ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20071130/index.shtml


e-journal, an. V, nr. 107, 17–30 noiembrie 2007

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Transnistria

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

1.1. Numiri

1.2. Acte legislative

Legea bugetului de stat pentru anul 2008. Documentul a fost votat de majoritatea parlamentară în pofida protestelor opoziției, ultima procedînd chiar la blocarea tribunei și a prezidiului Parlamentului. Fracțiunea AMN a cerut transmiterea în direct a ședinței plenare, a declarat că Legea bugetului este folosită în interesele partidului de guvernămînt, iar propunerile opoziției sînt respinse neargumentat și în regim de secretomanie. Deputații fracțiunii Partidului Democrat din Moldova și ai Partidului Democrației Sociale au părăsit sala de ședințe în semn de protest, considerînd că cheltuielile bugetului favorizează Partidul Comuniștilor. Reprezentanții Partidului Comuniștilor au declarat că au acceptat anumite propuneri ale unor comisii, dar propunerile de majorare a cheltuielilor se cifrează la circa 2,6 miliarde de lei și examinarea posibilităților de majorare a lor s-a efectuat în contextul veniturilor și cheltuielilor generale adoptate anterior de Parlament în prima și a doua lectură a legii.

Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative (publicarea în Registrul de stat al actelor juridice). Se instituie obligația remiterii către Centrul de informații juridice a actelor oficiale, întru publicarea acestora pe web site și păstrare la Centrul nominalizat. De asemenea, este reglementată publicarea pe web a rectificărilor și modificărilor actelor oficiale.

Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative (publicitatea hotărîrilor de judecată). Legea este adoptată în scopul executării Planului de acțiuni privind implementarea Planului Preliminar de Țară al Republicii Moldova în cadrul Programului SUA "Provocările Mileniului", pentru a asigura respectarea și aplicarea principiului publicității ședințelor de judecată și hotărîrilor judecătorești. Este stabilită publicarea pe paginile web ale instanțelor de judecată a hotărîrilor definitive, obligativitatea afișării informaților despre examinarea cauzelor și modul în care urmează să se monitorizeze îndeplinirea acestei obligații de către fiecare judecător. Punerea în aplicare a legii va dura o anumită perioadă de timp, pînă la elaborarea unor reglementări suplimentare, crearea resurselor web, alocarea resurselor financiare și materiale necesare.

Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative (declararea de către judecători a veniturilor și averilor). Se stabilește obligația depunerii și publicării declarațiilor, transparența activității Consiliului Superior al Magistraturii și aspecte conexe.

Legea pentru modificarea și completarea Legii cu privire la petiționare. Este stabilită procedura depunerii petițiilor în formă electronică, care vor putea fi prezentate în conformitate cu Legea cu privire la documentul electronic și semnătura digitală.

Proiectul legii pentru rectificarea bugetului de stat pentru anul 2007. Documentul aprobat în prima lectură prevede majorarea veniturilor cu 919,9 milioane lei și a cheltuielilor – cu 1 miliard 126 milioane de lei, deficitul bugetar constituind 207 milioane lei. Modificările au fost generate de venituri suplimentare acumulate și de prognoza veniturilor scontate pînă la finele anului, provenite în cea mai mare parte din încasările impozitelor pe venit, pe mărfuri și servicii, TVA etc. Din veniturile suplimentare peste 436 mil.lei vor fi alocate la plata salariilor si pensiilor, circa 132 mil.lei – la reabilitarea drumurilor, 92 mil. lei petru majorarea capitalului statutar al Întreprinderii "Calea ferată din Moldova" (în legătură cu construcție tronsonului Cahul-Giurgiulești), circa 65 milioane lei vor fi alocate pentru depășirea consecințelor secetei din vara anului curent.

1.3. Control parlamentar. Declarații

Întrebări. Interpelări

Deputatul PCRM Anatolie Zagorodnîi a solicitat Serviciului de Informații și Securitate informații despre veridicitatea faptelor expuse în declarațiile angajatului publicației "Moldova Suverană" Mihai Conțiu, care ar fi fost impus de serviciile speciale ale României să spioneze persoanele din anturajul Președintelui Republicii Moldova și oameni politici, de cultură.

Deputatul Valentina Cușnir a cerut Guvernului informație despre creditele luate de Guvern începînd cu anul 2001 și pînă în prezent, precum și despre schimbările care au avut loc in aparatul administrației publice centrale după aprilie 2005.

Deputatul PSL Igor Klipii a cerut Primului-ministru informații despre starea relațiilor actuale dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, perspectiva semnării unui acord de asociere la UE și cauzele neexecutării unor prevederi din Planul de acțiuni UE – Republica Moldova. Într-o altă adresare, Klipii a cerut ministrului Educației și Tineretului să prezinte informații ample despre toate cazurile judiciare pierdute de Minister și despre neexecutarea de către ministru a mai multor decizii judecătorești definitive. Deputatul a anunțat că ministrul respectiv a r fi "lider în neexecutarea hotarîrilor judecătorești", iar această problemă adesea determină condamnări la CEDO".

Deputatul PDM Dumitru Diacov a cerut Comisiei Electorale Centrale și Procuraturii Generale să examineze în ce condiții se păstrează sacii cu buletinele de vot de la alegerile raionale Hîncești, deoarece sînt multe presupuneri că cineva ar avea acces și ar putea influența renumărarea voturilor.

Declarații

Fracțiunea AMN a prezentat o declarație pe marginea proiectului legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008. AMN consideră că bugetul este doar declarat "de orientare socială", se continuă tendința discriminatorie de stoarcere a veniturilor din contul celor care muncesc.


Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

2.2. Hotărîri

Cu privire la realizarea Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile. În pofida îndeplinirii mai multor măsuri, Guvernul a constatat că ritmul implementării Programului de trecere la noul sistem de evaluare a bunurilor imobiliare în scopul impozitării la valoarea de piață a acestora este lent. Conlucrarea insuficientă a oficiilor cadastrale teritoriale cu autoritățile administrației publice locale a făcut ca procesul de evaluare a bunurilor în scop de impozitare să întîrzie. Guvernul a obligat Ministerul Administrației Publice Locale să întreprindă acțiuni pentru prezentarea mai rapidă de către autoritățile locale a listelor proprietarilor bunurilor imobiliare, iar Agenția Relații Funciare și Cadastru trebuie să finalizeze evaluările pînă la 15 decembrie 2007, să analizeze toate sesizările privind corectitudinea evaluării bunurilor cu destinație locativă.

Hotărîrea cu privire la Comisia națională pentru monitorizarea controlului asupra armelor și dezarmării. Comisia este creată în scopul executării unor acte internaționale privind combaterea terorismului, controlul asupra armelor și munițiilor, măsura respectivă înscriindu-se și în Planul de acțiuni UE-RM.

Hotărîrea cu privire la crearea și implementarea subsistemului informațional automatizat "Registrul unic de licențiere". Beneficiar va fi camera de licențiere, iar executarea registrului se va efectua de Ministerul Dezvoltării informaționale și structurile subordonate acestuia. Mijlocele necesare pentru crearea și implementarea sistemului vor fi alocate din Fondul pentru edificarea societății informaționale – "Moldova electronică".

Hotărîrea cu privire la crearea Muzeului național "Complexul monastic Căpriana", filială a Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei. Ministerul Culturii și tirsmului trebuie să aprobe regulamentul muzeului, iar Ministerul Finanțelor – să finanțeze cheltuielile de creare și funcționare a Muzeului, din veniturile generale ale bugetului de stat pe anul 2008

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

Hotărîri privind aprobarea unor concepții, strategii, planuri:

Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:

2.3. Ședințe. Decizii. Declarații

Implementarea sistemului "Nomenclatorul de stat al medicamentelor"

Primul ministru a convocat o ședință în cadrul căreia a fost informat că setul de produse-program pentru monitorizarea realizării medicamentelor a fost instalat în cca 500 de farmacii și filiale ale acestora, acoperirea fiind de aproximativ 80 la sută. Potrivit responsabililor Agenției, implementarea sistemului a permis sporirea esențială a evidenței calității produselor farmaceutice comercializate populației, precum și diminuarea evaziunilor fiscale în domeniu. Respectiv, au crescut cu 23,5% înregistrările medicamentelor, iar farmaciile care au implementat sistemul de evidență au majorat de aproape trei ori achitările în buget față de indicii anului 2005. la ședință s-a stabilit că ministerele responsabile, în decurs de o lună, vor asigura integrarea soft-urilor privind rețetele pentru medicamente, iar Agenția Medicamentului în comun cu Ministerul Dezvoltării Informaționale vor efectua actualizarea continuă a Clasificatorului medicamentelor și vor perfecționa mecanismul de instalare a soft-urilor asigurînd, pînă la finele anului, instalarea acestora în toate farmaciile din țară.


Președinție

3.1. Decrete

3.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Funcționarea Agenției concurenței

Președintele țării a participat la ședința lărgită a Consiliului Administrativ al Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței, în cursul căreia a fost efectuat bilanțul activității instituției în cauză pe parcursul a nouă luni de la creare. În alocuțiunea rostită, Vladimir Voronin a menționat că Republica Moldova se află în faza implementării standardelor europene în toate domeniile vieții societății, inclusiv în economie și aflarea în componența Uniunii Europene este de neconceput fără competitivitatea mărfurilor și a serviciilor. Potrivit șefului statului, competitivitatea economiei Moldovei poate fi realizată inclusiv cu condiția dezvoltării concurenței pe piața internă și a venit timpul cînd concurența reală trebuie să devină un mecanism eficient în plan macroeconomic, să influențeze în mod real asupra inflației și ocupării forței de muncă. Președintele a specificat că conducerea țării, Guvernul, au reușit să învingă sabotajul clanurilor și au creat, în cele din urmă, o structură care trebuie să contribuie la dezvoltarea concurenței și la perfecționarea controlului asupra respectării regulilor de joc pe piața mărfurilor și serviciilor, dar Agenția nu trebuie să devină încă o formațiune polițistă.

Ședința Consiliului Suprem de Securitate

Vladimir Voronin, a prezidat ședința Consiliului Suprem de Securitate, în cadrul căreia au fost examinate chestiunile privind securitatea informațională a țării și măsurile de asigurare a acesteia. Potrivit șefului statului, procesul de edificare a societății informaționale implică în același timp și anumite riscuri pentru securitatea informațională și, implicit, pentru securitatea națională a țării. Cu acest prilej, s-a remarcat că securitatea informațională în Republica Moldova este asigurată la un nivel insuficient:

Guvernul urmează să urgenteze elaborarea Concepției securității informaționale, să asigure standardizarea bazelor de date electronice speciale, deținute de autoritățile publice, să asigure integrarea lor reciprocă, în condiții de securitate a informațiilor. De asemenea, a mai fost apreciată importanța: intensificării activităților de dezvoltare a rețelelor informaționale; asigurării integrării eficiente și securizate a bazelor de date ale autorităților publice; acordării autorităților publice a asistenței metodologice și practice în implementarea și utilizarea tehnologiilor informaționale moderne.

Realizarea reformei regulatorii

Ministrul Economiei și Comerțului a prezentat o informare despre implementarea Legii cu privire la revizuirea și optimizarea cadrului normativ de reglementare a activității de întreprinzător (așa-numită "Ghilotina-I") și a Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător ("Ghilotină-II"). S-a menționat că la prima etapă de implementare a reformei regulatorii (2004–2006), au fost revizuite și optimizate peste o mie de acte normative care reglementează activitatea de întreprinzător, o jumătate dintre care au fost abrogate. La cea de-a doua etapă au fost elaborate modificări în peste 80 de legi din domeniul activității de întreprinzător, în scopul sporirii gradului de acțiune directă a legilor, eliminării contradicțiilor, anulării prevederilor care se dublează și asigurării uniformității lor. Președintele țării a cerut continuarea activității Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător și a susținut ideea cu privire la elaborarea unei noi legi în domeniul licențierii, care ar oferi o abordare unică a politicii de stat în sfera reglementării prin licențiere a activității de întreprinzător. Proiectul de lege urmează să stipuleze clar și transparent criteriile de licențiere; autoritatea abilitată cu dreptul de a elibera licențe; categoriile de deținători de licențe; controlul respectării legislației în domeniu, reieșind din condițiile de licențiere; genurile de activitate supuse licențierii. De asemenea, noul act legislativ urmează să legifereze principiul "ghișeului unic", noțiune care în prezent nu este stipulată în lege.

Urgentarea elaborării Planului Național de Dezvoltare

Vladimir Voronin, a prezidat ședința Comitetului Național pentru elaborarea Planului Național de Dezvoltare (PND) pe anii 2008–2011. Conform raportului despre elaborarea documentului, structura documentului cuprinde Strategia Planului Național de Dezvoltare și Planul de Acțiuni privind implementarea acestuia. La baza Planului stau cinci priorități strategice pentru Republica Moldova: a) consolidarea unui stat democratic modern, bazat pe supremația legii; b) reglementarea conflictului transnistrean și reintegrarea țării; c) sporirea competitivității economiei naționale; d) dezvoltarea resurselor umane, încadrarea în cîmpul muncii și promovarea incluziunii sociale; e) dezvoltarea regională. La ședință s-a menționat oportunitatea operării unor modificări în proiectul final, prin includerea recentelor inițiative lansate de șeful statului cu privire la consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului. În cel mai scrut timp, proiectul Planului Național de Dezvoltare urmează să fie prezentat spre aprobare Guvernului, cu titlu de inițiativă legislativă.

Executarea Programului Național "Satul Moldovenesc"

În cadrul unei întruniri convocate la Președinție au fost făcute bilanțurile acțiunilor prevăzute în Programul Național "Satul Moldovenesc" pentru anul curent și trasate noi sarcini în vederea eficientizării procesului de îndeplinire a obiectivelor stabilite.

În domeniul gazificării, s-a remarcat, că obiectivele de construcție a rețelelor de distribuție a gazelor naturale și de gazificare a localităților rurale au fost îndeplinite (din anul 2002 pînă în prezent au fost gazificate 807 localități, 6 raioane au fost gazificate integral, 7 raioane în proporție de 60–90 la sută, 6 raioane în proporție de 40–60 la sută și 14 unități teritorial administrative în proporție de pînă la 40 la sută). Realizările obținute în domeniu oferă posibilități pentru intensificarea ritmurilor de finalizare a Programului Național de Gazificare și Președintele țării a trasat sarcina accelerării procesului de gazificare a localităților rurale, astfel încît la sfîrșitul anului 2008 să fie asigurate integral cu gaze naturale 19 raioane ale țării.

În contextul îndeplinirii Programului de asigurare cu apă potabilă și canalizare s-a menționat necesitatea intensificării activității Guvernului și a organelor administrației publice locale în vederea accelerării realizării acestuia. Este necesară punerea în funcțiune la capacități maxime a apeductelor interraionale, conectarea unor localități la apeducte centrale, desfășurarea lucrărilor de construcție a branșamentelor, reconstrucția sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor reziduale.

În sfera agriculturii acțiunile întreprinse au vizat consolidarea terenurilor agricole și realizarea programelor naționale în domeni. La 1 ianuarie 2007 în republică funcționau 211 cooperative agricole, iar pe parcursul anului 2007 au fost create încă 18 cooperative. Numărul total al Stațiunilor Tehnologice de Mașini este de 177 de unități. În perioada 2005–2007 au fost reabilitate 123 de întreprinderi de procesare, la sate funcționînd 382 de puncte de achiziții. Vladimir Voronin s-a referit la necesitatea dinamizării procesului de constituire a întreprinderilor de prelucrare a producției agricole, pledînd pentru elaborarea de către Guvern a unui proiect de lege care ar prevedea acordarea unui spectru larg de facilități investitorilor care vor crea întreprinderi moderne de prelucrare a producției agricole în mediul rural, conform cerințelor și standardelor europene. Președintele s-a mai referit la necesitatea intensificării procesului de trecere la agricultura ecologică, solicitînd ministerului de resort întreprinderea unor măsuri mai hotărîte în acest sens.

În sfera educației realizările se rezumă la creșterea în ultimii 3 ani a numărului instituțiilor preșcolare de la 1100 pînă la 1356, acestea fiind asigurate cu material didactic, literatură artistică și jucării. Se mai afirmă că pentru prima dată, în ultimii 20 de ani, instituțiile de învățămînt preuniversitar au fost dotate cu echipament la toate disciplinele de studii. Toate liceele din țară sînt conectate la Internet și dispun de clase de calculatoare de performanță, iar 50 de licee din țară au fost asigurate cu soft-uri educaționale la 4 discipline. Vladimir Voronin a mai ținut să sublinieze necesitatea identificării unor surse în vederea dinamizării procesului de reabilitare a instituțiilor preșcolare și preuniversitare, a căminelor culturale și bibliotecilor din localitățile rurale.

Domeniul infrastructurii de transport în teritoriu necesită dezvoltare, iar avînd în vedere deficitul de mijloace financiare pentru reparația capitală a drumurilor locale, a fost propusă ideea antrenării Ministerului Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor în renovarea unui segment de drum de pietriș cu aplicarea tehnologiilor de desfundare, nivelare și tăvălugire a acestuia. În funcție de rezultatul obținut în cadrul acestui proiect-pilot, urmează a fi luată decizia referitor la acțiunile ulterioare în acest sens.

Au fost apreciate pozitiv rezultatele obținute în dezvoltarea infrastructurii cooperatiste: în anii 2005–2007 au fost modernizate 578 de unități de comerț și de alimentare publică, rețeaua de achiziționare a produselor agricole s-a completat cu 26 de puncte de achiziții și 179 de filiale ale acestora în diferite localități, a sporit volumul serviciilor cooperației de consum.

În finalul ședinței, Guvernului s-a cerut să analizeze mersul implementării Programului Național "Satul Moldovenesc", inclusiv în cadrul fiecărui minister în parte, în vederea întreprinderii unor măsuri concrete de asigurare a executării documentului.

Emisiunea "Conversații cu Președintele"

În cadrul unei apariții tradiționale la postul TV "NIT", șeful statului a făcut un șir de declarații referitoare la probleme de politică internă și externă:

Declarația cea mai controversată în cadrul emisiunii a vizat problema funcționării Mitropoliei Basarabiei și recenta decizie a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române de a înființa trei noi episcopii în cadrul Mitropoliei Basarabiei. Conform șefului statului, autoritățile Republicii Moldova ar putea să se retragă din decizia CEDO de înregistrare a Mitropoliei Basarabiei din Moldova, în cazul în care hotărîrea de înființare a trei noi eparhii ale acesteia nu va fi suspendată. Vladimir Voronin consideră că decizia respectivă a patriarhiei Române ar avea scopul lezării suveranității și independenței Republicii Moldova, este îndreptată împotriva naționalității și a poporului moldovenesc.

Declarațiile șefului statului despre nesocotirea deciziei CEDO au fost comentate de experți în domeniul juridic și politicieni de opoziție[1], care le-au calificat drept tendențioase și chiar aberante, iar aplicarea practică și juridică a celor declarate se va putea solda cu excluderea Republicii Moldova din Consiliul Europei, ceea ce va închide și calea spre integrarea europeană a țării.


1 Declarații ale reprezentanților Organizației "Juriștii pentru drepturile omului", ale unor avocați la CEDO (Comunicatele Agenției Inf-Prim Neo; Publicația "Timpul", 01.12.2007)


Politici economice

1. Prețurile și inflația

2. Sectorul real

3. Sectorul financiar-bancar


Transnistria

După octombrie, a trecut și noiembrie…
Igor Boțan

Inițiativele din octombrie ale Președintelui Vladimir Voronin, făcute publice prin intermediul a trei interviuri pentru două ziare moscovite, vor avea, se pare, soarta tuturor inițiativelor anterioare, adică vor fi salutate în continuare de mediatori și observatori, vor genera noi discuții și consultări etc., fără vreun impact semnificativ. În luna noiembrie, imediat după lansarea inițiativelor de: restabilire a încrederii reciproce între părțile implicate în conflict; restabilire a infrastructurii comune; demilitarizare și dezarmare; recunoaștere a dreptului de proprietate asupra unităților economice din Transnistria în schimbul progreselor în elaborarea statutului juridic pentru regiunea separatistă și soluționarea conflictului – a urmat un șir de evenimente care au spulberat orice așteptări optimiste. Principalii generatori ai evenimentelor au fost chiar unii din participanții la procesului de negocieri în formatul "5+2" care, mai degrabă, au adîncit discrepanțele dintre părțile implicate în conflict, decît le-au apropiat în baza inițiativelor Președintelui Voronin.

a) Administrația de la Tiraspol

Liderii Transistriei au comentat cu sarcasm inițiativele Președintelui Voronin, calificîndu-le drept "inițiative de gazetă", fanteziste și rupte de realități, bune doar pentru campanii propagandistice, ignorînd participarea în cadrul celor 7 grupuri de lucru instituite prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1178 din 31.10.2007 "în vederea realizării inițiativelor Președintelui Republicii Moldova privind întărirea încrederii și securității în contextul procesului soluționării problemei transnistrene". Calificativele negative ale liderilor transnsitreni au fost făcute pe fundalul rezultatelor vizitei la Moscova a liderului transnistrean, Igor Smirnov, care s-a întors la Tiraspol cu un mesaj încurajator, de eventuală reluare a suportului economic al Rusiei către Transnistria, așa cu prevede "protocolul Jucov-Smirnov", semnat în mai 2006. Ajutorul economico-financiar al Rusiei fusese sistat în 2007 ca urmarea a utilizării inadecvate a acestuia de către administrația transnistreană și, în special, în urma scandalului iscat de pe urma utilizării banilor acumulați pentru achitarea curentă a consumului de gaze naturale, resurse acumulate pe conturile GAZPOMBANK, condus de membrii familiei Smirnov.

La 4 noiembrie Igor Smirnov a participat la "summit-ul șefilor de state a organizației pentru Democrație și Drepturile Popoarelor", constituită la 14 iunie 2006 de către Abhazia, Transnistria și Osetia de Sud. În cadrul întîlnirii au fost aprobate documente cu caracter contrar inițiativelor Președintelui Voronin: statutul acestei "internaționale separatiste"; cadrul de cooperare economică, financiară și umanitară; întărirea și prioritizarea relațiilor cu federația Rusă; menținerea prezenței militare ruse în regiunile respective.

b) Autoritățile Moldovenești

Chișinăul a inițiat o campanie de atenționare a locuitorilor din Transnistria privind oferirea de către administrația de la Tiraspol a dreptului de arendă a terenurilor agricole unor firme pe un termen de 99 de ani. Președintele Voronin a chemat cetățenii transistreni să se adreseze organelor specializate ale Republicii Moldova pentru a primi gratis titluri de proprietate, putînd astfel să se apere de o eventuală dezmoștenire. La rîndul lor, autoritățile transnistrene au reacționat extrem de acid față de campania Chișinăului, invocînd necesitatea reformării complexului agro-industrial din regiune și exprimînu-și încerederea că nimeni din locuitorii regiunii nu va apela la serviciile Chișinăului.

La 7 noiembrie Ministerul Dezvoltării Informaționale (MDI) a promovat "Regulamentul provizoriu privind introducerea în circulația liberă în R. Moldova a vehiculelor cu documente și numere de înmatriculare neregulamentare", ce prevede că începînd cu 1 ianuarie 2008, automobilele înregistrate în Transnsitria nu vor putea părăsi hotarele Republicii Moldova, iar cu începere de la 1 ianuarie 2009, acestea nu vor putea circula nici pe teritoriul Republicii Moldova situat pe malul drept al Nistrului. Această decizie a stîrnit diverse nedumeriri. Liderii transnistreni au calificata decizia respectivă drept o dovadă că inițiativele Președintelui Voronin sînt doar un paravan după care se ascund intențiile de exercitare a presiunilor asupra Tiraspolului. La rîndul lor, mediatorii și observatorii din cadrul formatului "5+2" și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că Chișinăul nu și-a coordonat acțiunea respectivă, cel puțin cu Ucraina, care ar putea pur și simplu s-o ignore, punînd Chișinăul într-o situație proastă de a-și retrage propriile intenții, așa cum a mai fost atunci cînd s-a intenționat impunerea controlului asupra importului în Transnsitria.

c) Uniunea Europeană

Parlamentul European (PE) a adoptat la 15 noiembrie 2007 o rezoluție referitoare la consolidarea Politicii Europene de Vecinătate prin care a recunoscut posibilitate de principiu pentru aderarea la UE a Ucrainei și Republicii Moldova. În acest context, articolul 37 al Rezoluției menționează că UE "încurajează Ucraina ca în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune să examineze posibilitatea alăturării la măsurile restrictive impuse de UE față de liderii transnistreni, contribuind astfel la soluționarea pașnică a conflictului".

Recomandarea PE se încadrează în abordarea vehiculată de curînd, conform căreia ar exista necesitatea găsirii unor modalități de rupere a cercului vicios de care profită liderii transnsitreni datorită suportul fățiș al Rusiei, respingînd orice inițiative de soluționare a conflictului fără a suporta careva consecințe. Noua idee, se pare, are în vederea posibilitatea impunerii unor măsuri de restricție liderilor separatiști dacă aceștia vor continua să torpileze fără temei inițiativele cu potențial de apropiere a soluționării conflictului. Acum cîțiva ani, UE a impus restricții ce limitează circulația a 17 persoane cu funcții de rang superior din Transnsitria, solicitînd în prezent același lucru și Ucrainei. Chiar dacă Ucraina se va opune, cu timpul această măsură ar putea deveni o realitate așa cum a devenit o realitate controlul hotarului moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean. Evident, autoritățile transnistrene au reacționat negativ față de recomandarea PE, invocînd încălcarea drepturilor omului prin limitarea dreptului la circulație a liderilor separatiști. Ei țin mult la drepturile lor, uitînd că PE a adoptat vara trecută o Rezoluție privind încălcarea drepturilor omului în Transnsitria tocmai din partea liderilor acesteia. Dacă s-ar ajunge ca Ucraina să invoce drept argument faptul că nu ar putea limita intrarea pe teritoriul său a liderilor transnistreni care sînt cetățeni ai Ucrainei și Rusiei, atunci Republica Moldova ar putea insista asupra schimbării sensului interdicției, adică să admită părăsirea de către liderii transnistreni a teritoriului regiunii de est a țării prin teritoriul Ucrainei, cerînd în schimb interzicerea intrării pe teritoriul Republicii Moldova prin segmentul transnistrean, adică declarînd-i persoane non grata. Ucraina practică acest gen de interdicții pentru cetățenii ruși pe care îi acuză de subminarea statalității sale. Evident, subtilitățile juridice trebuie elaborate minuțios, însă oricum acest lucru s-ar putea realiza în practică doar la recomandarea insistentă a UE, adresată Ucrainei prin prisma Politicii Externe și de Securitate Comune. Această abordare ar permite evitarea acuzațiilor de încălcare a drepturilor omului, interdicția fiind motivată prin faptul că liderii separatiști încalcă Constituția Republicii Moldova și torpilează orice inițiative de soluționare a conflictului.

Un alt eveniment demn de menționat este declarația Șefului Misiunii EUBAM, generalului Ferenz Banfi, care la 21 noiembrie s-a referit la faptul că regiunea transnistreană servește drept loc unde contra unei plăți mici cetățenii ucraineni înregistrează masiv automobile de lux cu scopul evitării achitării taxelor în Ucraina, unde acestea sînt considerabile. A fost vorba de înregistrarea a aproximativ 400 de automobile în nouă luni ale anului curent. Acest exemplu evoca traficul cu automobile furate din Europa și, în acest sens, justifică oarecum decizia de a impune limitarea circulații automobililor cu numere de înregistrare transnistrene.

d) Federația Rusă

Autoritățile ruse au decis deschiderea a 24 de secții de votare pe teritoriul Transnistriei pentru "realizarea dreptului de vot" a celor peste 100 mii cetățeni ruși, rezidenți în Transnsitria, la alegerile parlamentare din 2 decembrie 2007. Acest lucru s-a făcut ignorînd demersul Ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), care s-a opus acestei intenții. În consecință, Ambasada Rusiei în Republica Moldova a dat publicității un comentariu amplu prin care a anunțat că nu recunoaște independența Transnsitriei, dar că pledează în favoarea "garantării dreptului de vot al cetățenilor Rusiei oriunde s-ar afla aceștia". Argumentele invocate de autoritățile ruse cu referințe la documente internaționale și la Tratatul de bază moldo-rus, ar trebui să fie valabile și în cazul Ucrainei. Într-adevăr, CEC din Transnsistria s-a adresat autorităților Ucrainei pentru deschiderea secțiilor de votare în regiunea separatistă pentru ca cei 65 mii de cetățeni ucraineni să poată vota la alegerile parlamentare ordinare din martie 2006 și la cele anticipate din septembrie 2007. Autoritățile ucrainene au găsit însă de cuviință să respecte poziția MAEIE și să nu deschidă secții de votare. Prin contrast, exact în același cadru internațional și bilateral, autoritățile ruse au adoptat o decizie cu sens invers, invocînd faptul că au trupe militare pe teritoriul Transnistriei și că acest fapt i-ar oferi dreptul să deschidă oricîte secții de votare doresc. Marea curiozitatea constă tocmai în faptul că Republica Moldova insistă de mai mulți ani ca Rusia să-și retragă prezența militară din Transnistria. Anume această prezența militară rusă stă la baza cercului vicios – autoritățile transnistrene vor incorporarea regiunii în Federația Rusă și nu vor ca militarii ruși să plece de acolo, iar autoritățile ruse invocă drept motiv că nu pot retrage trupele fiindcă se opun autoritățile transnistrene. E logic și foarte comod pentru argumentare.

Ultimul subiect a fost dezbăt în cadrul summit-ului ministerial al OSCE din 29–30 noiembrie de la Madrid. Grație eforturilor Federației Ruse, care a putut convinge Ministerul de Externe al țării gazde ce deține Președinția OSCE să ofere viza de intrare, la summit-ul de la Madrid a participat și ministrul de externe al Transnsitriei, Valerii Lițcai, aceasta în pofida interdicției de circulație impusă de UE pentru spațiul respectiv. Dacă asta a fost miza cea mare, prezența lui Lițcai la Madrid n-a ajutat la nimic, summit-ul OSCE, al cincilea an consecutiv, n-a putut adopta o Declarație finală. În schimb Lițcai a dat o caracteristică activității OSCE cu care acesta este puțin probabil să se mîndrească. Este important de menționat că autoritățile moldovenești și-au menținut pozițiile enunțate anterior privind necesitatea retragerii trupelor rusești din Transnistria în conformitate cu obligațiunile asumate la summit-ul OSCE de la Istanbul din noiembrie 1999. În pofida moratoriului anunțat de Rusia, statele membre NATO și-au menținut poziția vis-a-vis de ratificarea Tratatului adaptat FACE, invocînd argumentele Republicii Moldova și Georgiei.

În același timp, autoritățile moldovenești au evitat să pună în dezbateri la Madrid ignorarea de către Rusia a opunerii acestora față de deschiderea celor 24 secții de votare. Doar 20 de ONG-uri moldovenești, care au organizat o conferință de presă, și-au permis să spună lucrurilor pe nume. Adică, să spună cum poate fi numit comportamentul Rusiei în Transnsitria în situația cînd: cetățenii Rusiei se află la cîrma Transnsistriei; Guvernul rus o susține financiar și economic; prezența militară rusă îi asigură securitatea sub diferite pretexte; aceeași prezența militară justifică organizarea alegerilor pentru organele reprezentative ale Federației Ruse, etc? Nu e clar de ce Federația Rusă era nemulțumită de argumentare CEDO în "cazul Ilașcu" potrivit căreia Rusia controlează totalmente regiunea transnistreană și, deci, poartă responsabilitatea pentru totul ce se întîmplă acolo.

e) Concluzii

Evoluțiile din luna noiembrie au arătat că "inițiativele lui Voronin" la moldoveni sînt ca "Planul lui Putin" la ruși – fiecare citește ziarele sau privește "emisiunile analitice" și își creează o impresie despre ele. Impresia pe care și-au creat-o liderii transnistreni despre "inițiativele lui Voronin" au fost foarte proaste, de aceea, ei au preferat "Planul lui Putin", deschizînd 24 de secții de votare pentru participarea Transnistriei, parte componentă a Moldovei suverane, la alegerile pentru Duma de Stat din Rusia.

După citirea ziarelor și privirea "emisiunilor analitice", principala concluzie este că, în linii mari, esența "inițiativelor lui Voronin" se reduce la acceptarea recunoașterii dreptului de proprietate a Rusiei asupra principalelor unități economice din Transnistria în schimbul suportului acesteia în soluționarea conflictului. Evoluțiile din noiembrie au arătat că Rusia este interesată de proprietăți, însă insistă cu fermitate ca conflictul să fie soluționat de două părți egale, așa cum prevede "memorandumul Primakov" din mai 1997.

Cum Federația Rusă a invocat necesitatea "asigurării drepturilor omului", deschizînd 24 secții de votare în raioanele de est ale Republicii Moldova, a cărei independență și suveranitate afirmă că o recunoaște, cu atît mai mult autoritățile de la Chișinău au obligația să asigure egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor din regiunea respectivă, evitînd discriminarea. Însă autoritățile moldovenești nu se isprăvesc cu această sarcină. Astfel, 100 mii de cetățeni ruși, rezidenți în Transnistria pot vota la 2 decembrie 2007 pentru Duma de Stat, iar 65 mii cetățeni ucraineni nu au putut vota la 30 septembrie 2007 pentru alegerea Radei Supreme. Este interesant că din punct de vedere a dreptului internațional și al relațiilor bilaterale cu Moldova, între statutul Rusiei și a Ucrainei în Transnistria, practic, nu există diferențe, poate cu excepția faptului existenței "Planului Putin" și a "democrației suverane" în Rusia, care, iată că produc efecte internaționale, Rusia demonstrînd astfel că Ucraina nu cunoaște "dreptul internațional" și nu asigură realizarea drepturilor propriilor cetățeni. Atitudinea autorităților moldovenești față de această nedreptate în asigurarea "egalității drepturilor" poate implicit sugera Ucrainei ca aceasta să-și egaleze numărul de observatori militari și numărul de cetățeni cu cele ale Rusiei.

Singura posibilitate reală de impulsionare a căutării unei soluții durabile pentru conflictul transnistrean este motivarea în acest sens a liderilor de la Tiraspol, prin metode recomandate Ucrainei în recenta Rezoluție a PE. Eventuala opunere față de această propunere este explicabilă prin faptul că Ucraina, practic, a incorporat Transnistria în piața sa internă de consum și că în țara vecină sînt mulți cei care profită de status-ul quo din Transnistria. În această situație, Republica Moldova poate doar încerca să convingă UE să condiționeze progresele în relațiile cu Ucraina prin eliminarea treptată a condițiilor care alimentează existența status quo-ului. Principiul Politicii Externe și de Securitate Comună tocmai sugerează acest lucru.

În definitiv, înainte de eventuala reluare a procesului de negocieri, fie în formula "5+2", fie în altă formulă, ar trebui să se răspundă la o simplă întrebare – cum poate fi Rusia mediator și garant al soluționării conflictului transnistrean dacă, după 17 ani de la separarea Transnistriei de Republica Moldova, ea poate organiza alegeri legislative în deplinătatea procesului electoral, iar Republica Moldova nu a putut face acest lucru măcar o singură dată pe parcursul celor 9 campanii electorale de nivel național? Cu certitudine, răspunsul la această întrebare va genera alte întrebări: despre rolul militarilor ruși din regiune, suveranitatea Republicii Moldova asupra ei, inițiativele Președintelui și "cornul abundenței" din care se varsă acestea, dublele standarde în politica internațională și cine le promovează etc.


Relații externe

Integrare europeană

Reuniunea Troicii COEST UE-Moldova

În perioada 21–22 noiembrie, la Bruxelles, a avut loc reuniunea Troicii COEST UE-Moldova. Delegația Moldovei la reuniune a fost condusă de viceministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Valeriu Ostalep. În cadrul întîlnirii au fost discutate relațiile bilaterale dintre UE și Moldova, subiecte legate de activitatea EUBAM, conflictul transnistrean și de evoluțiile interne din Moldova.

La Bruxelles, Valeriu Ostalep a avut întrevederi cu Marianne Mikko, co-președintă a Comitetului Parlamentar de Cooperare UE-Moldova, Hilde Hardeman, șefă de unitate în cadrul Directoratului General pentru Relații Externe al Comisiei Europene, Joseph Daul, Președinte al Grupului EPP din cadrul Parlamentul European (PE), precum și cu un șir de reprezentanți ai statelor membre ale UE.

Întrevederile oficialului moldovean s-au înscris în efortul Chișinăului de a convinge partenerii săi europeni să sprijine dorința acestuia de a trece la un alt nivel calitativ în relațiile sale cu UE. Valeriu Ostalep a reiterat, cu ocazia reuniunii Troicii COEST UE-Moldova, că autoritățile de la Chișinău sînt interesate în inițierea negocierilor asupra unui nou document juridic care i-ar permite Moldovei să se ancoreze treptat în spațiul celor patru libertăți ale UE.

Acordurile privind facilitarea eliberării vizelor și readmisia

Pe 29 noiembrie 2007, Consiliul UE a aprobat Acordurile UE-Moldova privind facilitarea eliberării vizelor și readmisia. PE a aprobat acordurile pe 13 noiembrie, iar Parlamentul Republicii Moldova le-a ratificat pe 8 noiembrie. Data intrării lor în vigoare va fi publicată Jurnalul Oficial al UE. Se așteaptă ca această dată să fie 1 ianuarie 2008.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

În perioada vizată, Adrian Cioroianu, ministrul român de Externe, și Filip Teodorescu, ambasadorul României în Moldova, cu ocazii diferite, au reasigurat că România rămîne a fi interesată de relații avantajoase cu Moldova și același susținător consecvent al aspirațiilor Chișinăului de aderare la UE. Ei au reafirmat dorința sinceră a statului român să contribuie pe cît de mult posibil la apropierea unui viitor european pentru Moldova.

Cioroianu a informat că Moldova este beneficiarul prioritar al asistenței pentru dezvoltare, care va deveni operațională în scurt timp[1]. Referindu-se la problemele legate de acordarea vizelor de intrare pe teritoriul României pentru cetățeni Moldoveni, ministrul a spus că o parte a acestora se datorează blocajului la care s-a ajuns după ce Bucureștiul a solicitat în cîteva rînduri extinderea rețelei consulare a României pe teritoriul Moldovei.

În ce privește posibilitatea recunoașterii vizelor Schengen și permiselor de ședere eliberate de statele membre ale UE pentru excluderea obligativității deținerii de către cetățenii moldoveni a vizelor de tranzit prin România, Cioroianu a informat că proiectul de decizie corespunzător s-ar afla în fază de finalizare la Bruxelles și că ar putea intra în vigoare în curînd. Șeful diplomației românești s-a oprit și la ideea lansată anterior în legătură cu acordarea vizelor românești la punctele de frontieră, menționînd că reglementările comunitare permit eliberarea unor astfel de vize numai în situații excepționale.

Filip Teodorescu, la rîndul său, a informat că secția consulară a Ambasadei României la Chișinău a renunțat la sistemul programării on-line pentru solicitanții de vize și că s-a trecut la principiul "primul venit, primul servit". Diplomatul a mai spus că în luna decembrie 2007 Consulatul României va trece într-o altă locație mai încăpătoare, unde zilnic vor putea fi procesate circa 650–700 de cereri pentru viză, și că dacă numărul de cereri va fi și în continuare mai mare decît capacitatea de procesare a secției consulare, atunci se va trece la un sistem de programare prin call-center.

Referindu-se la schimburile comerciale dintre România și Moldova, diplomatul a relatat că acestea sînt în creștere. În primele nouă luni ale 2007 volumul schimburilor comerciale a fost de circa 600 mln dolari, față de 564 mln pe parcursul anului 2006. Aceste cifre infirmă ipoteza lansată cu ceva timp în urmă că după aderarea României la UE, schimburile comerciale cu Moldova vor cunoaște o recesiune importantă.

Republica Moldova – Rusia

În perioada de referință, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) al Republicii Moldova a atras atenția printr-un comunicat că potrivit uzanțelor internaționale Federația Rusă poate deschide secții de votare în Moldova pentru alegerile în Duma de Stat, din 2 decembrie, doar în cadrul reprezentanței sale diplomatice.

În pofida acestui lucru, reprezentanți ai comisiei electorale centrale de la Moscova au anunțat că pe teritoriul Republicii Moldova vor fi deschise 24 secții de votare: una la Ambasada Rusiei din Chișinău, iar celelalte 23 în regiunea transnistreană. Deschiderea secțiilor de votare în Transnistria a fost explicată prin faptul că potrivit dreptului internațional locurile dislocării forțelor armate sînt declarate locațiuni cu statut extra-teritorial, ceea ce permite desfășurarea alegerilor în regiunea transnistreană fără acordul R. Moldova.

În replică, MAEIE a reluat poziția sa față de deschiderea secțiilor de votare în regiunea transnistreană.

Cooperare regională

Republica Moldova – CEFTA

La 21 noiembrie curent, în cadrul reuniunii prim-miniștrilor țărilor membre CEFTA 2006, care și-a ținut lucrările în Skopje (Macedonia), Moldova a preluat pentru un an de zile președinția acestei organizații.

Potrivit serviciului de presă al Guvernului, Zinaida Greceanîi, prim-viceprim-ministru, a declarat cu acestă ocazie că Moldova va organiza, în calitate de președinte al CEFTA, mai multe reuniuni pe subiecte ce țin de armonizarea legislației în domeniul administrării vamale, regulilor de origine, standardizării, eliminării barierelor în calea comerțului etc.

La reuniune a fost adoptată Declarația prim-miniștrilor, care trasează jaloanele de colaborare viitoare în regiune și de implementare deplină a acordului CEFTA.

Republica Moldova – ICE

Pe 27 noiembrie, la Sofia (Bulgaria), a avut loc summit-ul Inițiativei Central-Europene (ICE). Moldova a fost reprezentată la reuniune de prim-ministrul Vasile Tarlev. În cadrul summit-ului a avut loc transmiterea președinției organizației de la Bulgaria către Moldova. Pe lîngă președinția ICE, Moldova a mai preluat președinția CEFTA și urmează, de asemenea, să prea și președințiile Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (PCESE) și Inițiativei RACVIAC. Moldova speră prin exercitarea în 2008 a președințiilor acestor organizații să-și îmbunătățească imaginea sa pe plan regional și european, să dovedească că este un partener regional de încredere, să-și consolideze raporturile sale cu statele participante în aceste aranjamente și să folosească ocazia exercitării președințiilor acestor structuri pentru a se apropia și mai mult de UE.

În discursul său rostit în cadrul summit-ului, Vasile Tarlev a informat că Moldova va organiza pe durata deținerii președinției ICE mai multe evenimente politice și sectoriale, în special, în domeniul turismului, științei, transportului și în sectorul energetic.

Potrivit documentelor aprobate la summit, au fost reduse domeniile de activitate a organizației la dezvoltarea umană, dezvoltarea economică și dezvoltarea instituțională; au fost redefinite obiectivele ICE, printre care se numără: structurarea problemelor de cooperare, revizuirea sistemului financiar al organizației, coordonarea activităților cu diferiți actorii regionali. Ca și mai înainte una din sarcinile de bază ale ICE a rămas consolidarea cooperării între statele-membre și susținerea țărilor ICE în procesul de integrare în UE. În cadrul summit-ului ambasadorul Pietro Ercole Ago a fost numit în funcția de director al Secretariatului Executiv al ICE.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova – OSCE

Între 29–30 noiembrie, la Madrid (Spania), a avut loc reuniunea a XV-a a Consiliului Ministerial al OSCE. Pentru mai multe detalii a se vedea secțiunea "Problema transnistreană".

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii ale CEDO

În perioada de referință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat 5 hotărîri împotriva Moldovei, în cauzele: Popovici c. Moldovei, Ursu c. Moldovei, David c. Moldovei, Timpul Info-Magazin și Anghel c. Moldovei și Țurcan c. Moldovei. În aceste cauze Moldova a fost condamnată pentru deținerea ilegală a reclamanților, pentru admiterea tratamentelor inumane, pentru încălcarea drepturilor la un proces echitabil, la un recurs efectiv și la libertatea de exprimare. Suma despăgubirilor pe care Moldova va trebui să le plătească în aceste 5 cazuri este de 49 300 euro (aprox. 818 400 lei).

Pînă în prezent, CEDO a condamnat Moldova în 103 de cauze[2]. Din total, 58 de decizii (51,5%) de condamnare a Moldovei au fost pronunțate în anul 2007.


1 Timpul, an. VI, nr. 212 (715), 30 noiembrie 2007.

2 Pînă în prezent Moldova a fost obligată de CEDO să plătească reclamanților despăgubiri în jur de 1,93 mln euro (aprox. 31,8 mln lei).


Studii, analize, comentarii

Legislația partidelor: Quo Vadis și în ce mod?..
Sergiu Grosu

Printre acțiunile legislative pe care Republica Moldova trebuia să le îndeplinească în conformitate cu Rezoluția și Recomandările Comisiei pentru respectarea obligațiilor și angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei (CE), un loc aparte revine "revizuirii legislației cu privire la partidele politice in conformitate cu normele europene"[1]. Parlamentul s-a angajat să realizeze măsura în cauză pînă la finele sesiunii de vară 2006, în condițiile consensului politic. La încheierea sesiunii de vară 2007, spicherul Parlamentului a recunoscut că măsura respectivă nu a fost îndeplinită, dar că ea va fi abordată și soluționată plenar pînă la finele anului curent. Datorită faptului că anul viitor va fi unul preelectoral, era de așteptat ca Parlamentul să abordeze tema modificării legislației cu privire la partidele politice, încercînd adoptarea noilor reglementări în domeniu. Care vor fi însă aceste reglementări noi, se vor referi ele doar la examinarea proiectul prezentat în 2006 ori la un pachet legislativ mai amplu – sînt întrebări la care atît guvernanții, cît și opoziția vor trebui să răspundă în timpul cel mai apropiat. Iar avînd în vedere complexitatea problemelor, este recomandabil ca răspunsurile să fie cît mai ample și adecvate.

I. Evoluția cadrului legislativ-normativ

Înainte de constatarea avantajelor și dezavantajelor proiectului de lege aflat pe agenda prioritară a Parlamentului, se impune o scurtă trecere în revistă a evoluțiilor cadrului legal existent și a proceselor de modificare a acestuia.

1. Legea Nr.718-XII din 17.09.91 privind partidele și alte organizații social-politice

Documentul ce reglementează în prezent principiile constituirii, funcționării și dizolvării partidelor și altor organizații social-politice (în continuare – partide) a fost adoptat cu mult înaintea intrării în vigoare a noii Constituții a țării. Deși a suferit pe parcursul anilor 12 modificări, Legea este totuși învechită și nu mai corespunde standardelor, cerințelor și criteriilor moderne în domeniu:

2. Hotărîri relevante ale Curții Constituționale

A. Prin Hotărîrea nr.37 din 10.12.98 privind interpretarea articolului 41 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, Curtea Constituțională a stabilit:

B. În Hotărîrea nr.3 din 29.01.99 cu privire la controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr.146-XIV din 30 septembrie 1998, Curtea Constituțională conchide:

C. La 3 iunie 2003, Curtea Constituțională a adoptat Hotărîrea nr.11 pentru controlul constituționalității unor prevederi ale Legii nr.718-XII din 17 septembrie 1991 "Privind partidele și alte organizații social-politice", în cuprinsul căreia, a constatat că:

3. Proiectul legii privind partidele și alte organizații social-politice (2000)

La 2 august 2000, Guvernul a aprobat și prezentat Parlamentului spre examinare proiectul legii privind partidele și alte organizații social-politice[6], elaborat de Ministerul Justiției cu concursul unor experți independenți și al unor organizații internaționale specializate (IFES Moldova, USAID). Proiectul elaborat conținea 59 de articole structurate în 8 capitole, printre novațiile esențiale numărîndu-se reglementările mai detaliate vizînd procedura de constituire a partidelor și dispozițiile referitoare la finanțarea lor, controlul financiar și asigurarea transparenței privind activitatea financiară. Documentul respectiv a fost adoptat în prima lectură la finele anului 2000, iar ulterior a fost expertizat de Consiliul Europei[7]. Examinarea finală a documentului a fost suspendată datorită derulării conflictului politic de la începutul anului 2002 și începerii negocierilor dintre putere și opoziție (în cadrul Mesei Rotunde). Ulterior, în virtutea apropierii alegerilor parlamentare din 2005, majoritatea parlamentară a preferat să evite abordarea în ajunul alegerilor a unor probleme generatoare de controverse politice. Perspectivele reluării examinării proiectului în cauză au rămas neclare. După toate aparențele Parlamentul a abandonat ideea examinării lui, chiar dacă anterior îl acceptase în principiu.

4. Codul civil (2003)

La 12 iunie 2003 a intrat în vigoare noul Cod civil, care, în Secțiunea a 5-a a Cărții întîi, conține dispoziții despre organizațiile necomerciale. Codul atribuie partidele politice la una din formele acestor organizații – asociația (art.181 alin.(2) Cod civil), dar lăsă posibilitate ca particularitățile constituirii, activității și statutul juridic al diferitelor tipuri de asociații să fie stabilite prin lege (art.181 alin.(6) Cod civil). Totuși, dispozițiile generale din Cod trebuie să-și găsească reflectare adecvată în legislația respectivă, prin urmare, o nouă lege cu privire la partide trebuie să conțină dispoziții exprese și clare referitoare la:

Evident, aceste prevederi pot fi exprimate în diverse formulări, cîmpul de manevră al legiuitorului fiind destul de larg, iar acest lucru extrem de important în condițiile dominației unei majorități parlamentare cu preferințe specifice, care se pot regăsi formulate în noua lege a partidelor.

5. Proiectul legii cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale (2005)

În Programul legislativ[8] pentru anii 2005–2009, Parlamentul și-a fixat drept prioritate pentru anul 2006 examinarea unui proiect de lege cu privire la finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale (acesta fiind considerat o acțiune prioritară pentru prevenirea și combaterea corupției). Și Guvernul s-a obligat anterior să asigure elaborarea și promovarea respectivului document, prin includerea lui în Programul Național de implementare a Planului Individual de Acțiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO[9]. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege specială, menită să reglementeze finanțarea partidelor la general și în timpul campaniilor electorale, proiectul conținînd reglementări referitoare la: controlul finanțării, restricții (interdicții) și sancțiuni în caz de nerespectare a normelor legale în domeniu[10]. În toamna anului 2005, Guvernul a aprobat respectivul document și l-a remis Parlamentului. Legislativul nu l-a adoptat însă în termenele prescrise, ba chiar se pare că a renunțat definitiv la examinarea lui, fără expunerea publică a motivelor.

II. Proiectul legii privind partidele politice (2006)[11]

La finele anului 2006, cîțiva deputați, reprezentînd fracțiunile PCRM și PPCD, au prezentat în calitate de inițiativă legislativă un nou proiect de lege organică cu privire la partidele politice, acesta fiind examinat și aprobat conceptual într-o procedură urgentată, fără dezbateri publice prealabile[12]. Abia în primăvara anului 2007, după ce proiectul fusese expertizat de Consiliul Europei (CE), a fost organizată o dezbatere mai amplă și detaliată a acestuia, în cadrul unei Conferințe organizate cu sprijinul CE și OSCE, la care au participat autorii inițiativei aflate pe agenda parlamentară și alți subiecți interesați[13]. Paradoxal, dar subiectul nu a trezit un interes deosebit în rîndul partidelor politice extraparlamentare, participarea acestora la dezbateri fiind anemică. Exceptînd autorii, chiar și partidele parlamentare nu au manifestat prea multă inițiativă și activism în dezbaterea documentului, majoritatea obiecțiilor și propunerilor la temă provenind de la experții CE și ai organizațiilor neguvernamentale.

Prevederi esențiale ale noului proiect[14] se referă la:

Principala novație a proiectului rezidă în includerea alături de reglementările despre constituirea, înregistrarea și activitatea partidelor politice a unor noi prevederi referitoare la finanțarea acestora, inclusiv din bugetul de stat.

Neajunsurile proiectului și criticile aduse acestuia

Documentul a fost elaborat în grabă, fără luarea în considerație a majorității obiecțiilor și propunerilor anterioare referitoare la reglementarea domeniului respectiv. Astfel, în expertizele ce au urmat, experții internaționali și naționali au reiterat neajunsurile remarcate anterior, indicînd și altele noi, legate de insuficiența și imperfecțiunea reglementărilor despre finanțare, transparență, responsabilitate și răspundere, corelare între diverse acte legislative de același nivel.

a) Opiniile experților CE[15]

În expertizele prezentate de Secretariatul general al CE și de Comisia de la Veneția, proiectul este calificat drept un "important pas înainte", un document ce oferă "oportunitatea de creare a unui sistem modern de finanțare a partidelor și de îmbunătățire a transparenței și răspunderii privind finanțarea partidelor". În același timp, experții CE au remarcat mai multe prevederi care necesită perfecționare, precum și chestiuni care rămîn nereglementate în noul document. Aceste neajunsuri și obiecții vizează reglementările generale (constituirea, înregistrarea, funcționarea și încetarea activității partidelor) și cele speciale (finanțarea, controlul activității și utilizării mijloacelor financiare, transparența și răspunderea etc.).

Neajunsuri de ordin general:

Obiecții și neajunsuri vizînd finanțarea, controlul, raportarea, transparența:

b) Alte neajunsuri esențiale ale proiectului[26]:

  1. Elaborarea și promovarea proiectului în prima lectură (conceptuală) s-a făcut netransparent și în lipsa dezbaterilor publice prealabile. Argumentarea și Nota informativă la proiect sînt insuficiente și superficiale, ceea ce înseamnă că elaborării nu i-a precedat efectuarea investigațiilor științifice asupra consecințelor politice, sociale, economice, financiare, juridice, de altă natură a reglementărilor în materie.
  2. Documentul nu este însoțit de fundamentarea economico-financiară, deși implementarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare considerabile și pentru aceste cazuri fundamentarea este obligatorie. Lipsa fundamentării denotă o abordare formală a aspectelor financiare, în timp ce principala novație a proiectului este declarată anume acordarea finanțării de la buget.
  3. Textul proiectului nu este în concordanță deplină cu prevederile legislației în vigoare: Codul Civil (referitor la definirea partidelor-persoane juridice de drept privat, fără scop lucrativ), Codul electoral (referitor la statutul și competența CEC, drepturile partidelor în campania electorală, aspectele financiare și materiale etc.); Codul fiscal (evidența mijloacelor, raportarea, facilități) ș.a.
  4. Criteriul "de organizare administrativ-teritorială a partidului" este formulat vag, fără precizarea nivelului organizării administrativ-teritoriale (național/republican, nivelul I sau II). În proiect nu se prevede funcționarea partidelor regionale, în timp ce organizarea administrativ-teritorială a Moldovei admite nivelul regional (UTA Găgăuzia și localitățile din Transnistria).
  5. Prevederile art.2 alin.(2) fac problematică funcționarea organelor de conducere, a filialelor și structurilor partidelor politice în zona transnistreană, deoarece teritoriul respectiv nu este "sub jurisdicția Republicii Moldova". Pe de altă parte, deși se admite existența filialelor, textul legii nu conține referințe despre crearea și funcționarea acestor entități.
  6. Alin.(3) al art.2 conține interdicții privind crearea "structurilor" și "organelor" partidelor politice "în cadrul instituțiilor, întreprinderilor și organizațiilor", fără a concretiza aspecte inerente: – ce se înțelege prin "structuri și organe" (entități oficializate, cu atribuții prestabilite ori simple grupuri politice); – sînt vizate întreprinderile, instituțiile și organizațiile de orice fel (publice, private, cu sau fără personalitate juridică); – formula "în cadrul" presupune crearea structurilor și organelor oficializate ca parte componentă a instituțiilor, întreprinderilor și organizațiilor ori simpla existență a structurilor și organelor partidelor politice pe teritoriul (în sediul) acestor entități etc.).
  7. În text nu sînt stabilite expres astfel de principii importante în activitatea partidelor cum ar fi: legalitatea, transparența, independența, autoadministrarea, egalitatea genurilor.
  8. Dispoziții și noțiuni din art.3 și art.24 ("valori democratice", "ordinea de drept", "idei contrare prevederilor Constituției") sînt formulate astfel că pot limita drepturile politice, libertatea de asociere și de exprimare, lucru menționat de experții CE, în acest sens existînd și jurisprudență relevantă a CEDO[27], pe care autorii nu au luat-o în considerație la redactarea proiectului.
  9. Art.4 alin.(3) va fi aplicat "alianțelor politice", existența acestora fiind presupusă și de art.14 alin.(1) lit.i) a proiectului, însă constituirea și statutul juridic al acestora nu este determinat în cuprinsul legii (legislația Republicii Moldova în general nu conține reglementări la tema respectivă).
  10. Textul alin.(4) al art.7 este formulat în mod echivoc, interdicția la care se face referire (participarea la activități cu caracter politic) poate avea un caracter temporar, nu este stabilită o legătură concretă între interdicție și exercitarea funcției publice. Funcțiile, titularii cărora nu au dreptul să facă parte din partide politice nu sînt enumerate expres, ceea ce constituie o omisiune serioasă.
  11. La art.10 ultimul alineat este formulat astfel încît oferă atribuții discreționare prea largi Ministerului Justiției:
  12. Pentru asigurarea transparenței și accesului plenar la informația de interes public, în art.12 este necesară introducerea unor prevederi care vor stabili detaliat conținutul informației ce se include în Registrul partidelor politice ținut de Ministerul Justiției (spre exemplu: denumirea; hotărîrea de înregistrare; sediul; conducătorul și datele de contact ale acestuia; statutul și programul partidului; informația despre afilierea internațională etc.). În lege ar urma să se stabilească că informația din Registru este publicată pe pagina web a Ministerului Justiției, într-un termen expres stabilit.
  13. Pentru a contribui la sporirea responsabilității și a asigura un control adecvat în interiorul partidului, considerăm că legea ar trebui să oblige la indicarea obligatorie în cuprinsul statutului partidului a prevederilor despre: – controlul (auditul) intern (asupra administrării finanțelor și patrimoniului); – structura abilitată cu drepturi de control (censori, ofițeri financiari) și modul de formare a acesteia, excluderea conflictelor de interese; – drepturile membrilor de a fi informați (oricînd) despre veniturile și cheltuielile partidului.
  14. Art.25 stabilește posibilitatea cererii dizolvării partidului politic pe motiv că "scopul sau activitatea partidului a devenit ilicită sau contrară ordinii publice", formula propusă fiind pasibilă de interpretări și aplicări abuzive (orice încălcare, chiar neînsemnată, a ordinii publice este contrară ordinii publice). Conform textului, dizolvarea poate fi cerută dacă "partidul urmărește alt scop decît cel prevăzut în statutul și programul său", ceea ce interzice existența unui scop temporar, minor, nepericulos, doar pe motivul că nu este indicat formal în statutul sau programul partidului.
  15. La art.28, referitor la sursele de finanțare ale partidelor politice, sînt necesare mai multe modificări și completări, menite să sporească responsabilitatea partidelor, să le faciliteze activitatea legală și să preîntîmpine sau combată eventuale manifestări ilegale:
  16. La art.32 alin.(1) sînt stabilite condiții suplimentare pentru obținerea finanțării de la buget, condiții care pot fi calificate de prisos sau chiar abuzive, deoarece, odată ce obțin mandate de deputat, partidele îndeplinesc condițiile: înregistrării în calitate concurent electoral (independent sau în bloc electoral), depășirii pragului electoral (poate avea mandate doar partidul care a depășit pragul), organizării în fracțiuni parlamentare (este prezumată, pentru că, în caz contrar, partidul pierde mai multe avantaje legate de activitatea parlamentară).
  17. Condiția de la art.32 alin.(1) privind deținerea a cel puțin 20 de mandate în consiliile raionale (nivelul II) este formulată inadecvat. Astfel, un partid care deține zeci și chiar sute de mandate în consiliile locale ale satelor și orașelor, zeci/sute de mandate de primar, va fi lipsit de finanțare de la buget pe motiv că nu a fost activ în cadrul alegerilor consiliilor raionale, care reprezintă o verigă medie, intermediară, a administrației publice locale.
  18. Pentru a eficientiza măsurile de prevenire și combatere a spălării banilor, art.29 urmează a fi completat cu prevederi care:
  19. La art.33 sînt necesare prevederi suplimentare și modificări referitoare la:
  20. Concomitent cu adoptarea și punerea în aplicare a legii, se impune și revizuirea legislației electorale, în scopul modificării prevederilor existente și includerii altora noi, despre:
  21. În proiect nu se reglementează suficient aspectele vizînd conformarea actelor și activităților partidelor existente la noile reglementări juridice. Formula propusă în art.VI, conform căreia, pînă la o anumită dată "partidele politice înregistrate în Republica Moldova vor aduce în concordanță cu prezenta lege documentele care stau la baza constituirii și funcționării lor, precum și întreaga lor activitate" este prea generală și ambiguă, motiv pentru care dispozițiile finale și tranzitorii necesită dezvoltare esențială, cu luarea în considerare și descrierea detaliată a tuturor aspectelor: juridice, temporale, organizatorico-instituționale, financiare etc.

III. Concluzii

Actualmente, nu există abordări comune sau acceptate consensual asupra problemelor vizînd:

Astfel, chiar dacă experții străini și organismele internaționale pe care le reprezintă exprimă îngrijorări, vizînd stabilirea unor condiții suplimentare pentru înregistrarea și funcționarea partidelor, am arătat mai sus că Curtea Constituțională a Moldovei nu vede probleme în stabilirea unor cerințe de acest gen (reprezentativitate, prezentarea datelor personale, reînregistrarea).

În același timp, dizolvarea partidelor pentru inactivitate poate fi considerată o formă de lichidare a partidului și în acest sens, Curtea Constituțională s-a expus anterior, că Parlamentul nu este în drept să extindă condițiile de lichidare ca formă de sancționare a partidelor politice peste limitele constituționale strict delimitate în art.41 alin.(4).

Proiectul aflat pe agenda Parlamentului ar putea contribui la dezvoltarea sistemului partidelor politice din Republica Moldova, însă redacția inițială a acestuia trezește multiple semne de întrebare, lasînd loc de interpretări abuzive și nu instituie mecanisme suficiente pentru prevenirea și combaterea fraudelor.

Includerea într-un singur document a reglementărilor despre constituirea și funcționarea partidelor, precum și a dispozițiilor despre finanțarea acestora, dar cu omiterea aspectelor detaliate vizînd finanțarea campaniilor electorale nu este argumentată. Neconcordanțele cu dispozițiile Codului electoral și ale Codului fiscal vor ieși permanent în evidență, provocînd litigii pentru soluționarea cărora normele propuse în proiectul analizat nu vor fi suficiente și adecvate. Respectiv, este totuși recomandabilă elaborarea și examinarea separată a legii despre partidele politice și a legii despre finanțarea acestora și a campaniilor lor electorale.

Pentru a evita învinuiri de favoritism politic și aplicare retroactivă a legii care creează situație privilegiată actualelor partide parlamentare, noile prevederi despre finanțarea partidelor din bugetul de stat ar urma să fi puse în aplicare numai după următoarele alegeri generale (în cazul dat – parlamentarele din 2009).

Reglementările despre evidența contabilă, controlul și auditul mijloacelor financiare și materiale ale partidelor, circulația și utilizarea acestora trebuie să fie prescrise foarte detaliat, fără posibilități de interpretări echivoce. În același timp, este necesară reglementarea strictă și limitativă a sancțiunilor ce vor fi aplicate pentru încălcările în domeniu, iar aceste încălcări trebuie să fie expres, detaliat și clar formulate.

Competența în domeniu a Comisiei Electorale Centrale necesită abordare mult mai cuprinzătoare și subscriem opiniei expertului CE conform căreia Comisia ar trebui abilitată cu drepturi suplimentare, inclusiv de efectuare a auditului sau de cerere a acestuia, de elaborare și impunere a unor reglementări specifice în domeniul finanțării și auditului financiar.

Este cert că abuzurile din campania de finanțare reduc credibilitatea sistemului democratic, sporesc neincrederea electoratului în funcționarea acestui sistem. Declarațiile despre reformarea sistemului de finanțare electorală trebuie să fie însoțite de propuneri și mecanisme reale, testate anterior și care și-au divedit eficiența. La transpunerea în practică însă, aceste mecansime se dovedesc a fi neconfortabile pentru cei care se află sub incidența respectivelor reglementări și adesea, anume partidele guvernante sau cu anumită pondere simt disconfortul, motiv pentru care se preferă a mima reformarea, nu a proceda ca atare.


1 HP nr.284/11.11.2005, pct.3 din Anexă

2 Hotărîrile Curții Constituționale Nr.37 din 10.12.98; Nr.3 din 29.01.99; Nr.11din03.06.2003

3 Comentariile și avizele experților CE, rapoartele Comitetului de monitorizare privind onorarea obligațiilor asumate și a recomandărilor CE (raportul din 14.09. 2007, Doc. 11374)

4 Hotărîrea CEDO "Cauza PPCD c. Moldovei" din 14.02. 2006; Procesul de judecată dintre Ministerul Justiției și Mișcarea "Acțiunea Europeană" referitor la înregistrarea organizației social-politice respective; conflictele judiciare privind modificările ce survin în structura și conducerea partidelor (Partidul Republican, Partidul Social Liberal etc.)

5 Rezoluția CE 1465 (2005); Rezoluția CE 1572 (2007)

6 HG nr.780 din 02.08.2000, proiect înregistrat în Parlament cu nr.2834 din 04.08.2000

7 Doc. SG/Inf (2002) 34 din 11.09.2002 (Experți CE: J.Hamilton și I.Ziemele)

8 HP Nr.300 din 24.11.2005, pct.75 din Anexă

9 HG Nr.1506 din 29.12.2006, obiectivul 1.3.2.

10 Proiectul este disponibil pe web-siteul www.justice.gov.md, la secțiunea "Elaborarea actelor normative"

11 Proiect înregistrat în Parlament cu nr.4860 din 20.12.2006 (disponibil pe: www.parlament.md/lawprocess/1rstreading/)

12 Proiectul a fost publicat pe web-siteul Parlamentului la 22 decembrie 2006 și adoptat în prima lectură la 28 decembrie 2006, în timp ce Regulamentul Parlamentului acordă pînă la 30 de zile pentru examinare și propuneri conceptuale, iar mecanismul de cooperare al Parlamentului cu societatea civilă acordă cel puțin 15 zile pentru recepționarea propunerilor și obiecțiilor asupra oricărui proiect de lege

13 Conferința "Promovarea transparenței și responsabilității partidelor politice în Moldova", 22–23 mai 2007

14 Sînt vizate acele principii și norme care în legislația actuală nu se regăsesc în general ori sînt stipulate superficial, prea general, neclar

15 Comentarii asupra proiectului de lege privind partidele politice din Moldova, prezentate de M.Walecki (25.02.2007) și H.Vogel (CDL (2007) 013, -Opinia nr.431 din 19.04.2007)

16 Opinia nr.431, pct.4

17 Opinia nr.431, pct.6

18 Opinia nr.431, pct.7

19 Opinia nr.431, pct.8; Comentariile dlui M.Walecki, pct.2.10.1–2.10.4

20 Opinia nr.431, pct.9

21 Opinia nr.431, pct.11

22 Opinia nr.431, pct.12

23 Opinia nr.431, pct.13

24 Comentariile dlui M.Walecki, pct.2.6.1–2.6.3

25 Opinia nr.431, pct.5; Comentariile dlui M.Walecki, pct.2.1–2.8

26 Includ constatări preluate din expertize independente ale proiectului (expertiza coruptibilității: www.capc.md), comentariile ADEPT, observații expuse în mass-media etc.

27 Hotărîrea CEDO din 25.05.1998 "Partidul Socialist ș.a. vs Turcia", p.47; Hotărîrea CEDO din 30.01.1998 "Partidul Comunist Unit al Turciei ș.a. versus Turcia"; Hotărîrea CEDO din 12.11.2003 "Partidul Socialist ș.a. versus Turcia"


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]