a raioanelor; presiuni informaționale îndreptate spre defăimarea liderilor formațiunilor de opoziție, preponderent a liderilor PL, aflați la cîrma municipiului Chișinău. Este adevărat că liderii partidelor de opoziție au oferit pretexte cu duiumul pentru a fi ridiculizați copios de către mașina propagandistică a PCRM. Dacă opoziția ar ști să învețe măcar pe propriile greșeli, trăgînd concluzii din cele întîmplate pentru a evita să se expună propagandei năucitoare a PCRM (măcăr către alegerile din 2009), atunci ar trebui să fie mulțumită acestei mașini propagandistice că și-a început atacurile de pe acum.

Tabelul 33. Apartenența politică a președinților raioanelor și a conducerii municipiilor (Chișinău și Bălți)
Apartenența politică a președinților raioanelor și a conducerii municipiilor (Chișinău și Bălți)

Tabelul 34 arată cum au fost distribuite funcțiile de vicepreședinți ai raioanelor și cele de viceprimari ai municipiilor Chișinău și Bălți.

Tabelul 34. Apartenența politică a vicepreședinților raioanelor
Apartenența politică a vicepreședinților raioanelor

V. Concluzii

  1. Profilul sociologic al primarilor și consilierilor raionali/municipali relevă că, în linii mari, reprezentarea tuturor partidelor politice semnificative în organele administrației publice este, mai mult sau mai puțin, uniformă din punctul de vedere al educației și ocupației aleșilor locali. În acest sens, se poate afirma că profilul celui mai masiv și activ segment al partidelor politice, reprezentat în organele administrației publice, nu are nici o relevanță pentru clivajul politic din Republica Moldova. Statutul social, determinat de educația și ocupația reprezentanților partidelor politice, nu fundamentează pretențiile de a reprezenta anumite straturi sociale, cu vreun specific oarecare.

  2. Deosebirile esențiale în reprezentarea partidelor în organele administrației publice locale se referă la categoriile de vîrstă și gen. Totuși, comparațiile relevă rolul pozitiv al partidelor în diminuarea dezechilibrelor. Drept punct de reper pentru aceste comparații servesc distribuțiile după diverse categorii în cazul primarilor și consilierilor independenți. Astfel, țînînd cont de faptul că femeile reprezintă aproximativ 52% din cetățenii cu drept de vot, iar cei cu vîrsta între 20–39 ani reprezintă aproximativ 40%, observăm că în cazul primarilor și consilierilor independenți categoriile respective sînt reprezentate în proporție de 8 și respectiv 4%, față de media de 16,5% și respectiv 8% în cazul consilierilor. În cazul primarilor lucrurile se deosebesc. Avem raportul de reprezentare a femeilor și celor cu vîrsta între 20–39 de ani, după cum urmează: 15% și respectiv 18% în cazul independenților, față de media de 18% și respectiv 15%. Tinerii se promovează independent la funcția de primar mai lesne decît prin intermediul partidelor.

  3. În Republica Moldova antreprenorii reprezintă cel mai activ segment și din punct de vedere politic, fiind reprezentat în proporție de aproximativ 1/4 în consiliile raionale/municipale. Evident, este vorba despre reprezentanții business-ului mic și mijlociu, constituit din conducătorii SRL-urilor, SA-urilor și întreprinderilor individuale. Concluzia respectivă ar fi una extrem de încurajatoare dacă cultura politică moldovenească ar permite delimitarea clară a interesului privat de cel public. Totuși, există semnale clare că, deocamdată, businessul intră în politică nu doar datorită conștientizării propriului rol în societate ci, mai degrabă, pentru a se proteja de presiunile care se exercită asupra lui. Cum capacitățile oamenilor de afaceri sînt peste media statistică, ne putem aștepta ca în viitorul cel mai apropiat scena politică din Republica Moldova să sufere schimbări semnificative.

  4. Exemplul reprezentanților business-ului mic și mijlociu poate deveni încurajator și pentru business-ul mare, care ar putea să se implice cu proiecte speciale, deja în alegerile parlamentare din 2009. Reprezentanților business-ului le este caracteristică abordarea problemelor politice ținînd cont de criteriul distribuirii riscurilor. Este logic ca "ouăle politice" să fie distribuite și în alte coșuri, decît cel al actualului partid de guvernămînt. De aceea, se așteaptă investirea în proiecte noi, social-democratice, liberale etc. Aceasta, inclusiv, pentru faptul că la actuala etapă de dezvoltare a Republicii Moldova, politica a devenit cel mai profitabil business. Concluzia respectivă este caracteristică nu doar pentru Republica Moldova, ci pentru toate statele în tranziție.

  5. Fuzionările, coalizările și migrația politică vor persista și în continuare pînă în ajunul parlamentarelor din 2009, din simplul motiv că uniformitatea reprezentării partidelor după criteriul ocupației membrilor acestora permite salturi ușoare peste barierele doctrinare și ideologice. În pofida uniformității reprezentanților principalelor partide politice, doctrinele și ideologiile îmbrățișate de către formațiunile politice din Republica Moldova rămîn a fi importante, mai degrabă, pentru consolidarea nucleelor conducerii partidelor, dar și pentru asimilarea experienței și elaborărilor "internaționalelor", constituite în baza doctrinelor.

  6. Uniformitatea reprezentării partidelor după criteriile educației și ocupației membrilor acestora sugerează că, odată ajunse la guvernarea țării sau a municipalităților, formațiunile vor fi tentate să promoveze politici dictate, mai degrabă, de circumstanțe, decît de doctrinele și ideologiile împărtășite. Acest lucru se confirmă prin faptul că PCRM, în pofida doctrinei sale comuniste, bazate pe "teoria Marxist-leninistă", nu se sfiește să declare că promovează "reforme liberale în economie", iar PL, după ce a repurtat victoria în municipiul Chișinău, declară că se vede nevoit să reconsidere politicile sociale pentru a proteja păturile social-vulnerabile. De acea, argumentele potrivit cărora, de exemplu, ar fi nefirească o eventuală coalizare sau fuzionare a unor formațiuni social-democrate cu unele social-liberale etc., nu țin. "Uniformitatea" invocată se profilează clar și prin faptul că ofertele electorale ale majorității formațiunilor politice sînt uluitor de asemănătoare, în pofida diferențelor doctrinare. În aceste circumstanțe, din considerente legate de necesitatea stoarcerii profitului electoral, principalele formațiuni politice recurg la metode de polarizare a opiniei publice pe criterii mult mai sensibile decît cele doctrinare, precum: identitatea lingvistică, etnică, interpretarea istoriei în scopul sugerării viziunilor pentru un eventual viitor. O altă sursă pentru polarizarea opiniilor într-un spațiu relativ uniform sînt scandalurile politice, care au și început din perspectiva parlamentarelor 2009.

  7. În afara multiplelor avantaje de ordin organizatoric și mediatic, PCRM rămîne enorm avantajat de experiența reprezentanților săi din administrația publică. În contrast, merită menționat faptul că opoziția ar putea să se confrunte de curînd cu un fapt extrem de neplăcut, cu un imens potențial propagandistic. Știind cu cîte dificultăți au negociat partidele de opoziție formarea coalițiilor majoritare din raioane, inclusiv pentru a putea influența alegerea președinților și vicepreședinților raioanelor, pare oarecum straniu că acestea nu au întreprins, practic, nici un efort de coalizare sau măcar de informare a opiniei publice în vederea pregătirii alegerilor noi pentru consiliul raional Rezina, ales regulamentar la 3 iunie 2007, dar dizolvat pe motiv că formațiunile democratice nu au putut asigura, pe parcursul a trei ședințe consecutive, cvorumul necesar pentru demonstrarea funcționalității. Pentru opoziție victoria la alegerile din Rezina, programate pentru 11 noiembrie a.c., ar fi mai mult decît necesară, putînd fi folosită în scopuri de influențare a opiniei publice, drept confirmare fără putință de tăgada a trend-ului de declin irecuperabil al PCRM. Modul în care opoziția s-a pregătit pentru alegerile din Rezina nu inspiră nici o încredere că aceasta a conștientizat importanța victoriei. Este adevărat că și PCRM a evitat să vorbească despre alegerile consiliul raional din Rezina, probabil, pentru a nu aminti opiniei publice că anume boicotul PCRM a fost unul din elementele constituente și indispensabile pentru dizolvarea consiliului raional, deci și a aruncării banilor publici pe vînt. Totuși, scopul PCRM poate fi înțeles – subminarea opoziției și cîștigarea alegerilor raionale noi din 11 noiembrie. Nu este deloc întîmplătoare recenta vizită a Președintelui Voronin în raionul Rezina și sugestia pentru alegători că cei pe care îi votează nici nu înțeleg ce valori promovează. Dacă PCRM va cîștiga alegerile de la Rezina, atunci media holdingul afiliat acestuia va avea un subiect propagandistic năucitor pentru a le sugera cetățenilor ce se poate întîmpla și la parlamentarele din 2009. Mai mult, o eventuala victorie a PCRM la Rezina va fi și un răspuns la ce s-ar fi putut întîmpla în cazul alegerilor parlamentare, dacă opoziția ar fi blocat alegerea Președintelui la 4 aprilie 2005. Aceasta fiindcă raportul de forțe PCRM – opoziția la Rezina a fost în iunie 2007 de partea opoziției, iar în martie 2005 – de partea PCRM.


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]