![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20071216/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Numiri
1.2. Acte legislative
Legea cu privire la tutun și la articolele din tutun. Se stabilesc bazele juridice, economice și sociale de organizare a activității de cultivare, prelucrare postrecoltare și industrială a tutunului, de import, fabricare, păstrare și comercializare a articolelor din tutun și sînt reglementate raporturile ce apar ca urmare a acestor activități. Dezbaterea legii a generat multiple propuneri și amendamente din partea deputaților, atît de opoziție, cît și majoritari. Principalele prevederi care au generat discuții aprinse e referă la interzicerea fumatului în locurile publice, interzicerea publicității articolelor din tutun în mass-media și săli de cinema, mesajele de avertisment obligatorii. Cu toate o parte din prevederi au fost perfecționate, reprezentanții Coaliției ONG de promovare a politicilor de control asupra tutunului susțin că noua lege nu va schimba esențial situația actuală existentă. Obiecțiile pe care le înaintează reprezentanții ONG-urilor se referă la lipsa de sancțiuni clare și adecvate pentru încălcarea noilor dispoziții, lipsa unui organ abilitat să verifice respectarea legii și a mecanismului de comunicare a încălcărilor, implicarea superficială a Ministerului Sănătății în perfecționarea proiectului și ulterioara aplicare a acesteia etc.
Legi pentru modificarea și completarea unor acte legislative (revizuirea legislației în cadrul mecanismului Ghilotina II). Prin documentele aprobate, principiile Legii nr. 235-XVI din 20.07.2006 privind principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător au fost transpuse în legile ce țin de reglementarea afacerilor. Novații importante vizează:
Legea pentru modificarea unor acte legislative (procedura de validare a mandatului de deputat). Legea stabilește, că după anunțarea de către Parlament a vacanței mandatului de deputat, Comisia Electorală Centrală, în termen de 10 zile, va examina candidatura supleantului imediat următoare de pe lista partidului, organizației social – politice sau blocului electoral al cărui mandat devine vacant și o va înainta spre validare Curții Constituționale. În prezent CEC examinează chestiunile respective doar la sesizarea respectivului concurent electoral, legea nu obligă să se sesizeze din oficiu, situație care a generat deja un conflict (reprezentantul unei formațiuni ce a făcut parte, dar ulterior s-a retras din Blocul electoral "Moldova Democrată" nu era validat pe motiv că CEC nu era sesizată oficial de conducerea Partidului Alianța "Moldova Noastră").
Legea cu privire la prelungirea mandatului consiliului local și al primarului satului Corjova, raionul Dubăsari. Legea este adoptată prin derogare de la prevederile Codului electoral și ale Legii privind administrația publică locală, stabilind că se prelungește, cu titlu de excepție, mandatul consiliului local și al primarului satului Corjova, raionul Dubăsari, pînă la crearea condițiilor necesare desfășurării unor alegeri democratice, libere și corecte, în conformitate cu legislația în vigoare a Republicii Moldova și cea internațională, dar nu mai tîrziu de data alegerilor locale generale din anul 2011. Legea specială de derogare a fost necesară pe motiv că actualmente legislația permite prelungirea mandatului consilierului local și a primarului prin lege organică, numai în caz de război sau catastrofă, iar situația din satul Corjova, unde alegerile sînt împiedicate de autoritățile separatiste, nu se încadrează în normele legale numite și nu-și găsește astfel soluție generală.
Legi pentru ratificarea unor acte internaționale:
Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008. Veniturile vor constitui peste 6.25 miliarde lei, iar cheltuielile peste 6,27 miliarde lei, cu un fond de rezervă de 135 milioane de lei. Contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii datorată de salariații asigurați angajați prin contract individual de muncă sau prin alte contracte în vederea îndeplinirii de lucrări sau prestării de servicii se stabilește în proporție de 5% din salariul lunar și din celelalte recompense, dar baza de calcul anuală nu va depăși suma de 3 salarii medii lunare prognozate pe economie înmulțite la 12.
Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2008. Veniturile și cheltuielile se vor cifra la 2,6 miliarde de lei, cu 708 milioane (36,6%) mai mult comparativ cu anul 2007. Prima de asigurare obligatorie calculată în sumă fixă în valoare absolută pentru categoriile de plătitori care nu au salariu permanent va constitui 1893 lei, iar plătitorii care achită prima de asigurare în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a legii beneficiază de o reducere în mărime de 50%. Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală calculată în procente la salariu și la alte recompense se stabilește în mărime de 6% (3% pentru angajator și 3% pentru angajat).
Legea pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007. Modificările aduse vizează majorarea veniturilor cu 919,9 mil. lei, iar a cheltuielilor cu 1126,9 mil. lei. Cele mai mari majorări la venituri se prevăd de la impozitele pe venit (128,3 mil.lei), la TVA (361,2 mil.lei), accize (37,7 mil.lei), impozitele asupra comerțului exterior (73,1 mil.lei), taxe rutiere (10,6 mil.lei), granturi (84,7 mil.lei). La partea de cheltuieli, principale alocări suplimentare sînt pentru: acoperirea insuficienței la plata salariilor și pensiilor militarilor – 247,7 mil.lei; acoperirea insuficienței în legătură cu majorarea salariilor din anul curent – 189,7 mil.lei; – reabilitarea drumurilor – 132,3 mil.lei; – deservirea datoriei de stat interne în legătură cu creșterea ratei dobînzilor la împrumuturile interne – 69,5 mil.lei; – completarea fondului statutar al Î.S. "Calea ferată din Moldova" – 92 mil.lei; – alocarea pentru sectorul agricol a 64,7 mil.lei pentru procurarea semințelor, motorinei și asigurarea cu furaje, din contul ajutorului umanitar, acordat de guverne și agenți externi pentru depășire urmărilor secetei din vara anului curent; – crearea stațiilor de mașini și tractoare – 16,3 mil.lei; – pentru realizarea planului privind consolidarea sistemului vamal – 78,5 mil.lei; – pentru programul complex de valorificare a terenurilor noi și de sporire a fertilității solurilor – 38 mil.lei; – pentru rambursarea împrumuturilor preferențiale acordate unor categorii ale populației și plata dobînzilor aferente acestor împrumuturi – 33,5 mil.lei; – procurarea sediului Ambasadei Republicii Moldova la Praga – 39 mil.lei; – Companiei "Teleradio-Moldova" pentru achitarea arendei circuitelor și emițătoarelor și altor cheltuieli – 9,7 mil.lei. – procurarea reamobilelor și altui utilaj performant pentru instituțiile medicale ale Asociației Curativ – Sanatoriale și Ministerului Afacerilor Interne – 8,1 mil.lei; – reconstrucția spitalului de boli tuberculoase Vorniceni și Centrului de recuperare pentru copii cu handicap sever al aparatului locomotor – 41,0 mil.lei; – extinderea fondului forestier – 20 mil.lei; – rețele de gaze naturale – 32,3 mil.lei.
Hotărîrea privind aprobarea devizului de cheltuieli al Parlamentului pentru anul 2008. În 2007 cheltuielile bugetare pentru întreținerea Parlamentului au constituit circa 64 milioane de lei, iar în anul 2006 aproape 53 milioane de lei. Proiectul publicat pe pagina web a Parlamentului nu a fost însoțit de nota de argumentare, lipsesc informații detaliate despre sursele ce vor fi alocate pentru asigurarea activității spicherului și adjuncților acestuia, a fracțiunilor parlamentare și a comisiilor permanente. De notat că prin Legea nr.430-XVI din 27.12.2006, din Regulamentul Parlamentului a fost exclusă prevederea care obliga la verificarea și aprobarea în plen a dării de seamă despre executarea bugetului Parlamentului, după verificarea acestea de către Comisia parlamentară de specialitate. Experții remarcă că această situație a redus considerabil transparența gestionării mijloacelor bugetare, chiar dacă anterior Curtea de Conturi a indicat asupra unor nereguli în gestiunea financiară și materială a mijloacelor alocate legislativului, iar instanțele de judecată au obligat la publicarea informațiilor despre cheltuielile acestei instituții.
Hotărîrea cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Naționale a Pieței Financiare pe anul 2008. CNPF va avea în 2008 venituri în sumă de 13080,8 mii lei și cheltuieli în sumă de 12626,3 mii lei. Sînt aprobate mărimea taxelor și plăților percepute de Comisie, condițiile de salarizare a membrilor Consiliului de administrație și angajaților Comisiei. În anul 2006 veniturile au constituit 10 milioane de lei, iar în 2007, peste 12,5 milioane de lei.
1.3. Control parlamentar. Declarații
Audieri
Procurorul General a informat deputații că se depun toate eforturile pentru elucidarea circumstanțelor dispariției în anul 2002 a deputatului Vlad Cubreacov. Sînt întreprinse acțiuni de urmărire penală, dar la etapa actuală nu există suficiente probe care ar permite o concluzie clară și promptă, în vederea confirmării sau infirmării versiunii bazată pe declarațiile lui Cubreacov sau ale celor doi ex-membri ai partidului, Ion Neagu și Sergiu Burcă. Procuratura și Ministerul Afacerilor Interne necesită încă o perioadă de timp pentru a elucida circumstanțele.
Întrebări. Interpelări
Fracțiunea AMN a cerut Curții de Conturi, sa efectueze un control al activității Companiei "Teleradio-Moldova", iar Procuraturii Generale i s-a cerut să verifice legalitatea organizării concursului de selectare a companiei de audit, angajata pentru efectuarea controlului gestiunii financiar-economice. De la Camera de Licențiere s-a cerut verificarea raportului prezentat de către firma angajată de conducerea Companiei "Teleradio- Moldova", a standardelor de audit și a corespunderii activității Firmei "Industrial Consult" condițiilor de licențiere.
Deputatul PSL Valentina Stratan a cerut Agenției Construcții și Dezvoltare a Teritoriului să prezinte temeiurile legale ale aprobării Ordinului nr.149 din 16.11 2007, prin care a fost interzisă recepția finală a lucrărilor și obiectivelor nefinalizate în ața-numita "variantă albă". Se solicită lămurirea termenului "varianta alba", informații privind costurile economice ale acestuia și dacă a fost consultată opinia antreprenorilor, a asociațiilor de protecție a drepturilor consumatorilor.
Deputatul PPCD Ion Varta a cerut Guvernului prezentarea informațiilor concludente și a unor obiective privind importurile și exporturile realizate în anului 2007, cu indicația cantităților acestora și a țărilor e unde se importă și unde se exportă producția din RM. Informația este solicitată pentru a stabili dacă s-au produs schimbări calitative în raportul dintre export și import, dacă politicile pe care le aplică în acest domeniu executivul sînt eficiente.
Deputatul PDM Valentina Buliga a cerut Guvernului informație privind starea de lucruri la SA "Farmaco", despre valorificarea a 16 milioane de lei alocate din bugetul de stat pentru susținerea întreprinderii, impactul asupra nomenclaturii de medicamente și asupra prețurilor acestora. Se mai solicită informație despre intențiile Guvernului de a privatiza întreprinderea. Se mai solicită informații despre impactul cost-eficiență a Hotărîrii Guvernului nr.1123 din 15.10.2007 privind aprovizionarea instituțiilor medico-sanitare publice cu antibiotice doar de la aceasta întreprindere.
Declarații
La întrevederea cu Jean-Louis Laurens, Director general pentru Afaceri Politice al CE, spicherul Marian Lupu a declarat că Parlamentul a îndeplinit practic integral angajamentele față de CE, cu excepția a două documente: proiectul de lege privind partidele politice și proiectul Codului educației. Potrivit spicherului, proiectul de lege cu privire la partidele politice va fi examinat în lectură finală pînă la finele sesiunii curente, iar la începutul sesiunii de primăvară 2008 Parlamentul va examina proiectul Codului educației și proiectul de lege privind finanțele publice locale, care, după aprobare în prima lectură, vor fi trimise spre expertizare Consiliului Europei. Experți independenți remarcă însă că autoritățile Moldovei nu și-au realizat și alte obligații asumate față de CE:
Liderul Partidului Național Liberal Vitalia Pavlicenco a difuzat o declarație întitulată "Despre comportamentul inadmisibil al comunistului Voronin", în cuprinsul căreia acuză șeful statului de atacuri neîntemeiate la adresa României și amenințare de a părăsi Convenția Europeană a Drepturilor Omului, propunînd să se revină la problema revocării din funcție a șefului statului.
2.1. Numiri. Remanieri
2.2. Hotărîri
Hotărîrea cu privire la executarea în anul 2007 a Planului de acțiuni privind realizarea Strategiei de atragere a investițiilor și promovare a exportului pentru anii 2006–2015. Activitatea în domeniu s-a axat pe:
Hotărîrea privind aprobarea reducerii personalului organelor de control. Deși Guvernul hotărîse anterior că se reduce cu 10 la sută numărul de personal antrenat în exercitarea funcțiilor de control (HG nr.1163/25.10.2007), prin recenta decizie s-a decis că personalul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat se va reduce cu 52 de unități, numărul de angajați ai Direcției de investigare a fraudelor din cadrul MAI se va micșora cu 20 de unități, ai Inspectoratului Principal de Stat în Standardizare, Metrologie și Protecția Consumatorului se va reduce cu 14 unități, ai Inspectoratului Ecologic de Stat – cu 27 de unități și ai Agenției Construcții și Dezvoltarea Teritoriului – cu 7 unități. Anterior era stabilită și reducerea numărului angajaților CCCEC, însă decizia curentă omite acest domeniu.
Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:
Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:
2.3. Ședințe. Decizii. Declarații
Investițiile din zona Giurgiulești
Prim-ministrul Vasile Tarlev a convocat responsabilii din cadrul Guvernului pe problema realizării portofoliului de proiecte investiționale din zona Giurgiulești. Ministrul Economiei și Comerțului a informat că terminalul petrolier din Giurgiulești deja este funcțional, iar la finele săptămînii trecute a început comercializarea pe piața moldovenească a produselor petroliere importate pe cale maritimă. Concomitent au început activitățile de proiectare a portului de marfă și pasageri din zona de sud a Moldovei. În vederea asigurării accesului spre port se realizează construcția segmentului de cale ferată Cahul-Giurgiulești. Primul ministru a atenționat că funcționarea terminalului și portului urmează să contribuie la crearea a circa 3 mii noi locuri de muncă.
Întrevedere cu Asociația investitorilor străini
Discuțiile Primului-ministru cu reprezentanții investitorilor s-au axat pe teme ce vizează îmbunătățirea climatului investițional din Moldova, măsurile ce se impun pentru atragerea unui flux sporit de investiții în economia națională. Investitorii au menționat că dialogul între administrația publică centrală și comunitatea de afaceri a avansat foarte mult pe parcursul ultimilor ani, grație cărui fapt s-a reușit soluționarea mai multor probleme cu care se confruntau anterior oamenii de afaceri. În special, a fost evidențiată receptivitatea Guvernului la diverse probleme expuse, inclusiv la cele enunțate în "Cartea Albă". Totodată, investitorii au opinat că acțiunile de perfecționare a cadrului legislativ-normativ, precum și a celui fiscal trebuie să continue întru crearea unor condiții stimulatorii noi de atragere a capitalului străin în Moldova. În acest context, ei s-au pronunțat pentru urgentarea promovării legii salarizării în sectorul real al economiei. Primul-ministru a subliniat că Guvernul și în continuare va crea condiții necesare pentru afluxul investițiilor în sectoarele prioritare pentru economia națională, va optimiza cadrul legal pentru promovarea și susținerea investițiilor.
Ultima ședință a Comisiei pentru Integrare Europeană
Prim-ministrul a prezidat ședința Comisiei pentru Integrare Europeană, în cadrul căreia a fost făcut bilanțul implementării Planului de Acțiuni RM-UE pe parcursul anului 2007. Ministrul afacerilor externe și integrării europene a menționat că măsurile întreprinse de autoritățile moldovenești în vederea realizării prevederilor Planului de Acțiuni au fost apreciate înalt de către oficialitățile europene atît în cadrul vizitei Președintelui RM la Bruxelles, cît și în cadrul reuniunii a VII-a a Comitetului de Cooperare RM-UE. Vasile Tarlev a salutat eforturile Comisiei pentru Integrare Europeană în vederea implementării eficiente a Planului de Acțiuni, printre succese fiind remarcată preluarea în premieră de către Moldova a patru președinții în cele mai importante organizații regionale: Procesul de Cooperare în Europa de Sud Est (SEECP), Inițiativa Central Europeană (ICE), CEFTA și RACVIAC. De asemenea, a fost apreciată semnarea Acordului privind facilitarea regimului de vize și readmisie, care va intra în vigoare începînd cu unu ianuarie 2008, precum și obținerea deciziei țărilor-membre ale UE de a oferi Moldovei regimul de comerț asimetric cu Uniunea Europeană. Potrivit Premierului, cu eforturi comune – a societății și conducerii țării – va fi posibilă dobîndirea celor patru libertăți ale UE: circulația liberă a mărfurilor, capitalurilor, cetățenilor și serviciilor. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene în comun cu alte ministere responsabile a fost însărcinat să prezinte o listă a recomandărilor privind acțiunile care necesită a fi întreprinse pentru finalizarea planului de Acțiuni RM-UE, formulate de experți europeni. De notat că, după luarea de atitudine a unor oficiali străini și după ce șeful statului a recunoscut că există mai multe restanțe și neajunsuri în implementarea Planului de acțiuni, se atestă anumite schimbări și în retorica șefului executivului, care nu mai insistă la "finalizarea tuturor acțiunilor pînă pe 17 noiembrie 2007" și nici asupra lipsei de obiectivitate din partea observatorilor și experților independenți.
Preocupări privind vacanța de Revelion și Crăciun
Conform unei hotărîri adoptate de Guvern, se consideră zilele de 31 decembrie 2007 și 2–4 ianuarie 2008, zile de odihnă, iar zilele de sîmbătă, 29 decembrie 2007, 26 ianuarie 2008, 16 februarie 2008 și 15 martie 2008 – zile lucrătoare. Ministerele, alte autorități administrative centrale, conducătorii întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor vor asigura în zilele de recuperare activitatea eficientă a unităților subordonate. Este pentru prima dată cînd Guvernul și-a asumat răspunderea să fixeze o vacanță atît de îndelungată, motiv care a generat ulterior intervenții suplimentare:
3.1. Ședințe. Decizii. Declarații
Vizită în Bulgaria
În cadrul vizitei de lucru a Președintelui Republicii Moldova în Republica Bulgaria, șeful statului moldovean a avut o întrevedere bilaterală cu Președintele Republicii Bulgaria, Gheorghi Pîrvanov. Pîrvanov a salutat prezența șefului statului în Bulgaria, accentuînd semnificația deosebită a participării Președintelui Republicii Moldova la festivitățile prilejuite de aniversarea a 130-a de la eliberarea orașului Plevna. În cursul întrevederii a fost remarcat dialogul politic consistent și relațiile excelente moldo-bulgare, exprimîndu-se interesul reciproc pentru intensificarea cooperării bilaterale în diverse domenii. Vladimir Voronin a menționat susținerea constantă de către Bulgaria a aspirațiilor de integrare europeană a Republicii Moldova, iar Gheorghi Pîrvanov a dat asigurări că autoritățile bulgare vor sprijini și pe viitor Republica Moldova în procesul de integrare în UE și de identificare a unei soluții durabile pentru conflictul transnistrean. A fost remarcat și faptul intensificării colaborării comercial-economice moldo-bulgare, părțile pledînd pentru valorificarea plenară a potențialului existent în relațiile economice dintre cele două țări.
La invitația șefului statului bulgar, Președintele RM a participat la festivitățile prilejuite de aniversarea a 130-a a eliberării orașului Plevna. În cadrul solemnității Vladimir Voronin a rostit un discurs în care s-a referit la semnificația evenimentului marcat la Plevna, menționînd că anume de la Chișinău, a început marșul eliberator al armatei ruse în Bulgaria. Șeful statului a felicitat asistența cu prilejul remarcabilului jubileu, cu ocazia aniversării eliberării Bulgariei, adresînd urări de pace și prosperitate întregului popor bulgar.
Eficientizarea MAPL
Președintele Republicii Moldova a convocat astăzi factori de decizie din cadrul Guvernului într-o ședință în problema eficientizării activității direcțiilor teritoriale control administrativ ale Ministerului Administrației Publice Locale (MAPL). În cursul ședinței au fost discutate aspecte vizînd eficientizarea activității și optimizarea structurii Ministerului și a direcțiilor control administrativ ale acestuia. Șeful statului a subliniat necesitatea eficientizării controlului asupra legalității actelor adoptate de organele administrației publice locale, dar și a stabilirii unor relații de colaborare mai fructuoase între direcțiile control administrativ și organele administrației publice locale.
Valorificarea calității de membru al ECOSOC
Vladimir Voronin a prezidat astăzi o ședință la tema activității Republicii Moldova în cadrul Consiliului Economic și Social al ONU (ECOSOC) și organele sale subsidiare, la care țara noastră este parte. Președintele țării a menționat importanța alegerii Republicii Moldova, pentru prima dată în istoria sa, în calitate de membru al Consiliului Economic și Social pentru perioada 2008–2010. În această calitate, pe parcursul a trei ani, Republica Moldova urmează să contribuie la examinarea și soluționarea problemelor de ordin economic, social, cultural, umanitar și privind drepturile omului care se află pe agenda ONU, să avanseze inițiativele sale în acest sens pe agenda Organizației Națiunilor Unite. Șeful statului a afirmat că în vederea realizării acestui deziderat se impune crearea unui Grup interministerial de lucru, sub conducerea ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, care va coordona și va monitoriza activitatea delegațiilor Republicii Moldova în cadrul ECOSOC și organelor sale subsidiare, la care statul este parte. De asemenea, Președintele s-a menționat necesitatea elaborării, aprobării și realizării unui plan de acțiuni, cu implicarea directă a ministerelor de resort, care ar include obiectivele activității Republicii Moldova în cadrul ECOSOC în perioada 2008–2010.
Pregătiri pentru aniversarea întemeierii Statului Moldovenesc
La ședința Comisiei de Stat pentru desfășurarea acțiunilor consacrate sărbătoririi a 650 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc au fost lansate mai multe propuneri care urmează să fie incluse în proiectul Planului de acțiuni consacrate sărbătoririi. Șeful statului, care este și președinte al Comisiei respective, a subliniat importanța elaborării unui plan exhaustiv, compus din multiple măsuri de amploare și care urmează să se desfășoare pe parcursul anilor 2008–2009: conferințe; festivaluri; lansarea de albume și cărți; montarea filmelor artistice și documentare; realizarea emisiunilor radio și televizate; crearea paginii Web dedicate exclusiv acestui eveniment, etc. Vladimir Voronin a accentuat importanța derulării cu succes a tuturor măsurilor din Planul de acțiuni consacrate sărbătoririi a 650 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc, pornind de la necesitatea cultivării spiritului patriotic și consolidării statalității Republicii Moldova.
1. Prețurile și inflația
Pentru 2007 inflația ar putea înregistra un nivel de 13,5–14%…
Indicele prețurilor de consum (IPC) sau rata inflației lunare a constituit în noiembrie curent 1,3%. Cumulativ pentru cele 11 luni ale anului inflația a înregistrat un nivel 12,1%. Prețurile la produsele alimentare au crescut cel mai mult în noiembrie – cu 1,5%, produsele nealimentare au urcat la preț cu 1,4%, iar tarifele pentru serviciile prestate populației au fost mai scumpe cu 0,8%. Din toate produsele alimentare cel mai mult au crescut prețurile la ouă, cu peste 15%, la unt cu cca 5%, fructele proaspete s-au scumpit cu 4–5%, iar strugurii cu tocmai 38%. La produsele nealimentare recordul l-a "bătut" creșterea prețurilor la carburanți cu aproape 5%. De asemenea, în noiembrie au crescut cu cca 6,5% tarifele la încălzirea centralizată, aprovizionarea cu apă potabilă s-a scumpit cu peste 6%.
Preturile mai ridicate pentru anumite bunuri, în special pentru carburanți, produse alimentare și utilitățile menajere livrate populației, s-au dovedit a fi factori esențiali pentru creșterea inflației din ultimele luni. Dacă tendințele de creștere a prețurilor vor fi similare și pentru luna decembrie, pe întreg anul 2007 rata inflației s-ar putea situa în limitele de 13,5–14%. În plus, o eventuală creștere a prețurilor la utilități va face ca inflația chiar să depășească cifra de 14%. Pe lîngă toate acestea, explozia prețului petrolului de pe piața mondială, creșterea prețurilor la energie și efectele secetei vor durabiliza tensiunile ce țin de inflație. Nu credem că va fi o dramă, însă depinde cum vor evolua prețurile și pe piața locală în 2008.
Inflația mai reflectă și structura coșului de consum…
O definiție a sărăciei spune că o familie este săracă dacă cheltuiește mai mult de o treime din venituri pe alimente. Pentru populația din Moldova nivelul cheltuielilor pentru produse alimentare este foarte ridicat atunci cînd se calculează coșul de consum. Moldovenii cheltuiesc pe alimente c-am 38% din totalul veniturilor, în timp ce pe servicii dau numai 17% din banii ce le intră în buzunare timp de o lună. Structura acestor cheltuieli este cea indicată de coșul de consum stabilit după ancheta făcută în rîndul gospodăriilor casnice în 2006 și după care este calculată și rata inflației. Deci, în mare parte structura coșului de consum arată că sîntem un popor sărac.
Inflația e prezentă și în context regional…
Analiștii de la Erste Bank (Austria) sînt de părere ca după cîțiva ani în care în regiunea Europei Centrale și de Est s-a derulat cu succes procesul de dezinflație, inflația se înscrie brusc pe un trend ascendent. Aceasta nu este doar o problemă regională – inflația creste la nivel mondial. Prețurile mai ridicate la produse alimentare și petrol sînt considerate responsabile pentru inflația mai ridicată, iar contribuția lor la inflația din Europa Centrală și de Est este mult mai mare decît în vestul Europei. Toate acestea se arată într-un studiu elaborat de Erste Bank (Austria) privind accentuarea inflației din Europa Centrala si de Est.
2. Sectorul bancar
Dobînzi mai bune la depozite…
Odată cu inflația, au crescut și randamentele nete pentru banii depuși la bănci. Depozitele în lei pe termene de pînă la 6 și 12 luni constituite în octombrie și noiembrie au avut randamente mai mari. În medie dobînzile la depozitele în lei au avansat cu peste 0,5% dacă am face o comparație cu luna august a.c. Creșterea dobînzilor a avut loc în contextul în care rata inflației a avansat peste așteptări. În perioada august-noiembrie prețurile de consum au crescut cumulativ cu 6,7%. La finele celor 11 luni rata inflației se situa la 12,1%. De fapt plasamentele în lei ar putea aduce deponenților randamente ridicate, datorită diferenței dintre dobînda de pe piața locală și cea din zona euro, precum și din aprecierea monedei naționale.
Pe termen lung, se recomandă economiile în lei…
Marea majoritate a analiștilor sînt de părere că, pe termen lung, leul moldovenesc este în continuare cea mai indicată monedă pentru economii, pe de o parte, datorită tendinței de apreciere care ar putea să continue, pe de altă parte, ratelor mai mari de dobîndă primită la depozitele în lei. Așadar, pe termen lung specialiștii văd un leu în creștere. Totuși, cei care dețin economii în valută sau au de returnat împrumuturi în monedă străină, să păstreze o mică parte din economii în respectiva monedă, pentru a fi feriți de riscurile sau variațiile pe termen scurt și mediu ale pieței valutare.
Totodată au avansat costurile aferente creditelor…
Dobînzile practicate de bănci nu au crescut însă numai la depozite, ci și la credite. În octombrie-noiembrie mai multe bănci locale au majorat pentru prima dată în acest an costurile efective percepute la împrumuturile noi acordate în monedă națională. Ca volum cele mai mari împrumuturi de la bănci sînt pe seama creditelor de consum care constituie peste 50% din totalul creditelor contractate. Totuși, creditele de consum se estimează că ar fi riscante pentru populație deoarece moldovenii se îndatorează tot mai mult pentru achiziționarea de bunuri de consum și pe termen lung.
Tendința populației de a se împrumuta de la bănci pentru a achiziționa bunuri de consum pe termen lung ar putea dăuna averii populației deoarece activele astfel achiziționate (de exemplu electrocasnice sau automobile) se depreciază mult mai rapid față de ritmul în care debitorii returnează datoria. În plus, îndatorarea bancară a populației a crescut într-un ritm mult mai accentuat comparativ cu economisirea bancară.
Structura creditelor contractate de populație este una destul de slab calitativă în raport cu țările UE. Am putea remarca și faptul ca sensibilitatea populației la factorii de risc este una destul de redusă, iar dobînzile încă mari la credite ridică riscul de insolvabilitate a populației în cazul rambursării împrumuturilor (costurile totale ale creditării printre sînt cele mai mari din Europa). Dobînzile mari sînt, într-o anumită măsură, și rezultatul politicii restrictive duse de Banca Națională. Moldova are nu doar cea mai mare dobîndă de politică monetară din Europa, dar și cele mai mari rezerve minime impuse băncilor, situație care contribuie semnificativ la menținerea unui nivel ridicat al costurilor de creditare.
Clasamentul eficienței bancare…
Moldova-Agroindbank (MAIB) continuă să domine, cu 1.989 puncte, în clasamentul eficienței bancare pentru nouă luni ale anului curent (Figura 1). Victoriabank e poziționată locul doi cu 1.707 puncte și a devansat Banca de Economicii care a trecut pe locul trei acumulînd 1.680 puncte. Clasamentul este elaborat de Agenția de rating și estimare Estimator-VM în baza a cinci indicatori de eficiență (venitul total, venitul net, indicatorii ROE și ROS și rotația activelor). Potrivit Estimator-VM, Moldova-Agroindbank a înregistart cele mai bune rezulate în sistemul bancar la capitolul venitul total și venitul net care au însumat 648,7 milioane lei și, respectiv, 183,89 mln lei. Totodată, Victoriabank s-a plasat pe primul loc la indicatorul ROE (rentabilitatea financiară) care a atins cca 30%, în timp ce BCR Chișinău a ocupat prima poziție la indicatorul ROS (rentabilitatea încasărilor) – 46,5%.
Figura 1. Clasamentul eficienței bancare
Sursa: Agenția de rating și estimare Estimator-VM
3. Piața financiară
În pofida unui număr mare de companii, piața locală de asigurări e slab dezvoltată…
Paisprezece companii de asigurări din cele 33, care dețin licențe pentru prestarea serviciilor de asigurare, deja s-au conformat prevederilor noii legi cu privire la asigurări și dispun de un capital social egal sau mai mare de 4 milioane de lei. Celelalte, 19 societăți de asigurare au un capital social sub 4 milioane lei, inclusiv o companie a declarat un capital statutar în mărime de 350 mii lei. În conformitate cu noua Lege cu privire la asigurări care a intrat în vigoare în aprilie a.c., societățile de asigurări sînt obligate să-și majoreze treptat capitalul social. Activele totale ale companiilor de asigurări se estimează la cca 700 milioane, ceea ce constituie c-am 2,5% din activele totale ale sectorului bancar (cca 31 miliarde lei). De fapt, activele acestora sînt și mai mici decît activele totale a instituțiilor de micro-finanțare.
Totodată, ponderea serviciilor de asigurări din Moldova în PIB a atins în anul 2006 nivelul de 1,43% și a înregistrat o creștere ușoară față de anul 2005, iar pentru 2007 acest indicator se estimează la cca 2%. Totuși, valoarea acestuia este sub nivelul înregistrat de statele în curs de dezvoltare, nemaivorbind de țările cu economie avansată. În particular, în statele în tranziție ponderea asigurărilor în PIB este în jur de 3% din PIB, iar în majoritatea țărilor dezvoltate această cotă constituie cca 6% în PIB. Intrarea în vigoare a legii cu privire la asigurări în noua redacție, cît și a celei privind piața financiară, va duce la consolidarea pieței de asigurări. Potrivit unor estimări, inclusiv oficiale, pe piață ar putea să rămînă cca 22–25 de companii de asigurări, din 33 cîte activează în prezent.
4. Finanțe publice
Veniturile bugetare sînt în continuă creștere, nu și bunăstarea populației…
În cele 11 luni ale anului curent veniturile totale ale bugetului de stat au însumat cca 12, 31 miliarde lei. Acumulările au depășit cu 2,2% indicii prevăzuți pentru această perioadă și cu 25,5% veniturile încasate pentru această perioadă. Veniturile de bază ale bugetului de stat au însumat 10,85 miliarde lei și au înregistrat o creștere de 28,4% față de perioada respectivă a anului precedent. În fondurile speciale au fost acumulate venituri în sumă totală de 163,7 milioane lei, iar de către instituțiile publice finanțate de la bugetul de stat au fost adunate mijloace speciale în sumă totală de cca 1,04 miliarde lei.
În perioada ianuarie-noiembrie 2007 din contul bugetului de stat au fost efectuate cheltuieli în valoare de 11,98 miliarde lei, ceea ce reprezintă cca 93% din plan. Comparativ cu perioada respectivă a anului precedent a fost înregistrată o creștere cu de 35,2%. Cheltuielile de bază ale bugetului de stat au constituit 10,24 miliarde lei, fiind valorificate în proporție de doar 97%. În vederea onorarii obligațiilor pe împrumuturi externe contractate de Republica Moldova, în conformitate cu graficul stabilit au fost efectuate plăți externe în sumă de 53 milioane USD (642,4 milioane lei). Pentru serviciul datoriei de stat interne au fost utilizate cca 380 milioane lei.
5. Comerțul extern
Exportul vinului în țările UE a scăzut de cca 2 ori…
În perioada ianuarie-octombrie a.c. exportul producției vinicole moldovenești în țările UE a scăzut aproape de două ori, valoarea acestuia fiind de cca 14 milioane USD, față de peste 27 milioane USD în aceeași perioadă a anului 2006. În perioada în cauză Moldova a exportat produse vinicole în 19 țări din spațiul UE. Cel mai mare importator a producției vinicole moldovenești a fost Polonia, cu un volum de peste 4 milioane USD, sau cu 52% mai mult decît în aceeași perioadă a anului precedent. Poziția doi și trei la importul băuturilor alcoolice este ocupată de România și Cehia, cu o cifră de 3,05 milioane USD și, respectiv, 1,66 milioane USD (Figura 2).
Totuși, în pofida acestui fapt, exportul producției vinicole în România s-a redus de 5,5 ori, iar în Cehia a crescut cu 58%. Alte loturi importante de producție vinicolă au fost exportate în Letonia (1,32 milioane USD), Germania (1,28 milioane USD), Marea Britanie (0,8 milioane USD), Estonia (0,6 milioane USD). Valoarea totală a exporturilor producției alcoolice a însumat, în zece luni ale anului curent ceva mai mult de 99 milioane USD ceea ce reprezintă o reducere de peste 33% față de perioada similară a anului trecut cînd aceasta a fost de 148,7 milioane USD.
Figura 2. Clasamentul statelor UE după importul de vinuri moldovenești
Sursa: Agenția de Stat Moldova-Vin
Sub egida Comunității pentru Democrație și Dreptul Popoarelor din care fac partea Abhazia, Osetia de Sud și Transnistria a fost publicat un material intitulat: "Planul Zubakov" – un document destul de real, cunoscut diplomaților de la Chișinău și Tiraspol. Materialul în cauză varsă lumină asupra conflictului dintre ministrul afacerilor externe al Transnistriei, Valery Lițcai și vice-președintele Consiliului Suprem de Securitate al Rusiei, Yuri Zubakov. Esența conflictului iscat încă în octombrie rezidă în nemulțumirea lui Lițcai față de presupusele cedări prea mari în favoarea Republicii Moldova conținute în așa-zisul "Planul Zubakov". Materialul conține un șir de afirmații ce suscită interes, deși nu există vreo certitudine că ar fi adevărate:
În afară de "reglarea conturilor" cu Zubakov, prin "demascarea" intențiilor ascunse ale Chișinăului, materialul în cauză are și un scop pragmatic, care se rezumă la cîteva sugestii, oarecum complementare, și care se reduc la susținerea financiară a Transnistriei:
Materialul în cauză prezintă interes prin prisma afirmărilor oficialilor moldoveni, care au anunțat pe parcursul anului curent că mediatorii și participanții la procesul "5+2" ar fi găsit o soluție pentru soluționarea conflictului, probabil, avîndu-se în vedere "Planul Zubakov". De asemenea, materialul poate fi privit drept o replică simetrică și plină de ironie la "strategia" fostului consilier al Președintelui Voronin – Sergiu Mocanu. Un singur lucru nu poate fi pus la îndoială – regimul transnistrean într-adevăr supraviețuiește datorită suportului financiar al Rusiei.
La 28 noiembrie 2007, Sovietul Suprem din Transnistria a adoptat în prima lectură bugetul regiunii pentru 2008, iar la 5 decembrie au fost adoptat tot în prima lectură bugetele Fondului de pensii, Fondului asigurărilor sociale obligatorii și Fondului de susținere a ocupației forței de muncă. Bugetul consolidat al Transnistriei va însuma aproximativ 2,80 miliarde ruble transnistrene ($1 ~ 8,5 ruble) la capitolul venituri și 3,27 miliarde ruble la capitolul cheltuieli. Deficitul este de aproximativ 15%. Se preconizează ca 75% din cheltuieli să fie îndreptate spre asigurarea necesităților cu caracter social. Pentru comparație, în 2007 bugetul consolidat al regiunii la capitolul venituri a planificată acumularea a 1,23 miliarde ruble (cu 44% mai puțin ca veniturile preconizate în 2008), iar la cheltuieli – 2,03 miliarde, deficitul constituind 38%. Nu reprezintă o enigmă supraviețuirea Transnistriei în astfel de condiții, ea este ajutată de către Federația Rusă. Totuși, în 2007 au apărut probleme legate de utilizarea improprie a banilor oferiți. Și în 2008 menținerea Transnistriei pe linia de plutire se bazează pe injectări din Rusia. Fostul consilier al Președintelui Putin, Modest Kolerov, propune ca banii veniți din Rusia să fie administrați sub un control strict al Sovietului Suprem. Această soluție a lui Kolerov confirmă, oarecum, existența unei competiții între liderul transnistrean, Igor Smirnov, și președintele Sovietului Suprem, Evgheny Șevciuk, pentru bunăvoința autorităților ruse. Deci, nu vor exista probleme cu finanțarea deficitului bugetar. În 2007 Fondul de pensii urmează să acumuleze 850,8 milioane ruble transnistrene (~$100 milioane), în creștere cu 8,7% față de 2007. Totuși, pentru achitarea completă a pensiilor în 2008 va fi nevoie de încă 58 milioane ruble. Acest deficit urma să fi acoperit parțial prin introducerea unui mecanism special de impozitare suplimentară cu 0,9% a companiilor cu cea mai mare contribuție la bugetul Transistriei – compania "Sheriff" și uzina metalurgică din Rîbnița. Introducerea acestui impozit urma să reducă deficitul cu aproximativ 35%. Însă după consultațiile purtate cu cabinetul de miniștri s-a renunțat la impozitul suplimentar de 0,9% pentru acoperirea deficitului. Cea mai mare parte a Fundului de pensii – 495 milioane ruble, urmează să fie acumulată prin intermediul impozitului social unic. Merită menționat faptul că începînd cu 1 ianuarie 2008 pensia minimală în Transnistria va constitui 259 ruble transnistrene ($30,5), în creștere cu 31 ruble față de anul 2007 (pe parcursul căruia pensia minimală a crescut cu 22 ruble), iar îndemnizația unică pentru nașterea primului copil va constitui 2242 ruble (~$264).
La 14 decembrie 2007, co-președintele din partea Rusiei al Comisiei Unificate de Control (CUC), Victor Șanin, a confirmat că "pacificatorii ruși își vor îndeplini misiunea lor din Transnistria pînă la soluționarea politică definitivă a conflictului moldo-transnistrean". Diplomatul rus a afirmat că există un șir de probleme care contribuie la menținerea situației tensionate în zona de securitate și care fac imposibilă realizarea unor măsuri propuse de către autoritățile moldave:
Ministerul Reintegrării al Republicii Moldova a transmis la 13 decembrie 2007 lista tematica a propunerilor pentru discuții pe marginea implementării inițiativelor din octombrie a Președintelui Voronin. Tematica discuțiilor a fost elaborată de grupurile de experți și a fost împărtășită și cu participanții la procesul de negocieri in formatul "5+2". Propunerile se referă la: cooperarea economică și comercială; dezvoltarea infrastructurii; ocrotirea sănătății; soluționarea problemelor sociale; distribuirea ajutoarelor umanitare; soluționarea problemelor în agricultură; cooperarea în domeniul educației; demilitarizarea si consolidarea securității. Cu această ocazie, Ministerul Reintegrării "și-a exprimat speranța că acest pas pentru realizarea practică a masurilor de consolidare a încrederii și securității va fi apreciat pozitiv de către administrația de la Tiraspol și în perspectivă va avea o contribuție reală la procesul de reglementare definitivă a conflictului transnistrean".
Integrare europeană
Vizita Președintelui Voronin la Bruxelles
În perioada 5–6 decembrie curent, Președintele Vladimir Voronin a întreprins o vizită oficială la Bruxelles. În orașul-reședință a mai multor instituții europene și internaționale, Voronin s-a întîlnit cu Benita Ferrero-Waldner, comisar european pentru Relații Externe și Politica Europeană de Vecinătate; cu Peter Mandelson, comisar european pentru Comerț; cu Marian Fischer Boel, comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală; cu Andris Piebalgs, comisar european pentru Energie; Javier Solana, Înalt Reprezentant pentru PESC și Secretar General al Consiliului UE; cu Hans-Gert Pöettering, Președinte al Parlamentului European (PE) ș.a.
Potrivit Moldpres, scopul vizitei Președintelui la Bruxelles a fost de a totaliza realizările cooperării din ultimii ani cu UE și de a concretiza posibilitățile de conlucrare viitoare cu instituțiile UE. Voronin deși a accentuat că nu a venit la Bruxelles pentru a purta negocieri privind perspectiva aderării Moldovei la UE, mai mulți observatori înclină să creadă că vizita Președintelui moldovean la instituțiile UE a urmărit să asigure că Moldova rămîne dedicată cursului său european și să convingă oficialii europeni să ofere Chișinăului șansa trecerii la un nivel calitativ nou în relațiile sale cu UE.
În cadrul întrevederii cu Benita Ferrero-Waldner, șeful statului a trecut în revistă progresele Moldovei în procesul de implementare a Planului de Acțiuni UE-Moldova (PAUEM) și a recunoscut, totodată, că "mai rămîn anumite lucruri de făcut" într-un șir de domenii. Acestea ar fi: drepturile omului, libertatea mass-media, reforma judiciară, combaterea corupției, atragerea investițiilor. Pe lîngă acestea, Voronin a mai informat ulterior în cadrul unui briefing că Moldova are de adoptat 11 legi în contextul realizării PAUEM.
La întîlnirea cu Hans-Gert Pöettering, a fost reiterată necesitatea promovării cursului de reforme în domeniile sus-menționate. Doar în acest caz, a menționat Președintele PE, se va deschide calea spre lansarea discuțiilor privind noul cadru de relații dintre UE și Moldova.
Președintele moldovean a pledat la reuniunea cu Andris Piebalgs pentru elaborarea unui Memorandum de cooperare în domeniul energetic, pentru participarea Moldovei la proiectul Nabucco și la Tratatul Comunității Energetice din Europa de Sud-Est (TCEESE). Andris Piebalgs a menționat în context că vor fi evaluate capacitățile Moldovei de preluare a prevederilor TCEESE și că coordonatorul proiectului Nabucco, recent desemnat de Comisia Europeană, ar putea efectua o vizită în Moldova pentru a discuta posibilitățile de participare a Moldovei la acest proiect.
În cadrul întrevederii cu Marian Fischer Boel, partea moldoveană a informat că în prezent se elaborează proiectul Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă a Complexului Agroindustrial pînă în anul 2020 și a solicitat asistență în vederea realizării viitoare a acestui document, racordării sectorului zootehnic din Moldova la normele comunitare ale inofensivității și siguranței produselor alimentare de origine animalieră.
Peter Mandelson a dat o apreciere pozitivă reformelor Moldovei în domeniile eliberării certificatelor de origine a mărfurilor și controlului asupra provenienței mărfurilor moldovenești. Totodată, el a accentuat necesitatea promovării reformelor în domeniul standardizării și sporirii competitivității produselor.
CCV
O dată cu extinderea zonei Schengen, începînd cu 21 decembrie, vizele eliberate de statele participante la activitatea Centului Comun de Vize (CCV) vor fi valabile pentru zona Schengen. Amintim că statele care participă la activitatea CCV sînt: Ungaria, Austria, Slovenia, Letonia, Danemarca și Islanda. Din data menționată, zona Schengen va cuprinde statele UE – cu excepția Marii Britanii, Irlandei, Ciprului, României și Bulgariei -, plus Norvegia și Islanda. Se prevede că Elveția și Liechtenstein vor adera la zona Schengen în 2008, Ciprul în 2009, iar Bulgaria și România în 2011. Marea Britanie și Irlanda au ales să nu semneze Acordul Schengen.
Comunicarea Comisiei "O Politică Europeană de Vecinătate Viguroasă"
Pentru detalii a se vedea în această ediție compartimentul "Studii, analize, comentarii".
Cooperare bilaterală
Republica Moldova – România
Relațiile dintre Moldova și România au atins un punct critic în această perioadă. După ce Președintele Moldovean a criticat dur România în cadrul vizitei sale la Bruxelles, autoritățile moldovene au declarat persona non-grata doi diplomați români. Laurențiu Pinte, secretar I, și Vasile Nanea, consilier cultural la Ambasada României, au fost obligați să părăsească Moldova într-un termen de 24 de ore. Nota Verbală a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) al Moldovei prin care acești doi diplomați au fost declarați persona non-grata justifică gestul Chișinăului, făcînd trimitere la art. 9 al Convenției de la Viena (1961), prin incompatibilitatea activității acestora cu statutul lor diplomatic. Potrivit unor surse, MAEIE a recurs la această măsură întrucît diplomații români ar fi subminat statalitatea Republicii Moldova.
Filip Teodorescu, ambasadorul României în Moldova, în semn de protest față de gestul Chișinăului a refuzat să primească Nota Verbală a MAEIE.
Ultima dată cînd autoritățile de la Chișinău au recurs la o măsură similară a fost în martie 2002, în perioada protestelor stradale, și a fost aplicată tot față de un diplomat român – atașatul militar Ion Ungureanu. Atunci autoritățile române, în replică la gestul Chișinăului, a recurs la o măsură simetrică declarîndu-l persona non-grata pe Iacob Popovici, ministru-consilier la Ambasada Republicii Moldova din București.
Gestul Chișinăului a contrariat opinia publică de pe ambele maluri ale Prutului. Dacă opinia publică din Moldova este împărțită în ceea ce privește calificarea măsurii luate de MAEIE, presa apropiată partidului de guvernămînt justificînd gestul, atunci opinia publică din România a calificat măsura luată de Chișinăul oficial drept o eroare diplomatică. Președintele român, prim-ministrul României și MAE de la București au apreciat univoc, de o manieră oarecum rezervată, gestul MAEIE drept un act "inamical", nejustificat și în disonanță cu uzanțele diplomatice europene. Totodată, Președintele Băsescu și MAE român au dat asigurări că în pofida problemelor existente în relațiile bilaterale, România va continua să promoveze destinul european al cetățenilor moldoveni. De asemenea, autoritățile române au decis să nu răspundă de o manieră simetrică la decizia MAEIE.
Republica Moldova – Rusia
La 6 decembrie a.c., MAEIE a dat publicității un comentariu pe marginea unor afirmații pe care le-a făcut ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, publicației germane Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Acesta spunea printre altele că Rusia și-a îndeplinit angajamentele sale luate în 1999, la Istanbul, în contextul Tratatului cu privire la Forțele Armate Convenționale în Europa (FACE). În acest context, MAEIE a precizat că pînă la sfîrșitul anului 2001 Federația Rusă și-a retras doar parțial forțele armate convenționale de pe teritoriul Moldovei. Circa 20 mii tone de muniții și peste 1000 de militari continuă să fie prezente pe teritoriul Republicii Moldova. MAEIE a adăugat că există și problema Echipamentelor Limitate de Tratat Necontabilizate, transmise de către Federația Rusă în mod ilegal regimului anticonstituțional de la Tiraspol. Acestea includ tancuri, vehicule blindate de luptă, piese de artilerie, precum și helicoptere.
O altă precizare făcută de MAEIE vizează sintagma "pacificatori ruși" utilizată de Lavrov. În legătură cu aceasta, MAEIE a arătat că sintagma nu reflectă adecvat conținutul și sensul Acordului de încetare a focului din 1992, potrivit căruia părțile au introdus în zona de conflict "contingente militare". În final, MAEIE conchide că este regretabil faptul că Rusia încearcă să-și justifice neîndeplinirea obligațiilor internaționale prin "speculații terminologice".
Republica Moldova – NATO
Aflat în vizită la Bruxelles, Președintele Vladimir Voronin a avut o întrevedere și cu Jaap de Hoop Scheffer, Secretar General al NATO. În cadrul întîlnirii oficialii au discutat pe marginea procesului de reglementare transnistreană, despre activitatea EUBAM, precum și despre inițiativele recente ale Președintelui moldovean orientate spre consolidarea încrederii dintre Chișinău și Tiraspol.
În legătură cu aceste subiecte, a fost atinsă și problema Concepției securității naționale a Republicii Moldova, care urma să fie elaborată în 2006. Voronin a explicat în context că adoptarea documentului întîrzie inclusiv pentru că se dorește ca acesta să reflecte și ultimele inițiative lansate în procesul de soluționare a diferendului transnistrean.
Cooperare multilaterală
Republica Moldova – Consiliul Europei
Decizie a CEDO
În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat hotărîrea sa în cauza Cogut c. Moldovei. CEDO a constatat violarea drepturilor la un proces echitabil și la protecția proprietății. Moldova a fost obligată să acorde reclamantului despăgubiri în sumă de 2500 euro cu titlu de daune materiale și 800 euro cu titlu de daune morale.
Pînă în prezent, CEDO a condamnat Moldova în 104 de cauze[1]. 59 de decizii (56,7%) de condamnare a Moldovei au fost pronunțate doar în 2007.
Republica Moldova – ONU
În perioada vizată de această ediție a jurnalului, Republica Moldova și-a restabilit dreptul de vot în cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI). Decizia a fost luată la lucrările Conferinței Generale ONUDI, convocată între 3–7 decembrie 2007, la Viena. Potrivit MAEIE, restabilirea dreptului de vot îi va permite Moldovei o participare mai activă în cadrul ONUDI.
Inflația: gânduri redate prin cuvinte
Galina Șelari
Astăzi, din considerente bine de înțeles, creșterea prețurilor la produsele alimentare de bază – lapte, unt, pâine – îngrijorează atât autoritățile, cât și populația. Potrivit datelor statistice oficiale, în mare parte, anume aceste mărfuri au generat creșterea prețurilor în toată economia țării. Această situație neplăcută lovește, în special, în consumatorul de rând, ceea ce, în ultimul timp, a condiționat popularitatea temei inflației. Pentru a susține adevărul, vom menționa că economia noastră, cu regret, nu are deocamdată o experiență pozitivă în ce privește dezvoltarea ei într-un mediu inflaționist riscant. Dar se pare că, pentru prima dată de după 90 încoace – perioada hiperinflației – problema prețurilor se discută foarte intens.
Este evident că, între timp, accelerarea proceselor inflaționiste a fost generată de cinci factori principali: 1) creșterea prețurilor la agentul energetic; 2) tendința globală de creștere a prețurilor la produsele alimentare și deficitul producției agricole locale, generat, în același timp, și de secetă; 3) industria cu o structură nedezvoltată; 4) sporirea accelerată a veniturilor populației și creșterea solvabilității acesteia; 5) interesul neînsemnat al populației pentru a-și economisi mijloacele.
Vom încerca să elucidăm cauzele inflației actuale și, mai ales, posibilitatea statului – Guvernul și Banca Națională – de a menține sub control dezvoltarea proceselor inflaționiste din țară. Cu alte cuvinte, cum și care ar trebui sa fie atitudinea acestuia față de problema creșterii prețurilor în economie.
Elaborarea și realizarea unei politici de stat unice privind prețurile este în competența Guvernului. Cu toate acestea, urmând modelul liberal de creare a prețurilor, statul nu participă la procesul de formare a acestora decât într-o măsură foarte mică și se limitează doar la principalele sectoare sociale, respectând Codul Civil și Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.
O politică de stat în domeniul prețurilor pur si simplu nu există. Deși periodic se pune problema elaborării unei legi cu privire la prețuri, din cauză ambiguității problemei, niciodată nu s-a ajuns până la realizarea acestei intenții. La noi, prețurile se formează, in principiu, liber, în funcție de capacitatea de cumpărare a populației și de fluctuațiile cererii și ofertei pe piața internă.
Intervenția statului în formarea prețurilor este condiționată și în prezent de Ordonanțele Guvernului "Privind liberalizarea continuă a prețurilor" (1994) și "Cu privire la măsurile de coordonare și de reglementare de către stat a prețurilor (tarifelor)" (1995). Înseși denumirile acestor documente denotă că statul nu a fost foarte dispus sa-și asume responsabilități asupra unei probleme atât de spinoase cum este politica prețurilor.
Ce limitează astăzi statul? În primul rând, nivelul rentabilității fabricilor de panificație (până la 10 %) și al celor de produse lactate (până la 15 %). În al doilea rând, adaosul comercial (până la 20 % la prețul liber de cumpărare) la conservele alimentare pentru copii, unt, produsele lactate, făină, pâine (până la 10 %) și produsele de panificație, la medicamentele aprobate de Ministerul Sănătății ș. a. (în total 13 grupe de mărfuri). Pentru toți ceilalți producători (comercializatori) nu există limite nici în ce privește rentabilitatea, nici privind adaosul comercial.
Prioritate se dă doar măsurilor în caz de situații excepționale, care sînt realizate, de obicei, de către grupe formate special în acest scop. Iată, și în iulie a.c., pentru monitorizarea situației din țară în condițiile de secetă și controlul asupra prețurilor la produsele alimentare, Guvernul a creat trei asemenea grupe speciale. Două din acestea sînt legate nemijlocit de prețuri și sînt supravegheate de Ministerul Economiei și Comerțului: una este responsabilă cu monitorizarea prețurilor la grâu și făină și controlul asupra vânzării (?) produselor făinoase, iar alta este responsabilă cu "stabilirea" (!) prețurilor la cerealiere și la produsele alimentare de primă necesitate, în scopul asigurării securității alimentare în țară.
Rezultatele acțiunilor întreprinse. Pe anul curent (incomplet) prețurile la produsele alimentare au crescut cu 12,1 %, inclusiv la pâine – cu 15,2 %, lapte și produse lactate – cu 17 % și la produsele din carne – cu 14,2 %. Medicamentele s-au scumpit cu 16,1%.
Evident că încercările guvernului de a ajunge la o înțelegere comună cu producătorii în ce privește înghețarea sau chiar scăderea prețurilor nu s-au soldat cu succes, pentru că în business nu prea ai înțelegere. Nu este de ignorat nici mentalitatea businessului de la noi: a avea libertate în business înseamnă a ridica liber prețurile, ceea ce, bineînțeles, este mult mai ușor, decât să se opereze în dezvoltarea industriei sau să se intervină în raționalizarea acesteia.
Cu atât mai mult că și pe piața mondială, după pronosticul experților Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a ONU, din cauza recoltei mici de cereale, cea mai mică din ultimul sfert de secol, se așteaptă o creștere bruscă a prețurilor, posibil cu 80–200%, practic la toate produsele alimentare: pâine, carne, lapte, paste făinoase.
Caracterul deschis al economiei autohtone – din contul importului sînt satisfăcute nu numai 50% din toată cererea internă, dar și peste 30 % din necesitățile în aprovizionarea cu alimente – stabilește din timp sensibilitatea ei la șocurile externe.
În condițiile concurenței nedezvoltate, prețurile libere se comportă imprevizibil și nu se supun regularizării. În plus, existența anumitor interese atât la nivel central, cât și la cel local, deseori frânează chiar și cele mai timide încercări ale autorităților de a opri creșterea prețurilor.
Și totuși guvernul încearcă să orienteze comerțul spre o cale de dezvoltare mult mai civilizată. După strategiile în vederea dezvoltării industriei și a sectorului agrar, a fost adoptata și strategia de susținere a dezvoltării comerțului intern.
În comerțul cu amănuntul, se pune accentul pe comerțul de rețea. Se creează mari centre comerciale, iar în viitorul apropiat acestea vor apărea și la nivel regional. În același timp se duce o luptă activă împotriva comerțului neorganizat, care în prezent reprezintă peste 40 % din comerțul cu amănuntul. Dar se pare că anume acest segment necontrolat al pieței este acel care "concurează", într-un anumit sens, cu supermarketurile, asigurând o mare parte a populației cu produse alimentare la prețuri accesibile. Avem si noi deja magazine nu mai puține decât are o țară din Europa, doar că acolo mediul este unul competitiv, iar la noi – nu.
Problemele comerțului engros sînt trecute în mod voit cu vederea. Nu există nici chiar un mod de abordare complexă a acestora pentru a crea și asigura funcționarea piețelor engros specializate, iar, în rezultat, schemele de piață în vederea orientării producției spre consumator, în mod inexplicabil, se elaborează destul de încet. Acest fapt, prin urmare, a generat un număr impunător de intermediari și, adesea, mecanisme denaturate de formare a prețurilor de piață.
În comerțul de rețea bineînțeles e mai simplu: aici totul este acaparat și totul se face pe bază de contract. Posibilitățile Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței (ANPC) sînt foarte și foarte reduse. Da, și protectori ai businessului "serios" de la noi sînt mai mulți decât ar fi necesari, dar din cauza lipsei de experiență în activitatea practică a acestora, viața Agenției nu este mai ușoară.
Rămâne doar să "credem" declarațiilor confuze ale Guvernului, că în țara noastră nu există premise care ar genera creșterea prețurilor la produsele alimentare de bază.
În condițiile create, faptul că Banca Națională susține o poziție opusă în mod logic nu poate să nu trezească respect. În mod tradițional, Banca Națională a Moldovei încearcă cu precizie și mult curaj să realizeze sarcina ei de bază – să asigure și să susțină stabilitatea prețurilor. Și poate de aceea în prezent aceasta este unica instituție de stat care "luptă" în mod consecvent cu inflația, utilizând în acest scop toate pârghiile accesibile ei și mecanismele de influență în sfera monetară (sporește cotele procentuale și rezervele valutare ale băncilor comerciale) și toată experiența acumulată în vederea stabilizării leului. Cu toate acestea, deficiențele cererii și ofertei interne sînt impedimente reale și dure în realizarea încercărilor fără precedent ale Băncii Naționale de a reduce presiunea inflației și doar forțele unui singur luptător, fie el chiar unul foarte puternic, nu sînt suficiente. (Curios, oare cum ar fi evoluat situația, dacă BNM nu și-ar fi modificat sarcina ei de bază?)
Deși "planul" privind asigurarea unui nivel al inflației de 10 % spre sfârșitul anului curent nu va fi realizat, rămân în vigoare pentru viitor aceleași puncte de reper: ritmul creșterii prețurilor spre 2010 trebuie să scadă până la 5 %. Întrebarea este: cum se va realiza această trecere?
Banca națională răspunde: se va schimba politica monetară și se va trece la regimul de targetare a inflației. Altfel spus, BNM va încerca să reglementeze valoarea banilor în economie cu ajutorul taxei de scont și, prin mecanismul de transmisie monetară, să influențeze asupra nivelului inflației și asupra ritmului de creștere a economiei. Se planifică o reducere a inflației timp de 6–8 luni până la un nivel exprimat cu o singură cifră.
Banca Națională ar vrea să creadă asta, dar sporirea riscurilor de creștere a prețurilor într-o perspectiva de durată medie poate să introducă corectivele ei. Presiunea externă asupra ofertei bănești doar va spori: se așteaptă o creștere a fluxului de investiții străine. Își va aduce contribuția și creșterea prețurilor mondiale la produsele alimentare și la agentul energetic, și așteptările legate de sporirea inflației, și creșterea veniturilor și cheltuielilor bugetare.
Piețele financiare nedezvoltate sînt un alt impediment în realizarea targetării cu succes a inflației.
Evident, modificările în politica monetară vor întări și stabiliză leul. Dar, ca și până acum, întreprinderile orientate spre export consideră acest fapt drept o tentativă de a câștiga doar la diferența de curs, nu și ca un stimulent în vederea sporirii productivității muncii. Prețurile stabilite de producătorii industriali au crescut de la începutul anului cu 27,2 %. Dacă întărirea și stabilizarea valutei naționale va fi în stare să stimuleze si productivitatea muncii, cel puțin, în perspectiva de durată medie, vom trăi și vom vedea.
Și în sfîrșit. Proiectul Legii privind reglementarea valutară, adoptat de Parlament în prima lectură îi acordă Băncii Naționale dreptul să introducă măsuri de protecție, dacă circulația capitalului în țară sau din țară prezintă amenințare pentru politica monetară și/sau valutară.
Sursele de bază ale fluxului de capital în țară sînt cunoscute: creditele, investițiile și transferurile migratorilor pentru muncă. E simplu să ne dăm seama care anume din aceste surse, în cazul în care ar apărea amenințarea sus-menționată, va deveni obiectul măsurilor de protecție. Deocamdată, la consecințe nici nu vrem să ne gândim.
Și totuși, e îndoielnic faptul că Banca, fie chiar și cea națională, să poată proteja de una singură economia țării de o inflație care capătă un caracter tot mai global. În acest caz e necesar și ajutorul real al Guvernului în crearea condițiilor în care:
Deocamdată însă Guvernul Moldovei pierde iar lupta cu inflația.
Analiza social-economică a regiunii transnistrene
Maxim Kuzovlev
În prezent, față de Transnistria se manifestă o atenție deosebit de intensă. Aceasta se explică, în primul rând, prin înaintarea frontierei Uniunii Europene nemijlocit spre Republica Moldova. Europa descoperă astfel inopinat, ca la frontiera ei de Est există o țară cu un conflict înghețat, în rezultatul căruia pe teritoriul ei a apărut o formațiune statală numită Transnistria ("Republica Moldovenească Nistreană" – RMN), nerecunoscută de comunitatea internațională, dar care, de fapt, timp de 17 ani există ca stat autonom în componența Republicii Moldova, având propria constituție și legislație.
În perioada sovietică pe teritoriul din stânga Nistrului al RSSM se producea mai mult de o treime din toată producția industrială a republicii. Complexul industrial cuprindea următoarele ramuri: electroenergetica, siderurgia, construcția de mașini și prelucrarea metalelor, industria electrotehnică, chimică, de prelucrare a lemnului, industria mobilei, industria poligrafică, a sticlei, industria ușoară și cea a materialelor de construcții. În Transnistria sunt localizate centralele electrice de la Cuciurgan și Dubăsari. Centrala electrică de la Cuciurgan nu numai că furniza energie electrică pentru toata RSSM (în cazul unei industrii funcționale), dar și exporta energie electrică în Ucraina Sovietică și în câteva țări membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER). Tot oțelul și laminatul, 90% din energia electrică a fostei RSSM se produceau în Transnistria[1].
Dezintegrarea URSS a provocat și distrugerea sistemului de relații economice, fapt care a destabilizat considerabil economia regiunii. Unele ramuri industriale au decăzut total. Aceste procese erau comune pentru întreg spațiul postsovietic. În Transnistria situația social economică se complica și din cauza statutului ei nedeterminat și a conflictului permanent dintre oficialii de la Chișinău și cei din Tiraspol.
Trebuie să menționăm aici, sub aspectul social-economic, și prezența pe teritoriul Transnistriei a numerosului Grup Operativ al Armatei a 14-a Sovietice, din 1992 Armata a 14-a Rusă. Majoritatea angajaților și a ostașilor acestei armate au locuit în această regiune. Rusia trebuia să asigure securitatea depozitelor de armament și să întrețină gruparea militară. Începând din anul 1994 reduce esențial efectivul de persoane, iar procedura de evacuare a armamentului a început puțin mai târziu. Respectiv, brusc a încetat intrarea mijloacelor bănești care, în fond, rămâneau în regiune. Ceea ce prezintă interes este și faptul că destul de mult timp banii în Banca de Campanie a Armatei a 14-a erau aduși cu avionul din Moscova la aeroportul militar din Tiraspol (în prezent inactiv, dar care anterior avea o capacitate de aterizări și decolări ale avioanelor de diferite tipuri, cu diferite modificări și capacități de transport). În prezent fosta armată a 14-a rusă este cunoscută ca Grupul operativ de trupe rusești din regiunea transnistreană a Republicii Moldova (cu un efectiv de persoane puțin sub 1,5 mii). În mod corespunzător, aceasta nu reprezintă actualmente o importanță economică esențială în regiune.
Întreprinderile transnistrene au parcurs o cale destul de lungă de la proprietatea de stat de 100% (începutul anului 1990) până la privatizarea generală (2002–2003). Până la demararea procesului de privatizare industria includea 144 de întreprinderi cu diverse forme de proprietate: 113 din acestea erau întreprinderi de stat, 11 – societăți pe acțiuni și 6 – întreprinderi colective. O trăsătură caracteristică a industriei transnistrene este dependența ei față de importul materiei prime. Dacă nu va dispune de materie primă, majoritatea întreprinderilor vor înceta să producă. În Transnistria sunt foarte puține minereuri. În plus, toți subiecții economici din Transnistria trebuie să se înregistreze ca agenți economici ai Republicii Moldova, întrucât comunitatea mondială nu recunoaște noțiunea de "agent economic transnistrean". Astfel, activitatea acestora este pusă în dificultate prin faptul că sunt constrânși oricum să țină o contabilitate dublă – în Republica Moldova și în Transnistria, ceea ce nu favorizează ameliorarea climatului economic.
În prezent majoritatea marilor întreprinderi sunt privatizate atât de investitori străini (în special din Rusia), cât și de investitori locali. Cu toate acestea, rezultatele privatizării nu sunt recunoscute de autoritățile de la Chișinău.
Unele întreprinderi și-au schimbat de câteva ori acționarii, trecând de la unii la alții. Un exemplu evident este Uzina Metalurgică Moldovenească (UMM) din Râbnița, fondată în 1985 și care în 1998 a fost reorganizată în societate pe acțiuni de tip închis. La început Transnistria beneficia de o "acțiune de aur" care nu acorda dreptul investitorului rus, compania "ITERA", să conducă activitatea întreprinderii. Cu toate acestea, în consecință, "acțiunea de aur" a fost vândută și o perioadă uzina a devenit proprietatea investitorilor ucraineni. După "revoluția portocalie" ucrainenii au vândut uzina rușilor. În prezent aceasta este proprietatea companiei conduse de miliardarul rus Alișer Usmanov, director general al Gazprominvestholding. Actualmente "Uzina Metalurgică Moldovenească" S.A.T.I. este o întreprindere a metalurgiei feroase, modernă și de înalt randament, care dispune de tehnologii de nivel mondial pentru producerea semifabricatelor de oțel turnate continuu, a laminatelor ușoare/de dimensiuni mici, a sârmei laminate la cald din oțel cu conținut redus de carbon și cu conținut mare de carbon, din oțel slab aliat conform standardelor internaționale (DIN, ASTM, BS, EU etc.). Uzina își orientează producția în mod succesiv și cu mult succes spre satisfacerea cerințelor permanent crescânde ale pieții internaționale. Capacitatea proiectată a uzinei este de 684 000 tone de oțel și 500 000 tone de produse laminate finite pe an.
Uzina este membru al organizațiilor și uniunilor internaționale: "IISI" – Institutul Internațional al Fierului și Oțelului, "IREPAS" – Asociația Internațională a Exportatorilor și Producătorilor de Oțel Beton, Uniunea Internațională a Metalurgiștilor, Uniunea Balcanică a Metalurgiștilor, Consiliul Producătorilor și Exportatorilor de Metale Feroase.
Producția uzinei a fost calculată pentru piața regională de consum din Moldova și din regiunile învecinate ale Ucrainei. Cu toate acestea, evenimentele au impus uzina să iasă și să activeze și pe piața mondială a semifabricatelor de oțel, a laminatelor și oțelului beton în colaci. Astfel, producția acesteia a fost exportată în SUA, în țările Europei de Vest și CSI. Întreprinderea este una din puținele de pe teritoriul Transnistriei care nu numai că și-a menținut cadrele, dar și ține pasul cu timpul, modernizându-și permanent producția.
Un alt exemplu este vinderea la sfârșitul anului 2003 a Centralei Electrice Regionale de Sistem (CERS) Moldovenească companiei ruso-belgiene "Seint Gidon Invest" cu 29 milioane de dolari. În rezultatul controlului efectuat de comisia parlamentară (se are în vedere comisia Sovietului Suprem) asupra executării legislației cu privire la privatizare, prin evaluarea eficienței acesteia în Transnistria, au ieșit la suprafață fapte care în final au condus la destituirea din funcție a ministrului justiției din Transnistria, Victor Balal. Președintele Parlamentului transnistrean Evghenii Șevciuk a declarat deschis că rezultatul activității ministrului justiției nu a fost altul decât "investiția de 42,8 milioane de dolari făcută peste hotarele republicii (Transnistriei) și spălarea a 17 milioane de dolari din contul CERS. Importând gaze, investitorul nu a achitat costul acestora, acumulând astfel o datorie de 18 milioane". La începutul anului 2005 CERS Moldovenească a fost cumpărată printr-o compania afiliată de către gigantul energetic rus RAO EĂS.
Destul de multe întreprinderi au fost cumpărate cu scopul de a fi ulterior revândute la un preț ridicat. În anul curent autoritățile din Transnistria au început să ducă o politică de verificare a condițiilor de executare a obligațiilor privind privatizarea. A fost creată o comisie a Ministerului Economiei din Transnistria pentru controlul asupra respectării condițiilor de privatizare. În anul curent aceasta a emis câteva avertizări noilor proprietari ai întreprinderilor.
Specificul exportului transnistrean constă în monostructura lui puternică, în plus dinamica creșterii ponderii livrărilor de producție a metalurgiei feroase a fost caracterizata printr-o tendință stabilă: 44,3% – în 2002 și 65,3% – în 2005.
Furnizorii importanți de mărfuri în Transnistria sunt Ucraina (246,8 mln. de dolari) și Rusia (245,3 mln. de dolari), cota acestora în import fiind de 28,8% și respectiv 28,7%. Dintre țările Europei pot fi evidențiate Germania (57,0 mln. dolari), Polonia (44,1 mln. dolari) și Italia (35,3 mln. dolari), precum și Olanda (13,3 mln. dolari). Relațiile comerciale bune cu SUA și China au condiționat creșterea producției trimise în republică cu 26,4% și respectiv cu 50,5%, ceea ce a alcătuit 76,5% de livrări din alte țări. Structura comercială a importului a fost determinată în special de 3 grupe: metale neprețioase, mărfuri alimentare și resurse minerale. Cea mai importantă cotă o dețin metalele neprețioase – 29,0% sau 247,7 mln. de dolari, din care 89,1% o constituie livrările din Ucraina și Rusia.
Cea mai mare unitate economică din Transnistria este compania "Sheriff", cunoscută departe peste hotarele republicii. Activitatea acestei companii este atât de largă după criteriile transnistrene, încât deseori Transnistria este numită "Sheriffland" sau "Sheriffia". Această firmă a fost creată în 1993 ca societate străină cu răspundere limitată. La începutul activității sale firma "Sheriff" se baza pe doi fondatori: foștii lucrători ai MAI (de unde și denumirea firmei) și contabilii. Activitatea de bază a firmei, pe atunci, era comerțul. În prezent aici muncesc în medie trei mii de angajați. Numărul total al celor care muncesc în holding-ul din care face parte și firma "Sheriff", conform datelor din iulie 2006, alcătuia 12 500 mii de persoane. În ultimii ani firma a construit în toată Transnistria un șir de obiecte mari, a creat structuri menite să contribuie la dezvoltarea activităților de bază. A stabilit contacte de afaceri cu furnizori și parteneri din țările vecine și din străinătatea îndepărtată, cum sunt Ucraina, Rusia, Estonia, Germania, SUA, Cehia, Polonia, Ungaria, Olanda, Argentina, Brazilia, Spania si altele.
Din 1996 se deschid supermarketuri "Sheriff". În prezent în orașele din regiune activează 10 supermarketuri: patru în Tiraspol, două în Râbnița, câte unul în Dubăsari, Slobozia, Grigoriopol și Bender, trei magazine de vânzare angros, un depozit angos și trei minimarketuri. În 1997 a fost fondat clubul sportiv "Sheriff". Echipa de fotbaliști "Sheriff" este de șapte ori campioană a Moldovei și de patru ori deținătoare a Cupei Moldovei, este, de asemenea, deținătoare a Cupei Comunității și a Supercupei Moldovei.
În august 1997 firma a fondat televiziunea pe mai multe canale recepționate pe întreg teritoriul Transnistriei. Televiziunea multicanal a implementat sistemul de transmisie MMDS. În prezent are un port satelit, un post emițător principal, o rețea de retransmisie, rețele de distribuție și recepție, se efectuează montarea sistemelor de recepție individuală. Se efectuează lucrări la crearea așa-numitei rețele-hibrid, care include valorile rețelei de fibre optice și a celei cu cablu coaxial.
În 1998 a fost fondată direcția de reparații și construcții "Sheriff" pentru a se efectua lucrări de montare și reparații cu forțe proprii. În iulie 2000 a fost construit și dat în exploatare un depozit de produse petroliere; în februarie 2003, după privatizare și reconstrucție, și-a început activitatea baza petrolieră din Tiraspol. În octombrie 2005 a fost privatizată și reconstruită baza petrolieră din Râbnița.
La începutul anului 1999 a fost fondată Casa de editură "Delo". Din 1999 activează Centrul Mercedes Benz care este dealer oficial și reprezentant comercial al companiei Mercedes Benz. Centrul a obținut dreptul exclusiv la service și aprovizionare cu piese auto și accesorii și la comercializarea mașinilor "Mercedes" în regiune. În 2002 și-a început activitatea salonul auto "Mercedes". În iunie 2002 a fost dată în exploatare Arena principală de fotbal, apreciată cu notă maximă de FIFA. În complexul acesteia intră, de asemenea, o arenă mică, 8 terenuri de antrenament, un manej de fotbal, un complex de locuințe destinate fotbaliștilor clubului "Sheriff", un hotel și un colegiu de fotbal pentru copii.
La 22 ianuarie 2004 a fost creată o agenție de publicitate cu ciclu deplin "Exclusiv", pe baza agenției de publicitate "Clasica", creată în 2002.
La 23 mai 2005 compania locală "Sheriff" privatizează Combinatul de produse cerealiere și fabrica de panificație din Tiraspol . În 2005 s-a deschis prima sală elitistă de jocuri cu automate de noroc. Sala de jocuri deschisă la Tiraspol este dotată cu automate moderne. În 2006 s-a deschis o sală de jocuri cu automate de noroc și la Bender. În 2006 a fost privatizată Fabrica de Vin și Coniac KVINT din Tiraspol (apare pe bancnota de 5 ruble).
În afară acestei liste impunătoare a unui continuu triumf al businessului trebuie, de asemenea, să menționăm că "Sheriff" este coproprietar oficial (proprietar, de facto) al Societății mixte pe acțiuni de tip închis "Interdnestrkom" – furnizor de servicii ale telefoniei mobile de standard CDMA și cel mai important furnizor de Internet din regiune. Rețelele de telefonie mobilă CDMA 800 și CDMA 450, dezvoltate pe teritoriul Transnistriei în 1998 și respectiv 2005, acoperă peste 95% din tot teritoriul Transnistriei și peste 90% din populație. "Interdnestrkom", la rândul său, a cumpărat Telekomul din Transnistria, furnizor cu drept exclusiv al telefoniei obișnuite, redenumind-o "Transtelekom". În același timp, și operatorul ucrainean de telefonie mobilă de standard CDMA "Intertelekom" a apărut datorită "Interdnestrkom"-ului transnistrean, fiind în realitate (nu și oficial) o filială a "Interdnestrkom"-ului.
În 2005 "Interdnestrkom" a obținut licență pentru a activa în domeniul telefoniei mobile pe teritoriul Moldovei. Cu toate acestea, prin decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova această licență a fost anulată, iar banii plătiți pentru ea (1 mln. dolari SUA) – nerestituiți.
"Sheriff" este beneficiar al băncii transnistrene "Agroprombank". Acesta deține cea mai mare fabrică de textile din regiune – "Tirotex", precum și uzina "Moldavizolit". Având astfel de posibilități economice, holdingul a intrat activ în politica transnistreană. Partidul republican "Obnovlenie" – este reprezentantul politic al acestuia. În prezent fracțiunea partidului "Obnovlenie" deține majoritatea mandatelor în Sovietul Suprem, iar liderul fracțiunii, bineînțeles, este speaker al acestuia.
Un alt agent economic important din Transnistria este "Gazprombank". Acesta este creditorul de bază al întreprinderilor din ramura gazelor, a comerțului și industriei ușoare. Participă la finanțarea programului de stat privind gazificarea Transnistriei. De la un timp, de serviciile acestei bănci beneficiază UMM. Banca, de asemenea, participă la procesele de privatizare, are suficiente bănci-parteneri în Rusia (în special cunoscutele bănci "Commercial Bank European Trust Bank PJSC", "Alfa Bank" "Uralsib", "Impeksbank"), datorită căror "Gazpromul" transnistrean poate să-și realizeze activitatea cu beneficiarii străini și peste hotarele republicii.
Activitatea bancară transnistreană nu este recunoscută de către Banca Națională a Republicii Moldova, cu toate acestea, banca își dezvoltă activitatea. Licențele băncilor comerciale transnistrene și ale filialelor acestora sunt eliberate de Banca Republicană Transnistrenă.
Potrivit datelor pe anul 2006, prezentate de organizații, precum și de organele de stat abilitate ale Transnistriei, în grupul celor 7 mari întreprinderi contribuabile au intrat: companiile "Sheriff" – 31,3 mln. de dolari (11,2% venituri ale bugetelor de toate nivelurile), UMM – 16,3 mln. dolari (5,8%), "CERS Moldovenească" – 4,2 mln. dolari (1,5%), SRL "Tiraspoltransgaz-Transnistria" – 3,8 mln. dolari (1,34%), "Banca de Economii din Transnistria" – 2,6 mln. dolari (0,94%), "Electromaș" – 2,2 mln. dolari (0,78%), Rețelele electrice de Sud-Est – aproximativ 2,1 mln. dolari. Suma totală a plăților bugetare ale acestor întreprinderi constituie peste 45,6 mln. de dolari. În grupul celor cinci mai mari bănci contribuabile au intrat: "Banca de Economii din Transnistria" – peste 2,6 mln. dolari, "Agroprombank" – aproximativ 1,5 mln. dolari, BCA "Ipotecinii" – aproximativ 700 mii de dolari, BCA "Gazprombank" – aproximativ 630 mii de dolari, "Tiraspromstroibank" – peste 472 mii de dolari.
În rândul colectivelor de muncă pe poziție de lider s-au plasat companiile "Sheriff" (13810 persoane), UMM (4120 persoane) și "CERS Moldovenească" (2330 persoane).
Teritoriul Transnistriei este traversat de două linii magistrale internaționale, trei conducte principale de gaz, două artere principale de circulație de importanță internațională. Cu regret, din cauza statutului nedeterminat al Transnistriei, calea ferată deseori devine obiectul presiunilor exercitate de către aceasta asupra autorităților de la Chișinău (de cele mai multe ori este blocată), dacă partea moldovenească încearcă să acționeze într-un fel sau altul asupra regiunii. Din aceeași cauză și pentru a evita circumstanțe imprevizibile, companiile de transport ocolesc arterele principale de circulație, căutând căi alternative. Acești factori, bineînțeles, influențează negativ atât asupra economiei regiunii, cât și a Moldovei.
Un al factor care a influențat negativ asupra situației social-economice din Transnistria este așa-numita "datorie pentru gaze" față de Federația Rusă. Potrivit datelor oficiale, publicate în "Vestnik PRB", publicație a Bancii Republicane Transnistrene, "…datoriile externe nete …la data de 1 ianuarie 2006 constituiau 1 miliard 532,7 mln. de dolari". Problema gazelor poate fi interpretată diferit. Majoritatea specialiștilor sunt convinși că cea mai mare companie energetică din lume – "Gazpromul" – care în ultimul timp a reușit să-și promoveze interesele și totodată să-și realizeze scopurile (în special să "scoată" banii de la debitori) cu orice preț, puțin probabil ar fi lăsat, din bunăvoință, să se acumuleze o datorie atât de mare, aproape ireal să poată fi achitată de Transnistria (luând în considerare populația acestui teritoriu și starea ei materială). De ce s-a întâmplat anume așa și cât timp va dura lichidarea acestor datorii imense este un subiect tabu.
În prezent aproape o treime din populația aptă de muncă a Transnistriei își câștigă existența în afara republicii. Dacă în 1991 în economia Transnistriei brațele de muncă constituiau 273 mii de angajați, atunci în 2006, acest număr a scăzut până la 130 mii, în plus, doar 60–70 mii de oameni muncesc în sectorul economic, producător de bunuri materiale. Potrivit publicației "Vestnik PRB", "…economiile populației în valută străină lichidă, potrivit raportului pe perioada dată, au crescut aproximativ de 2 ori și au depășit cifra de 500 mln. de ruble (60 mln. de dolari), în rezultatul transferurilor de valută străină considerabile din partea populației care muncește în străinătate și a gastarbaiterilor." Aceeași publicație susține: "Astfel, deși veniturile bănești și cheltuielile populației aveau ritmuri ce depășesc viteza creșterii altor indici macroeconomici importanți, aceasta nu a influențat asupra modificării structurii calitative a consumului. Ca și înainte, cea mai mare parte a mijloacelor era folosită pentru satisfacerea necesităților curente: cota cheltuielilor pentru mărfuri și servicii a atins 73,2%. În plus, cheltuielile efectuate în mod real pentru necesități de consum, impozite și taxe au constituit 16% mai puțin față de valoarea medie a bugetului minim de consum. Adică, nivelul real de trai al populației în prezent nu corespunde nici chiar normelor stabilite în Transnistria, nemaivorbind de standardele mondiale privind calitatea vieții".
Dacă e să prezentăm date noi în ce privește industria pe prima jumătatea a anului 2007, atunci trebuie să menționăm că în toate ramurile s-a înregistrat o creștere a producției (cu excepția industriei de prelucrare a lemnului și industriei mobilei), în plus, cel mai ridicat ritm de creștere a producției s-a distins în dinamica întreprinderilor principale ale republicii. Anumite modificări s-au înregistrat și în structura ramurală a producției industriale. Parțial și-a recăpătat pozițiile metalurgia feroasă. Cota producției în ramura dată, potrivit indicilor, a crescut față de nivelul acesteia înregistrat în trimestrul I al anului 2006 cu 6,4%, atingând 46,6%. Cu toate acestea, cifra este mai mică față de valoarea înregistrată în 2005, când cota producției în metalurgia feroasă atinsese nivelul de 53,2%. În mod real, întreprinderea a reușit să sporească producția de oțel și laminate cu 27,4 și respectiv 66,8%.
Soluționarea problemei privind livrarea energiei electrice produse de "CERS Moldovenească" pe piețe de desfacere importante și de perspectivă, cum ar fi cea a Rusiei și a României, a constituit factorul principal în creșterea volumului producției cu 72,5%. Și cota parte a ramurii a crescut și a atins 18,6%. Planurile de extindere geografică a pieței și de creștere a volumului livrărilor spre aceasta, făcute publice de către conducerea "CERS Moldovenească", prognozează pentru acest sfârșit de an menținerea ritmurilor atinse deja în ce privește creșterea producției la această întreprindere.
În Transnistria, ca și în Moldova și Ucraina, e perioada unui adevărat boom în construcții, bineînțeles în proporții comparative. De aceea, fără îndoială, lideritatea în ce privește ritmul creșterii producției, o deține, al doilea an consecutiv, industria materialelor de construcții. Întreprinderile acestei ramuri și-au sporit producția de 3 ori numai în perioada ianuarie-martie. Boom-ul în construcții prin care trece Transnistria a favorizat sporirea producției practic pe toate segmentele de bază.
În ce privește relațiile economice moldo-transnistrene, acestea sunt interpretate diferit. Transnistria promovează o politică prin care Moldova să nu-și poată comercializa producția pe piața transnistreană. În magazinele alimentare cea mai mare parte a produselor sunt de origine ucraineană. Mărfurile moldovenești sunt supuse taxelor vamale în proporție de 100%. În schimb, nu este interzis cetățenilor să aducă mărfuri din Moldova în cantități mici, pentru uz personal.
Dacă e să ne referim la sectorul agrar, atunci trebuie să menționăm că Transnistria nu va atinge în timpul apropiat nivelul sovietic. În perioada URSS pe teritoriul Transnistriei agricultura era destul de dezvoltată. Dar, din cauza stagnării economice din perioada postsovietică, anume sectorul agrar a decăzut considerabil, ceea ce a influențat negativ și asupra industriei conservelor. În Transnistria nu există proprietate privată asupra pământului. Deși s-a organizat un referendum privind problema împroprietării țăranilor cu pământ, acesta a fost nereușit din cauza prezenței nesatisfăcătoare a populației la urne. Cu toate acestea, e posibil ca în perspectivă să fie legalizată și proprietatea privată asupra pământului. Deocamdată pământul este proprietate de stat și poate fi doar arendat.
Până în anii nouăzeci regiunea avea un sold pozitiv al migrațiunii. Interesul pentru Transnistria se explica prin nivelul de trai ridicat, stabilitate economică și politică, condiții naturale favorabile, climă dulce, pământ fertil. În prezent migrațiunea în vederea muncii are un caracter de masă. Problema devine una națională. Numărul persoanelor plecate la muncă peste hotare nu poate fi stabilit. Potrivit datelor oficiale, numărul persoanelor care au plecat din Transnistria în 2006 (doar 10908 de oameni, cu 3500 mai mulți decât au venit) nu reflectă un tablou real al migrațiunii în vederea muncii, întrucât organele de statistică iau în calcul doar numărul persoanelor care și-au retras oficial și viza de domiciliu. Aceștia sunt cei care au plecat pentru totdeauna din Transnistria. Migratorii temporari, care pleacă în special la muncă, rămân în afara acestor calcule statistice. Specialiștii consideră că motivul principal al migrațiunii în vederea muncii este stagnarea de mult timp a economiei, nemulțumirea oamenilor privind salariile, nivelul de trai și asigurarea socială, reducerea continuă a locurilor de muncă, statutul juridic și politic nedeterminat al regiunii.
La începutul anului 1990 Transnistria avea 750 mii de locuitori. După ultimele date, au rămas doar 540 mii și ritmurile reducerii acestui număr cresc, atât prin pierderile naturale, cât și prin procesul de migrare a populației. În 2006 numărul locuitorilor din Transnistria s-a redus cu 6,9 mii sau 1,3% față de anul 2005. Coeficientul natalității este de 8,9 născuți la 1000 de locuitori, cel al mortalității – de 15,4 la 1000 de locuitori. Cauza deceselor, stabilită de medici, sunt, în special, bolile oncologice și cele cardio-vasculare. O cauză indirectă a deceselor este nivelul scăzut al vieții social-economice, patima pentru alcool a unei importante părți a populației. După datele statistice, suferă de alcoolism 10000 de locuitori ai Transnistriei. Cu toate acestea, cifra reală este minimum de 5 ori mai mare. 2000 de oameni suferă de narcomanie.
Transnistria înregistrează 134 mii de pensionari. În anul curent se pensionează un număr considerabil de cetățeni, născuți în anii postbelici: bărbații născuți în 1947 și femeile născute în 1952. La 100 de căsătorii în 2006 s-au înregistrat 59,4 de divorțuri. Această instabilitate familială este, la fel, rezultatul sărăciei și al condițiilor social-economice nefavorabile cetățenilor.
Dacă e să ne îndepărtăm de statistica seacă și să vorbim despre simplele relații umane, atunci trebuie să menționăm că acestea uneori sunt complicate chiar de autorități. De exemplu, introducerea de către Transnistria a taxei de migrațiune pentru cetățenii Republicii Moldova care nu locuiesc pe teritoriul regiunii. Oamenii, bineînțeles, se obișnuiesc cu toate, dar e simplu de înțeles ca astfel de acțiuni nu poate favoriza apropierea.
Dacă e să examinăm perspectivele dezvoltării economice ale Transnistriei, atunci, credem că soluționarea acestei probleme, cu regret, va lua o întorsătură în funcție de conjunctura politică. Dacă problema transnistreană va fi rezolvată cel puțin în planul recunoașterii rezultatelor privatizării, aceasta va genera atragerea potențialilor investitori, care vor avea garanția că nu vor pierde investițiile făcute. În caz contrar, vor avea loc aceleași cumpărări ale întreprinderilor în scopul revânzării lor la un preț mai mare și avantajos, așa cum am menționat mai sus. Sau întreprinderile vor fi cumpărate pentru ca, nerespectându-se anumite obligații, utilajul acestora să fie mutat într-un loc mai pașnic, cum ar fi, de exemplu, Ucraina.
Sondajele sociologice din ultimul timp, efectuate în Transnistria, demonstrează că populația regiunii își dorește, în primul rând, stabilitate. Tocmai pentru că instabilitatea permanentă și statutul nedeterminat al regiunii au extenuat-o. Cu toate acestea, stresul anilor postsovietici a trecut demult. Și în cazul în care oamenii simpli nu văd pentru ei nicio perspectivă aici, atunci ei își schimbă viața cardinal, plecând pur și simplu.
Așa cum vedem noi lucrurile, realizarea unei convenții privind drepturile proprietății deja privatizate, ar facilita activitatea sectorului industrial al regiunii transnistrene și, respectiv, ar ameliora calitatea vieții, stopându-se astfel migrarea în masă. Regiunea transnistreană deja resimte lipsa de specialiști și de cadre calificate în anumite ramuri. Acei care își cunosc valoarea nu vor să-și piardă specialitatea, dexteritatea în muncă, calificarea și pleacă. Cei care rămân, sunt constrânși să se reprofileze, pierzându-și calificarea. De aceea, chiar și în cazul în care problemele legate de privatizare vor fi rezolvate și se va investi considerabil în industrie, poate apărea problema stringentă a lipsei de forță de muncă calificată, care va influența negativ rezultatele investițiilor făcute.
Comunicarea Comisiei "O Politică Europeană de Vecinătate Viguroasă". Concluzii preliminare pentru Moldova
Sergiu Bușcaneanu
La 5 decembrie 2007, Comisia Europeană a dat publicității o nouă Comunicare intitulată "O Politică Europeană de Vecinătate Viguroasă". Documentul a trecut în mare parte neobservat de mediile de informare în masă din Moldova. Acesta urmează, la un an distanță, comunicărilor Comisiei privind consolidarea Politicii Europene de Vecinătate (PEV) și privind abordarea generală a participării țărilor partenere din PEV în cadrul agențiilor și programelor comunitare, lansate pe 4 decembrie 2006.
Documentul reiterează că PEV pornește de la premisa că UE este interesată să vadă o dezvoltare economică mai avansată, stabilitate și o guvernare mai eficace în vecinătatea ei. Comunicarea accentuează principiul diferențierii pe care se bazează PEV. În felul acesta, arată documentul, PEV constituie un parteneriat pentru reformă care oferă "mai mult pentru mai mult".
Comunicarea menționează în continuare principalele progrese atinse în cadrul PEV de la lansarea comunicărilor din 4 decembrie 2006. Printre acestea sînt trecute: alocațiile făcute prin Facilitatea pentru Guvernare (Governance Facility); instituirea Facilității pentru Investiții în Vecinătate (Neighbourhood Investment Facility); lansarea unei dimensiuni regionale pentru Est – Sinergia la Marea Neagră; realizări în deschiderea programelor și agențiilor comunitare către partenerii din PEV. Cu toate acestea, Comisia arată că încă multe au rămas de făcut și detaliază acțiunile necesare a fi realizate în 2008 din partea UE, pentru ca propunerile anterioare de consolidare a PEV să devină realitate. Comunicarea subliniază că în 2008 accentul trebuie pus pe implementarea angajamentelor asumate și informează că o altă comunicare, însoțită de rapoarte de progres al țărilor PEV, urmează să apară în primăvara anului 2008. Acestea vor identifica acțiunile viitoare necesare din partea statelor PEV.
Pe lîngă aceste chestiuni de ordin general, alte cîteva lucruri se cer subliniate în contextul pus în relief de Comunicarea Comisiei:
În final, Comunicarea Comisiei răspunde, ce-i drept pe termen scurt, la întrebarea legată de viitorul relațiilor dintre UE și Moldova. Aceasta propune ca Planul de Acțiuni pentru Moldova, de rînd cu documentele similare pentru Ucraina și Israel, a căror perioadă de implementare expiră la începutul anului 2008, să fie prelungite (roll-over) pentru încă un an. Așadar, espectanțele inițiale s-au dovedit a fi supralicitate. În acest fel, teza faimoasă a lui C. Hill capability-expectations gap[1] devine din ce în ce mai mult valabilă și pentru PEV.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |