![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20080415/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Numiri. Demisii
Prin hotărîri de Parlament:
1.2. Acte legislative
Legea pentru completarea Legii privind declararea și controlul veniturilor și al proprietății demnitarilor. Conform completării, Comisia centrală de control, în termen de 10 zile după expirarea termenului de prezentare a declarațiilor, va prezenta Consiliului Superior al Magistraturii copiile declarațiilor judecătorilor, pentru a fi plasate pe pagina sa web din Internet.
Notă ADEPT: prin completarea efectuată Parlamentul a abordat doar parțial chestiunea transparenței, evitînd să oblige la publicarea pe web a tuturor declarațiilor demnitarilor de prim rang, deși, o asemenea inițiativă a fost înregistrată cu mai mult timp în urmă, iar experții consideră că transparența în domeniu constituie o metodă eficientă de prevenire și combatere a corupției la nivel înalt.
Legea privind interdicția deținerii dublei cetățenii. Nu vor putea ocupa funcții publice un anumit cerc de persoane ce dețin dubla cetățenie: deputații în parlament, Președintele țării, membrii Guvernului, judecătorii, angajații organelor de securitate, aleșii locali, funcționarii cu acces la secrete de stat, alți funcționari publici. Persoanele ce vor dori să candideze la funcțiile respective vor trebui să confirme documentar renunțarea sau inițierea procedurii de renunțare la cetățenia altui stat sau retragerea cererii privind obținerea unei alte cetățenii. Notă ADEPT: Anterior s-a menționat deja caracterul discriminatoriu al respectivului document și faptul că acesta ar putea fi utilizat pentru excluderea unor concurenți electorali, dar și pentru efectuarea unei trieri de cadre în administrația publică. Lipsa unor prevederi detaliate despre procedura renunțării ori declarării renunțării la cetățenia altui stat va crea deficiențe la aplicare și ar putea permite aplicarea abuzivă, discreționară a respectivelor reglementări.
Legea pentru modificarea și completarea Codului electoral. Documentul conține noi reglementări, privind: – majorarea pragului electoral de la 4% la 6%; – interzicerea blocurilor electorale; – precizarea interdicțiilor de a alege și de a fi ales (pentru persoanele condamnate la privațiune de liberate, cu antecedente penale nestinse); – detalierea prevederilor despre suspendarea din funcție a demnitarilor; – includerea în buletine prin tragere la sorți etc. Modificările au fost susținute doar de fracțiunile PCRM și PPCD.
Legea pentru modificarea Legii cu privire la migrațiune. Legea prevede ca pe viitor, cota de imigrare în scop de muncă se va stabili de Guvern prin consultare cu MAI. În acest fel, se presupune că vor fi atrase investiții de capital străin și vor fi create noi locuri de muncă în Republica Moldova.
Proiectul legii cu privire la protecția martorilor și altor participanți la procesul penal. Documentul propune reglementarea asigurării securității participanților la procesul penal a căror viață, integritate corporală, libertate ori proprietate este amenințată ca urmare a deținerii de către aceștia a unor date pe care au acceptat să le furnizeze și care constituie probe concludente cu privire la săvîrșirea unor infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave. Documentul se înscrie în realizarea Planului de Acțiuni UE-RM, printre prioritățile de intensificare a luptei împotriva crimei organizate.
Proiectul legii privind privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei de cale ferată Cahul-Giurgiulești. Obiecte ale exproprierii pentru cauză de utilitate publică vor fi bunurile imobile (terenuri și construcții), proprietățile private situate în extravilanul satelor și comunelor Manta, Colibași, Brînza, Văleni, Slobozia Mare și Cîșlița-Prut, raionul Cahul. Guvernul urmează să ia, în numele statului, toate măsurile necesare pentru realizarea exproprierii bunurilor imobile, situate pe amplasamentul lucrării de unitate publică. Notă ADEPT: Deputații de opoziție s-au opus adoptării legii, apreciind că exproprierile preconizate nu se realizează cu "dreaptă despăgubire", așa cum o cer dispozițiile constituționale relevante (art.46 alin.(2) din Constituție), iar prețurile propuse de Guvern proprietarilor de terenuri sînt derizorii (maximum 56 mii lei/ha). De asemenea, au fost aduse acuzații că respectiva construcție afectează starea ecologică din regiune.
1.3. Control parlamentar. Declarații
Majoritatea parlamentară a respins propunerile unor fracțiuni și deputați de opoziție:
Întrebări. Interpelări
Prim-adjunctul Procurorului General a informat Parlamentul despre:
Reprezentantul CCCEC a răspuns unei interpelări referitor la legalitatea transmiterii tehnicii de calcul de către Președinția Republicii Moldova Liceului Teoretic din satul Magdăcești, raionul Criuleni. Conform informației, tehnica respective a fost transmisă conform Regulamentului corespunzător, în baza ordinului Direcției Generale a Aparatului Președintelui RM.
Serviciul de Informații și Securitate a răspuns deputatului Gheorghe Susarenco că nu ascultă telefoanele parlamentarilor.
Cîțiva deputați au propus schimbarea timpului Orei Guvernului, astfel ca aceasta să se desfășoare pînă la ședința plenară, iar cei chemați la audiere să poată pleca pentru a-și îndeplini sarcinile la locul de activitate.
Deputatul PDM Valeriu Guma, a adresat o interpelare directorului ÎS "Calea Ferată a Moldovei", în care îi cere explicații în legătură cu majorarea, din 1 aprilie, a tarifului la transportul intern de mărfuri pe calea ferată cu 200%.
Declarații
La ședința din 4 aprilie 2008, mai mulți deputați au făcut declarații prin care și-au expus poziția asupra alegerii, cu 3 ani în urmă a șefului statului. Declarațiile au fost date citirii de către Valentina Cușnir, Vladimir Filat și Iurie Roșca.
Fracțiunea PDM a lansat o declarație privind necesitatea întreprinderii unor măsuri urgente pentru îmbunătățirea nivelului de trai în Moldova, altfel țara riscă să rămînă fără locuitori și să dispară de pe hartă.
Fracțiunea AMN acuză fracțiunea majoritară că a transformat ședințele plenare ale Parlamentului în ședințe de lucru ale Partidului Comuniștilor, ignorînd totalmente propunerile și obiecțiile opoziției, că votul deputaților comuniști e dictat nu de interesul cetățenilor și al țării, ci de disciplina de partid.
Fracțiunea PCRM acuză opoziția de atentat la libertatea presei, prin declarații și demersuri ale reprezentanților partidelor de opoziție care cer închiderea emisiunii "Rezonans" de la "Moldova 1" și a emisiunii "Povești cu măști" de la postul de televiziune NIT.
Fracțiunea PPCD a adus noi acuzații în adresa lui Vladimir Filat, liderul PLDM, ex-director al Departamentului Privatizării și Administrării Proprietățtii de Stat și ex-ministru de stat.
La rîndul său, liderul PLDM Vladimir Filat a acuzat PPCD și pe Iurie Roșca de întreprinderea acțiunilor pentru distrugerea opoziției democratice.
2.1. Numiri. Demisii
2.2. Hotărîri
Hotărîrea pentru aprobarea Planului de activitate a Guvernului pe trimestrul II al anului 2008. Documentul include compartimente privind elaborarea proiectelor actelor normative și legislative, despre analiza activității administrației publice centrale.
Hotărîrea cu privire la ziua de odihnă din luna mai 2008. Ziua de 2 mai va fi zi de odihnă, iar ziua de 17 mai – de lucru. Potrivit deciziei, ministerele, autoritățile administrative centrale, conducătorii întreprinderilor și organizațiilor de stat vor asigura la 17 mai activitatea eficientă a unităților subordonate.
Hotărîri privind aprobarea unor proiecte de legi:
Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:
2.3. Ședințe. Decizii. Declarații
Prioritățile imediate
În prima ședință a noului Executiv, Primul-ministru Zinaida Greceanîi a cerut miniștrilor să revizuiască programele proprii de activitate în conformitate cu prevederile Programului de guvernare "Progres și integrare". Premierul a specificat că deoarece Programul de guvernare se încadrează pe deplin în Strategia Națională de Dezvoltare (SND), ar fi corect ca Planul de acțiuni pentru implementarea SND să fie de asemenea actualizat, pornind de la prevederile Programului de guvernare pentru a se asigura monitorizarea respectivă.
Perfecționarea MAI
Noul ministru de interne Valentin Mejinschi a prezentat un Concept de perfecționare a activității MAI, cu scopul afirmării principiului "poliția în serviciul societății și nu invers". Pentru obținerea rezultatelor respective se propun astfel de măsuri ca:
Întrevederi diplomatice
Premierul Zinaida Greceanîi a avut o serie întrevederi cu reprezentanți și delegații din străinătate, printre care:
3.1. Decrete
Cu ocazia încheierii misiunii diplomatice, Ambasadorul Turciei în Moldova, dna Fatma Firat Topçuoglu a fost decorată cu medalia "Meritul Civic".
3.2. Ședințe. Decizii. Declarații
O nouă lege a secretului de stat
Președintele Republicii Moldova a prezidat astăzi o ședință de lucru cu participarea factorilor responsabili de elaborarea noii legi cu privire la secretul de stat, în cursul căreia s-a menționat faptul că perfecționarea cadrului legislativ este determinată de faptul că actuala Lege cu privire la secretul de stat este depășită, vine în contradicție cu realitățile din țară noastră și cu normele europene în domeniu. Proiectul noii legi cu privire la secretul de stat, elaborat în conformitate cu propunerile și obiecțiile înaintate de toate autoritățile administrației publice centrale, se află în proces de definitivare, urmînd să fie transmis, în timpul apropiat, Guvernului spre examinare. Președintele RM a menționat oportunitatea de a examina experiența statelor europene în domeniul reglementării legislative a secretelor de stat, astfel încît proiectul final să țină cont de practicile avansate în domeniu din țările europene. Șeful statului a atenționat, de asemenea, asupra necesității de a optimiza cadrul normativ care vizează sfera protejării secretului de stat, accentuînd necesitatea micșorării considerabile a numărului de informații și documente secretizate. De asemenea, Vladimir Voronin a menționat oportunitatea reducerii numărului de legi și acte normative care reglementează activitatea cu documentele și informațiile secrete.
Programul Anului Tineretului
Șeful statului a prezidat o ședință privind implementarea Programului de acțiuni consacrate Anului Tineretului, în cursul căreia au fost examinate măsurile incluse în Programul de acțiuni, divizate în cinci capitole: cadrul legal, normativ, intervenții la nivel de politici; accesul la servicii și informații; participarea tinerilor; oportunități de încadrare a tinerilor în cîmpul muncii; cercetări și studii în domeniul politicilor de tineret, în total – 55 de acțiuni. Au mai fost abordate problemele: abilitării economice și susținerea socială a tinerilor; dezvoltarea infrastructurii căminelor studențești; încadrarea tinerilor în cîmpul muncii; majorarea numărului de locuri cu finanțare bugetară în instituțiile de învățămînt superior și mediu de specialitate (cu 30 la sută, în prima etapă).
Perfecționarea sistemului de editare a manualelor
La ședința convocată la Președinție au fost discutate aspecte privind sistemul existent de editare a manualelor, evidențiindu-se mai multe deficiențe în procesul de elaborare, editare, evaluare, reevaluare și reeditare a acestora. Vladimir Voronin a pledat pentru o nouă generație a manualelor, care ar corespunde cerințelor europene față de materialul didactic. El s-a pronunțat în favoarea perfecționării actualului sistem, prin instituirea unui mecanism bine structurat, funcțional, bazat pe imperativul calității materialului didactic, pe principiile unei concurențe loiale în procesul de selectare a ofertelor de manuale. A fost subliniată oportunitatea perfecționării mecanismului de evaluare a manuscriselor și de selectare a recenzenților, fiind necesar un cadru metodologic de evaluare a manuscriselor și de prezentare a recenziilor de către evaluatori.
Activitatea grupurilor pentru "consolidarea încrederii"
După întrevederea de la Bender cu liderul transnistrean Igor Smirnov, Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință la tema activității grupurilor de lucru pentru realizarea măsurilor de consolidare a încrederii dintre Chișinău și Tiraspol. Au fost discutate diverse aspecte legate de modul de organizare și desfășurare a activității grupurilor, interacțiunea acestora cu structurile similare din partea transnistreană. Grupurile trebuie să elaboreze propuneri privind implementarea unor proiecte în domeniile comercial-economic; al dezvoltării infrastructurii; restabilirii funcționalității căii ferate a Moldovei; în sfera ocrotirii sănătății și protecției sociale a populației din regiunea transnistreană; în problemele educației și tineretului; privind problemele dezarmării și demilitarizării; privind acordarea ajutorului umanitar; în domeniul agriculturii.
1. Prețurile și inflația
În luna martie indicele prețurilor de consum (IPC) a crescut cu 1,1% față de februarie 2008. În particular, prețurile la produsele alimentare au crescut cu 1,7%, la cele nealimentare – cu 0,7%, iar cele pentru serviciile prestate populației – cu 1,1%. În perioada de referință creșteri mai considerabile a prețurilor la produsele alimentare au fost înregistrate la: carne, fructe proaspete și ulei vegetal, în medie cu peste 5%. În perioada de referință au crescut vizibil tarifele pentru prestarea serviciilor la populație cu cca 4%. Mai mult decît atît, de la începutul anului au crescut foarte mult prețurile la tranzacțiile imobiliare, cu cca 15%. De la începutul anului 2008 (martie 2008 față de decembrie 2007) nivelul inflației cumulative a constituit 4,1%. Pentru comparație, în martie 2007 față de decembrie 2006 nivelul inflației a fost 2,1%.
Băncile centrale ar trebui să monitorizeze mai atent prețurile la imobil…
Un recent raport al Fondului Monetar Internațional (FMI) spune că băncile centrale ar trebui să monitorizeze mai atent prețurile la imobiliare. În plus, băncile centrale ar trebui să ia în calcul prețurile de pe piață imobiliară în momentul în care i-au decizii asupra dobînzii de politică monetară. Criza creditelor neperformante din SUA, care a dus la falimentarea unor bănci importante, la concedierea a zeci de mii de oameni și la pierderea casei de către mii de persoane care nu mai puteau să-și achite creditul, a readus problema creditării în prim-plan.
În Moldova, de exemplu, BNM a crescut rata dobînzii de bază pînă la 16,5%, decizie ce a obligat mai multe bănci importante să-și aprecieze dobînzile la creditele acordate. Însă o dobîndă de referință mare practicată de banca centrală înseamnă dobînzi mai mari la creditele acordate de către băncile comerciale, care determină scăderea nivelului de împrumut și, în final, scăderea cererii de pe piața imobiliară. Ponderea pieței imobiliare este însă diferită de la stat la stat, mai ales în funcție de stadiul de dezvoltare al pieței creditelor imobiliare. FMI subliniază în acest raport că diferențele dintre state sunt destul de mari în ceea ce privește creditarea, dînd ca exemple SUA, care pînă recent avea o dobîndă de referință mică, ceea ce facilita accesul la credite imobiliare, și Franța, unde politica de acordare a creditelor este mai strictă.
Căderea unei piețe imobiliare nu înseamnă numai scăderea prețurilor. Ea poate determina, de la caz la caz, falimentele unor bănci care au acordat credite garantate cu proprietăți care acum valorează mult mai puțin, poate duce la concedierea a zeci de mii de persoane, de la agenți imobiliari la bancheri, și, nu în ultimul rînd, poate afecta creșterea economică a unui stat.
2. Sectorul bancar
Dobînzile la depozite ajung din urmă inflația…
Promoțiile băncilor locale și noile oferte fac mai atractivă economisirea, dobînda medie la depozitele în lei ajungînd la aproape 16%. În ultima lună, dobînda medie anuală la economiile în lei a crescut cu peste 0,5%. După ce, la sfîrșitul anului trecut, dobînzile la depozite s-au situat chiar sub nivelul inflației, în momentul de față, acestea au început să recupereze din diferența față de creșterea prețurilor. Băncile au fost somate să crească dobînzile aferente economiilor ca urmare a majorării ratei dobînzii de bază, de majorarea recentă a rezervelor minime obligatorii de către BNM, precum și de așteptările inflaționiste înalte.
Dobînzile oferite de bănci pentru depozite s-au înscris, în ultimele săptămîni, pe un trend ascendent. Pentru un depozit în lei, constituit pentru un termen de la 6 luni pînă la un an, unele bănci oferă o dobîndă medie anuală de peste 18%. Totuși, creșterea dobînzilor la depozite nu au reușit, încă, să devanseze nivelul creșterii prețurilor. După deducerea impozitului pe dobîndă și a ratei inflației, mulți deponenți sesizează, deseori, că nu iese în cîștig. Astfel, putem spune că dobînzile plătite de bănci la depozitele în lei sînt încă real negative.
3. Sectorul extern
Datoria externă totală a Moldovei constituie cca 77% din PIB…
Datoria externă totală a Republicii Moldova a crescut în 2007 cu peste 30% sau cu 776,5 milioane USD și a atins valoarea de peste 3,3 miliarde USD ceea ce constituie cca 77% din PIB.
Potrivit datelor băncii centrale, datoria publică și public garantată a crescut de la 876,4 milioane USD la finele anului 2006 pînă la 938,7 milioane USD la sfîrșitul lui 2007. În același timp, datoria externă privată negarantată a constituit peste 2,36 miliarde USD și a înregistrat un avans de 43,4%. Statisticele BNM arată că la finele anului trecut împrumuturilor le-a revenit o pondere de 48,7% din totalul datoriei externe a Moldovei.
În 2007 BNM a primit de la FMI credite în valoare de cca 33,3 milioane USD și a rambursat împrumuturi contractate anterior în sumă de 22,1 milioane USD. Totodată, sectorul guvernamental a beneficiat de 47,4 milioane USD și a achitat plăti la împrumuturi și titluri de valoare în valoare de cca 36 milioane USD. Astfel potrivit BNM, angajamentele externe sub forma de împrumuturi și titluri de valoare, inclusiv arieratele la ele s-au majorat pe parcursul anului trecut pînă la peste 2,25 miliarde USD. Creșterea s-a produs în urma intrărilor nete (465,14 mln USD), acumulărilor nete ale arieratelor la dobîndă (7,15 mln USD), influenței cursului de schimb al dolarului SUA față de alte valute (65,02 mln USD), precum și al altor ajustări (10,75 mln USD).
4. Piața muncii
Minimul de existență în Moldova este de ceva mai mult de 100 USD…
În 2007 minimul de existență în Moldova a crescut cu 17,6% față de anul 2006 și a constituit cca 1100 lei pe lună. Potrivit datelor BNS, nivelul minimului de existență pentru populația în vîrstă aptă de muncă a reușit să fie acoperit de către toate persoanele ocupate în sectoarele economiei naționale, cu excepția celor din agricultură. În cazul persoanelor ocupate în activități financiare, salariul a depășit minimul de existență de cca 4 ori, pentru activitățile de transporturi și comunicații, construcții – de 2,6 ori. Pe medii de reședință, acest decalaj este datorat, în special, structurii diferite a cheltuielilor de consum și ponderii mai mari a autoconsumului în mediul rural. În mediul urban coșul nealimentar a constituit 44,2% din minimul de existență, iar în rural – 34,4% (în medie pe total țară acest indicator reprezintă 39,3%).
Pe categorii de populație valoarea maximă a minimului de existență revine populației în vârstă aptă de muncă – 1159,5 lei, și în special în cazul bărbaților – 1227,0 lei. Pentru pensionari minimul de existență a constituit 943,4 lei și reprezintă 85,8% din valoarea medie pe total populație. Mărimea medie a pensiei lunare stabilite conform situației la 1 ianuarie 2008 a constituit 548,3 lei și acoperă valoarea minimului de existență pentru această categorie de populație în proporție de 58,1%.
Întreținerea unui copil presupune alocarea în medie a 1002,7 lei lunar, cu o diferențiere a acestui indicator în dependență de vîrsta copilului, de la 394,3 lei pentru un copil în vîrstă de pînă la 1 an și pînă la 1118,8 lei pentru un copil în vîrstă de 7–15 ani. În condițiile în care indemnizațiile lunare pentru îngrijirea copiilor pînă la 1,5 ani constituie în medie 230,7 lei pentru persoanele asigurate și 100 lei pentru cele neasigurate, aceste plăți sociale acoperă necesarul pentru copii în vîrstă de pînă la 1 an în proporție de 58,5% și 25,4%.
I. Întîlnirea Voronin – Smirnov
La 11 aprilie 2008, după o pauză de 6 ani și jumătate, la Bender a avut loc întîlnirea Președintelui Vladimir Voronin cu liderul transnistrean Igor Smirnov. Evenimentul a avut caracter senzațional. Judecînd după comportament, Smirnov ar fi dorit să evite această întîlnire, pentru el fiind prioritară recunoașterea de către Rusia a independenței Transnistriei. Federația Rusă, care controlează în totalitate regimul lui Smirnov, a insistat în mod constant că soluționarea diferendului transnistrean poate avea loc doar prin negocieri, cu participarea în calitatea de partea egală a reprezentanților Transnistriei. Cum în Republica Moldova au demarat pregătirile pentru alegerile parlamentare, programate să aibă loc în martie 2009, Președintele Voronin s-a văzut nevoi să renunțe la faimoasa sa declarație din august 2004, care anunța că în procesul că soluționare a conflictului nu se va mai întîlni cu "marionetele", ci doar cu "păpușarii". O consecința directă a întîlnirii lui Voronin cu Smirnov ar trebuie să fie reluarea procesului de negocieri.
Dacă Voronin ar fi refuzat în continuare să se întîlnească cu Smirnov, acesta din urmă ar fi speculat acest refuz pe fundalul recentei pledoarii a Rusiei pentru "integritatea teritorială" a Republicii Moldova, bazată pe afirmația că "potențialul procesului de negocieri nu este epuizat încă". Adică, blocarea în continuare a reluării negocierilor ar fi alimentat speculațiile regimului transnistrean privind necesitatea recunoașterii independenții de către Rusia în contextul "precedentului Kosovo". În acest sens, Smirnov a căutat diferite pretexte pentru a evita întîlnirea cu Voronin, refuzînd sa se întîlnească pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale. În schimb, Voronin a trebuit să se umilească în fața celui pe care l-a numit în ultimii ani "bandit", "criminal" etc., și să accepte să meargă la Bender, aflat sub controlul forțelor separatiste. Acest detaliu vorbește de la sine, despre cine a avut un interes mai mare pentru întîlnire.
Totuși, și Smirnov a găsit un rost pentru întîlnirea cu Voronin. Asta după ce luase în zeflemea, numind fanteziste afirmațiile lui Voronin din interviul din luna martie pentru publicația moscovită "Kommersant" privind pașii pe care este gată să-i întreprindă pentru soluționarea conflictului transnistrean. Anume în acel interviu Voronin a anunțat că pentru realizarea unui progres în reluarea procesului de negocieri este gata să se întîlnească cu Smirnov.
Rostul pentru a accepta întîlnirea cu Voronin a fost formulat de Smirnov dur și precis – a discuta pe marginea recunoașterii independenței Transnistriei. Dar, de fapt, Smirnov a fost obligat să se conformeze indicațiilor ministrului de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, care i-a spus "nado", și să accepte o discuție telefonică cu Președintele Voronin, iar apoi și întîlnirea propriu-zisă. Așa cum anunțase după discuția telefonică din 7 aprilie, Smirnov a acceptat să se întîlnească cu Voronin pentru a-i înmîna "acordul de prietenie dintre Transnsitria și Republica Moldova", adică un acord între două state suverane.
În plus, pentru a accentua atitudinile negative față de Republica Moldova, mașina propagandistică transnistreană a desfășurat o activitatea furibundă pe fundalul întîlnirii lui Voronin cu Smirnov, punînd în evidență faptul că Voronin nu este credibil în ochii administrației de la Tiraspol. Opiniei publice i s-a amintit despre: cazul fostului ministru al Apărării, arestat în martie 2005; refuzul lui Voronin de a semna Memorandumul Kozak în 2003; "blocada economică" instituită în 2006 pe fundalul recentelor cazuri, fără precedent, a traficului de droguri prin teritoriul Republicii Moldova; un șir de alte fapte, care ar demonstra că Transnsitria nu ar avea nici un motiv să-și dorească să aibă ceva în comun cu Republica Moldova, urmînd doar să-și reglementeze relațiile printr-un "acord de prietenie".
După întîlnirea de o oră și jumătate, Voronin și Smirnov au apărut în fața camerelor de luat vederi pentru a comenta pe marginea discuțiilor purtate. Cele două fețe crispate vorbeau extrem de elocvent despre sentimentele reciproce pe care le nutresc cei doi, dar și despre faptul că doar circumstanțele i-au forțat să se întîlnească tete-a-tete. Smirnov a ținut să profite de situație, subliniind că Voronin îi este oaspete la Bender și că în această calitate îi oferă generos posibilitatea să vorbească primul în fața jurnaliștilor. De asemenea, Smirnov a ținut să sublinieze că i-a înmînat lui Voronin proiectul "acordului de prietenie", pe care cele "două părți egale" ar trebuie să-l semneze și să-l ratifice în calitate de state suverane și independente. În ultima instanță, Smirnov a subliniat ce așteaptă de la autoritățile constituționale ale Republicii Moldova: un tratament de la egal la egal; eliminarea tuturor barierelor economice și comerciale cu care se confruntă Transnsitria. În pofida modalității în care a ținut Smirnov să pună accentele, Președintele Voronin a evitat în mod ostentativ să se refere la propunerile provocatoare ale lui Smirnov, axîndu-se pe problemele care îl interesau cu precădere – măsurile de restabilire a încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului, adică măsuri ce reies în mod direct din inițiativele sale, lansate în octombrie 2007.
Cedările pe care le-a făcut Voronin în cadrul întîlnirii cu Smirnov se reduc, deocamdată, la promisiunea de a se adresa oficialilor UE și SUA în vederea eliminării interdicției de circulație pentru cei 17 demnitari transnistreni, evident, în schimbul eliminării interdicțiilor de acces pe teritoriul Transnsitriei pentru un șir de demnitari moldoveni. În schimb, Președintele Voronin și-a asigurat un sprijin semnificativ din partea participanților la procesul de negocieri în "format 5+2". Astfel, reprezentatul special al UE în Republica Moldova, Kalman Mizei, a ținut să aprecieze în termeni pozitivi eforturile Președintelui Voronin. Întîlnirea lui Voronin cu Smirnov a fost sincronizată cu întîlnirea ambasadorilor SUA și UK – Michael Kirby și John Meyer, speaker-ul transnsitrean Evghenii Șevciuk, cu care au fost discutată posibilitatea realizării proiectelor infrastructurale, menționate în inițiativele lui Voronin din octombrie 2007. Mai mult, proiectele menționate fac parte din Strategia Națională de Dezvoltare (SND) pentru anii 2008–2011 și din programului Guvernului Greceanîi, instaurat recent.
Toate cele menționate mai sus au fost aranjate astfel ca să dea impresia că întîlnirea lui Voronin cu Smirnov, chiar dacă a fost un eveniment neplăcut pentru primul, a fost totuși unul necesar pentru relansarea unui plan vast de reglementare a conflictului, care nici pe departe nu are contururi încă încheiate.
II. Reiterarea atitudinii Președintelui Voronin față de problema transnistreană
La 3 aprilie 2008, cu doar o săptămînă înaintea întîlnirii cu Smirnov, poziția Republicii Moldova față de conflictul transnistrean a fost reiterată de către Președintele Voronin în cadrul summit-ului NATO de la București:
Înmînîndu-i așa-zisul "acord de prietenie" lui Voronin la întîlnirea din 11 aprilie, Smirnov a ținut să pună în evidență faptul că are un punct de vedere diametral opus față de soluționarea conflictului transnistrean. De fapt, "acordul de prietenie" al lui Smirnov este și un răspuns la "inițiativele din octombrie" ale lui Voronin. Imediat după întîlnirea cu Smirnov, Voronin a ținut să accentueze, că în procesul reglementării transnistrene nici nu poate fi vorba despre cedări nefondate "regimului separatist" și că procesul de căutare a unei soluții viabile a conflictului transnistrean în formatul "5+2" nu prevede federalizarea Republicii Moldova.
III. Reacții la întîlnirea Voronin-Smirnov
Întîlnirea Voronin-Smirnov a fost comentată în contradictoriu de presa de la Chișinău. Presa afiliată partidului de guvernămînt a avut, ca de obicei, reacții elogioase la adresa curajului șefului statului. În schimb, părerile cele mai frecvente, atît din presa independentă, cît și cea care simpatizează cu opoziția s-au redus la constatări că:
Punctele de vedere, expuse mai sus, se înscriu în logica, potrivit căreia, abordarea de către Președintele Voronin a problemei transnistrene este principial greșită. Un șir de formațiuni de opoziție și experți locali consideră că soluția corectă pentru Republica Moldova este să facă front comun cu Georgia și Ucraina în favoarea unui demers pro-NATO, ci nu să insiste asupra neutralității Republicii Moldova. Axarea pe ideea neutralității este impusă de Rusia și reflectă interesele acesteia. Se presupune că cedarea în fața Rusiei în problema neutralității doar deschide "cutia Pandorei". În acest sens, Președintelui Voronin i se aduc acuzații de promovarea unor interese obscure și negocieri netransparente.
Merită remarcat faptul, că punctele de vedere menționate mai sus fac abstracție de contextul nou, absolut diferit de cel în care a avut loc întîlnirea Voronin-Smirnov:
IV. Transnistria – valiza fără mîner a Rusiei?
Și la Tiraspol elitele separatiste s-au arătat foarte nemulțumite de comportamentul Rusiei. Dar, fiind dependente în totalitate de bunăvoința Moscovei, acestea s-au văzut nevoite să se conformeze noii conjuncturi. Demoralizarea elitelor transnistrene este provocată de faptul că în ultimii 3 ani au fost încurajate să desfășoare campanii propagandistice în regim non-stop de convingere a cetățenilor că Rusia va utiliza "universalitatea precedentului Kosovo" pentru recunoașterea independenței Transnistriei, iar acum impune căutarea unei soluții de compromis cu Republica Moldova.
Audierile din luna martie și Declarația Dumei de Stat a Rusiei pe marginea republicilor nerecunoscute – Abhazia, Osetia de Sud și Transnistria, a pus în evidență faptul că amenințările Rusiei de a trata "cazul Kosovo" ca pe un precedent universal a fost un bluf banal. În această ordine de idei, un șir de deputați transinstreni s-au văzut nevoiți să acuze Rusia de lipsă de voință de a-și onora promisiunile și de suferințele transnistrenilor, care sînt nevoiți să trăiască într-o condiție materială extrem de precară, suportînd lipsuri din cauza orientării pro-rusești, care iată că se dovedește a fi sterilă.
Aceste atitudini au provocat în premieră un scandal politic la Tiraspol, între membrii "vechii gărzi" separatiste, care s-a apucat să identifice vinovații pentru noile atitudini ale Moscovei față de enclava separatistă. Sovietul Suprem chiar l-a învinuit pe ministrul de externe, Valerii Lițkai, de incapacitatea profesională. Apărîndu-se, Lițkai a trebuit să le amintească tuturor poziția neclintită a Rusiei, de a soluționa conflictul transnistrean în baza întegrității teritoriale a Republicii Moldova prin oferirea unui statut garantat Transnistriei. El a mai menționat că actualmente între Republica Moldova și Transnsitria există, de fapt, relații confederative, lăsînd să se înțeleagă că cea mai bună soluție ar fi una federativă. Se observă că "soluția" spre care înclină Lițkai pare a fi una intermediară, între cele promovate public de către Voronin și Smirnov.
Totuși, comportamentul Rusiei are explicații profunde. Un șir de experți ruși au încercat să argumenteze de ce Rusia s-a văzut nevoită să procedeze contrar propriilor amenințări de a considera "cazul Kosovo" drept precedent universal:
V. Concluzii
În contextul noii conjuncturi regionale, Președintele Vladimir Voronin a obținut în urma întîlnirii din 11 aprilie 2008 cu Smirnov un scor mai degrabă pozitiv decît negativ. Ponderea victoriei propagandistice pe care a obținut-o cu un an înainte de alegerile parlamentare din 2009 este greu de subestimat pentru partidul de guvernămînt. Practic, Voronin a obținut un aviz pozitiv pentru inițiativa sa din octombrie 2007 privind planul de restabilire a încrederii reciproce dintre cele două maluri ale Nistrului. Instituirea grupurilor de lucru și probabilitatea înaltă de reluare a procesului de negocieri în format "5+2" este o dovadă în acest sens. Suportul din partea reprezentanților SUA, UE și OSCE a inițiativelor lui Voronin și promisiunile de susținere financiară doar confirmă în plus existența unui trend pozitiv.
Din punct de vedere a intereselor de durată ale Republicii Moldova au dreptate cei care manifestă prudență în privința recentei performanțe a Președintelui Voronin. Diferențierea ostentativă pe care o face Rusia dintre enclava separatistă din Republica Moldova și cele din Georgia are un preț pe care Republica Moldova a început să-l plătească în avans. Astfel, autoritățile moldovenești au păstrat tăcere în privința desfășurării de către Rusia la 2 martie a.c. a alegerilor în Duma de Stat pe teritoriul Transnistriei ca pe propriul teritoriu. Acum urmează de văzut, dacă autoritățile moldovenești vor accepta la fel de tacit și implementarea de către Rusia a prevederilor recentei Declarații a Dumei de Stat privind instituirea pe teritoriile enclavelor separatiste a tot felul de reprezentanțe. În Abhazia și Osetia de Sud acest proces a început deja. Georgia, la fel ca și în cazul alegerilor din 2 martie, a reacționat rapid și vehement, apelînd la suportul internațional.
Faptul că Republica Moldova se desolidarizează de statele GUAM – Ucraina și Georgia în privința relațiilor cu NATO, o avantajează oarecum, în atitudinile Rusiei față de problema transnistreană, deși asta nu este cea mai onestă atitudine a autorităților moldovenești. Însă din rațiuni tocmai legate de soluționarea conflictului transnistrean este nechibzuită subminarea pozițiilor Ucrainei ca lider regional și principal pivot al GUAM, prin declarații referitoare la o eventuală părăsire de către Republica Moldova a GUAM, așa cum anunțase recent Președintele Voronin. Rolul Ucrainei în reglementarea transnistreană este la fel de important ca și cel al Rusiei. Avansarea Ucrainei spre UE și NATO este, de fapt, singura și cea mai reală garanție a recuperabilității Transnistriei de către Republica Moldova. În acest sens, trezește nedumerire insistența Președintelui Voronin asupra "recunoașterii statutului de neutralitate" a Republicii Moldova. Dacă statele lumii recunosc suveranitatea Republicii Moldova, înseamnă că ele recunosc în mod automat și norma constituțională referitoare la neutralitatea ei. După toate aparențele, Președintele Voronin dorește ca pe viitor propria lui țară să nu poată modifica articolul cu pricina din Constituție, fără acceptul statelor care i-ar "recunoaște statutul de neutralitate". Asta dă argumente opoziției să considere că, de fapt, Președintele Voronin dorește limitarea suveranității țării și transformării acesteia într-un fel de protectorat internațional.
Autoritățile moldovenești n-ar trebui să-și facă iluzii în privința posibilității unei reglementări finale rapide a conflictului transnistrean. Cercuri influente din Rusia au făcut publice, cu diferite ocazii, scenariile celor mai probabile evoluții a relațiilor Rusiei cu enclavele separatiste. Este vorba despre aplicarea în paralel a două scenarii, care se completează reciproc, făcîndu-se trimitere la exemplul relațiilor SUA cu Taiwan și, respectiv, cu Puerto Rico. Se are în vedere că, în mod constant, va fi aplicată "taiwanizarea" relațiilor, adică enclavele separatiste vor fi tratate de către Rusia ca state de facto independente. În paralel, va fi încurajată desfășurarea periodică a referendumurilor de asociere a enclavelor separatiste cu Rusia, după modelul asocierii Puerto-Rico cu SUA. Astfel, vor fi create condiții pentru "digestia" enclavelor separatiste de către Rusia, prin aducerea tuturor aspectelor vieții lor interne în conformitate cu normele din Federația Rusă. Ambele abordări exclud necesitatea recunoașterii independenței enclavelor separatiste, oferind Rusiei posibilitatea de a se erija în postură de "apărător ferm al dreptului internațional", dar și de menținere în sfera sa de influență a statelor care suferă de pe urma separatismului. Asta e foarte comod pentru Rusia, ea putînd trata cum îi convine mai mult enclavele separatiste – ca state existente de facto, dar nerecunoscute, "contribuind" la soluționarea conflictelor cu autoritățile constituționale ale Moldovei și Georgiei, sau ca entități populate de "conaționali", cetățeni ai Federației Ruse. De fapt, Rusia practică "taiwanizarea" relațiilor cu enclavele separatiste încă din 1992, iar strategia asocierii cu Rusia după modelul Puerto-Rico a fost elaborată de Constantin Zatulin încă în 2000 și prevedea în calitatea de element de bază oferirea masivă a cetățeniei ruse locuitorilor enclavelor separatiste și organizarea referendumurilor de asociere cu Rusia, lucru care s-a produs deja în 2006, în toate cele trei enclave separatiste. "Cazul Kosovo" nu avea nimic cu aceste strategii. În prezent, el este folosit din considerente de comoditate în argumentarea politicilor Rusiei față de regimurile separatiste, dar și pentru sublinierea atașamentului față de normele "dreptului internațional".
În circumstanțele menționate mai sus este de preferat ca pînă la alegerile din 2009 să nu se meargă mai departe de restabilirea procesului de negocieri în format "5+2", lăsînd eventuala elaborare a soluțiilor referitoarea la statutul Transnistriei pentru perioada postelectorală, cînd presiunea unor soluții rapide, care pot fi doar proaste, va lipsi. Metaforic vorbind, "dezghețarea" rapidă a conflictului transnistrean riscă să "inunde" întreaga Republică Moldova. În acest sens, e mai bine să se excludă temerile unei eventuale "transnistrizări" a Republicii Moldova.
Integrare europeană
Implementarea PEV în 2007. Raportul de progres privind implementarea Planului de Acțiuni UE-RM
Pe 3 aprilie, Comisia Europeană a dat publicității Comunicarea către Consiliu și Parlamentul European privind implementarea PEV în 2007. Comunicarea este însoțită și de alte documente ale Comisiei, precum: Evaluarea generală, Raportul privind progresul sectorial și Rapoartele de țară. Comunicarea […] privind implementarea PEV în 2007 accentuează că PEV devine treptat un parteneriat reciproc avantajos pentru reformă și dezvoltare, apropiind și mai mult vecinii de UE, dar care promovează o integrare regională în afara hotarelor Uniunii Europene. O altă concluzie importantă a Comunicării este că viitoarele planuri de acțiuni, care vor veni în schimbul fostelor Planurilor de Acțiuni (în special în cazul Moldovei, Ucrainei și Israelului ale căror Planuri de Acțiuni expiră în 2008) vor fi ajustate ambițiilor și capacităților statelor partenere, reflectînd relațiile diferențiate dintre UE și partenerii săi. Cu toate acestea, noile instrumente operaționale vor păstra formatul vechi al Planurilor de Acțiuni, cu o specificare clară a obiectivelor/acțiunilor de urmat în aceleași domenii principale (7 la număr).
Totuși, documentul cel mai așteptat a fost Raportul de țară privind progresul Moldovei în implementarea Planului de Acțiuni UE-RM în perioada noiembrie 2006 – decembrie 2007. Potrivit Raportului, Moldova a înregistrat progrese în toate domeniile prevăzute de PAUERM, în particular: îmbunătățirea cadrului instituțional, semnarea Acordului privind preferințele comerciale autonome și Acordul de facilitare a regimului de vize și readmisie, cooperarea cu UE în procesul de soluționare a conflictului transnistrean și probleme de politică externă, managementul frontierei moldo-ucrainene, introducerea certificatelor de origine pentru bunurile exportate, crearea Agenției pentru Protecția Competiției etc.
Astfel, conform Reprezentantului Delegației Comisiei Europene (CE) la Chișinău, Paolo Berizzi, care a prezentat Raportul de Progres într-o conferință de presă, Moldova împreună cu Ucraina, Maroc și Israel formează grupul statelor care au atins cele mai mari progrese în cadrul PEV.
Cu toate acestea, Moldova continuă să rămînă restanțieră la capitolele reformei judiciare, libertății presei, luptei împotriva corupției, calității climatului investițional și mediului de afaceri. Conform oficialului european, expirarea Planului de Acțiuni nu anulează continuarea implementării efective a acestuia, în special în domeniile restanțiere, pînă la adoptarea altui cadrul juridic de cooperare dintre UE și Moldova. Deocamdată, în pofida insistențelor autorităților moldovenești de a iniția negocierile privind semnarea unui nou acord cu UE, care ar stipula clar perspectiva europeană a Moldovei, UE nu venit deocamdată cu o dată anume, însă a accentuat prin intermediul oficialilor săi că viitorul acord nu va fi unul de asociere, ci o continuare a vechiului Plan de Acțiuni.
Evaluarea Comisiei Europene a fost primită pe de o parte cu satisfacție de autoritățile moldovenești, dar și cu o oarecare surprindere a observatorilor independenți, care se așteptau la o evaluare mai dură, luînd în considerare regresul înregistrat de Moldova în 2007 la capitolul libertății drepturilor omului și calității sistemului judiciar.
Prima ședință a Comitetului mixt pentru gestionarea Acordului privind facilitarea eliberării vizelor
La 11 aprilie 2008, la Chișinău, a avut loc prima ședință a Comitetului mixt de gestionare a Acordului între Republica Moldova și Comunitatea Europeană privind facilitarea eliberării vizelor. În conformitate cu prevederile Acordului, Comitetul mixt îndeplinește atribuții privind monitorizarea punerii în aplicare a documentului, înaintarea modificărilor și completărilor la acesta și soluționarea litigiilor care decurg din interpretarea sau aplicarea dispozițiilor lui. În cadrul ședinței, au fost aprobate regulile de procedură ale Comitetului și discutate liniile directorii de implementare a acordului. Următoarea ședință a Comitetului Mixt va avea loc la Bruxelles.
Cooperare bilaterală
Republica Moldova – România
Relațiile dintre Republica Moldova și România au fost, în mare parte, circumscrise acordului privind micul trafic de frontieră între Republica Moldova și România, care, în eventualitatea semnării, va permite locuitorilor din zona de 50 km de pe ambele părți ale frontierei comune să circule în acest spațiu din cele două țări, fără vize sau pașapoarte, doar în baza unor permise speciale. Într-o conferință de presă, Andrei Stratan, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a recunoscut primirea proiectului acordului propus de București, însă a subliniat că negocierea și semnarea acestui document este posibilă doar împreună cu finalizarea negocierilor și semnarea Acordului de frontieră între cele două state, precum și a Tratatului politic de bază. Reacția părții române la această condiționare nu s-a lăsat mult așteptată și a fost exprimată de Președintele României, Traian Băsescu în cadrul unei dezbateri organizate de Fundația Konrad Adenauer pe 15 aprilie la București, care a declarat că, pentru România "un tratat [de frontieră] cu Republica Moldova nu este o prioritate".
Notă ADEPT. Tratatul politic de bază și tratatul de frontieră se află de mai mult timp în centrul disputelor dintre Republica Moldova și România. În cazul tratatului politic de bază, mărul discordiei erau denumirea limbii și viziunile diferite asupra identității naționale. Pentru a depăși acest impas, în 2006 România vine cu o alternativă – semnarea unui Acord European de Parteneriat și Colaborare. În cazul tratatului de frontieră, divergențele țin de dorința părții moldovenești de a include în acord o trimitere la Tratatul de la Paris din 1947 privind hotarul stabilit dintre România și Uniunea în 1940 (acordul româno-sovietic din 28 iunie 1940), document pe care partea română îl consideră depășit și ilegal. În prezent, conform surselor oficiale, ambele documente se află într-o fază de finalizare la nivelul comisiilor de experți. În pofida convingerilor MAEIE, exprimate în 2007, că acordurile au șanse de a fi semnate pînă la sfîrșitul anului 2007, pînă în prezent acestea nu au fost semnate și nu se întrevede o schimbare a acestei situații în viitorul apropiat.
În altă ordine de idei, Ministerul Afacerilor Extern și a Integrării Europene a solicitat autorităților române, prin intermediul Însărcinatului cu Afaceri al României în Republica Moldova, Ionuț Dicu, un mai mare grad de cooperare cu Ambasada Republicii Moldova la București, ca urmare a informării tardive a acesteia privind cazurile cu implicarea cetățenilor moldoveni. De asemenea, MAEIE a atras atenția diplomatului român asupra cazurilor de comportament neadecvat al colaboratorilor organelor de frontieră din România față de cetățenii moldoveni, solicitând în același timp autorităților române o organizare mai eficientă a procedurii de trecere a frontierei romane pentru cetățenii moldoveni.
Republica Moldova – Rusia
Pe 3 aprilie, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, a avut întrevederi cu Președintele Dumei de Stat a Adunării Federale a Rusiei, Boris Grîzlov. Potrivit serviciului de presă al Parlamentului, demnitarii au abordat mai multe chestiuni legate de relațiile comercial-economice dintre Moldova și Rusia, precum și de procesul de reglementare a procesului transnistrean. De asemenea a fost discutată posibilitatea organizării la Chișinău în 2008 a unei noi reuniuni a comisiei interparlamentare moldo-ruse, cu o eventuală vizită a lui Boris Grîzlov la Chișinău.
Notă ADEPT. Ultima vizită a oficialilor parlamentari ruși de nivel înalt în Republica Moldova avut loc în 2002. În aceeași perioadă de timp, la Chișinău, Ambasadorul Rusiei în Moldova, Valeri Kuzmin, a fost primit de Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin și Prim-ministrul Republicii Moldova, Zinaida Grecianîi. Subiectele abordate în timpul întrevederilor au fost legate atît de perspectiva reluării procesului de negocieri pentru soluționarea problemei transnistrene (proces reluat la scurt timp după această întrevedere), cît și de consolidarea parteneriatului dintre cele două țări în mai multe sectoare. Importanța Rusiei ca partener strategic al Moldovei a fost subliniată de prim-ministrul Zinaida Grecianîi, care a asigurat ambasadorul rus că noul Guvern va întreprinde acțiuni concrete pentru extinderea și aprofundarea raporturilor de cooperare în toate domeniile de interes reciproc. Un rol important în acest proces va fi rezervat activității Comisiei pentru colaborarea economică între Moldova și Rusia. O primă acțiune în acest sens a avut loc pe 10 aprilie, cînd la o întrevedere cu Prim-ministrul Zinaida Grecianîi, directorul Serviciului federal de migrație al Federației Ruse Konstantin Romodanovski, a propus Guvernului Moldovei crearea comună a unei baze de date comună a migranților, care ar facilita legalizarea activității migranților din ambele state și includerea acestora în programele de asistență socială.
Republica Moldova – Ucraina
Relațiile moldo-ucrainene au cunoscut o înviorare, prin sosirea la Chișinău a ministrului ucrainean al afacerilor externe, Volodimir Ogrîzco. Scopul vizitei, potrivit afirmațiilor șefului diplomației ucrainene, a fost examinarea problemelor existente în relațiile moldo-ucrainene (în special, recunoașterea patrimoniului Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei, prețurile la energia electrică, demarcarea hotarului dintre cele doua state etc.), în vederea pregătirii unei viitoare vizite oficiale în Moldova a Președintelui Ucrainei, Viktor Iuscenko. Volodimir Ogrîzko a menționat că în urma discuțiilor cu oficialii moldoveni a fost stabilit deja un program al întrevederilor pentru soluționarea problemelor existente, prima runda urmând a avea loc pe 21–22 aprilie 2008.
Pentru o soluționare cît mai corectă și rapidă a problemei demarcării hotarului moldo-ucrainean, miniștrii de externe ai ambelor țări au semnat o scrisoare adresată Secretarului General al Consiliului Uniunii Europene, Javier Solana, precum și Comisarului european pentru relații externe, Benita Ferrero-Waldner, prin care au solicitat Uniunii Europene asistența tehnică (delegarea specialiștilor) și financiară pentru demarcarea frontierei, inclusiv pe segmentul transnistrean. Potrivit ministrului de externe, Andrei Stratan, UE urmează să stabilească suma de bani acordată ambelor țări, suma totală prevăzută pentru demarcarea frontierei cifrîndu-se la 8 milioane de euro, jumătate din care urmează a fi alocată la prima etapă.
Tot în cadrul vizitei a fost semnat Acordul dintre Republica Moldova și Ucraina privind colaborarea în domeniul asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.
Republica Moldova – Slovacia
Principalul eveniment în contextul relațiilor moldo-slovace produs în perioada de referință a fost vizita ministrului Afacerilor Externe al Slovaciei, Jan Kubis, în Moldova, sincronizată cu desfășurarea unui forum economic moldo-slovac.
În cadrul vizitei, Șeful diplomației slovace a avut întrevederi cu mai mulți oficiali moldoveni. Subiectele de bază abordate în cadrul întrevederilor au fost intensificarea relațiilor comercial-economice, aspirațiile europene ale Moldovei, precum și eventuala aderarea a Slovaciei la Centrul Comun de Vize. În special, șeful diplomației slovace a subliniat interesul oamenilor de afaceri slovaci de a investi în Moldova, îndeosebi, în domeniul energeticii, infrastructurii, agriculturii. La rîndul său, oficialii moldoveni au solicitat sprijinul Slovaciei în obținerea mandatului Uniunii Europene privind începerea negocierilor asupra unui nou acord juridic Moldova-UE, care ar prevedea clar perspectivă europeană sigură a Moldovei și ar stipula o apropiere graduală a Moldovei de libertățile europene.
În cadrul aceleași vizite a fost semnat Acordului interguvernamental dintre Moldova și Slovacia privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor. Negocierile privind un alt acord important atît pentru investitorii slovaci, cat și pentru cei moldoveni – Acordul cu privire la evitarea dublei impuneri – vor fi lansate în scurt timp.
Cooperarea multilaterală
Pagina oficială dedicată Președinției RM la cinci aranjamente regionale
Pe 3 aprilie, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a lansat pagina web oficială, dedicată Președințiilor Republicii Moldova la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), Inițiativa Central-Europeană (ICE), Grupul Multinațional Consultativ al Centrului pentru Cooperare în Domeniul Securității – RACVIAC (MAG RACVIAC), Rețeaua de Sănătate (SEEHN) și CEFTA pe perioada 2008 – 2009.
Republica Moldova – Consiliul Europei
Decizii ale CEDO
La 8 aprilie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat 2 hotărîri împotriva Moldovei, în cauzele: Megadat.com SRL c. Moldovei, Grădinar c. Moldovei. În aceste cauze Moldova a fost condamnată pentru violarea protecției proprietății și încălcarea dreptului la un proces echitabil. În cauza Grădinar c. Moldovei, Curtea nu a acordat careva despăgubiri financiare, deoarece reclamanta, Galina Grădinar, nu a prezentat nicio pretenție cu privire la satisfacția echitabilă. În cauza Megadat.com SRL c. Moldovei, CEDO nu s-a pronunțat încă pe marginea pretențiilor financiare, lăsînd reclamanților trei luni pentru a prezenta curții pretențiile privind despăgubirile pentru prejudiciul cauzat și cheltuielile de judecată. Conform opiniei lui E.Mușuc, președintele companiei Megadat.com SRL, valoarea companiei Megadat.com SRL la momentul retragerii licenței de activitate oscila între 8,4–14,15 milioane USD.
Republica Moldova – NATO
În perioada 2–4 aprilie, la București, a avut loc al 20-lea Summit NATO. Delegația moldovenească a fost condusă de către președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Deși prezența delegației moldovenești nu a fost practic resimțită la summit, Republica Moldova apare, totuși, în declarația finală a summit-ului, NATO susținînd integritatea teritorială, suveranitatea și independența Republica Moldova și pledînd pentru soluționarea pașnică a conflictului transnistrean.
Republica Moldova – CSI
În perioada vizată, și-au desfășurat lucrările Consiliul Adunării Interparlamentare a Comunității Statelor Independente și cea de-a 30-a reuniune plenară a Adunării Interparlamentare a CSI, precum și cea de-a 37-a ședință a Consiliului Economic al CSI. Moldova a fost reprezentată la aceste reuniuni de către președintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, și Prim-viceprim-ministrul, Ministrul Economiei și Comerțului, Igor Dodon.
Republica Moldova – SEECP
Începînd cu luna mai, Moldova va prelua Președinția Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP) Potrivit lui Marian Lupu, președintele Parlamentului, prioritățile Moldovei, pe durata președinției SEECP vor fi: consolidarea dialogului dintre statele SEECP și UE, promovarea perspectivei europene a statelor din Europa de Sud-Est, susținerea aspirațiilor de integrare europeană a țărilor din Europa de Sud-Est și atribuirea SEECP a unui statut de for european regional consolidat și puternic.
Republica Moldova – RACVIAC
În perioada 9–11 aprilie, la Chișinău a avut loc cea de-a 19-a reuniune a Grupului Multinațional Consultativ (MAG) al Centrului pentru Cooperare în Domeniul Securității (RACVIAC). RACVIAC este o structură non-guvernamentală ce are misiunea de a acorda asistență de specialitate țărilor membre ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, în domeniul verificării și implementării controlului armamentelor. Moldova deține președinția la MAG RACVIAC pentru anul 2008.
Planul de Acțiuni a murit. Trăiască Planul!
Elena Prohnițchi
Pe 3 aprilie, Comisia Europeană a făcut public cel de-al doilea document care analizează implementarea Politicii Europene de Vecinătate de către statele partenere în perioada noiembrie 2006 – decembrie 2007 (Comunicarea către Consiliu și Parlament privind implementarea PEV în 2007). Ca și primul document de politici, făcut public în decembrie 2006, prezentul document este însoțit de Rapoartele Individuale de țară și raportul sectorial.
Principalele concluzii ale Comunicării
Una din concluziile celui de-al doilea raport de evaluare a PEV este convingerea Comisiei Europene că Politica Europeană de Vecinătate s-a dovedit a fi o inițiativă de succes. Astfel, dintr-un proiect cu instrumente financiare imature și fără o finalitate clară la momentul lansării, PEV ajunge, la 3 ani de la implementarea sa practică, un instrument viabil în relațiile UE cu statele sale vecine. Această satisfacție a UE privind PEV nu transpărea în prima Comunicare, lansată în noiembrie 2006, cînd se vorbea mai mult despre consolidarea PEV și îmbunătățirea impactului acestei politici.
În al doilea rînd, Comunicarea actuală, ca și cea precedentă, accentuează că PEV este un instrument care promovează "integrarea regională în afara hotarelor Uniunii Europene" și nu trebuie văzut ca un instrument de pre-aderare la UE. În plus, documentul subliniază existența unui mare potențial de dezvoltare al PEV în relațiile UE cu vecinii săi, care încă urmează a fi exploatat, inclusiv prin extinderea beneficiilor economice oferite statelor partenere.
În al treilea rînd, Uniunea Europeană planifică aprofundarea relațiilor cu Ucraina, Moldova, Maroc și Israel. În cazul Moldovei și Ucrainei "aprofundarea relațiilor" presupune semnarea unui nou acord contractual cu UE. Totuși, pînă la semnarea acestor acorduri, instrumentele operaționale existente – Planurile de Acțiuni – rămîn valabile. Acestea vor putea fi adaptate la "ambițiile și capacitățile statelor partenere, reflectând relațiile diferențiale dintre UE și partenerii săi". Altfel spus, noile instrumente vor fi direct condiționate de progresul înregistrat de către statele partenere în implementarea Planurilor de Acțiuni. Este semnificativ faptul că, noile Planuri de Acțiuni nu se vor deosebi mult de cele vechi din punct de vedere structural – vor fi păstrate cele 7 domenii de activitate. Se vor schimba doar, în dependență de caz, obiectivele și acțiunile de urmat. Progresul înregistrat de statele partenere în domeniul guvernării, va constitui, de asemenea, și principalul indicator în acordarea asistenței financiare a Uniunii Europene în 2008.
Raportul de țară pentru Moldova
Documentul cel mai așteptat la Chișinău a fost Raportul de țară pentru Moldova, care evaluează progresul înregistrat de țara noastră în implementarea Planului de Acțiuni UE-RM și prezintă principalele realizări și probleme ale acestui proces. În linii generale, Comisia Europeană a apreciat progresul Moldovei drept unul "bun", Moldova, alături de Ucraina, Maroc și Israel formînd grupul statelor care au atins cele mai mari progrese în cadrul PEV. Totuși, analizînd documentele de progres ale statelor nominalizate, vom observa că doar Marocul și Israelul au primit din partea Comisiei Europene calificativul de "partener activ", pe cînd aprecierile Moldovei și ale Ucrainei au fost ceva mai rezervate.
Potrivit raportului de țară, Moldova a înregistrat progrese în toate domeniile prevăzute de PAUERM, în particular: îmbunătățirea cadrului instituțional, introducerea procedurilor de control și a certificatelor de origine pentru bunurile exportate, semnarea Acordului privind preferințele comerciale autonome si Acordul de facilitare a regimului de vize și readmisie, cooperarea cu UE în procesul de soluționare a conflictului transnistrean și probleme de politică externă, cooperarea în cadrul Misiunii UE de Asistență la frontieră (EUBAM), progrese în reformarea sistemului sănătății, în politica de competiție prin crearea Agenției Națională pentru Protecția Concurenței (calificat drept "un bun progres") și în protecția drepturilor de proprietate intelectuală.
Pe de altă, parte, după cum era de așteptat, Moldova continuă să rămînă restanțieră la mai multe capitole: 1)implementarea inadecvată a legislației privind autoguvernarea locală; 2) calitatea slabă a sistemului de justiție; 3) prerogative extinse ale procuraturii; 4) imixtiunea politică în activitatea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției; 5) respectarea insuficientă a drepturilor și libertăților omului, în special libertatea expresiei, dreptul la confesiune, dreptul de a nu fi supus torturii; 6) libertatea insuficientă a mass-media, în special a audiovizualului public; 7) implementarea deficitară a legislației privind standardele de muncă; 8) existența unui climat de afaceri și investițional puțin transparent și nesigur. Cu toate acestea, după frecvența aparițiilor în raport, problema majoră a Moldovei rămîne a fi aplicarea deficitară și inconsecventă a legislației deja armonizate și a strategiilor de reformă.
Este incontestabil că Moldova a înregistrat progrese în implementarea PAUERM, dar, trecînd în revistă domeniile în care Moldova a avut progrese moderate sau nu a avansat deloc, involuntar apare întrebarea privind motivul unei evaluări atît de pozitive a Comisiei Europene? Una din explicații pentru acordarea de către Comisia Europeană a unei note mai mari în avans este de a menține Moldova pe făgașul reformelor și de a stimula procesul de "europenizare" internă. În acest sens, Comisia Europeană s-a arătat dispusă să crească suma alocațiilor financiare acordate Moldovei prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat (IEVP) din cadrul PEV cu 250 milioane de euro, suplimentar la cele 210 milioane de euro prevăzute inițial pentru perioada 2007–2010. Astfel, asistența pe cap de locuitor pe an, se va ridica la 15 euro, fiind cea mai mare în regiune. Este important de remarcat, că asistența va fi orientată spre sectoare concrete, inclusiv spre cele restanțiere, pentru a impulsionarea procesul de reformare a acestora.
Ce urmează?
În ultimul an, diplomația moldovenească și-a intensificat eforturile în a atrage cît mai mulți suporteri, în special din rîndul noilor state ale UE, pentru a obține mandatul Comisiei Europene de inițiere a negocierilor privind semnarea unui nou acord juridic cu UE-RM. Noul acord urmează să înlocuiască existentul Acord de Parteneriat și Cooperare. Autoritățile moldovenești își doresc mult ca acest nou document să specifice tranșant perspectiva europeană a Moldovei și o implementare graduală de libertăți europene. Cu toate acestea, oficialii europeni au subliniat, în repetate rînduri, că conținutul noului acord va depinde în mare măsură de concluziile raportului privind progresele de țară în realizarea PAUERM[1]. Din moment ce evaluarea Comisiei Europene este una pozitivă, se pare că Moldova ar putea urma Ucraina în negocierea unui nou acord cu UE. Însă pînă la inițierea negocierilor și semnarea unui nou acord este încă cale lungă. Rezultatul final – un acord calitativ mai înalt cu UE sau extinderea PAUERM – va depinde, în mare măsură, de capacitatea Moldovei de a continua reformele politice și economice în conformitate cu Planul de Acțiuni UE-RM. Nu mai puțin important va fi și examenul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2009. Este clar, că abia după desfășurarea alegerilor parlamentare vom putea vorbi realist despre un noul cadru juridic cu UE. Pînă atunci, Moldova va trebui să exceleze în implementarea Planului de Acțiuni existent sau a unuia adaptat.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |