![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20080131/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
În perioada 1–15 ianuarie deputații s-au aflat în vacanță, iar a doua jumătate a lunii ianuarie și-au desfășurat activitatea în comisii și fracțiuni, în teritoriu. Parlamentul se va întruni în sesiune ordinară pe 7 februarie, ordinea de zi propusă de Biroul permanent conținînd circa 30 proiecte de acte legislative.
În luna ianuarie, pe pagina web au fost publicate 16 proiecte de acte legislative, printre cele mai importante fiind proiectele de legi:
În perioada 28–31 ianuarie, delegații conduse de spicherul Parlamentului s-au deplasat în Marea Britanie și Franța.
2.1. Numiri. Demisii
Președintele Republicii Moldova a semnat un decret prin care Victor Stepaniuc, deputat în Parlament, este numit în funcția de viceprim-ministru. În Guvern Stepaniuc va fi responsabil de coordonarea instituțiilor centrale ce activează în sfera socială, știință, cultură, medicină, sport și turism.
Veaceslav Dermenji este numit șef al Inspectoratului Ecologic de Stat. Pînă la numire, Dermenji a activat în calitate de vicedirector al Serviciului de Protecție și Pază de Stat.
Virgiliu Ciobănaș a fost numit Reprezentant Plenipotențiar al Republicii Moldova, inspector principal al Biroului coordonator pentru combaterea crimei organizate și altor infracțiuni periculoase pe teritoriul statelor membre al CSI.
Executivul a aprobat numirea lui Sergiu Goncearenco, director al unui departament din cadrul MAEIE, în funcția de Consul general al Republicii Moldova în Istambul, Turcia.
Gheorghe Radu a fost eliberat din functia de consilier principal de stat (pe probleme juridice) al Primului-ministru. Vladimir Botnari a fost eliberat din funcția de viceministru al Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor iar Mihail Solcan – din funcția de vicedirector al Agenției Construcții și Dezvoltare a Teritoriului. Motivele eliberării din funcții nu sînt anunțate.
2.2. Hotărîri
Hotărîrea privind activitatea Ministerului Justiției. Este apreciată pozitiv activitatea Ministerului în implementarea documentelor de politici, în sfera drepturilor omului și reformării sistemului judecătoresc. Concomitent, sînt constatate și multiple deficiențe:
Hotărîrea cu privire la aprobarea componenței nominale și a Regulamentului Comisiei paritare pentru descentralizare administrativă. Observatorii constata că, deși Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, abia peste un an și ceva Guvernul a întreprins anumite măsuri pentru punerea ei în aplicare.
Hotărîrea cu privire la măsurile de realizare a Legii nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova. Se creează:
Conform Legii Nr.438/28.12.2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, respectivele acțiuni trebuiau îndeplinite pînă la finele lunii aprilie 2007, însă procesul a fost tărăgănat, situație ce impus intervenția autorităților de prim rang, pentru impulsionarea activității în domeniu a MAPL și a Guvernului.
Hotărîri pentru aprobarea unor programe, concepții, strategii:
Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:
Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:
2.3. Ședințe. Decizii. Declarații
Sarcini pentru 2008
La prima ședință a Guvernului din 2008, Prim-ministrul a subliniat că anul va fi unul decisiv în realizarea Programului de activitate a Guvernului și este important să fie efectuată o analiză profundă a gradului de executare a acțiunilor corespunzătoare. În 2008 urmează să fie continuate toate activitățile inițiate de Guvern în programele strategice aprobate anterior. Atenție specială se va acorda Programului național "Satul Moldovenesc", programului de gazificare a țăriide asigurare cu apă potabilă, Strategiei naționale de dezvoltare durabilă a complexului agro-industrial, Programului de renovare și modernizare a drumurilor publice. Printre sarcinile de importanță strategică rămîn: – crearea locurilor de muncă (300 mii locuri noi de muncă); – triplarea salariului în sfera bugetară; – dublarea numărului de locuri de studii, finanțate de la buget, majorarea de trei ori a burselor.
Guvernul urmează să-și concentreze eforturile asupra realizării documentelor strategice – Planul Național de Dezvoltare pînă în anul 2011, Strategia de reformare a administrației publice; Strategia națională anticorupție; Programul legislativ (2005–2009), Planul de acțiuni în domeniul dreptului omului (2004–2008).
Vasile Tarlev s-a referit distinct la problema dezvoltării sistemului de executare a deciziilor judecătorești, astfel încît acesta să funcționeze eficient, transparent, în conformitate cu cele mai avansate standarde în domeniu. Ministerului Justiției i s-a cerut o analiză profundă a cazurilor și condițiilor care favorizează condamnarea țării noastre la CEDO și să depună eforturi maximale pentru evitarea acestor cazuri, inclusiv prin folosirea măsurilor alternative de soluționare a litigiilor (calea amiabilă).
Pe plan extern, în anul 2008, Guvernul urmează să asigure, prin acțiuni concrete, realizarea obiectivului strategic de integrare europeană și în acest domeniu, urmează a fi întreprinse acțiuni în vederea semnării cu UE a unui nou acord, care va ridica la un nivel superior relațiile țării noastre cu Uniunea Europeană.
A mai fost evidențiată importanța respectării cerințelor privind calitatea proiectelor de acte prezentate Guvernului spre examinare, în scopul de a renunța la practica prezentării proiectelor necoordonate sau după expirarea termenului stabilit.
Ședința Comisiei naționale pentru integrare europeană
Prioritățile de bază ale Moldovei cu privire la integrarea europeană se vor axa pe diversificarea dialogului politic cu UE, dezvoltarea cooperării în domeniul justiției, combaterii corupției, dezvoltarea comerțului, limitarea și controlul migrației, armonizarea legislației etc. Prim-ministrul a declarat că Planul de acțiuni RM-UE nu va stopa odată cu finalizarea în termen a acestuia, deoarece majoritatea prevederilor incluse în document nu au o finalitate temporală.
Implementarea acordurilor cu UE
Vasile Tarlev a convocat o ședință în problema implementării acordurilor de facilitare a regimului de vize și readmisie și cu privire la Preferințele Comerciale Autonome. MAEIE a informat că acordul de facilitare a regimului de vize se implementează în regim normal, la momentul de față nefiind înregistrate abateri[1]. Preferințele Comerciale Autonome în relațiile cu UE sînt oficializate de la 21 ianuarie.
Indignări vizavi de cauzele pierdute la CEDO
Premierul Vasile Tarlev s-a arătat nemulțumit de faptul că Guvernul trebuie să plătească despăgubirile în cazurile pierdute la CEDO, declarând că executivul nu are nimic comun cu cei care au încălcat legislația dar trebuie să achite sume enorme în baza deciziilor definitive ale CEDO. Tarlev consideră că despăgubirile urmează a fi percepute de la cei care au admis încălcarea legislației și din cauza cărora sînt pierdute procesele la CEDO.
Modernizarea poliției
În cadrul unei ședințe de lucru, convocate de premier, s-a decis elaborarea unui program special de dezvoltare, dotare și modernizare a sistemului polițienesc. MAI consideră condițiile existente ca nefaste, mai ales, în localitățile rurale (mai multe posturi de poliție nu dispun de birouri de serviciu, lipsesc dotările tehnice adecvate, unități specializate de transport, sînt vacante circa 115 funcții de inspector de sector). Conform MAI, administrația publică locală nu contribuie la dotarea sectoarelor de poliție și dezvoltarea mișcării gărzilor populare.
Proiectul investițional Giurgiulești
Prim-ministrul a convocat responsabilii din cadrul Guvernului pe problema realizării portofoliului de proiecte investiționale din zona Giurgiulești. Ministrul Economiei și Comerțului a informat că terminalul petrolier din Giurgiulești deja este funcțional, iar la finele anului trecut a început comercializarea pe piața moldovenească a produselor petroliere importate pe cale maritimă. Concomitent au început activitățile de proiectare a portului de marfă și pasageri din zona de sud a Moldovei. Premierul a solicitat urgentarea construcției infrastructurii necesare pentru funcționarea eficientă a terminalului petrolier la capacitatea maximală, Ministerul Economiei și Comerțului urmînd să promoveze în Guvern proiectul de hotărîre privind demararea construcției portului de pasageri. Organelor responsabile li s-a cerut să întreprindă toate măsurile necesare în vederea dării în exploatare a obiectivelor menționate în termenele stabilite.
La ședința Guvernului din 30 ianuarie a fost aprobat Planul de construcție a Portului de pasageri Giurgiulești, iar Ministerul Finanțelor a fost obligat să aloce din Fondul de rezervă 5 mln de lei pentru majorarea capitalului social al întreprinderii de stat Portul fluvial Ungheni, care urmează să utilizeze banii la construcția Portului de pasageri Giurgiulești. Conform Planului de construcție a Portului, acesta urmează să fie dat în exploatare către 1 iunie 2008.
Rețea națională de farmacii
Rețeaua de farmacii va fi constituită în baza Societății pe Acțiuni "Sanfarm-Prim", în care statul deține pachetul majoritar de acțiuni, iar Guvernul va veni cu propuneri de parteneriat către autoritățile publice locale și business. Ministrul Economiei și Comerțului a declarat că agenții economici care se vor implica în deschiderea farmaciilor nu vor beneficia de facilități și indiferent dacă dispun de capital de stat, privat sau mixt, – vor activa în condiții de concurență egală.
Vizite la întreprinderi
Primul-ministru a efectuat o vizită de lucru la compania "Moldelectrica", în cadrul căreia s-a familiarizat cu activitatea acesteia și cu situația în sistemul energetic al Moldovei. Potrivit datelor prezentate, actualmente CET-urile din Moldova produc volumele maxime de energie electrică, iar consumul total al țării este acoperit la nivel de cca 40 la sută cu energie electrică autohtonă și doar 60% – de import.
Vizitînd întreprinderea "Cariera de granit și pietriș Soroca", Premierul Vasile Tarlev a fost informat de către directorul actual al întreprinderii, că în perioada 1995–2007, aceasta a trecut printr-o perioadă de stagnare și distrugere (au fost acumulate datorii, restanțe la salarii, a fost disponibilizat personalul întreprinderii, 85% din utilaj a fost defectat), iar actualmente, după ce prin decizia de judecată statul și-a recuperat 60 la sută din acțiuni, la întreprindere au demarat procesele de revitalizare (au fost repuse în funcțiune circa 38% din capacitățile de producere, a fost elaborat un plan de reanimare și un grafic de achitare a datoriilor, au fost lichidate restanțele la salarii, activează 220 de muncitori care au un salariu mediu de 2500 lei). Vasile Tarlev și-a exprimat regretul că una dintre cele mai prospere întreprinderi din Moldova a ajuns într-o stare dezastruoasă și a dispus persoanelor responsabile să întreprindă măsurile necesare ca anul 2008 să fie unul de cotitură în istoria întreprinderii. Șeful Executivului a solicitat de la conducerea întreprinderii reangajarea muncitorilor disponibilizați anterior, crearea noilor locuri de muncă, modernizarea întreprinderii. Recent, ex-proprietarii întreprinderii în cauză au declarat că au fost desproprietăriți abuziv de autorități și vor apela la CEDO.
3.1. Decrete
Președintele Republicii Moldova a semnat decrete privind conferirea ordinului "Gloria Muncii" unor personalități din țară:
Artistul Gheorghe Urschi a fost decorat cu "Ordinul Republicii".
Cu medialia "Meritul Civic" au fost decorați:
Ex-directorul SIS Ion Ursu a fost numit Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Elenă.
Prin două decrete prezidențiale a fost acordată sau aprobată redobîndirea cetățeniei Republicii Moldova de către 11 persoane. Prin alte două decrete ale șefului statului, a fost aprobată renunțarea la cetățenia Republicii Moldova de către 275 persoane.
3.2. Ședințe. Decizii. Declarații
Participare la ședința consiliilor colegiale
Președintele Republicii Moldova a participat la ședința Consiliului Colegial al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), în cadrul căruia a apreciat pozitiv activitatea instituției pentru anul 2007. Vladimir Voronin a menționat că, în condițiile Legii privind statutul ofițerului de informații și securitate, adoptate recent, se impune optimizarea și eficientizarea activității subdiviziunilor SIS. În același timp, este necesară intensificarea activități SIS în vederea anticipării acțiunilor de subminare a regimului constituțional și statalității Republicii Moldova, prin contracararea finanțărilor ilicite ale partidelor politice și a mass-media, inclusiv din resurse din afara țării. În această activitate SIS nu trebuie să se implice în procesele politice, ci să-și exercite atribuțiile în strictă conformitate cu legislația în vigoare. Printre prioritățile din activitatea SIS, stabilite de șeful statului, se numără: – monitorizarea evoluției evenimentelor din sistemul financiar-bancar; – contracararea abuzurilor și ilegalităților în sfera repartizări și utilizării banilor publici; – intensificarea acțiunilor în direcția asigurării securității informaționale a țării și prevenirii terorismului; – contribuție la dezvoltarea și modernizarea continuă a Republicii Moldova, la reglementarea definitivă a conflictului transnistrean și avansarea pe calea integrării europene.
La ședința Consiliului Colegial al Ministerului Culturii și Turismului au fost făcute bilanțurile activității în anul 2007 și trasate sarcinile pentru 2008. Președintele țării, care a participat pentru prima dată la o astfel de ședință a Colegiului MCT, a dat apreciere înaltă activității instituțiilor subordonate. Vladimir Voronin a mai remarcat: actuala Lege a culturii este depășită și necesită perfecționare; organigrama MCT este imperfectă, nu acoperă varietatea segmentelor sferei culturii; Guvernul trebuie să elaboreze o politică integrată, pe un termen de 10 ani, în domeniul culturii (obiective ale politicii naționale în domeniul culturii ar putea fi: susținerea creativității, sporirea accesului la valorile culturale, dezvoltarea identității culturale, promovarea dialogului intercultural și a diversității expresiei culturale); este necesară o conlucrare mai strînsă cu organele administrației publice locale, cu direcțiile raionale de cultură, în scopul sporirii accesului populației din mediul rural la valorile culturale; necesitatea elaborării unei pagini Web multilingvistice a MCT; continuarea informatizării bibliotecilor, promovării unei "noi filozofii" în deservirea cititorilor. În contextul "Anului Tineretului", șeful statului s-a referit la problema selectării și promovării tinerilor talente și în acest sens, a fost apreciată activitatea desfășurată în cadrul proiectului național "Caravela Culturii" sub conducerea interpretei Lenuța Burghilă.
La ședința comună a Consiliilor Colegiale ale Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenției "Apele Moldovei" a fost examinată realizarea Programului de reabilitare și extindere a rețelelor de irigare în Republica Moldova pentru anii 2008–2025. Audiind rapoartele prezentate, Vladimir Voronin a evidențiat unele probleme care necesită a fi soluționate: atenția principală urmează a fi acordată reabilitării celor 125 mii ha de rețele de irigare existente; construcției a 58 mii ha de rețele de irigare noi, extinderii suprafețelor de irigare din sursele locale de apă (așa-numită "irigare mică"); reexaminarea rezultatelor inventarierii sistemelor de irigare și a stațiilor de pompare; determinarea sistemelor de irigare și stațiilor de pompare, care por fi restabilite cu cheltuieli mici, și reabilitării cît mai rapide a acestora; urgentarea creării Stațiunilor tehnologice pentru irigare; crearea în teritorii a asociațiilor utilizatorilor de organizarea unui sistem eficient de pregătire și perfecționare a cadrelor din domeniul respectiv. Șeful statului a cerut elaborarea și prezentarea spre aprobare Guvernului a unui plan pe următorii 2–3 ani cu privire la executarea lucrărilor legate de implementarea primei etape a Programului de reabilitare și extindere a rețelelor de irigare.
Vizite de lucru
La 2 ianuarie, Președintele Republicii Moldova a efectuat o vizită de lucru la SA "Franzeluța", motivația oficială fiind: problemele asigurării cu pîine în contextul anului agricol dificil 2007 și consumul sporit al produselor de panificație în perioada sărbătorilor de iarnă. Vladimir Voronin a reiterat însemnătatea atribuită de către autoritățile statului problemei aprovizionării populației cu pîine la prețuri accesibile, menționînd faptul că, în pofida dificultăților create de seceta extremă din anul 2007, au fost identificate posibilități în vederea asigurării țării cu necesarul de cereale și de făină.
Vizite în străinătate
Discurs în fața corpului diplomatic
În alocuțiunea rotită la recepția pentru reprezentanții corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova, Vladimir Voronin a punctat cîteva aspecte de politică internă și externă:
Sarcinile pentru 2008 vor fi:
1. Inflația și prețurile
Pe termen lung, inflația rămîne o problemă în Moldova…
Pentru anul 2007 rata inflației înregistrată în Moldova a fost de 13,1% (peste nivelul prognozei guvernamentale de 10%) și rămîne principalul motiv de îngrijorare pentru economie și în 2008. Pe motivul unor factori interni, cît și externi, ținta de inflație stabilită de Guvern și BNM pentru 2008, de 9% plus sau minus 1%, ar putea fi ratată chiar dacă banca centrală ar urca rata dobînzii de bază. Totodată o creștere a dobînzii de referință a BNM ar putea afecta performanțele economice ale companiilor, prin majorarea costurilor de creditare. În plus, o înăsprire a dobînzii și a condițiilor pe piața monetară nu va lăsa băncile comerciale indiferente, care în pofida concurenței nu vor ezita să urce costurile de creditare. Respectiv, efectele asupra economiei în ansamblu nu vor fi tocmai cele mai bune.
Sînt anticipate posibile creșteri ale prețurilor volatile (produse alimentare, combustibili, tarife și servicii prestate populației) în lunile următoare, ceea ce va determina o creștere puternică a ratei inflației anuale. Totuși, considerăm că nu e vina Băncii Naționale în perpetuarea inflației, pentru că avem pe de-o parte creșterea unor prețuri de consum curent, pentru care cererea este inelastică, iar pe de altă parte evoluția cursului de schimb. În același timp, banca centrală poate să negocieze cu guvernul cîteva soluții, prețuri administrate de exemplu, care ar putea să ajute inflația pe termen scurt. Însă pe termen lung, inflația rămîne o problemă în Moldova, deoarece presiunile inflaționiste cresc peste potențial. Volens-nolens BNM va trebui să se gîndească serios asupra înăspririi condițiilor de creditare, deoarece expansiunea creditelor cu grad înalt de risc din ultima perioadă ar putea dăuna politicilor de țintire a inflației pe viitor.
Figura 1. Dinamica creșterii economice și ratei inflației, valori anuale în %
Sursa: BNM, indicatorii macroeconomici
Totodată, politica bugetară trebuie să rămînă prudentă pentru a sprijini eforturile de reducere a inflației. Ținta deficitului bugetar pentru 2008, de 0,5% din PIB este adecvată însă nu știm pe cît de realistă din moment ce bugetul a fost constrîns ca urmare a reducerii impozitelor pe venitul persoanelor juridice și fizice. Prioritățile la capitolul de cheltuieli vor trebui redirecționate de la cheltuieli curente spre investiții productive. Rolul politicii bugetare este limitat în mare parte din cauza veniturilor mici din activitatea de producție și necesităților mari de dezvoltare a țării. În același timp, abilitatea politicii monetare de a compensa impactul afluxurilor puternice de capital și a asigura reducerea inflației este parțial limitată de canalele slabe de transmisie și de piața financiară insuficient dezvoltată.
2. Sistemul financiar-bancar
În 2007 activele bancare au atins un nivel de 2,83 miliarde USD…
Activele totale ale sistemului bancar pentru 2007 au constituit cca 32 miliarde lei (2,83 miliarde USD), fiind în creștere cu 68% (!) față de 2006. Majorarea activelor băncilor comerciale a determinată în particular de creșterea portofoliului de credite și a soldului depozitelor atrase de la populație, dar și de creșterea în continuare a cotei investițiilor străine în capitalul băncilor. Pe parcursul anului 2007 soldul depozitelor atrase de bănci a înregistrat o creștere de peste 63%. Dobînzile la credite și depozite au rămas stabile în pofida tendințelor inflaționiste, majorării ratei de baza și cererii de împrumuturi, în particular din partea populației. Rata medie la credite a crescut de la 18,7% în ianuarie pînă la 19,2% în decembrie. În același timp, dobînzile la creditele în valută s-au redus de la 11,1% pînă la 10,8%.
Cota investițiilor străine în capitalul băncilor locale a atins peste 65%. Deși investițiile de peste hotare a atins o cotă record, creșterea a fost mai mică comparativ cu anul precedent cînd aceasta a constituit 12%. Creșterea cotei investițiilor străine în capitalul băncilor din Moldova în anul 2007 s-a produs în special în urma majorării pînă la 95% a cotei grupului francez Societe Generale în capitalul acționar al Mobiasbanca, investirea venitului obținut de către ExImBank în dezvoltarea băncii precum și ca urmare a procurării a 25% din acțiunile FinComBank de către compania de investiții Horizon Capital.
Sectorul financiar este încă insuficient dezvoltat…
O misiune comună a FMI și Băncii Mondiale de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP) din 2007 a arătat ca sectorul bancar s-a dovedit a fi foarte rezistent la valul de șocuri externe, însă rămîne în urma altor sisteme similare în ceea ce privește gestionarea economiilor. Activele totale și creditele către sectorul privat s-au dublat începînd cu anul 2001 însă cota sectorului financiar în economie, care reprezintă 54% și 51% respectiv din PIB este încă mică comparativ cu țările mai dezvoltate din regiune Figura 2. Este interesant faptul că doar cca 10% din gospodăriile casnice din zona rurală au acces la conturi bancare. În altă ordine de idei, FMI a specificat că reformele structurale cheie orientate spre îmbunătățirea infrastructurii financiare și cadrului bugetar, convenit anterior în cadrul programului PRGF, au fost realizate.
Figura 2. Ponderea activelor bancare în PIB: comparații regionale
Sursa: Economist Intelligence Unit
3. Poziția financiară externă a țării
Rezervele valutare ale BNM se estimează la 33% din PIB…
În 2007 rezervele valutare ale Băncii Naționale au înregistrat o creștere de 72%, pînă la 1,33 miliarde USD, ceea ce constituie 33% din PIB (2007). Acestea au fixat un record absolut după volumul și ritmul de creștere. Majorarea impunătoare a rezervelor a fost generată de intervențiile de băncii centrale rezultate din achiziționarea lichidității excesive de valută de pe piață valutară locală, determinate de intrările importante de valută străină de peste hotare. În conformitate cu metodologia aprobată în august 2005, la calcularea rezervelor sunt vizate și rezervele obligatorii ale întregului sistem bancar și banii din contul directoratului liniilor de credit al Ministerului Finanțelor. Bineînțeles că valoarea rezervelor este relativ mare, însă nu știm pe cît de suficientă pînă la urmă, pentru ca Guvernul să facă față unor eventuale șocuri financiare sau valutare, în special din exterior. Mai mult ca atît, dacă am recurge la o comparație a acestui indicator cu cele din alte state din regiune, apoi rezervele valutare ale Moldovei sunt foarte mici. În plus, acestea sînt total incomparabile cu rezervele valutare ale celor mai așezate din punct de vedere economic state față de ponderea lor în PIB. Spre exemplu, Japonia are o rezervă valutară cît SUA și Europa la un loc.
Totuși, trebuie să avem în vedere că o parte din bani provin de la modificarea rezervelor minime în valută constituite de băncile comerciale, bani care de fapt nu sînt ai statului. Tocmai din cauza asta se numesc rezerve, în caz că o bancă dă faliment, să aibă bani să dea înapoi populației. Este cert că rezervele valutare au crescut fulminant în ultima perioada datorită fluxurilor masive de valuta de peste hotare. Însă atît timp cît economia țării încă nu poate asimila excesul de valută, BNM este somată să-l cumpere pentru a nu permite aprecierea puternică a leului, tendință periculoasă într-o economie vulnerabilă la tot ceea ce se întîmplă în exterior. Totodată, se știe că datoria externă totală a Republicii Moldova constituie peste 3 miliarde USD. Datoria externă de stat și garantată de stat constituie peste 931 milioane USD, iar datoria privată negarantată – 2,1 miliarde USD. În structura datoriei externe a țării, cota angajamentelor agenților economici reprezentă peste 43%, a sectorului guvernamental – 25%. Angajamentele externe pe termen scurt însumau peste 1,1 miliarde USD (37,5% din datoria totală).
Figura 3. Evoluția rezervelor valutare ale BNM, milioane USD
Sursa: Datele BNM
Perspectivele soluționării conflictului Transnistrean în 2008
În discursul tradițional de început de an din fața ambasadorilor străini acreditați în Republica Moldova, Președintele Vladimir Voronin a menționat că în 2007 a avut loc "apropierea la maximum a pozițiilor tuturor participanților la procesul de negocieri în problema reglementării transnistrene…Federația Rusă, Statele Unite, Uniunea Europeană, OSCE și Ucraina pornesc de la ideea că acest conflict cronicizat nu poate fi soluționat decît pe baza suveranității și integrității teritoriale a Moldovei… Reglementarea transnistreană este un proces în care țările și mediatorii investesc nu atît așteptările lor politice, cît așteptările lor morale, ideile lor cele mai bune privind unificarea echitabilă a țării…Moldova, ca țară neutră, capătă tot mai mult și mai mult conturul unui spațiu confortabil pentru înțelegerea reciprocă și dialogul interesat al marilor puteri… În relațiile cu Transnistria noi urmăm același principiu, principiul deschiderii care, în forma sa desfășurată, și-a găsit expresia în programul făcut deja public al dezvoltării măsurilor de încredere între Chișinău și Tiraspol. Această cale deja nu mai are alternativă… Vom depune eforturi maxime pentru ca în următorul Parlament al Republicii Moldova, care se va întruni în anul jubiliar, anul aniversării a 650 de ani de la întemeierea statului moldovenesc, să fie reprezentați și compatrioții noștri din Transnistria, ca locuitorii regiunii să poată să se încadreze efectiv în munca de edificare a unei Moldove moderne, europene".
Afirmațiile Președintelui Voronin se corelează cu informațiile difuzate de ziarul moscovit "Kommersant", care, anticipînd întîlnirea președinților Vladimir Voronin și Vladimir Putin din 22 ianuarie 2008, afirmă că în cadrul întîlnirii ar putea fi discutate principiile de soluționare a conflictului transnistrean. Anterior fusese răspîndite informații potrivit cărora autoritățile moldovenești ar accepta să recunoască proprietățile Federații Ruse în Transnistria, să asigure garantarea neutralității permanente a Republicii Moldova și să garanteze interesele businessului rus în domeniile strategice ale economii moldovenești, în schimbul suportului Moscovei în găsirea cît mai grabnică a unei soluții pentru statutul juridic al Transnistriei, astfel ca cetățenii regiunii să participe în parlamentarele din 2009. Această formulă ar permite Președintelui Voronin să se aleagă cu laurii integratorului țării, iar Președintelui Putin – cu cei de pacificator inedit, mai cu seamă pe fundalul situației din Kosovo. După întîlnirea șefilor statelor n-a fost însă difuzată nici o informație, care ar sugera că s-a ajuns la vreo înțelegere. Mai mult, imediat după vizita Președintelui Voronin la Moscova, autoritățile ruse, fără a cere permisiunea celor moldovene, și-au anunțat intenția deschiderii a 23 secții de votarea în Transnistria pentru alegerile prezidențiale din 2 martie 2008. Oricum, se poate vorbi de un anumit succes al Președintelui Voronin o dată ce numărul secțiilor rusești de votare pe teritoriul Republicii Moldova a fost micșorat de la 24, cîte au fost la alegerile parlamentare din 2 decembrie 2007, la 23, cîte urmează a fi deschise pentru scrutinul prezidențial din 2 martie 2008.
Ceva mai devreme, într-un interviu pentru agenția "Basa-press", și ministrul Reintegrării Vasile Șova a specificat, că anul 2007 a fost "anul investițiilor în reglementarea transnistreană…Moldova a întreprins măsuri unilaterale în vederea întăririi încrederii și securității… S-a reușit atingerea consensului mediatorilor și observatorilor procesului de negocieri în vederea determinării statutului juridic al regiunii transnistrene cu respectarea suveranității și unității teritoriale a Republicii Moldova".
Pe de altă parte, la 14 ianuarie 2008, liderul transnistrean Igor Smirnov s-a întreținut cu ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Valerii Kuzimin, constatînd că ultimele inițiative ale Președintelui Voronin nu conțin nimic nou, fiind o reiterare a unor înțelegeri din anii precedenți, pe care autoritățile moldovenești au refuzat să le implementeze. Smirnov a insistat asupra necesității garanțiilor pentru mișcarea liberă a mărfurilor, cetățenilor și unităților de transport, precum și asupra activității în cadrul așa-zisului "protocol Jucov-Smirnov", care prevede ajutorarea Transnistriei și integrarea ei în spațiul rusesc.
Drepturile omului în Transnistria
Împuternicitul pentru drepturile omului din Transnistria, Vasilii Kalico, a făcut un bilanț pentru anul trecut. Potrivit acestuia, în 2007 i-au fost adresate peste 5 mii de plîngeri.
În torentul de cifre despre respectarea drepturilor omului în Transnistria nu a fost loc însă pentru cazul tînărului Anatolii Mospan, care a murit la 2 ianuarie 2008, la foarte puțin timp după ce a fost înrolat în armata transnistreană. Ministerul apărării transnistrean a emis o declarație privind "inadmisibilitatea răspîndirii insinuațiilor privind moartea ostașului Anatolii Mospan". În declarație se afirmă că acesta ar fi murit subit din cauza unui stop cardiac. Pe de altă parte, ziarul "Jurnal de Chișinău" a publicat un articol intitulat "Ucis în bătăi la Tiraspol" în care apropiații defunctului afirmă că corpul acestuia poartă urmele unor violențe, care ar fi putut cauza decesul. Autoritățile transnistrene au stopat investigațiile, iar cele moldovene au fost somate de către organizații specializate în apărarea drepturilor omului să se autosesizeze în vederea investigării cazului.
Probleme demografice și sociale
În conformitate cu "Anuarul statistic" al Transnistriei, numărul locuitorilor din regiune a fost de 540,6 mii în 2006, în descreștere semnificativă față de anul 2002, cînd numărul locuitorilor era de 633,6 mii. Numărul pensionarilor este de 133 mii, ceea ce reprezintă aproximativ 24%, iar numărul copiilor – 111 mii (~20%). În același timp, în penitenciarele din Transnistria sînt deținuți aproximativ 3 mii de condamnați (pentru comparație în Republica Moldova – 9 mii, raportînd la numărul de locuitori – aproximativ de două ori mai puțini).
Datele invocate mai sus se corelează strîns cu cele privind deficitul tot mai pronunțat al forței de muncă. Cauza este – remunerarea relativ proastă a muncii. Media salariului lunar al muncitorilor din domeniul construcțiilor este de aproximativ $250 (indemnizația pentru șomaj este de aproximativ $15), iar cea a muncitorilor calificați – aproximativ $300. În Ucraina, muncitorii respectivi pot primi de două ori mai mult. Gravitatea problemei poate fi înțeleasă, dacă se ia în considerație că domeniul construcțiilor este unul în care se înregistrează cea mai importantă creștere (în Tiraspol prețul mediu pentru un metru patrat de spațiu locativ variază în limitele a $400–500, pentru comparație, în Chișinău – $700–800). Statisticile arată că 80% din locurile vacante revin pe seama constructorilor, lăcătușilor, frezerilor și șoferilor.
Începînd cu 1 ianuarie 2008, în Transnistria prețurile au fost majorate: la produsele lactate cu 10%; la produsele de panificație – 25%; la energie electrică – 11%; la gaze - 14%; la apă – 125%. În aceste circumstanțe, începînd cu luna ianuarie, pensionarilor din regiune au început să li se plătească îndemnizații lunare în mărime de aproximativ $10 din cele $27,2 transferate de către Federația Rusă Transnistriei în calitate de ajutor umanitar. Suma ajutorului umanitar a reprezentat un subiect al luptei propagandistice dintre legislativ și administrația de la Tiraspol, în sensul – sub cine a fost acordat ajutorul, Smirnov sau Șevciuc.
Evoluțiile economice
Începînd cu luna ianuarie 2008, în regiunea transnistreană a fost majorată substanțial (cu 60%) taxa pentru activitatea în baza patentei de întreprinzător în cele 58 domenii practicabile.
Întîmpină greutăți și Uzina Metalurgică din Rîbnița, principalul furnizor de venituri în bugetul Transnistriei, chiar dacă și-a supraîmplinit planul de producere în 2007. Principalele probleme ale întreprinderii au fost legate de refuzul de a importa fier uzat din Ucraina pe motiv că aceasta din urmă a stabilit o taxă vamală de 30 Euro pentru o tonă. În prezent, principalii furnizori de fier uzat sînt Rusia și Kazahstanul.
Potrivit oficialilor transnistreni, agenții economici din regiune suportă pierderi anuale de $17 milioane din cauza ocolișurilor de pe urma blocării începînd cu 2004 a porțiunii transnistrene a căii ferate de către autoritățile moldave. Cele mai mari pierderi le suportă Uzina Metalurgică din Rîbnița. Pierderile totale ale Transnistriei, legate inclusiv de impunerea controlului vamal din parte Moldovei, s-ar cifra la $35 milioane. În acest context, la 21 ianuarie 2008, Reprezentantul Special al UE în Moldova, Kalman Mizsei, s-a întreținut cu șeful diplomației de la Tiraspol, Valerii Lițcai, care a indicat că una din pidicile pentru reluarea procesului de negocieri în format "5+2" ține de presiunile pe care Republica Moldova le exercită asupra Transnistriei.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Reintegrării, activitatea comercială externă a Transnistriei nu întîmpină piedici. Astfel, în perioada ianuarie – decembrie 2007:
Vizita Președintelui în Exercițiu al OSCE în Republica Moldova
Pe 16–17 ianuarie 2008, Republica Moldova a fost vizitată de către dl. Ilkka Kanerva, ministrul Afacerilor Externe al Finlandei, țară care deține președinția OSCE. În cadrul întîlnirilor cu oficialii moldoveni au fost discutate "evoluțiile de ultima oră în procesul de reglementare transnistreană, părțile exprimînd viziuni comune asupra perspectivelor soluționării definitive a conflictului". Președintele OSCE a susținut: "necesitatea activizării eforturilor tuturor participanților la procesul de negocieri în vederea impulsionării procesului de reglementare a conflictului transnistrean; inițiativele Președintelui Vladimir Voronin cu privire la întărirea încrederii și securității între cele două maluri ale Nistrului; activitatea Misiunii UE de asistență la frontiera moldo-ucraineană". Ilkka Kanerva s-a întreținut la Tiraspol și cu liderii transnistreni, care l-au "familiarizat cu desfășurarea procesului de negocieri, începînd cu 1992", insistînd asupra egalității în procesul de negocieri a părților implicate în conflict. Liderul transnistrean Igor Smirnov și-a exprimat opinia, potrivit căreia, nu se poate ca OSCE să se ocupe de reglementarea conflictului de la caz la caz. În consecință, Ilkka Kanerva a promis să-l numească pe diplomatul finlandez, Heikki Talvitie, în calitate de Reprezentant special al OSCE pentru problema transnistreană, astfel ca acesta să se ocupe de deblocarea procesului de negocieri.
Competiția politică dintre Șevciuc și Smirnov
Sovietul suprem de la Tiraspol a început examinarea proiectului de legii privind președintele și vice-președintele Transnistriei. Motivația este că adoptarea unei astfel de legi e prevăzută de constituția transnistreană. Sare în ochi faptul, că proiectul menționat a apărut în perioada cînd relațiile dintre speakerul transnistrean Evgheniy Șevciuc și președintele Igor Smirnov s-au deteriorat și mai circulă și zvonuri răspîndite de publicația moscovită Kommersant, privind pregătirea eventualei retrageri a lui Smirnov din Transnistria, pe care ar fi pregătit-o autoritățile Federației Ruse, care ar urma să trimită la Tiraspol o delegație care să-l convingă pe Smirnov în acest sens. Proiectul menționat a fost plasat în contextul elaborării la sfîrșitul anului trecut a proiectelor privind "serviciul public" și "statutul funcționarilor publici". În același context, prezintă interes intențiile de remaniere din cadrul structurilor de forțe. Un activism pronunțat se face vizibil în cazul vicepreședintelui transnistrean, care este și secretar al consiliului de securitate, Alexandr Koroliov. Acesta intenționează să extindă împuternicirile structurilor de menținere a ordinii publice și a trupelor de grăniceri, pentru a le abilită cu dreptul de a efectua rețineri și arestări.
Toate aceste inovații se manifestă în contextul scandalului legat de modalitățile în care administrația lui Smirnov a vîndut (privatizat) pentru $29 milioane Centrala Electrică de la Cuciurgan, a cărei cost real este estimat la $1,2 miliarde. În timpul recentei vizite la Moscova, fiind întrebat de revista Kommersant despre investigarea "dispariției" a $1,6 miliarde, cît constituie datoria Transnistriei față de GAZPROM pentru gaze, Șevciuc a răspuns că lucrurile încă nu s-au limpezit și că așteaptă materialele organelor abilitate cu investigarea. Acum un an Șefciuc a acuzat "familia Smirnov" de utilizarea frauduloasă a banilor acumulați prin intermediul GAZPROMBANK din Transnsitria, la cîrma căruia se află nora și fiul lui Smirnov. Se presupune că Igor Smirnov ar fi ieșit din grațiile Kremlinului tocmai din cauza "disparițeii" banilor GAZPROM-ului.
Evoluțiile din Comisia Unificată de Control (CUC)
În cadrul ședinței CUC din 24 ianuarie 2008, s-a decis revenirea contingentului de pacificatori din partea Republicii Moldova sub comandamentul militar unificat. Conform presei transnistrene, începînd cu 11 ianuarie, pacificatorii moldoveni au refuzat să se supună comandamentului unificat. Problema urma să fie soluționată printr-o adresare către reprezentanții ministerelor apărării a Republicii Moldova și Rusiei. Copreședintele CUC din partea Rusiei, Victor Șanin, a acuzat autoritățile moldovene de intenția de a submina mecanismul de pacificare. În context, s-a menționat că acțiunile autorităților moldovenești se înscriu în intenția anunțată de a scoate punctele de control și structurile de forțe din zona de securitate, pentru a-și demonstra intenția de fortificare a măsurilor de încredere reciprocă, care nu ar fi decît acțiuni de PR.
La 23 ianuarie 2008, printr-un decret semnat de Smirnov a fost retras din CUC copreședintele din partea Transnistriei – Alexandr Porojan. În locul lui Porojan a fost numit Oleg Beleacov. Observatorii locali au legat această mișcare de luptele intestine ale elitei transnistrene.
Surse: http://www.olvia.idknet.com, www.nr2.ru, www.kommersant.ru
Integrare europeană
Vizita Președintelui Vladimir Voronin la Bruxelles
Pe 14 ianuarie 2008, Președintele Vladimir Voronin a întreprins o vizită oficială la Bruxelles. Principala întrevedere a Președintelui moldovean de pe agenda vizitei sale a fost cea cu Președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Potrivit unor funcționari ai Comisiei, întrevederea lui Vladimir Voronin cu José Manuel Barroso a avut mai curînd un caracter protocolar. Întrucît Președintele Comisiei Europene nu s-a putut întîlni cu Președintele moldovean în timpul vizitei ultimului la Bruxelles în perioada 5–6 decembrie 2007, întîlnirea celor doi a fost amînată pentru începutul lunii ianuarie 2008.
Înaintea plecării la Bruxelles, Președintele Voronin a declarat pentru presă că "Moldova […] nu va prelungi perioada de implementare a [PAUEM] după luna februarie 2008, cînd expiră termenul" și a dat de înțeles că la Bruxelles va discuta despre posibilitățile de lansare a negocierilor asupra unei noi relații contractuale dintre Moldova și UE.
Convingerea Președintelui Voronin că pentru Moldova se va contura perspectiva trecerii la un alt tip de relație contractuală cu UE care să urmeze după februarie 2008, cînd expiră termenul prevăzut pentru implementarea PAUEM, s-a dovedit a fi exagerată. José Manuel Barroso a reconfirmat propunerea Comisiei Europene din 5 decembrie, făcută prin intermediul Comunicării O Politică Europeană de Vecinătate Viguroasă, de prelungire a termenului de implementare a PAUEM. În pofida realizărilor Moldovei în implementarea PAUEM, subliniate de Barroso la conferința de presă de după întrevederea sa cu Vladimir Voronin, oficialul european a conchis că PAUEM rămîne valabil ca instrument de cooperare a UE cu Moldova pînă la valorificarea deplină a potențialului acestui document.
Reuniunea Troicii COPS UE-Moldova
La 16 ianuarie curent, la Bruxelles a avut loc Reuniunea Troicii Comitetului pentru Politică și Securitate (COPS) UE-Moldova. Discuțiile dintre părți au vizat, în general, problematica transnistreană: propunerile Președintelui Voronin de consolidare a încrederii dintre Chișinău și Tiraspol; disponibilitatea UE de a acorda în acest sens Moldovei asistență sub formă de expertiză și sprijin financiar; activitatea EUBAM etc.
Preferințe Comerciale Autonome
La 21 ianuarie, Consiliul UE a dat curs propunerii Comisiei Europene de acordare a Preferințelor Comerciale Autonome (PCA) pentru Moldova. PCA este un sistem mai avantajos decît GSP+, în sensul că extinde pînă la 12 mii numărul tipurilor de produse care vor putea fi exportate fără taxe și cote de către Moldova pe piața UE. Se așteaptă că noul regim de comerț va intra în vigoare începînd cu 1 martie 2008.
Reuniunea a IV-a a Subcomitetului de Cooperare UE-Moldova nr. 2 "Economie, Finanțe, Statistică"
A IV-a Reuniune a Subcomitetului de Cooperare UE-Moldova nr. 2 "Economie, Finanțe, Statistică" și-a ținut lucrările pe 23 ianuarie, la Bruxelles. În cadrul reuniunii, a fost evaluată realizarea PAUEM și abordate un șir de chestiuni legate de situația economică din Moldova. Printre subiectele discutate se numără: gestionarea finanțelor publice, reforma regulatorie, Strategia Națională de Dezvoltare pentru anii 2008–2011. În contextul discuțiilor despre reforma regulatorie, reprezentanții UE de la reuniune au atras atenția asupra necesității instituirii unui mecanism transparent de examinare și elaborare a actelor normative în domeniul reglementării activității de întreprinzător.
Priorități pentru 2008
În cadrul întîlnirii, din 25 ianuarie, cu reprezentanții corpului diplomatic acreditat în Moldova Președintele Vladimir Voronin a declarat că perfecționarea justiției, consolidarea drepturilor omului și a garanțiilor sociale urmează a fi prioritățile Moldovei în 2008 în procesul integrării europene.
Totodată, în cadrul unei reuniuni similare convocate cu o zi mai devreme de ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Stratan, acesta a subliniat că printre prioritățile Moldovei în dialogul său cu UE din 2008 se numără: realizarea deplină a PAUEM; demararea negocierilor asupra unui nou document de cooperare cu UE; implementarea acordurilor de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie, precum și valorificarea PCA.
Aceste priorități au fost confirmate, în mare parte, și de Comisia Națională pentru Integrare Europeană (CNIE), în ședința sa din 25 ianuarie. Pe lîngă prioritățile sus-menționate, CNIE a adăugat: diversificarea dialogului politic cu UE, dezvoltarea cooperării în domeniile justiției, comerțului, migrației; participarea la programele comunitare; armonizarea legislației; atragerii altor state europene în activitatea Centrului Comun de vize (CCV).
Cooperare bilaterală
Republica Moldova – România
Relațiile moldo-române, în perioada vizată de această ediție a jurnalului Guvernare și Democrație în Moldova, au plătit tribut confruntărilor anterioare dintre Chișinău și București. Într-un spirit deloc european, în debutul lunii ianuarie preoți de origine română, slujitori în biserici din subordinea Mitropoliei Basarabiei, supusă canonic Patriarhiei Române, au fost forțați să părăsească Republica Moldova. Motivul gestului față de acești slujitori ai bisericii a fost încălcarea regimului de ședere în Republica Moldova. Întrucît gestul s-a produs în ianuarie, adică după intrarea în vigoare a Acordului de readmisie încheiat între Moldova și UE, există temei să fie presupusă încălcarea de către autoritățile moldovene a prevederilor acestui acord.
Apoi în cadrul întîlnirii sale cu Patriarhul rus Alexi al II-lea, din 22 ianuarie curent, Președintele Voronin a reluat acuzațiile la adresa României precum că aceasta ar promova o politică agresivă împotriva Moldovei. Șeful statului moldovean a spus în context că Moldova se va opune cu toate forțele acestei "agresiuni". Declarații similare au fost făcute și în cadrul unui interviu amplu pe care Președintele Voronin l-a acordat publicației de limbă rusă Kishinevskii Obozrevateli[1]. Cîteva dintre acestea se cer remarcate:
La acestea, s-au adăugat acuzații noi la adresa unor oficiali români din cadrul Ministerului Justiției de la București care ar fi facilitat contra bani redobîndirea cetățeniei române pentru un grup numeros de cetățeni moldoveni. Acuzațiile au fost lansate în urma unei investigații desfășurate de MAI de la Chișinău.
Pe de altă parte, autoritățile române au reafirmat că relația cu Republica Moldova rămîne a fi o prioritate a politicii externe a României și în 2008. Președintele român Traian Băsescu și-a exprimat speranța, în fața reprezentanților corpului diplomatic acreditat în România, că partenerii europeni ai României vor sprijini oferirea pentru Republica Moldova a unei perspective similare acordate Balcanilor de Vest.
Republica Moldova – Rusia
Pe 22 ianuarie curent, Președintele Vladimir Voronin s-a aflat într-o vizită oficială la Moscova. În capitala Rusiei, Voronin s-a întîlnit cu Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și cu Patriarhul rus, Alexi al II-lea.
Despre conținutul întîlnirii avute cu Președintele Rusiei se știe foarte puțin. Serviciul de presă al Președinției moldovene a fost foarte laconic în ce privește reflectarea discuțiilor purtate de Președinți. Ceea ce se cunoaște este că în cadrul întîlnirii a fost abordat "întreg spectrul de chestiuni din relațiile bilaterale" și se poate presupune că de o atenție aparte a beneficiat problematica transnistreană, deși comunicatul oficial din partea serviciului de presă al Președinției moldovene nu face nicio referința directă la aceasta.
În urma întrevederii dintre ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Stratan, cu ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Valeri Kuzmin, se mai poate presupune că întrevederea Președinților moldovean și rus la Moscova s-a soldat cu anumite înțelegeri, care în opinia MAEIE de la Chișinău ar fi în măsură "să impulsioneze cooperarea dintre cele două state în cele mai diverse domenii." Potrivit serviciului de presă al MAEIE, șeful diplomației moldovene și ambasadorul rus s-au întîlnit pentru a trece în revistă sarcinile care revin ambelor Părți pentru realizarea "înțelegerilor celor doi Președinți", în special în domeniile comercial-eonomic și social-umanitar.
În cadrul întîlnirii cu Patriarhul rus, lui Vladimir Voronin i-a fost decernat un premiu "Pentru activitatea remarcabilă de consolidare a unității popoarelor ortodoxe" din partea Fondului Internațional al Unității Popoarelor Ortodoxe.
Republica Moldova – Italia
La 29 ianuarie curent, în Bolonia a avut loc inaugurarea unui Consulat General al Republicii Moldova. Deschiderea Consulatului are drept scop facilitarea dialogului cu cetățenii moldoveni aflați la muncă în Italia și prestarea de servicii consulare. În calitate de Consul General a fost numit Gheorghe Munteanu.
Inaugurarea acestui Consulat a urmat vizitei de la începutul lunii ianuarie a ministrului italian de Externe, Massimo D’Alema, în Moldova. Cu acest prilej, Ministrul italian a comunicat decizia Italiei de a deschide o ambasadă în Republica Moldova pînă în luna iunie 2008 și de a mări pînă la 6500 în 2008 cota cetățenilor moldoveni care să poată obține permis legal de muncă în Italia.
La sfîrșitul întrevederii dintre șefii diplomațiilor moldoveană și italiană, Părțile au semnat o Declarație comună care reflectă dorința acestora de consolidare a relațiilor bilaterale.
Colaborare multilaterală
Republica Moldova – Consiliul Europei
Convenții
În perioada de referință, Moldova a semnat două Convenții ale Consiliului Europei (CoE): Convenția privind coproducția cinematografică și Convenția-cadru privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate.
Decizii ale CEDO
În luna ianuarie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat 5 hotărîri împotriva Moldovei, în cauzele: Bulava c. Moldovei, Ceachir c. Moldovei, Rusu c. Moldovei, Cravcenco c. Moldovei și Bălan c. Moldovei. În aceste cauze Moldova a fost condamnată pentru încălcarea drepturilor la un proces echitabil, la un recurs efectiv și la protecția proprietății. Suma despăgubirilor pe care Moldova va trebui să le plătească în aceste 5 cazuri este de 50 374 euro (~ 844 268 lei).
Pînă în prezent, CEDO a condamnat Moldova în 110 de cauze[2].
Republica Moldova – OSCE
Cu ocazia preluării de către Finlanda a Președinției OSCE pentru 2008, ministrul finlandez de Externe, Ilkka Kanerva, s-a aflat la mijlocul lunii ianuarie într-o vizită oficială în Moldova. În cadrul întîlnirilor sale de la Chișinău a fost abordată, în general, problematică transnistreană. Mai multe detalii a se vedea în compartimentul "Problema transnistreană" a ediției curente a jurnalului.
Acordul privind facilitarea eliberării vizelor: "Bere numai sindicaliștilor?!"
Igor Boțan, 30 ianuarie 2008
Începînd cu 1 ianuarie 2008 a intrat în vigoare Acordul privind facilitarea eliberării vizelor. Semnarea Acordului se numără printre cele mai importante realizări în raporturile bilaterale și în procesul de implementare a Planului de Acțiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova (PAUERM). Acordul în cauză specifică cîteva lucruri importante:
Este evident că facilitările stabilite prin Acord contrastează izbitor pe fundalul scutirii cu începere de la 1 ianuarie 2007 a cetățenilor UE de obligativitatea vizelor pentru călătoriile în Republica Moldova pe o perioadă de pînă la 90 de zile. Acest contrast vorbește de la sine despre statutele părților semnatare. De fapt, prevederile Acordului cu Republica Moldova repetă, cu unele excepții, prevederile unor acorduri similare semnate de UE cu alte state din Balcanii de Vest și Europa de Est.
Esența facilităților constă în stabilirea termenului de 10 zile calendaristice de la data depunerii cererii pentru ca oficiile consulare ale statelor membre să ia o decizie privind eliberarea vizei. Termenul poate fi redus pînă la două zile în caz de urgență justificată, putînd însă fi și prelungit pînă la 30 de zile în cazuri individuale, cînd este necesară o analiză detaliată a cererii. Acordul stabilește posibilitatea obținerii vizelor pentru intrări multiple în spațiul UE și un cuantum unic de 35 Euro pentru taxa de procesare a cererilor de viză. De această taxă, conform Articolului 6, pot fi scutiți, eventual, reprezentanții celor 15 categorii privilegiate[1].
Experiența primelor două săptămîni de după intrarea în vigoare a Acordului menționat a lăsat impresii confuze solicitanților de vize. Pe de o parte, Centrul Comun de Vize de pe lîngă ambasada Ungariei și-a însoțit reluarea activității în condițiile Acordului de o informare adecvată a solicitanților. Pe de altă parte, în activitatea consulatelor unui șir de state UE nu au intervenit nici un fel de schimbări: nu au fost măcar afișate noile reguli și cerințe suplimentare pentru solicitanți; a fost aplicată taxa pentru vize cetățenilor din categoriile desemnate drept beneficiare de facilități. Ultima remarcă pune în evidență faptul că facilitățile anunțate sînt oferite facultativ, deși din textul Acordului pare a reieși altfel.
În general, începutul aplicării practice a prevederilor Acordului a scos la iveală un șir de inconsistențe ale acestuia. În acest sens, pare nevinovată scăparea ce se referă la reprezentanții organizațiilor societății civile care, pe de o parte, sînt printre cei enumerați drept beneficiari ai regimului de facilități, iar, pe de altă parte, sînt omiși din lista celor scutiți de plata pentru viză (Articolul 6). În schimb, inconsistențele în privința oamenilor de afaceri și a jurnaliștilor chiar că nu pot fi trecute cu vederea. Astfel, pentru oamenii de afaceri și reprezentanții organizațiilor de afaceri se cere prezentarea unei "solicitări scrise din partea unei persoane juridice sau societăți-gazdă […], aprobate de Camera Înregistrării de Stat (CÎS) a Republicii Moldova"?! Aici se iscă cîteva întrebări:
Întrebările formulate nu reprezintă o simplă căutare de nod în papură. Oamenii de afaceri și funcționarii CÎS deja s-au simțit contrariați de prevederile Acordului la primele contacte de după activarea acestuia.
Cerințele față de jurnaliști de a prezenta "un certificat sau un alt document eliberat de o organizație profesională, care să demonstreze că persoana în cauză este un jurnalist calificat, precum și un document eliberat de angajatorul persoanei în cauză, care stipulează că scopul călătoriei îl reprezintă desfășurarea unei activități de natură jurnalistică", de asemenea, trezesc nedumeriri și ridică semne de întrebare:
De fapt, se pare că prevederile invocate crează, mai degrabă, condiții pentru germinarea corupției în mediile adiacente jurnalismului. Aceste nedumeriri nu pot să nu evoce pasaje din operele renumiților satirici sovietici – Ilf și Petrov, care au derîs în "Vițelul de aur" practicile sovietice de socilizare, gen – "turnăm bere numai sindicaliștilor". Probabil, n-ar trebui să ne mirăm dacă în curînd am ajunge să vedem lozinci gen – "Vize UE în regim facilitat numai pentru jurnaliști sindicaliști!".
Mulți cetățeni moldoveni ar trece ușor și cu umor peste aceste inconsistențe și inconveniențe, dacă și după intrarea în vigoare a Acordului nu ar fi păstrate practicile anterioare care aduc atingere demnității. Astfel, solicitanții de vize trebuie și în continuare să prezinte carnetele de muncă, precum și dovezi că își achită facturile pentru serviciile comunale. Deși cerințele respective nu sînt fixate în Acord, ele se aplică inclusiv cetățenilor cu o vastă istorie de călătorie în țările UE, documentele cărora au fost studiate și scanate de zeci de ori. Umilințele la care sînt supuși se justifică, probabil, prin necesitatea estimării capacității lor de subzistență. Însă condițiile suplimentare impuse le sugerează moldoveneilor și soluțiile de depășire ulterioară a impedimentelor. Cei care planifică să rămînă ilegal în spațiul UE își pot "cultiva biografia", aducîndu-și "în ordine" carnetele de muncă și achitîndu-și exemplar facturile pentru serviciile comunale. În consecință, cei care doresc să pătrundă cu orice preț în spațiul UE – o fac oricum, iar cetățenii decenți rămîn jigniți de faptul că serviciile consulare ale statelor UE le cer facturi de plată a unor servicii și carnetele de muncă, care nu sînt decît atavisme introduse încă în anii ’30 ai secolului trecut pentru controlul asupra cetățenilor din partea regimurilor totalitare. În general, e dificil a înțelege care este totuși necesitatea prezentării carnetelor de muncă, mai ales dacă legislația Moldovei prevede, de curînd, că:
În această ordine de idei, ar fi corect ca cetățenii moldoveni măcar să fie informați la ce serveșc ceriințele de prezentare a cărților de muncă pentru obținerea vizelor:
Fără răspunsuri argumentate la aceste întrebări se poate crede că cerințele invocate doar favorizează potențialul corupțional, sugerînd recurgerea la angajări formale. În plus, nu se poate exclude că aceste cerințe afectează într-o oarecare măsură protecția datelor personale și chiar viața privată a solicitanților.
La inconsistențele și procedurile umilitoare invocate mai sus se adaugă și contrastul dintre tratamentul față de simplii cetățeni moldoveni și față de cei care îi guvernează. Astfel, elitei guvernante, deținătoare de pașapoarte diplomatice[3], Acordul îi oferă regim fără vize (Articolul 10), lucru care indică că, de fapt, nu este justificată denumirea – "Acord privind facilitarea eliberării vizelor". Pentru guvernanți nu e vorba de facilitare, ci de absolvire de vize. Astfel, Acordul și-ar justifica denumirea doar dacă am admite că se estimează media aritmetică a beneficiilor de care profită elitele guvernante și a umilințelor la care sînt supuși simplii cetățeni. Dacă e așa, atunci putem constata că demnitatea unui deținător de pașaport diplomatic moldovean depășește demnitatea a aproximativ 10 mii de simpli cetățeni. Comparația nu pare deloc bizară dacă ne amintim că, de obicei, reprezentanții clasei guvernante, atunci cînd se judecă cu ziariștii, cer despăgubiri de milioane de lei pentru presupusa lezare a demnității.
În concluzie, se poate constata un adevăr amar – a fi cetățean moldovean înseamnă a genera în mod automat suspiciuni că dorești să-ți părăsești țara pentru a te stabili ilegal în UE. Din păcate, comportamentul multora din concetățenii noștri alimentează în permanență aceste suspiciuni. În acest fel, nu ne rămîne decît să-i atribuim Acordului un rol educativ pentru moldoveni, sugerîndu-le: să devină oameni decenți; să-și facă relații în spațiul UE pentru a putea primi scrisori de invitație; să-și găsească un loc de muncă bine plătit în țară, măcar în măsură să acopere achirea serviciilor comunale; sa devină buni profesioniști; să devină membri ai sindicatelor etc. Într-un cuvînt, metaforic vorbind, cei care nu vor fi demni de "bere" vor trebui, vorba renumitului personaj literar, să se "mulțumească cu cvas". Abia după ce vor însuși toate aceste lucruri, cetățenii moldoveni ar putea îndrăzni să utilizeze faimoasa exclamație: "să văd Parisul și să mor"! Pînă atunci nu ne rămîne decît să-i rugăm pe oficialii europeni și pe membrii Comitetului mixt să înceapă totuși să aplice principiul bona fide. Mai ales față de foștii diplomați moldoveni cu statut de ambasadori, precum și față de foștii miniștri, chiar ex prim-miniștri. Cu certitudine, umilințele la care au fost supuși unii dintre aceștia anul trecut se rasfrîngeau asupra Republicii Moldova ca stat, oarecum, european.
Moldova 2008: noile și vechile provocări ale economiei
Galina Șelari
Noul an 2008, conform tradiției, a început cu tragerea concluziilor pentru anul trecut. Remarcăm că, anul 2007 s-a încheiat primul ciclu de realizare a "noii politici economice" (Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei pentru anii 2004–2006 și Planul de Acțiuni Moldova-UE pentru anii 2007–2007) și a fost elaborată și adoptată Strategia Națională de Dezvoltare pentru anii 2008–2011.
În linii generale, și în 2007 activitatea Guvernului și a Băncii Naționale poate fi considerată drept una de succes, ținând cont de faptul că s-a reușit menținerea unei stabilități macroeconomice, pe fundalul șocurilor externe și a secetei catastrofale.
Concluziile oficiale încă urmează a fi făcute. Însă, în opinia prim-ministrului "practic, toate punctele prevăzute în Planul de Acțiuni RM-UE au fost, în linii generale, îndeplinite, și în general, țara și-a făcut bine temele pentru acasă". Așa cum, componenta economică – partea de bază a Planului de Acțiuni RM-UE – coincide, după conținut, cu SCERS, putem conchide că și la acest capitol totul e în ordine.
În același timp, este evident că așteptările Guvernului, și nu doar ale acestuia, nu s-au realizat deplin. Despre acest fapt o dovedesc și raitingurile institutelor internaționale financiare de frunte, dar și discuțiile din timpul dezbaterii proiectului, pe atunci încă Planul Național de Dezvoltare (2008–2010) – prima experiență comună de lucru a puterii, business-ului și societății civile.
Imagine generală este că PND este elaborat într-un mod "european" și deși în multe puncte repetă scopurile și punctele de referință ale SCERS și Planului de Acțiuni Moldova-UE, viziunea privind realizarea acestora a suferit schimbări semnificative: de la abordarea sectorială la cea a problemelor. A fost concretizată și forma: toate direcțiile prioritare de dezvoltare sunt orientate spre armonizarea celor mai importante politice naționale cu cele europene.
Totuși premisa cheie – modificarea paradigmei și calității creșterii economice, sporirea competitivității economiei – au rămas în esență, aceleași. Rămân neschimbați factorii de risc: vulnerabilitatea externă, dependența energetică, baza de export îngustă, divizarea țării, sărăcia și noua inegalitate socială. Involuntar, apar întrebări: cum a fost, totuși, făcută tema pentru acasă? A obținut țara încă o declarație a intențiilor sau un document de lucru, a cărui aplicare în practică este foarte necesară, în pofida dificultăților extreme?
Sfaturile unui inițiat
1. Reieșind din totalitatea circumstanțelor, și în 2008 principală preocupare a puterii, business-ului și populației rămâne calitatea guvernării. Posibilitățile de consolidare a creșterii economice, preponderent prin perfecționarea legislației, sunt practic epuizate: este deja clar că nu este suficient să ai o legislație bună, este important ca normele acesteia să fie aplicate în practică, iar acest lucru necesită un aparat de stat efectiv, o justiție corectă, un sistem de ordine și drept demn. Nici-o lege nu va aduce rezultatele dorite, dacă organele puterii de stat nu vor asigura executarea acesteia, iar judecătoria nu va apăra cetățeanul sau omul de afaceri față de încălcarea drepturilor sale.
2. Inflația și investițiile. Una din cele mai dificile obiective – în condițiile creșterii veniturilor populației – e de a menține creșterea prețurilor într-un cadru stabilit. Acest lucru este cu atât mai complicat cu cît inflația a început să se accelereze.
Remarcăm că, bugetul, conform prognozei pe termen mediu, își va menține orientarea socială. Salariul lucrătorilor din sfera bugetară se va mări de trei ori către sfârșitul anului 2009. Veniturile populației cresc mai repede decât PIB-ul și productivitatea muncii.
Prețurile mondiale la alimente și petrol vor continua să crească (raportul Forumului Economic Mondial). Trebuie, de asemenea, luat în considerare faptul că indicele prețurilor producătorilor este mai înalt decât indicele prețurilor consumatorilor (în 2007 – creșterea a constituit 28%, și 13% respectiv). Aceasta înseamnă că există încă "rezerve" pentru o viitoare creștere a prețurilor.
Posibilitățile de a influența dezvoltarea instrumentelor inflaționiste sunt limitate de efectivitatea instrumentelor politice: veniturile bugetare sunt considerabil mai mici decât necesitățile reale de dezvoltare, iar Banca Națională este, practic, lipsită de mecanisme de transmisie monetară, pe fonul scăderii piețelor financiare (Nota finală privind rezultatele misiunii FMI în Moldova, 21.12.2007).
Economia, s-a adaptat, deja, cu ajutorul Băncii, miliardului de dolari primit în formă de remitențe. Aproape că a fost "soluționată" și problema transformării acestora în investiții: rămâne doar de elaborat criteriile, conform cărora suma primită va fi recunoscută (înregistrată statistic) drept investiție. Încă nu a fost găsit vre-un răspuns la întrebarea despre direcționarea acestui gen de investiții (inclusiv și din punct de vedere statistic). Însă există proiectul legii privind reglarea valutară, care prevede posibilitatea unor măsuri de protecție (interzicerea sau limitarea ridicării plăților și transferurilor bănești în valută străină pe teritoriul RM, introducerea obligativității rezervării valutei străine pe conturi curente etc.), dacă mișcarea capitalului din/în Republica Moldova provoacă sau riscă să provoace impedimente serioase în realizarea scopurilor politicei valutare și/sau monetare. În același timp, măsurile de protecție pot fi adoptate atât față de toți, cît și față de unele categorii ale rezidenților/ nerezidenților. Este discutabil că Moldova se va "apăra" de investițiile străine directe și de creditele investiționale. Apare concluzia: se creează un mecanism de reorientare administrativă a plaților bănești din consum spre investiții.
Este necesar să ținem minte și despre presiunea investițională "firească" asupra inflației. Conform estimărilor preliminare, anul 2007 a fost unul de record după volumul depunerilor investiționale (doar în 9 luni, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2006, fluxul investițiilor străine directe s-a dublat). Este oare economia pregătită pentru boom-ul investițional așteptat?
Moldova se raportează la grupul țărilor care au "depășit" potențialul investițional, adică în cazul structurii curente a economiei apar probleme cu absorbția investițiilor (Raportul privind investițiile mondiale în 2007). Din această cauză, probabil, și Banca Națională administrează cu dificultate influxul de valută în economie. Luând în considerare că, proiectele mari sunt programate nu pentru un an, presiunea inflaționistă va dura încă vreo 5 ani. Pericolul constă în faptul că, doar după trecerea timpului se determină cît de efective sunt aceste investiții și dacă vor deveni un factor al creșterii nu doar în perioada curentă (timp în care se realizează), ci și în perspectivă. Este posibil un conflict al intereselor: suportul "momentan" al creșterii curente sau diversificarea economiei și a exportului.
3. Crearea unui mediu de afaceri, corespunzător necesităților – Guvernul nu este capabil de realizarea acestui obiectiv de unul singur, ceea ce înseamnă că societatea este în drept să apeleze la responsabilitatea socială a business-ului. Realizarea PND presupune atragerea, în primul rînd, a resurselor private, iar rata de participare a business-ului privat va fi un indicator de confidență față de reformele implementate.
Între timp însă, business-ul de asemenea "se trage la putere"- mai mult de 80 % a agenților economici sunt înregistrați în Chișinău, în "restul" Moldovei se păstrează starea de depresie, ceea ce nu contribuie, ci din contra, frânează orice încercări de modernizare a economiei, inclusiv inițiativele Președintelui privind liberalizarea, dereglementarea și demonopolizarea.
Între timp, însă, business-ul moldovenesc după acumularea experienței de stabilire independentă (pentru sine!) a gestiunii cotidiene a afacerilor, ar trebuie să se gîndească și la cultura moralității. Doar spre sfârșitul anului 2006 la Global Compact (Global Compact (Acordul Global) – acțiune mondială a ONU, scopul căreia este de a unifica procesele de creștere economică și dezvoltarea umană) au aderat primele 6 companii moldovenești, ca astăzi să fie deja 23, în mare pate companii cu participarea capitalului străin. Amintim că, propunerea din partea PNUD Moldova a fost lansată încă în noiembrie 2004. În același timp, doleanțele față de guvern, nu întotdeauna dezinteresate și social orientate, sunt deja expuse detaliat în 2 Cărți Albe ale acelorași investitori străini.
Se pare, că apariția apropiată a business-ului "cu față umană" este încă departe.
4. Europenizarea Moldovei. Anul trecut s-a încheiat cu succese incontestabile în direcția europeană: Acordul dintre RM și UE privind facilitarea regimului de vize și readmisie, Centrul Comun de Vize, decizia de acordare a preferințelor comerciale cu statele UE. Rămâne însă întrebarea, în ce măsură vom putea să exploatăm această asimetrie. Este necesar să conștientizăm că, posibilitatea accesului pe piețe (a mărfurilor, muncii, capitalului) – este o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru prezența pe aceste piețe.
Este clar că, activitatea comună a întregii societăți va ajuta la evitarea greșelilor trecutului, iar în viitor urmează un lucru permanent și asiduu, și nu o "campanie de urgență". Șansele realizării scenariului reformator depinde de prezența voinței politice, a continuității și coordonării acțiunilor puterilor legislativă și executivă, și a încrederii business-ului și populației față de acestea.
Din păcate, anul 2008 este unul pre-electoral ceea ce înseamnă că nu vor fi evitate PR-economia și multiple promisiuni. Însă dorim să credem că inerția creșterii deja "s-a copt", și în politica economică va prevala pragmatismul conștient, iar pe noi toți ne așteaptă un an de acțiuni active, reunite în cinci "coșuri" ale Strategiei Naționale pentru Dezvoltare.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |