![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20080229/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Numiri. Demisii
Curtea Constituțională a validat mandatul deputatului PCRM Oleg Turea, care era înscris în lista candidaților sub numărul 72. Turea este profesor de muncă și va face parte din Comisia pentru cultură, știință, învățământ, tineret sport și mass-media.
Deputatul PCRM Vladimir Dragomir a fost numit președinte al Comisiei permanente pentru cultură, știință, învățământ, tineret sport și mass-media, iar alt deputat PCRM, Petru Gozun, este numit vicepreședinte ale aceleiași comisii permanente.
Dumitru Godoroja, deputat PSDM va face parte din Comisia juridică, pentru numiri și imunități.
Deputatul PCRM Nicolae Bondarciuc, președintele Comisiei pentru politică economică, buget și finanțe a fost ales membru al Biroului permanent al Parlamentului. Anterior locul respectiv îl deținea Victor Stepaniuc.
1.2. Acte legislative
Legea cu privire la întruniri. Documentul era una din restanțele pe care Moldova le avea în lista obligațiilor asumate față de Consiliul Europei și în Planul de Acțiuni RM-UE. Potrivit noii legi, organizatorii vor trebui doar să informeze administrația publică locală despre locul și timpul desfășurării întrunirii, iar autoritățile publice locale nu vor avea dreptul de a decide asupra oportunității de desfășurare a întrunirilor, posedînd doar dreptul de a recomanda modificarea locului sau timpului întrunirii, însă decizia finală o vor lua organizatorii. Sînt păstrate posibilități de limitare a unor întruniri doar în scopul apărării unor interese generale și comune ale societății.
Codul de conduita a funcționarului public. Documentul stabilește standarde profesionale în serviciul public, pentru a contribui la sporirea calității serviciilor publice, la asigurarea unei administrări mai bune în realizarea interesului public, în scopul prevenirii și eliminării birocrației și a corupției din administrația publică. Normele de conduită sînt obligatorii pentru toți funcționarii publici și încălcarea lor constituie abatere disciplinară căreia i se aplică dispozițiile legislației cu privire la serviciul public și ale legislației muncii.
Comentariu ADEPT: În opinia unor experți, înainte de promovarea respectivei legi, era necesară o coordonare a prevederilor acestui proiect cu prevederile proiectelor corelative: cu privire la prevenirea și combaterea corupției; cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, cu privire la conflictul de interese. Textul documentului conține formulări ambigui, lipsesc proceduri administrative clare, răspunderea funcționarilor publici este reglementată defectuos. Unele reglementări incluse vor putea diminua transparența activității autorităților publice, iar obligația loialității funcționarului în primul rînd față de interesele cetățenilor nu este prescrisă adecvat.
Legea cu privire la protecția mărcilor. Sînt reglementate raporturile ce apar în procesul înregistrării, protecției juridice și utilizării mărcilor, fiind astfel creat și cadrul necesar aplicării unor reglementări comunitare în domeniu.
Legea cu privire la arbitraj. Este reglementat modul de constituire, organizare și funcționare a arbitrajului, instituție care poate decide asupra unui litigiu apărut din raporturile de drept civil. Arbitrajul reprezintă o cale alternativă de soluționare a litigiilor atît de către arbitrii numiți în fiecare caz aparte (arbitraj ad-hoc), cît și de instituțiile permanente de arbitraj.
Legea cu privire la arbitrajul comercial internațional. Respectiva lege Prezenta lege rezultă din recunoașterea utilității arbitrajului comercial internațional, ca metodă alternativă de soluționare a litigiilor din sfera comerțului internațional.
Legi pentru ratificarea (aderarea) unor acte internaționale în domeniul poștei:
Hotărîrea cu privire la declararea anului 2008 Anul Ion Druță. În legătură cu jubileul de 80 de ani din ziua nașterii scriitorului (3 septembrie 2008), Parlamentul a obligat Guvernul să elaboreze și aprobe Programul de manifestări cultural-artistice consacrate Anului Ion Druță. Mijloacelor de informare în masă li se recomandă să desfășoare campanie de reflectare a evenimentelor legate de Anul Ion Druță.
Proiectul legii pentru modificarea și completarea Codului Electoral. Conform propunerilor votate în prima lectură: membri ai CEC vor putea deveni, pe viitor, doar persoanele care au o vechime de cel puțin 10 ani în domeniul juridic; în cazul în care votarea nu va putea fi desfășurată din cauza dezordinilor în masă sau a altor circumstanțe neprevăzute, procesul de votare va fi considerat suspendat pe un termen de pînă la două săptămîni ș.a.
Proiectul legii pentru modificarea articolului 24 din Legea cu privire la Guvern. Documentul propune desființarea Ministerul Industriei și Infrastructurii, cu transmiterea funcțiilor respective către Ministerul Economiei și Comerțului. Modificările ar contribui la optimizarea numărului organelor centrale de specialitate ale administrației publice, va exclude dublările de funcții între acestea.
Comentariu ADEPT: În legătură cu decizia de dizolvare a Ministerului Industriei și Infrastructurii, observatorii remarcă faptul, că noul program al PCRM prevede drept sarcină principală în modernizarea Republicii Moldova "trecerea hotărîtă de la economia agrară și de la capitalismul birocratic-nomenclaturist la societatea postindustrială…".
1.3. Control parlamentar. Declarații
Audieri. Moțiuni
Majoritatea parlamentară a refuzat mai multe audieri propuse de opoziție:
Întrebări. Interpelări
Iurie Roșca, vicespicherul Parlamentului, a cerut executivului să prezinte un raport privind condițiile în care Comisia Europeană a decis să ridice interdicția de circulație în spațiul UE a pretinsului spicher transnistrean, Evgheni Șevciuk. Într-o altă interpelare-declarație, Iurie Roșca a reiterat acuzațiile dintr-o declarație anterioară a Fracțiunii PPCD la adresa lui Vladimir Filat și a PLDM, solicitînd organelor de anchetă și de investigații operative informații despre sursa finanțării respectivei formațiuni politice.
Deputatul PDM Valentina Buliga a cerut informații despre funcționarea stațiunilor tehnologice de mașini, crearea cărora a fost promovată activ de guvernare, dar care în prezent prestează agricultorilor servicii la prețuri ridicate.
Deputatul PNL Anatol Țaranu a solicitat MAEIE informații despre politica de cadre în diplomația moldovenească, invocînd în acest sens și recenta rechemare din funcție a Reprezentatului Moldovei la ONU, Alexei Tulbure.
Deputatul Vladimir Filat a cerut Guvernului informații despre măsurile întreprinse pentru protecția vieții private, în condițiile cînd mijloace tehnice de interceptare pot fi achiziționate ușor de orice interesat.
Deputatul AMN Gheorghe Susarenco dorește clarificarea situației Fondului de Investiții Sociale din Moldova, sumele acumulate de această structură și modul de utilizare a acestora.
Igor Clipii a cerut Ministerului Dezvoltării Informaționale să prezinte informații despre pașapoartele biometrice, proiectul lansat recent de MDI fiind estimat la circa 4,5 mln dolari SUA.
Oleg Serebrian deține informații despre dispariția unor fonduri ale Muzeului Național de Artă și solicită clarificarea situației în domeniu. Totodată, Serebrian cere determinarea listei adaosurilor alimentare interzise pentru utilizare.
Declarații
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat cu votul marii majorități a deputaților (88) o Declarație întitulată "cu privire la proclamarea unilaterală a independenței Kosovo". În Declarație se exprimă profunda îngrijorare în legătură cu adoptarea la 17 februarie de către autoritățile provinciei Kosovo a declarației de independență. Deputații moldoveni au calificat declararea independenței Kosovo drept gravă încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Serbiei, a normelor de drept internațional, a Statutului ONU, Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU și prevederilor de bază ale Actului final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa.
În cadrul vizitei de lucru efectuate la Agenția Națională pentru Protecția Concurenței (ANPC), spicherul Parlamentului a declarat că Legea privind protecția concurenței nu mai corespunde necesităților acestui domeniu și este necesar un nou act legislativ în domeniu. Potrivit spicherului, Agenția Națională pentru Protecția Concurenței trebuie să promoveze politici consecvente și să contribuie la adaptarea actorilor din domeniu la noile condiții de activitate și principiile concurențiale, iar activitatea trebuie să fie transparentă, consecventă și echilibrată.
Notă ADEPT: ANPC a fost creată în februarie 2007, după o lungă perioadă de tărăgănare și ezitare a autorităților. Prin Legea Nr.1103-XIV din 30.06.2000 cu privire la protecția concurenței era prevăzută crearea și funcționarea Agenției respective, însă nici Parlamentul, nici alte autorități centrale nu au depus eforturi pentru înființarea ei pînă la finele anului 2005, cînd au fost adoptate mai multe modificări și completări ale Legii Nr.1103/2000, la acea etapă declarîndu-se că Legea corespunde cerințelor în domeniu, inclusiv reglementărilor și practicilor internaționale. Dar și după adoptarea modificărilor, desemnarea membrilor Agenției a durat mai bine de un an, iar primele acțiuni ale componenței acesteia au scos la iveală mai multe neajunsuri ale legislației și conflicte între percepțiile asupra modului de aplicare a acestei legislații.
Fracțiunea PPCD a difuzat cîteva declarații:
Vladimir Filat, liderul PLDM, a dat citire unei declarații a cu privire la atacurile PPCD, în cuprinsul căreia se denunță orice implicare în coruperea reprezentanților altor partide, iar atacurile PPCD sînt calificate drept încercare a distragerii atenției opiniei publice de la propriile probleme și încercări de distrugere a partidelor democratice.
Fracțiunea AMN a difuzat o declarație privind depărtarea Republicii Moldova de la soluționarea conflictului transnistrean. În cuprinsul declarației este exprimată indignarea în legătură cu respingerea propunerilor opoziției de a organiza audieri parlamentare în problema transnistreană Totodată, se afirmă că în Republica Moldova există forțe care se vor opune tentativelor de subminare a statalității și suveranității țării, promovate de guvernarea actuală.
2.1. Numiri. Demisii
Constantin Mihăilescu a fost revocat din funcția de ministru al Ecologiei și Resurselor Naturale, decretul prezidențial menționînd drept cauză "neexercitarea atribuțiilor conform legislației, manifestată prin abuz în serviciu". Concomitent, în funcția de ministru al Ecologiei și Resurselor Naturale este numită Violeta Ivanov, care, pînă la numire, deținea funcția de vice-ministru în cadrul aceleiași instituții centrale de specialitate.
Comentariu ADEPT: Conform dispozițiilor constituționale și ale legislației în domeniu, revocarea și numirea în funcție a membrilor Guvernului se efectuează de Președintele Republicii Moldova, la propunerea Primului-ministru. De notat că, recent, HG nr.204 din 25.02.2008 cu privire la activitatea Ministerului Ecologiei și Resurselor Naturale în anul 2007 (publicată în MO nr.45–46 din 04.03.2008), califica drept satisfăcătoare activitatea Ministerului și prin urmare, Guvernul și Prim-ministrul nu aveau obiecții la activitatea conducătorului Ministerului și nu considerau oportună sancționarea acestuia.
La demersul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Guvernul a propus Președintelui RM să-l recheme pe Alexei Tulbure din funcția de Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lîngă ONU. Motivele rechemării înainte de termen nu sînt enunțate public, iar însăși diplomatul vizat s-a declarat surprins de respectiva decizie. Tulbure a fost numit în funcția respectivă în iulie 2006 și pînă la acea dată reprezenta Moldova pe lîngă Consiliul Europei.
2.2. Hotărîri
Hotărîrea privind aprobarea cotelor tarifare la exportul mărfurilor în UE. Producătorii de vinuri din Moldova care vor exporta în UE în regimul Preferințelor Comerciale Autonome vor beneficia de o cotă-parte de export în mărime de pînă la 10 la sută din cota totală propusă de UE, de 600 mii decalitri. Această proporție va fi respectată și la alte produse sensibile pentru piața internă UE, pentru care au fost stabilite limite cantitative: grîu, orz, porumb, produse lactate, carne și produse din carne. Cotele-părți la exportul de zahăr și al ouălor de pasăre vor fi distribuite în funcție de volumul producției fabricate de agentul economic în anul precedent și stocate la momentul respectiv. Vor fi stimulați în primul rînd producătorii ce au contracte de livrare a mărfii spre UE, cu respectarea cerințelor de calitate și autentificarea originii provenienței mărfii.
Hotărîrea cu privire la fondarea unei întreprinderi mixte (societăți pe acțiuni). Guvernul acceptă propunerea întreprinderii cu capital străin, Compania "MGL Business" S.R.L., privind fondarea unei societăți pe acțiuni cu capital de stat (Agenția Sportului) și privat, în care fiecare parte va deține 50% din capitalul social. Agenția Sportului va depune, în calitate de aport la capitalul social terenul din str.Tighina, nr.12, mun.Chișinău, cu suprafața totală de 1,7 ha, a cărui valoare urmează a fi stabilită în baza raportului unui evaluator licențiat. Aportul companiei "MGL Business" S.R.L. la capitalul social al societății pe acțiuni va fi depus în mijloace bănești, care vor fi utilizate pentru finanțarea construcției stadionului republican.
Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:
Hotărîri pentru aprobarea unor programe, concepții, strategii:
Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:
Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:
2.3. Ședințe. Decizii. Declarații
Implementarea "ghișeului unic" vamal
Prim-ministrul a convocat în ședință factorii de decizie responsabili de implementarea "ghișeului unic" în sistemul vamal. Conform responsabililor Direcției de analiză a coordonării politicilor din Aparatul guvernului, la etapa inițială, principiul "ghișeului unic" a fost deja implementat la birourile vamale interne Chișinău, Bălți și Ungheni, ceea ce a permis reducerea esențială a perioadei de perfectare a operațiunilor vamale. Cea de a doua etapă presupune modificarea și ajustarea legislației actuale, în vederea reducerii numărului de servicii implicate în verificarea actelor. Premierul Vasile Tarlev a subliniat că aplicarea "ghișeului unic" reprezintă un salt în modernizarea controlului la trecerea frontierei de stat în beneficiul participantului la trafic, ceea ce va îmbunătăți imaginea țării prin "prima impresie" pe care și-o formează cetățeanul străin la intrarea în Moldova. În acest context, a fost cerută urgentarea activităților practice de pregătire pentru implementarea "ghișeelor unice" la punctele vamale de frontieră, pentru ca acestea să devină operaționale imediat după ce va fi ajustată legislația în domeniu.
Asistență medicală primară de calitate
Într-o ședință cu factorii responsabili de fortificarea bazei tehnico-materiale a serviciului de asistență medicală primară au fost prezentate informații despre măsurile pentru realizarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008–2017 și întocmirea unei liste a instituțiilor medico-sanitare de nivel primar care urmează a fi reabilitate, cîte una în fiecare raion (35 de unități). Primul-ministru Vasile Tarlev a subliniat oportunitatea stabilirii priorităților în acțiunile de modernizare a sistemului medical, deoarece lucrările de renovare și cele de dotare cu aparataj medical și tehnic sînt extrem de costisitoare.
Propuneri de țară Compact
La ședința din 26 februarie a Comitetului național de monitorizare a elaborării Programului Compact, s-a menționat că propunerea de țară a fost elaborată în strictă concordanță cu cerințele CPM. Propunerea include patru proiecte ce se referă la reabilitarea drumurilor, creșterea eficienței sectorului energetic, tranziția la agricultura performantă și dezvoltarea asistenței medicale primare în zonele rurale. Costul estimativ al Programului valorează 518 milioane USD. Înainte de negocierea și semnarea Compact-ului, propunerea de țară Compact va fi supusă unui amplu proces de verificare și cizelare din partea CPM.
Conlucrare pentru protecția concurenței
La masa rotundă cu participarea factorilor de decizie și a angajaților Agenției Naționale de Protecție a Concurenței (ANPC) au fost expuse mai multe doleanțe referitor la elaborarea unui mecanism transparent și eficient de conlucrare în scopul realizării obiectivului de dezvoltare a antreprenoriatului în condiții de concurență loială. Participanții la întrunire au mai menționat necesitatea perfecționării cadrului legislativ-normativ pentru activitatea în domeniul protecției concurenței și reglementării monopolurilor. Chiar pe parcursul primului an de activitate al ANPC s-a constatat necesitatea perfecționarea cadrului legislativ în domeniu, în special ce ține de principiul nediscriminării, transparenței și corectitudinii procesuale. Participanții la masa rotundă au salutat inițiativa privind crearea pe lîngă Agenție a unui Consiliu de experți, abilitat cu funcțiile de expertizare a deciziilor ANPC, pentru asigurarea unui dialog mai bun cu societatea civilă. Prezent la lucrări, Prim-ministrul a declarat că acțiunile Agenției nu trebuie să afecteze imaginea țării sau să diminueze eforturile depuse în vederea creării unui climat investițional favorabil, iar activitatea ei trebuie orientată spre monitorizarea procesului și corectitudinii formării prețurilor pe piață la un șir de produse ce influențează evoluțiile economice și bunăstarea cetățenilor.
3.1. Decrete
Prin decret prezidențial, Alexei Tulbure a fost rechemat din funcția de reprezentant Permanent al Moldovei la ONU, fără indicarea motivelor.
Președintele RM i-a conferit titlul onorific "Om Emerit" lui Mircea Surdu, redactor-coordonator în Departamentul programe TV la IPNA Compania "Teleradio-Moldova".
3.2. Ședințe. Decizii. Declarații
Preocupări pentru implementarea unor legi
Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință în problema perfecționării legislației ce reglementează procedura adopțiilor, în cursul ședinței fiind discutat proiectul de lege privind statutul juridic al adopției. S-a menționat importanța precizării unor formulări vizînd competențele autorităților cu împuterniciri în procesul de adopții, monitorizării mai strict a copilului și familiei în perioada post-adopție. Vladimir Voronin a solicitat Guvernului urgentarea procedurii de definitivare a proiectului de lege, precum și a setului de acte legislative necesare implementării eficiente a acesteia.
Comentariu ADEPT: Recent, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a dezbătut un raport privind adopțiile în statele europene, recomandînd revizuirea reglementărilor în domeniu, care sînt restrictive și defectuoase.
Pe 18 februarie la Președinție a fost convocată o nouă ședință la tema depășirii dificultăților de implementare a modificărilor operate în Legea cu privire la patenta de întreprinzător. În cursul ședinței a fost examinată situația creată în legătură cu implementarea Legii nr.208-XVI din 07.07.2006 și evoluția stării de lucruri în urma discuțiilor ce au avut loc anterior. Potrivit informării prezentate, o bună parte din deținătorii de patente care cad sub incidența primelor două etape de implementare a legii vizate deja s-au conformat cerințelor legii, schimbîndu-și forma de organizare. În același timp, au fost întreprinse măsuri de identificare a variantelor optime de înlesnire a procesului de implementare a celei de-a treia etape a legii, care va începe la 1 ianuarie 2009 și care vizează cea mai mare parte a titularilor de patente. Șeful statului a reiterat importanța implementării legii în cauză, al cărei scop rezidă în crearea unor condiții egale și a unui cadru de concurență loială pentru toți agenții economici din domeniul comerțului interior. Spicherul Parlamentului a declarat că necesitatea implementării Legii nr.208/2006 a fost conștientizată și de majoritatea forțelor politice reprezentate în organul legislativ al țării, precum și din afara acestuia. Vladimir Voronin a insistat asupra necesității realizării unor acțiuni mai hotărîte în vederea activizării dialogului între organele regulatorii și subiecții de reglementare, printre care se numără și Asociația Micului Business, în scopul facilitării mecanismului de implementare a legii. De asemenea, șeful statului a menționat oportunitatea continuării consultărilor pe marginea elaborării amendamentelor la Legea nr. 208/2006, în vederea eliminării dificultăților legate de implementarea celei de-a treia etape a legii.
Acțiuni prilejuite de Anul Tineretului
Pe 29 februarie, în cadrul ceremoniei de lansare a "Anului tineretului", Vladimir Voronin a rostit o alocuțiune, în cadrul căreia a explicat de ce tinerii sînt în topul agendei politice și prin ce se va deosebi Anul tineretului de alți ani: majorarea cu 30% a numărului de locuri cu finanțare bugetară în instituțiile de învățământ profesional; acordarea asistenței financiare pentru dezvoltarea a 1000 de afaceri ale tinerilor; majorată indemnizației acordate tinerilor specialiști care se vor încadra în cîmpul muncii în mediul rural (pînă la 50 de mii lei pentru specialiști cu studii superioare, pînă la 40 de mii pentru specialiștii cu studii medii de specialitate); asistență financiară pentru soluționarea problemelor locative ale tinerelor familii.
Președintele Republicii Moldova a vizitat Universitatea "Școala Antropologică Superioară", unde a avut întrevederi cu studenții și corpul didactic al instituției de învățămînt.
Vizitînd Colegiul Național de Viticultură și Vinificație din Chișinău, Vladimir Voronin s-a arătat profund îngrijorat de starea nesatisfăcătoare a bazei tehnico-materiale a Colegiului și a declarat că această instituție de învățămînt urmează a fi reabilitată și modernizată. Conform indicațiilor date, urmează a fi implementat un plan special de acțiuni, cu implicarea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Agenției pentru Construcții și Dezvoltare a Teritoriului, Agenției Relații Funciare și Cadastru.
Forum vienez la Chișinău
Președintele Republicii Moldova a participat la lucrările Forumului Economic Vienez de la Chișinău, în cadrul căruia a rostit un discurs despre schimbările radicale în sistemul politic, economic și social din Moldova, despre afirmarea normelor democrației și a caracterului de piață al economiei naționale. Conform lui Voronin, statul moldovenesc îi tratează cu mult respect pe investitori, și Președintele RM nu cunoaște nici un caz în istoria Republicii Moldova independente, cînd vreun investitor străin serios să-și fi închis afacerea și să se fi retras din spațiul economic.
Transmiterea unui lot de mașini agricole
La 29 februarie șeful statului a participat la ceremonia de transmitere către beneficiari a mașinilor agricole procurate în cadrul Proiectului 2KR, finanțat de Guvernul Japoniei. Lotul de tehnică agricolă se constituie din 150 de unități care vor completa 29 de noi Stațiuni Tehnologice de Mașini (STM). În context, Vladimir Voronin a dat o apreciere înaltă Proiectului 2KR, subliniind obligativitatea respectării cu strictețe a angajamentelor asumate de partea moldovenească în cadrul parteneriatului cu Guvernul Japoniei. S-a mai declarat despre faptul că STM-urile contribuie la sporirea nivelului de asigurare a producătorilor agricoli cu servicii mecanizate, la consolidarea terenurilor, implementarea tehnologiilor avansate. Fondarea pînă în prezent a 178 de STM a permis consolidarea a peste 278 de mii de hectare de terenuri agricole, iar în 2008 se preconizează a fi înființate încă 50 STM, inclusiv cele specializate în acordarea de servicii mecanizate în ramurile viticulturii, pomiculturii, irigării.
Conversații la NIT
În cadrul emisiuni periodice "Conversații cu Președintele", difuzate de postul TV "NIT" Președintele Republicii Moldova a făcut un șir de declarații pe teme de actualitate:
Insuficiență de titluri onorifice
Vladimir Voronin a înaintat astăzi Parlamentului spre examinare un proiect de lege care prevede instituirea titlurilor onorifice: "Artist al Poporului", "Artist Emerit" și "Colectiv Emerit", prin modificarea Legii nr.1123-XII din 30 iulie 1992 cu privire la distincțiile de stat ale Republicii Moldova. Președintele consideră că actualul sistem de decorații nu oferă suficiente posibilități pentru a stimula moral personalitățile cu merite deosebite în crearea de valori culturale și artistice și nu există posibilități de stimulare morală a formațiilor artistice.
Comentariu ADEPT: Actualmente, art.12 din Legea cu privire la distincțiile de stat prevede patru titluri onorifice ale Republicii Moldova: "Meșter-Faur"; "Maestru al Literaturii"; "Maestru în Artă" și "Om emerit".Pe parcursul celor două mandate ale lui Vladimir Voronin, Legea cu privire la distincții a fost modificată de 5 ori, introducîndu-se posibilitatea decorării persoanelor juridice, precum și noi distincții[1]:
La finele anului 2007, Guvernul (HG nr.1363/2007) a alocat Aparatului Președintelui RM, din Fondul de rezervă, mijloace financiare în sumă de 175260 lei, pentru acoperirea costului lucrărilor de elaborare și confecționare a modelelor distincțiilor de stat și a atribuțiilor aferente. Prin Hotărîrea Guvernului nr.305/2005, Aparatului Guvernului i-au fost alocate din Fondul de rezervă 615734 lei pentru confecționarea colanelor pentru "Ordinul Republicii", baretelor pentru însemnele titlurilor onorifice, precum și pentru tipărirea brevetelor aferente distincțiilor renovate.
1. Inflația și prețurile
Creșterea prețurilor mențin rata anuală a inflației la un nivel ridicat…
Potrivit statisticii oficiale nivelul inflației în ianuarie 2008 a constituit 1,5%. Prețurile medii de consum la produsele alimentare au crescut cu 2,8%, cele la serviciile prestate populației – cu 2,5%, iar produsele nealimentare au scăzut – cu 0,1%. În această perioadă cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la produsele alimentare, în particular la fructe, legume, carne și, parțial, la lactate. O creștere pronunțată a prețurilor s-a înregistrat și la tarifele pentru serviciile de întreținere locativă, în special pentru gaze naturale, energie electrică, cît și pentru alte servicii prestate populației. Totuși, indicele prețurilor de consum (IPC) nu include plenar majorările de prețuri la energia electrică și gaze naturale, dat fiind faptul că acestea au fost operate la 18 ianuarie. Astfel, inflația reală pentru ianuarie ar putea fi ceva mai mare. Estimăm că și în februarie aceasta ar putea avea o valoare similară, respectiv pentru primele două luni rata inflației s-ar stabili în jurul valorii de 3%.
Inflația anuală va mai rămîne cîteva luni sub influența scumpirilor din toamnă. Seceta prelungită, scumpirile agenților energetici, climatul macroeconomic în derivă[1] și turbulențele de pe piețele financiare internaționale au avut un impact direct asupra ratei inflației din ultimele 5 luni ale anului 2007. Numai în această perioadă (august-decembrie 2007) preturile mărfurilor alimentare au acumulat o creștere de peste 6%, iar tarifele la serviciile utilizate de populație au crescut cu cca 10%. De fapt, toate aceste creșteri de prețuri și tarife se regăsesc în rata anuală a inflației aferentă lunii ianuarie 2008.
Interesant: În 2007 rata anuală a inflației din Zimbabwe (Africa) a atins un nivel record pe plan mondial – 66212% (!), acordînd o nouă lovitură eforturilor președintelui Robert Mugabe de a scoate economia țării dintr-o criză profundă. Zimbabwe se confruntă cu un nivel extrem de mare al sărăciei, o rată a șomajului de 80% și reduceri cronice de alimente și combustibil. Spre exemplu, dobînda de politică monetară a băncii centrale din Zimbabwe se ridică la 1200% (în Moldova aceasta e de 16%).
2. Piața muncii
Aspecte salariale…
În ianuarie salariul mediu pe economie a constituit 2 266 lei, cu 464 lei mai puțin comparativ cu luna decembrie 2007, însă cu 263 lei mai mare față de salariul mediu pentru 2007. În sfera bugetară remunerarea medie a muncii în prima lună a anului curent s-a redus cu 101 lei, față de decembrie 2007, pînă la nivelul de 1 731 lei, iar în sectorul real salariul mediu a fost 2 570 lei.
În ianuarie curent cel mai mare salariu mediu – 5 280 lei, l-au avut, tradițional, angajații din sfera financiară, iar cele mai mici nivele de remunerare a muncii s-au atestat în agricultură – 1 035 lei, învățămînt – 1 495 lei, iar media salarială din sănătate și asistență socială a fost de 1 927 lei. Salariul mediu lunar pe economie în 2007 a fost de 2 063 de lei. În sfera bugetară acest indicator a fost de 1 625 de lei, iar în sectorul real de 2 292 de lei. Cel mai înalt salariu se menține în sectorul financiar (4517 lei), iar cel mai mic – în agricultură (1074 lei), unde activează circa 35% din populația ocupată. Totuși, presiunile inflaționiste din 2007 au influențat negativ dinamica salariului real care a crescut în medie cu doar 8% Figura 1.
Figura 1. Mediile salariale pe sectoare, % (2007)
Sursa: BNS
Cîteva comentarii…
Instabilitatea macroeconomică internă, creșterea inflației și prețurilor, cursul valutar fluctuant vor avea un impact negativ asupra angajaților de pe piața forței de muncă. Pe fondul climatului economic internațional incert, care se răsfrînge și asupra Moldovei, forța de muncă va fi din ce în ce mai mobilă, iar angajații vor avea pretenții din ce în ce mai mari, în particular cele ce se referă la creșterile salariale.
Fluctuația de personal, relativ mare, cu care se confrunta angajatorii locali, dar și migrația forței de muncă în străinătate sînt consecințele unei economii cu "o sănătate șubredă". Chiar dacă în ultima perioadă s-a înregistrat o creștere importantă a salariilor, care va continua și în acest an, aceasta majorare este de fapt una artificială. Pe fondul creșterii inflației, a cursului de schimb fluctuant, creșterea veniturilor lunare are o bază nesigură.
Și în 2008, se va menține deficitul de lucrători calificați, cei mai căutați salariați fiind, în continuare, cei din construcții, textile, hoteluri și restaurante sau cei din sectorul financiar-bancar. În același timp, presiunea pe angajați se va menține, pentru ca lipsa personalului calificat va duce la o folosire la maximum a celor existenți, care vor deveni mai stresați și vor face față cu greu sarcinilor profesionale. Deși creșterea economică din ultimii ani a creat aparent locuri de muncă, rata persoanelor angajate, după 2003, a fost negativă, adică numărul salariaților care au ieșit de pe piața muncii a fost mai mare decît a celor care au intrat.
3. Moneda
În 2007 remitențele au constituit 1/3 din PIB…
Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, volumul remitențelor în 2007 a constituit cca 1,22 miliarde USD s-a majorat cu peste 42% față de 2006. Din volumul total de remitențe, 918,75 milioane USD sau 75,5% au fost transferate prin canalele de transfer rapid. Creșterea continuă a volumului de valută transferată poate fi o consecință a creșterii numărului de cetățeni ce muncesc peste hotare, legalizării acestora, dar și a majorării retribuțiilor încasate. Potrivit mai multor experți, volumul remitențelor este supraestimat și că s-ar cere o nouă metodologie de calcul a acestora. Astfel, cifra principală în baza căreia BNM calculează suma remitențelor este volumul de transferuri valutare private trecute prin bănci și sisteme internaționale de plăți (Western Union, MoneyGram etc.). Totuși, nu toate transferurile bancare reprezintă remitențe.
Veniturile transferate de muncitorii emigranți în 2007 au echivalat cu 1/3 din PIB. După ponderea în PIB a veniturilor provenite din activitatea cetățenilor plecați peste hotare, Republica Moldova locul 1–2 în lume potrivit ultimilor rapoarte. Respectiv, mai multe studii arata Peste 80% din emigranții moldoveni transmit în țară mijloace financiare, iar circa 70% din aceștia transferă peste jumătate din cîștiguri. Dacă privim lucrurile la nivel macroeconomic, transferurile au implicații fundamentale asupra creșterii economice, a balanței de plăți și pieței muncii. Transferurile finanțează parțial deficitul comercial și favorizează majorarea rapidă a salariilor în unele ramuri ale economiei naționale unde deja se observă un deficit al forței de muncă.
Figura 2. Dinamica transferurilor valutare, valori anuale în milioane USD
Sursa: BNM
Probleme economice
Probleme sociale
Impactul cazului Kosovo asupra proceselor interne
Eforturi în vederea reluării negocierilor
Alegerile Președintelui Federației Ruse în raioanele de est ale Republicii Moldova
Surse: www.nr2.ru, http://www.olvia.idknet.com, www.kommersant.ru
Integrare europeană
Concluziile Consiliului UE asupra relațiilor cu Moldova
CCV
Cooperare bilaterală
Republica Moldova – Rusia
Cooperare regională
Republica Moldova – CRC/PSESE
Cooperare multilaterală
Republica Moldova – CSI
Trei ani de la semnarea Planului de Acțiuni UE – Republica Moldova
Igor Boțan
La 22 februarie 2008, s-au împlinit exact trei ani de la semnarea în cadrul celei de a șaptea reuniuni a Consiliului de Cooperare a Planului de Acțiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova (PAUERM). Este un prilej pentru bilanțuri și estimări de perspectivă. Cum documentul în cauză este unul extrem de complex, bilanțurile pe marginea realizării lui cer o atitudine pe potrivă. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a dat deja publicității un raport final privind realizarea celor mai importante activități prevăzute de PAUERM. La rîndul ei, Comisia Europeană (CE) va face public raportul de progres pentru Republica Moldova la 9 aprilie a.c. După raportul CE se vor întredeschide și parantezele în vederea relațiilor de mai departe dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova.
Un șir de opinii și evaluări despre modalitatea și rezultatele implementării PAUERM a fost deja dat publicității. Perceperea PAUERM ca strategie neterminată, de alternativă pentru integrarea vecinilor în UE, și-a lăsat puternic amprenta asupra percepțiilor gradului de implementare. Mai mult, în perioada de referință a avut loc un șir de evenimente, unele neprevăzute atît pentru evoluțiile interne din UE, cum ar fi eșecul referendumurilor de adoptare a Constituției Europene în 2005, cît și pentru partenerii acesteia. Ultimul lucru s-a răsfrînt în mod direct asupra evoluției Politicii Europene de Vecinătate (PEV), care a influențat semnificativ așteptările inițiale și comportamentul țărilor asupra cărora a fost țintită PEV.
Monitorizarea internă și externă a implementării PAUERM a pus în evidență un șir de lucruri importante legate de realizările și impedimentele întîmpinate, dar nici pe departe nu ne-a putut sugera, care pot fi evoluțiile europene de viitor pentru Republica Moldova. Stabilirea criteriilor de monitorizare și de estimare pe interior și pe exterior, din partea Comisiei Europene, au fost lăsate, mai degrabă, pe seama bunului simț. De aceea, privite în context regional, evoluțiile din Republica Moldova nu pot evita o raportare la experiența implementării, spre exemplu, a Planului de Acțiuni UE-Ucraina și la evoluțiile relațiilor bilaterale ale vecinilor noștri din Vest și Est, dată fiind importanța Ucrainei pentru stabilitatea regională la hotarele UE. În special, pentru reglementarea transnistreană. Cum Republica Moldova a ezitat să-și adopte concepții și strategii noi pentru politica sa externă și de securitate, care ar fi adaptate la noile realități, ea, pur și simplu, nu are alte puncte de referință pentru comportamentele sale, decît pe cele stabilite de UE, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte. Deocamdată, din comportamentul Ucrainei, am putut desprinde că miza ei europeană este strîns corelată cu cea euroatlantică. Ultimul factor dă pondere suplimentară aspirațiilor pro-europene ale Ucrainei, dar și reacțiilor de răspuns din partea UE. Prin această optică, Republica Moldova se prezintă, mai degrabă, drept o enclavă contextual pro-europeană, decît un actor conștient și activ în atingerea scopurilor prestabilite. Explicația rezidă în starea nesoluționată a conflictului transnistrean și implicațiile Federației Ruse în acest conflict.
Revenind la evoluțiile interne, putem afirma că monitorizarea implementării PAUERM a înregistrat o atenuare accentuată a așteptărilor, inițial exagerate, ale autorităților, dar și ale întregii clase politice față de potențialul mobilizator al PAUERM și al impactului asupra evoluțiilor integraționiste ulterioare. Aceasta s-a întîmplat în pofida startului promițător, legat de votarea consensuală de către deputații Parlamentului Republicii Moldova, la 24 martie 2005, a Declarației cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene, practic, la doar o lună după semnarea PAUERM, la 22 februarie 2005. Este regretabil că a fost pierdut un foarte bun prilej de transformare a ideii de integrare europeană în idee de consolidare națională, în pivot central în jurul căruia s-ar desfășura lupta forțelor politice, în sensul clarificării care din ele ar putea promova mai lesne integrarea europeană.
Cauzele externe și interne ale diminuării impactului politicilor europene de a consolida societatea moldovenească sînt știute. În contrast cu acțiunile și "momelele" mobilizatoare de care au avut parte statele Europei Centrale și de Est în cadrul Acordurilor Europene, Republica Moldova a avut parte de mesaje de încurajare și consolare, ambalate într-un limbaj diplomatic și amplasate într-un context de intenții din partea UE de a "consolida" și "revigora" PEV. Dar și mesajele implicite din partea UE, referitoare la estimarea progreselor în implementarea PAUERM, au fost destul de elocvente. Nu e nevoie de capacități analitice excepționale pentru a interpreta mesaje de genul: "gradul de implementare a PAUERM este la nivelul resimțit de simplii cetățeni moldoveni"; "înainte de a invoca necesitatea unor noi documente ce ar consacra relațiile Republicii Moldova cu UE trebuie să se conștientizeze că nu există limite pentru autoperfecționare în cadrul PAUERM"; "Republica Moldova a realizat succese impresionante la toate capitolele cu excepția independenței justiției, libertății mass-media, respectării drepturilor omului, luptei împotriva corupției și crearea unui climat investițional atractiv"; "Republica Moldova adoptă legi foarte bune, dar le implementează prost" etc.
După astfel de estimări, nu poți trage alte concluzii decît că: Republica Moldova are o capacitate administrativă foarte slabă, fiindcă cum altfel ar putea fi interpretat faptul că legile bune sînt implementate prost? Singura explicație alternativă ar fi că nu există voință politică pentru o implementare adecvată a legislației bune, ba dimpotrivă, există interes pentru comportamente neconforme politicilor declarate pro-europene. Nu există alte explicații pentru remarcile demnitarilor europeni, dar și pentru observațiile din rapoartele de monitorizare referitoare la influența factorului politic asupra justiției și administrației, controlul și manipularea prin mass-media, subminarea corectitudinii procesului electoral. Pentru înlăturarea neajunsurilor în domeniile respective e nevoie să se renunțe la imixtiunea abuzivă din partea guvernării. Concluzia generală asupra angajării guvernării în implementarea PEV este că scopul menținerii la putere prevalează asupra scopului general – apropierea cît mai eficientă a Republicii Moldova de standardele UE. Probabil, acest factor a și determinat diminuarea potențialului ideii de integrare europeană ca idee de consolidare națională.
În pofida celor menționate mai sus, implementarea PAUERM a oferit totuși numeroase prilejuri pentru angajarea publică a responsabilității guvernării în promovarea unor obiective foarte specifice, precum și pentru monitorizarea, din partea organizațiilor societății civile și a unui șir de instituții internaționale specializate, a modalităților în care guvernarea își onorează aceste angajamente. În acest sens, unul din prilejuri s-a referit la modalitățile de cooperare a instituțiilor publice cu organizațiile societății civile, punînd în evidență faptul că acest gen de cooperare poate evolua în Republica Moldova, mai degrabă, sub presiunea unor angajamente față de partenerii europeni. Chiar dacă au existat mai multe dificultăți, cel puțin Parlamentul și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene au reușit să avanseze în cooperarea cu societatea civilă, deși modalitatea în care s-a realizat cooperarea a scos în evidență și capacitatea foarte slabă a acesteia din urmă de a fi eficientă în procesul de cooperare. Preferința organizațiilor societății civile pentru rolul "cîinilor de pază" în detrimentul rolului de parteneri egali și competenți rezidă, probabil, în gradul de calificare și experiența acestora.
Implementarea PAUERM a reprezentat, cu certitudine, un efort de modernizare a Republicii Moldova. Oricare ar fi nivelul de estimare a gradului de implementare a PAUERM, el este unul pozitiv, chiar dacă este în același timp – insuficient. În astfel de circumstanțe, este de onoarea exponenților clasei politice moldovenești, care a semnat Declarația cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene să continue reformarea și modernizarea societății în vederea atingerii standardelor UE. Discrepanța dintre nivelul de modernizare atins de Republica Moldova și standardele minime ale UE impune ca forțele politice moldovenești sa-și facă agendele, punînd accentul nu atît pe subtilitățile de ordin doctrinar, cît pe necesitatea stringentă de depășire a handicapurilor. Din acest punct de vedere, imperativul primar al luptei politice democratice ar trebui să se reducă la competiția de optimizare a vitezei și costurilor depășirii acestora, alt scop pe potrivă, demn de suportul cetățenilor, fiind lipsă.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |