ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20080415/index.shtml


e-journal, an. VI, nr. 115, 1–15 aprilie 2008

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Transnistria

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Demisii

Prin hotărîri de Parlament:

1.2. Acte legislative

Legea pentru completarea Legii privind declararea și controlul veniturilor și al proprietății demnitarilor. Conform completării, Comisia centrală de control, în termen de 10 zile după expirarea termenului de prezentare a declarațiilor, va prezenta Consiliului Superior al Magistraturii copiile declarațiilor judecătorilor, pentru a fi plasate pe pagina sa web din Internet.

Notă ADEPT: prin completarea efectuată Parlamentul a abordat doar parțial chestiunea transparenței, evitînd să oblige la publicarea pe web a tuturor declarațiilor demnitarilor de prim rang, deși, o asemenea inițiativă a fost înregistrată cu mai mult timp în urmă, iar experții consideră că transparența în domeniu constituie o metodă eficientă de prevenire și combatere a corupției la nivel înalt.

Legea privind interdicția deținerii dublei cetățenii. Nu vor putea ocupa funcții publice un anumit cerc de persoane ce dețin dubla cetățenie: deputații în parlament, Președintele țării, membrii Guvernului, judecătorii, angajații organelor de securitate, aleșii locali, funcționarii cu acces la secrete de stat, alți funcționari publici. Persoanele ce vor dori să candideze la funcțiile respective vor trebui să confirme documentar renunțarea sau inițierea procedurii de renunțare la cetățenia altui stat sau retragerea cererii privind obținerea unei alte cetățenii. Notă ADEPT: Anterior s-a menționat deja caracterul discriminatoriu al respectivului document și faptul că acesta ar putea fi utilizat pentru excluderea unor concurenți electorali, dar și pentru efectuarea unei trieri de cadre în administrația publică. Lipsa unor prevederi detaliate despre procedura renunțării ori declarării renunțării la cetățenia altui stat va crea deficiențe la aplicare și ar putea permite aplicarea abuzivă, discreționară a respectivelor reglementări.

Legea pentru modificarea și completarea Codului electoral. Documentul conține noi reglementări, privind: – majorarea pragului electoral de la 4% la 6%; – interzicerea blocurilor electorale; – precizarea interdicțiilor de a alege și de a fi ales (pentru persoanele condamnate la privațiune de liberate, cu antecedente penale nestinse); – detalierea prevederilor despre suspendarea din funcție a demnitarilor; – includerea în buletine prin tragere la sorți etc. Modificările au fost susținute doar de fracțiunile PCRM și PPCD.

Legea pentru modificarea Legii cu privire la migrațiune. Legea prevede ca pe viitor, cota de imigrare în scop de muncă se va stabili de Guvern prin consultare cu MAI. În acest fel, se presupune că vor fi atrase investiții de capital străin și vor fi create noi locuri de muncă în Republica Moldova.

Proiectul legii cu privire la protecția martorilor și altor participanți la procesul penal. Documentul propune reglementarea asigurării securității participanților la procesul penal a căror viață, integritate corporală, libertate ori proprietate este amenințată ca urmare a deținerii de către aceștia a unor date pe care au acceptat să le furnizeze și care constituie probe concludente cu privire la săvîrșirea unor infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave. Documentul se înscrie în realizarea Planului de Acțiuni UE-RM, printre prioritățile de intensificare a luptei împotriva crimei organizate.

Proiectul legii privind privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei de cale ferată Cahul-Giurgiulești. Obiecte ale exproprierii pentru cauză de utilitate publică vor fi bunurile imobile (terenuri și construcții), proprietățile private situate în extravilanul satelor și comunelor Manta, Colibași, Brînza, Văleni, Slobozia Mare și Cîșlița-Prut, raionul Cahul. Guvernul urmează să ia, în numele statului, toate măsurile necesare pentru realizarea exproprierii bunurilor imobile, situate pe amplasamentul lucrării de unitate publică. Notă ADEPT: Deputații de opoziție s-au opus adoptării legii, apreciind că exproprierile preconizate nu se realizează cu "dreaptă despăgubire", așa cum o cer dispozițiile constituționale relevante (art.46 alin.(2) din Constituție), iar prețurile propuse de Guvern proprietarilor de terenuri sînt derizorii (maximum 56 mii lei/ha). De asemenea, au fost aduse acuzații că respectiva construcție afectează starea ecologică din regiune.

1.3. Control parlamentar. Declarații

Majoritatea parlamentară a respins propunerile unor fracțiuni și deputați de opoziție:

Întrebări. Interpelări

Prim-adjunctul Procurorului General a informat Parlamentul despre:

Reprezentantul CCCEC a răspuns unei interpelări referitor la legalitatea transmiterii tehnicii de calcul de către Președinția Republicii Moldova Liceului Teoretic din satul Magdăcești, raionul Criuleni. Conform informației, tehnica respective a fost transmisă conform Regulamentului corespunzător, în baza ordinului Direcției Generale a Aparatului Președintelui RM.

Serviciul de Informații și Securitate a răspuns deputatului Gheorghe Susarenco că nu ascultă telefoanele parlamentarilor.

Cîțiva deputați au propus schimbarea timpului Orei Guvernului, astfel ca aceasta să se desfășoare pînă la ședința plenară, iar cei chemați la audiere să poată pleca pentru a-și îndeplini sarcinile la locul de activitate.

Deputatul PDM Valeriu Guma, a adresat o interpelare directorului ÎS "Calea Ferată a Moldovei", în care îi cere explicații în legătură cu majorarea, din 1 aprilie, a tarifului la transportul intern de mărfuri pe calea ferată cu 200%.

Declarații

La ședința din 4 aprilie 2008, mai mulți deputați au făcut declarații prin care și-au expus poziția asupra alegerii, cu 3 ani în urmă a șefului statului. Declarațiile au fost date citirii de către Valentina Cușnir, Vladimir Filat și Iurie Roșca.

Fracțiunea PDM a lansat o declarație privind necesitatea întreprinderii unor măsuri urgente pentru îmbunătățirea nivelului de trai în Moldova, altfel țara riscă să rămînă fără locuitori și să dispară de pe hartă.

Fracțiunea AMN acuză fracțiunea majoritară că a transformat ședințele plenare ale Parlamentului în ședințe de lucru ale Partidului Comuniștilor, ignorînd totalmente propunerile și obiecțiile opoziției, că votul deputaților comuniști e dictat nu de interesul cetățenilor și al țării, ci de disciplina de partid.

Fracțiunea PCRM acuză opoziția de atentat la libertatea presei, prin declarații și demersuri ale reprezentanților partidelor de opoziție care cer închiderea emisiunii "Rezonans" de la "Moldova 1" și a emisiunii "Povești cu măști" de la postul de televiziune NIT.

Fracțiunea PPCD a adus noi acuzații în adresa lui Vladimir Filat, liderul PLDM, ex-director al Departamentului Privatizării și Administrării Proprietățtii de Stat și ex-ministru de stat.

La rîndul său, liderul PLDM Vladimir Filat a acuzat PPCD și pe Iurie Roșca de întreprinderea acțiunilor pentru distrugerea opoziției democratice.


Guvern

2.1. Numiri. Demisii

2.2. Hotărîri

Hotărîrea pentru aprobarea Planului de activitate a Guvernului pe trimestrul II al anului 2008. Documentul include compartimente privind elaborarea proiectelor actelor normative și legislative, despre analiza activității administrației publice centrale.

Hotărîrea cu privire la ziua de odihnă din luna mai 2008. Ziua de 2 mai va fi zi de odihnă, iar ziua de 17 mai – de lucru. Potrivit deciziei, ministerele, autoritățile administrative centrale, conducătorii întreprinderilor și organizațiilor de stat vor asigura la 17 mai activitatea eficientă a unităților subordonate.

Hotărîri privind aprobarea unor proiecte de legi:

Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:

2.3. Ședințe. Decizii. Declarații

Prioritățile imediate

În prima ședință a noului Executiv, Primul-ministru Zinaida Greceanîi a cerut miniștrilor să revizuiască programele proprii de activitate în conformitate cu prevederile Programului de guvernare "Progres și integrare". Premierul a specificat că deoarece Programul de guvernare se încadrează pe deplin în Strategia Națională de Dezvoltare (SND), ar fi corect ca Planul de acțiuni pentru implementarea SND să fie de asemenea actualizat, pornind de la prevederile Programului de guvernare pentru a se asigura monitorizarea respectivă.

Perfecționarea MAI

Noul ministru de interne Valentin Mejinschi a prezentat un Concept de perfecționare a activității MAI, cu scopul afirmării principiului "poliția în serviciul societății și nu invers". Pentru obținerea rezultatelor respective se propun astfel de măsuri ca:

Întrevederi diplomatice

Premierul Zinaida Greceanîi a avut o serie întrevederi cu reprezentanți și delegații din străinătate, printre care:


Președinție

3.1. Decrete

Cu ocazia încheierii misiunii diplomatice, Ambasadorul Turciei în Moldova, dna Fatma Firat Topçuoglu a fost decorată cu medalia "Meritul Civic".

3.2. Ședințe. Decizii. Declarații

O nouă lege a secretului de stat

Președintele Republicii Moldova a prezidat astăzi o ședință de lucru cu participarea factorilor responsabili de elaborarea noii legi cu privire la secretul de stat, în cursul căreia s-a menționat faptul că perfecționarea cadrului legislativ este determinată de faptul că actuala Lege cu privire la secretul de stat este depășită, vine în contradicție cu realitățile din țară noastră și cu normele europene în domeniu. Proiectul noii legi cu privire la secretul de stat, elaborat în conformitate cu propunerile și obiecțiile înaintate de toate autoritățile administrației publice centrale, se află în proces de definitivare, urmînd să fie transmis, în timpul apropiat, Guvernului spre examinare. Președintele RM a menționat oportunitatea de a examina experiența statelor europene în domeniul reglementării legislative a secretelor de stat, astfel încît proiectul final să țină cont de practicile avansate în domeniu din țările europene. Șeful statului a atenționat, de asemenea, asupra necesității de a optimiza cadrul normativ care vizează sfera protejării secretului de stat, accentuînd necesitatea micșorării considerabile a numărului de informații și documente secretizate. De asemenea, Vladimir Voronin a menționat oportunitatea reducerii numărului de legi și acte normative care reglementează activitatea cu documentele și informațiile secrete.

Programul Anului Tineretului

Șeful statului a prezidat o ședință privind implementarea Programului de acțiuni consacrate Anului Tineretului, în cursul căreia au fost examinate măsurile incluse în Programul de acțiuni, divizate în cinci capitole: cadrul legal, normativ, intervenții la nivel de politici; accesul la servicii și informații; participarea tinerilor; oportunități de încadrare a tinerilor în cîmpul muncii; cercetări și studii în domeniul politicilor de tineret, în total – 55 de acțiuni. Au mai fost abordate problemele: abilitării economice și susținerea socială a tinerilor; dezvoltarea infrastructurii căminelor studențești; încadrarea tinerilor în cîmpul muncii; majorarea numărului de locuri cu finanțare bugetară în instituțiile de învățămînt superior și mediu de specialitate (cu 30 la sută, în prima etapă).

Perfecționarea sistemului de editare a manualelor

La ședința convocată la Președinție au fost discutate aspecte privind sistemul existent de editare a manualelor, evidențiindu-se mai multe deficiențe în procesul de elaborare, editare, evaluare, reevaluare și reeditare a acestora. Vladimir Voronin a pledat pentru o nouă generație a manualelor, care ar corespunde cerințelor europene față de materialul didactic. El s-a pronunțat în favoarea perfecționării actualului sistem, prin instituirea unui mecanism bine structurat, funcțional, bazat pe imperativul calității materialului didactic, pe principiile unei concurențe loiale în procesul de selectare a ofertelor de manuale. A fost subliniată oportunitatea perfecționării mecanismului de evaluare a manuscriselor și de selectare a recenzenților, fiind necesar un cadru metodologic de evaluare a manuscriselor și de prezentare a recenziilor de către evaluatori.

Activitatea grupurilor pentru "consolidarea încrederii"

După întrevederea de la Bender cu liderul transnistrean Igor Smirnov, Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință la tema activității grupurilor de lucru pentru realizarea măsurilor de consolidare a încrederii dintre Chișinău și Tiraspol. Au fost discutate diverse aspecte legate de modul de organizare și desfășurare a activității grupurilor, interacțiunea acestora cu structurile similare din partea transnistreană. Grupurile trebuie să elaboreze propuneri privind implementarea unor proiecte în domeniile comercial-economic; al dezvoltării infrastructurii; restabilirii funcționalității căii ferate a Moldovei; în sfera ocrotirii sănătății și protecției sociale a populației din regiunea transnistreană; în problemele educației și tineretului; privind problemele dezarmării și demilitarizării; privind acordarea ajutorului umanitar; în domeniul agriculturii.


Politici economice

1. Prețurile și inflația

2. Sectorul bancar

3. Sectorul extern

4. Piața muncii


Transnistria

"Dezghețarea" rapidă poate provoca "inundații"
Igor Boțan

I. Întîlnirea Voronin – Smirnov

La 11 aprilie 2008, după o pauză de 6 ani și jumătate, la Bender a avut loc întîlnirea Președintelui Vladimir Voronin cu liderul transnistrean Igor Smirnov. Evenimentul a avut caracter senzațional. Judecînd după comportament, Smirnov ar fi dorit să evite această întîlnire, pentru el fiind prioritară recunoașterea de către Rusia a independenței Transnistriei. Federația Rusă, care controlează în totalitate regimul lui Smirnov, a insistat în mod constant că soluționarea diferendului transnistrean poate avea loc doar prin negocieri, cu participarea în calitatea de partea egală a reprezentanților Transnistriei. Cum în Republica Moldova au demarat pregătirile pentru alegerile parlamentare, programate să aibă loc în martie 2009, Președintele Voronin s-a văzut nevoi să renunțe la faimoasa sa declarație din august 2004, care anunța că în procesul că soluționare a conflictului nu se va mai întîlni cu "marionetele", ci doar cu "păpușarii". O consecința directă a întîlnirii lui Voronin cu Smirnov ar trebuie să fie reluarea procesului de negocieri.

Dacă Voronin ar fi refuzat în continuare să se întîlnească cu Smirnov, acesta din urmă ar fi speculat acest refuz pe fundalul recentei pledoarii a Rusiei pentru "integritatea teritorială" a Republicii Moldova, bazată pe afirmația că "potențialul procesului de negocieri nu este epuizat încă". Adică, blocarea în continuare a reluării negocierilor ar fi alimentat speculațiile regimului transnistrean privind necesitatea recunoașterii independenții de către Rusia în contextul "precedentului Kosovo". În acest sens, Smirnov a căutat diferite pretexte pentru a evita întîlnirea cu Voronin, refuzînd sa se întîlnească pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale. În schimb, Voronin a trebuit să se umilească în fața celui pe care l-a numit în ultimii ani "bandit", "criminal" etc., și să accepte să meargă la Bender, aflat sub controlul forțelor separatiste. Acest detaliu vorbește de la sine, despre cine a avut un interes mai mare pentru întîlnire.

Totuși, și Smirnov a găsit un rost pentru întîlnirea cu Voronin. Asta după ce luase în zeflemea, numind fanteziste afirmațiile lui Voronin din interviul din luna martie pentru publicația moscovită "Kommersant" privind pașii pe care este gată să-i întreprindă pentru soluționarea conflictului transnistrean. Anume în acel interviu Voronin a anunțat că pentru realizarea unui progres în reluarea procesului de negocieri este gata să se întîlnească cu Smirnov.

Rostul pentru a accepta întîlnirea cu Voronin a fost formulat de Smirnov dur și precis – a discuta pe marginea recunoașterii independenței Transnistriei. Dar, de fapt, Smirnov a fost obligat să se conformeze indicațiilor ministrului de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, care i-a spus "nado", și să accepte o discuție telefonică cu Președintele Voronin, iar apoi și întîlnirea propriu-zisă. Așa cum anunțase după discuția telefonică din 7 aprilie, Smirnov a acceptat să se întîlnească cu Voronin pentru a-i înmîna "acordul de prietenie dintre Transnsitria și Republica Moldova", adică un acord între două state suverane.

În plus, pentru a accentua atitudinile negative față de Republica Moldova, mașina propagandistică transnistreană a desfășurat o activitatea furibundă pe fundalul întîlnirii lui Voronin cu Smirnov, punînd în evidență faptul că Voronin nu este credibil în ochii administrației de la Tiraspol. Opiniei publice i s-a amintit despre: cazul fostului ministru al Apărării, arestat în martie 2005; refuzul lui Voronin de a semna Memorandumul Kozak în 2003; "blocada economică" instituită în 2006 pe fundalul recentelor cazuri, fără precedent, a traficului de droguri prin teritoriul Republicii Moldova; un șir de alte fapte, care ar demonstra că Transnsitria nu ar avea nici un motiv să-și dorească să aibă ceva în comun cu Republica Moldova, urmînd doar să-și reglementeze relațiile printr-un "acord de prietenie".

După întîlnirea de o oră și jumătate, Voronin și Smirnov au apărut în fața camerelor de luat vederi pentru a comenta pe marginea discuțiilor purtate. Cele două fețe crispate vorbeau extrem de elocvent despre sentimentele reciproce pe care le nutresc cei doi, dar și despre faptul că doar circumstanțele i-au forțat să se întîlnească tete-a-tete. Smirnov a ținut să profite de situație, subliniind că Voronin îi este oaspete la Bender și că în această calitate îi oferă generos posibilitatea să vorbească primul în fața jurnaliștilor. De asemenea, Smirnov a ținut să sublinieze că i-a înmînat lui Voronin proiectul "acordului de prietenie", pe care cele "două părți egale" ar trebuie să-l semneze și să-l ratifice în calitate de state suverane și independente. În ultima instanță, Smirnov a subliniat ce așteaptă de la autoritățile constituționale ale Republicii Moldova: un tratament de la egal la egal; eliminarea tuturor barierelor economice și comerciale cu care se confruntă Transnsitria. În pofida modalității în care a ținut Smirnov să pună accentele, Președintele Voronin a evitat în mod ostentativ să se refere la propunerile provocatoare ale lui Smirnov, axîndu-se pe problemele care îl interesau cu precădere – măsurile de restabilire a încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului, adică măsuri ce reies în mod direct din inițiativele sale, lansate în octombrie 2007.

Cedările pe care le-a făcut Voronin în cadrul întîlnirii cu Smirnov se reduc, deocamdată, la promisiunea de a se adresa oficialilor UE și SUA în vederea eliminării interdicției de circulație pentru cei 17 demnitari transnistreni, evident, în schimbul eliminării interdicțiilor de acces pe teritoriul Transnsitriei pentru un șir de demnitari moldoveni. În schimb, Președintele Voronin și-a asigurat un sprijin semnificativ din partea participanților la procesul de negocieri în "format 5+2". Astfel, reprezentatul special al UE în Republica Moldova, Kalman Mizei, a ținut să aprecieze în termeni pozitivi eforturile Președintelui Voronin. Întîlnirea lui Voronin cu Smirnov a fost sincronizată cu întîlnirea ambasadorilor SUA și UK – Michael Kirby și John Meyer, speaker-ul transnsitrean Evghenii Șevciuk, cu care au fost discutată posibilitatea realizării proiectelor infrastructurale, menționate în inițiativele lui Voronin din octombrie 2007. Mai mult, proiectele menționate fac parte din Strategia Națională de Dezvoltare (SND) pentru anii 2008–2011 și din programului Guvernului Greceanîi, instaurat recent.

Toate cele menționate mai sus au fost aranjate astfel ca să dea impresia că întîlnirea lui Voronin cu Smirnov, chiar dacă a fost un eveniment neplăcut pentru primul, a fost totuși unul necesar pentru relansarea unui plan vast de reglementare a conflictului, care nici pe departe nu are contururi încă încheiate.

II. Reiterarea atitudinii Președintelui Voronin față de problema transnistreană

La 3 aprilie 2008, cu doar o săptămînă înaintea întîlnirii cu Smirnov, poziția Republicii Moldova față de conflictul transnistrean a fost reiterată de către Președintele Voronin în cadrul summit-ului NATO de la București:

Înmînîndu-i așa-zisul "acord de prietenie" lui Voronin la întîlnirea din 11 aprilie, Smirnov a ținut să pună în evidență faptul că are un punct de vedere diametral opus față de soluționarea conflictului transnistrean. De fapt, "acordul de prietenie" al lui Smirnov este și un răspuns la "inițiativele din octombrie" ale lui Voronin. Imediat după întîlnirea cu Smirnov, Voronin a ținut să accentueze, că în procesul reglementării transnistrene nici nu poate fi vorba despre cedări nefondate "regimului separatist" și că procesul de căutare a unei soluții viabile a conflictului transnistrean în formatul "5+2" nu prevede federalizarea Republicii Moldova.

III. Reacții la întîlnirea Voronin-Smirnov

Întîlnirea Voronin-Smirnov a fost comentată în contradictoriu de presa de la Chișinău. Presa afiliată partidului de guvernămînt a avut, ca de obicei, reacții elogioase la adresa curajului șefului statului. În schimb, părerile cele mai frecvente, atît din presa independentă, cît și cea care simpatizează cu opoziția s-au redus la constatări că:

Punctele de vedere, expuse mai sus, se înscriu în logica, potrivit căreia, abordarea de către Președintele Voronin a problemei transnistrene este principial greșită. Un șir de formațiuni de opoziție și experți locali consideră că soluția corectă pentru Republica Moldova este să facă front comun cu Georgia și Ucraina în favoarea unui demers pro-NATO, ci nu să insiste asupra neutralității Republicii Moldova. Axarea pe ideea neutralității este impusă de Rusia și reflectă interesele acesteia. Se presupune că cedarea în fața Rusiei în problema neutralității doar deschide "cutia Pandorei". În acest sens, Președintelui Voronin i se aduc acuzații de promovarea unor interese obscure și negocieri netransparente.

Merită remarcat faptul, că punctele de vedere menționate mai sus fac abstracție de contextul nou, absolut diferit de cel în care a avut loc întîlnirea Voronin-Smirnov:

IV. Transnistria – valiza fără mîner a Rusiei?

Și la Tiraspol elitele separatiste s-au arătat foarte nemulțumite de comportamentul Rusiei. Dar, fiind dependente în totalitate de bunăvoința Moscovei, acestea s-au văzut nevoite să se conformeze noii conjuncturi. Demoralizarea elitelor transnistrene este provocată de faptul că în ultimii 3 ani au fost încurajate să desfășoare campanii propagandistice în regim non-stop de convingere a cetățenilor că Rusia va utiliza "universalitatea precedentului Kosovo" pentru recunoașterea independenței Transnistriei, iar acum impune căutarea unei soluții de compromis cu Republica Moldova.

Audierile din luna martie și Declarația Dumei de Stat a Rusiei pe marginea republicilor nerecunoscute – Abhazia, Osetia de Sud și Transnistria, a pus în evidență faptul că amenințările Rusiei de a trata "cazul Kosovo" ca pe un precedent universal a fost un bluf banal. În această ordine de idei, un șir de deputați transinstreni s-au văzut nevoiți să acuze Rusia de lipsă de voință de a-și onora promisiunile și de suferințele transnistrenilor, care sînt nevoiți să trăiască într-o condiție materială extrem de precară, suportînd lipsuri din cauza orientării pro-rusești, care iată că se dovedește a fi sterilă.

Aceste atitudini au provocat în premieră un scandal politic la Tiraspol, între membrii "vechii gărzi" separatiste, care s-a apucat să identifice vinovații pentru noile atitudini ale Moscovei față de enclava separatistă. Sovietul Suprem chiar l-a învinuit pe ministrul de externe, Valerii Lițkai, de incapacitatea profesională. Apărîndu-se, Lițkai a trebuit să le amintească tuturor poziția neclintită a Rusiei, de a soluționa conflictul transnistrean în baza întegrității teritoriale a Republicii Moldova prin oferirea unui statut garantat Transnistriei. El a mai menționat că actualmente între Republica Moldova și Transnsitria există, de fapt, relații confederative, lăsînd să se înțeleagă că cea mai bună soluție ar fi una federativă. Se observă că "soluția" spre care înclină Lițkai pare a fi una intermediară, între cele promovate public de către Voronin și Smirnov.

Totuși, comportamentul Rusiei are explicații profunde. Un șir de experți ruși au încercat să argumenteze de ce Rusia s-a văzut nevoită să procedeze contrar propriilor amenințări de a considera "cazul Kosovo" drept precedent universal:

V. Concluzii


Relații externe

Integrare europeană

Implementarea PEV în 2007. Raportul de progres privind implementarea Planului de Acțiuni UE-RM

Pe 3 aprilie, Comisia Europeană a dat publicității Comunicarea către Consiliu și Parlamentul European privind implementarea PEV în 2007. Comunicarea este însoțită și de alte documente ale Comisiei, precum: Evaluarea generală, Raportul privind progresul sectorial și Rapoartele de țară. Comunicarea […] privind implementarea PEV în 2007 accentuează că PEV devine treptat un parteneriat reciproc avantajos pentru reformă și dezvoltare, apropiind și mai mult vecinii de UE, dar care promovează o integrare regională în afara hotarelor Uniunii Europene. O altă concluzie importantă a Comunicării este că viitoarele planuri de acțiuni, care vor veni în schimbul fostelor Planurilor de Acțiuni (în special în cazul Moldovei, Ucrainei și Israelului ale căror Planuri de Acțiuni expiră în 2008) vor fi ajustate ambițiilor și capacităților statelor partenere, reflectînd relațiile diferențiate dintre UE și partenerii săi. Cu toate acestea, noile instrumente operaționale vor păstra formatul vechi al Planurilor de Acțiuni, cu o specificare clară a obiectivelor/acțiunilor de urmat în aceleași domenii principale (7 la număr).

Totuși, documentul cel mai așteptat a fost Raportul de țară privind progresul Moldovei în implementarea Planului de Acțiuni UE-RM în perioada noiembrie 2006 – decembrie 2007. Potrivit Raportului, Moldova a înregistrat progrese în toate domeniile prevăzute de PAUERM, în particular: îmbunătățirea cadrului instituțional, semnarea Acordului privind preferințele comerciale autonome și Acordul de facilitare a regimului de vize și readmisie, cooperarea cu UE în procesul de soluționare a conflictului transnistrean și probleme de politică externă, managementul frontierei moldo-ucrainene, introducerea certificatelor de origine pentru bunurile exportate, crearea Agenției pentru Protecția Competiției etc.

Astfel, conform Reprezentantului Delegației Comisiei Europene (CE) la Chișinău, Paolo Berizzi, care a prezentat Raportul de Progres într-o conferință de presă, Moldova împreună cu Ucraina, Maroc și Israel formează grupul statelor care au atins cele mai mari progrese în cadrul PEV.

Cu toate acestea, Moldova continuă să rămînă restanțieră la capitolele reformei judiciare, libertății presei, luptei împotriva corupției, calității climatului investițional și mediului de afaceri. Conform oficialului european, expirarea Planului de Acțiuni nu anulează continuarea implementării efective a acestuia, în special în domeniile restanțiere, pînă la adoptarea altui cadrul juridic de cooperare dintre UE și Moldova. Deocamdată, în pofida insistențelor autorităților moldovenești de a iniția negocierile privind semnarea unui nou acord cu UE, care ar stipula clar perspectiva europeană a Moldovei, UE nu venit deocamdată cu o dată anume, însă a accentuat prin intermediul oficialilor săi că viitorul acord nu va fi unul de asociere, ci o continuare a vechiului Plan de Acțiuni.

Evaluarea Comisiei Europene a fost primită pe de o parte cu satisfacție de autoritățile moldovenești, dar și cu o oarecare surprindere a observatorilor independenți, care se așteptau la o evaluare mai dură, luînd în considerare regresul înregistrat de Moldova în 2007 la capitolul libertății drepturilor omului și calității sistemului judiciar.

Prima ședință a Comitetului mixt pentru gestionarea Acordului privind facilitarea eliberării vizelor

La 11 aprilie 2008, la Chișinău, a avut loc prima ședință a Comitetului mixt de gestionare a Acordului între Republica Moldova și Comunitatea Europeană privind facilitarea eliberării vizelor. În conformitate cu prevederile Acordului, Comitetul mixt îndeplinește atribuții privind monitorizarea punerii în aplicare a documentului, înaintarea modificărilor și completărilor la acesta și soluționarea litigiilor care decurg din interpretarea sau aplicarea dispozițiilor lui. În cadrul ședinței, au fost aprobate regulile de procedură ale Comitetului și discutate liniile directorii de implementare a acordului. Următoarea ședință a Comitetului Mixt va avea loc la Bruxelles.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Relațiile dintre Republica Moldova și România au fost, în mare parte, circumscrise acordului privind micul trafic de frontieră între Republica Moldova și România, care, în eventualitatea semnării, va permite locuitorilor din zona de 50 km de pe ambele părți ale frontierei comune să circule în acest spațiu din cele două țări, fără vize sau pașapoarte, doar în baza unor permise speciale. Într-o conferință de presă, Andrei Stratan, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a recunoscut primirea proiectului acordului propus de București, însă a subliniat că negocierea și semnarea acestui document este posibilă doar împreună cu finalizarea negocierilor și semnarea Acordului de frontieră între cele două state, precum și a Tratatului politic de bază. Reacția părții române la această condiționare nu s-a lăsat mult așteptată și a fost exprimată de Președintele României, Traian Băsescu în cadrul unei dezbateri organizate de Fundația Konrad Adenauer pe 15 aprilie la București, care a declarat că, pentru România "un tratat [de frontieră] cu Republica Moldova nu este o prioritate".

Notă ADEPT. Tratatul politic de bază și tratatul de frontieră se află de mai mult timp în centrul disputelor dintre Republica Moldova și România. În cazul tratatului politic de bază, mărul discordiei erau denumirea limbii și viziunile diferite asupra identității naționale. Pentru a depăși acest impas, în 2006 România vine cu o alternativă – semnarea unui Acord European de Parteneriat și Colaborare. În cazul tratatului de frontieră, divergențele țin de dorința părții moldovenești de a include în acord o trimitere la Tratatul de la Paris din 1947 privind hotarul stabilit dintre România și Uniunea în 1940 (acordul româno-sovietic din 28 iunie 1940), document pe care partea română îl consideră depășit și ilegal. În prezent, conform surselor oficiale, ambele documente se află într-o fază de finalizare la nivelul comisiilor de experți. În pofida convingerilor MAEIE, exprimate în 2007, că acordurile au șanse de a fi semnate pînă la sfîrșitul anului 2007, pînă în prezent acestea nu au fost semnate și nu se întrevede o schimbare a acestei situații în viitorul apropiat.

În altă ordine de idei, Ministerul Afacerilor Extern și a Integrării Europene a solicitat autorităților române, prin intermediul Însărcinatului cu Afaceri al României în Republica Moldova, Ionuț Dicu, un mai mare grad de cooperare cu Ambasada Republicii Moldova la București, ca urmare a informării tardive a acesteia privind cazurile cu implicarea cetățenilor moldoveni. De asemenea, MAEIE a atras atenția diplomatului român asupra cazurilor de comportament neadecvat al colaboratorilor organelor de frontieră din România față de cetățenii moldoveni, solicitând în același timp autorităților române o organizare mai eficientă a procedurii de trecere a frontierei romane pentru cetățenii moldoveni.

Republica Moldova – Rusia

Pe 3 aprilie, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, a avut întrevederi cu Președintele Dumei de Stat a Adunării Federale a Rusiei, Boris Grîzlov. Potrivit serviciului de presă al Parlamentului, demnitarii au abordat mai multe chestiuni legate de relațiile comercial-economice dintre Moldova și Rusia, precum și de procesul de reglementare a procesului transnistrean. De asemenea a fost discutată posibilitatea organizării la Chișinău în 2008 a unei noi reuniuni a comisiei interparlamentare moldo-ruse, cu o eventuală vizită a lui Boris Grîzlov la Chișinău.

Notă ADEPT. Ultima vizită a oficialilor parlamentari ruși de nivel înalt în Republica Moldova avut loc în 2002. În aceeași perioadă de timp, la Chișinău, Ambasadorul Rusiei în Moldova, Valeri Kuzmin, a fost primit de Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin și Prim-ministrul Republicii Moldova, Zinaida Grecianîi. Subiectele abordate în timpul întrevederilor au fost legate atît de perspectiva reluării procesului de negocieri pentru soluționarea problemei transnistrene (proces reluat la scurt timp după această întrevedere), cît și de consolidarea parteneriatului dintre cele două țări în mai multe sectoare. Importanța Rusiei ca partener strategic al Moldovei a fost subliniată de prim-ministrul Zinaida Grecianîi, care a asigurat ambasadorul rus că noul Guvern va întreprinde acțiuni concrete pentru extinderea și aprofundarea raporturilor de cooperare în toate domeniile de interes reciproc. Un rol important în acest proces va fi rezervat activității Comisiei pentru colaborarea economică între Moldova și Rusia. O primă acțiune în acest sens a avut loc pe 10 aprilie, cînd la o întrevedere cu Prim-ministrul Zinaida Grecianîi, directorul Serviciului federal de migrație al Federației Ruse Konstantin Romodanovski, a propus Guvernului Moldovei crearea comună a unei baze de date comună a migranților, care ar facilita legalizarea activității migranților din ambele state și includerea acestora în programele de asistență socială.

Republica Moldova – Ucraina

Relațiile moldo-ucrainene au cunoscut o înviorare, prin sosirea la Chișinău a ministrului ucrainean al afacerilor externe, Volodimir Ogrîzco. Scopul vizitei, potrivit afirmațiilor șefului diplomației ucrainene, a fost examinarea problemelor existente în relațiile moldo-ucrainene (în special, recunoașterea patrimoniului Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei, prețurile la energia electrică, demarcarea hotarului dintre cele doua state etc.), în vederea pregătirii unei viitoare vizite oficiale în Moldova a Președintelui Ucrainei, Viktor Iuscenko. Volodimir Ogrîzko a menționat că în urma discuțiilor cu oficialii moldoveni a fost stabilit deja un program al întrevederilor pentru soluționarea problemelor existente, prima runda urmând a avea loc pe 21–22 aprilie 2008.

Pentru o soluționare cît mai corectă și rapidă a problemei demarcării hotarului moldo-ucrainean, miniștrii de externe ai ambelor țări au semnat o scrisoare adresată Secretarului General al Consiliului Uniunii Europene, Javier Solana, precum și Comisarului european pentru relații externe, Benita Ferrero-Waldner, prin care au solicitat Uniunii Europene asistența tehnică (delegarea specialiștilor) și financiară pentru demarcarea frontierei, inclusiv pe segmentul transnistrean. Potrivit ministrului de externe, Andrei Stratan, UE urmează să stabilească suma de bani acordată ambelor țări, suma totală prevăzută pentru demarcarea frontierei cifrîndu-se la 8 milioane de euro, jumătate din care urmează a fi alocată la prima etapă.

Tot în cadrul vizitei a fost semnat Acordul dintre Republica Moldova și Ucraina privind colaborarea în domeniul asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

Republica Moldova – Slovacia

Principalul eveniment în contextul relațiilor moldo-slovace produs în perioada de referință a fost vizita ministrului Afacerilor Externe al Slovaciei, Jan Kubis, în Moldova, sincronizată cu desfășurarea unui forum economic moldo-slovac.

În cadrul vizitei, Șeful diplomației slovace a avut întrevederi cu mai mulți oficiali moldoveni. Subiectele de bază abordate în cadrul întrevederilor au fost intensificarea relațiilor comercial-economice, aspirațiile europene ale Moldovei, precum și eventuala aderarea a Slovaciei la Centrul Comun de Vize. În special, șeful diplomației slovace a subliniat interesul oamenilor de afaceri slovaci de a investi în Moldova, îndeosebi, în domeniul energeticii, infrastructurii, agriculturii. La rîndul său, oficialii moldoveni au solicitat sprijinul Slovaciei în obținerea mandatului Uniunii Europene privind începerea negocierilor asupra unui nou acord juridic Moldova-UE, care ar prevedea clar perspectivă europeană sigură a Moldovei și ar stipula o apropiere graduală a Moldovei de libertățile europene.

În cadrul aceleași vizite a fost semnat Acordului interguvernamental dintre Moldova și Slovacia privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor. Negocierile privind un alt acord important atît pentru investitorii slovaci, cat și pentru cei moldoveni – Acordul cu privire la evitarea dublei impuneri – vor fi lansate în scurt timp.

Cooperarea multilaterală

Pagina oficială dedicată Președinției RM la cinci aranjamente regionale

Pe 3 aprilie, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a lansat pagina web oficială, dedicată Președințiilor Republicii Moldova la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), Inițiativa Central-Europeană (ICE), Grupul Multinațional Consultativ al Centrului pentru Cooperare în Domeniul Securității – RACVIAC (MAG RACVIAC), Rețeaua de Sănătate (SEEHN) și CEFTA pe perioada 2008 – 2009.

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii ale CEDO

La 8 aprilie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat 2 hotărîri împotriva Moldovei, în cauzele: Megadat.com SRL c. Moldovei, Grădinar c. Moldovei. În aceste cauze Moldova a fost condamnată pentru violarea protecției proprietății și încălcarea dreptului la un proces echitabil. În cauza Grădinar c. Moldovei, Curtea nu a acordat careva despăgubiri financiare, deoarece reclamanta, Galina Grădinar, nu a prezentat nicio pretenție cu privire la satisfacția echitabilă. În cauza Megadat.com SRL c. Moldovei, CEDO nu s-a pronunțat încă pe marginea pretențiilor financiare, lăsînd reclamanților trei luni pentru a prezenta curții pretențiile privind despăgubirile pentru prejudiciul cauzat și cheltuielile de judecată. Conform opiniei lui E.Mușuc, președintele companiei Megadat.com SRL, valoarea companiei Megadat.com SRL la momentul retragerii licenței de activitate oscila între 8,4–14,15 milioane USD.

Republica Moldova – NATO

În perioada 2–4 aprilie, la București, a avut loc al 20-lea Summit NATO. Delegația moldovenească a fost condusă de către președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Deși prezența delegației moldovenești nu a fost practic resimțită la summit, Republica Moldova apare, totuși, în declarația finală a summit-ului, NATO susținînd integritatea teritorială, suveranitatea și independența Republica Moldova și pledînd pentru soluționarea pașnică a conflictului transnistrean.

Republica Moldova – CSI

În perioada vizată, și-au desfășurat lucrările Consiliul Adunării Interparlamentare a Comunității Statelor Independente și cea de-a 30-a reuniune plenară a Adunării Interparlamentare a CSI, precum și cea de-a 37-a ședință a Consiliului Economic al CSI. Moldova a fost reprezentată la aceste reuniuni de către președintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, și Prim-viceprim-ministrul, Ministrul Economiei și Comerțului, Igor Dodon.

Republica Moldova – SEECP

Începînd cu luna mai, Moldova va prelua Președinția Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP) Potrivit lui Marian Lupu, președintele Parlamentului, prioritățile Moldovei, pe durata președinției SEECP vor fi: consolidarea dialogului dintre statele SEECP și UE, promovarea perspectivei europene a statelor din Europa de Sud-Est, susținerea aspirațiilor de integrare europeană a țărilor din Europa de Sud-Est și atribuirea SEECP a unui statut de for european regional consolidat și puternic.

Republica Moldova – RACVIAC

În perioada 9–11 aprilie, la Chișinău a avut loc cea de-a 19-a reuniune a Grupului Multinațional Consultativ (MAG) al Centrului pentru Cooperare în Domeniul Securității (RACVIAC). RACVIAC este o structură non-guvernamentală ce are misiunea de a acorda asistență de specialitate țărilor membre ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, în domeniul verificării și implementării controlului armamentelor. Moldova deține președinția la MAG RACVIAC pentru anul 2008.


Studii, analize, comentarii

Planul de Acțiuni a murit. Trăiască Planul!
Elena Prohnițchi

Pe 3 aprilie, Comisia Europeană a făcut public cel de-al doilea document care analizează implementarea Politicii Europene de Vecinătate de către statele partenere în perioada noiembrie 2006 – decembrie 2007 (Comunicarea către Consiliu și Parlament privind implementarea PEV în 2007). Ca și primul document de politici, făcut public în decembrie 2006, prezentul document este însoțit de Rapoartele Individuale de țară și raportul sectorial.

Principalele concluzii ale Comunicării

Una din concluziile celui de-al doilea raport de evaluare a PEV este convingerea Comisiei Europene că Politica Europeană de Vecinătate s-a dovedit a fi o inițiativă de succes. Astfel, dintr-un proiect cu instrumente financiare imature și fără o finalitate clară la momentul lansării, PEV ajunge, la 3 ani de la implementarea sa practică, un instrument viabil în relațiile UE cu statele sale vecine. Această satisfacție a UE privind PEV nu transpărea în prima Comunicare, lansată în noiembrie 2006, cînd se vorbea mai mult despre consolidarea PEV și îmbunătățirea impactului acestei politici.

În al doilea rînd, Comunicarea actuală, ca și cea precedentă, accentuează că PEV este un instrument care promovează "integrarea regională în afara hotarelor Uniunii Europene" și nu trebuie văzut ca un instrument de pre-aderare la UE. În plus, documentul subliniază existența unui mare potențial de dezvoltare al PEV în relațiile UE cu vecinii săi, care încă urmează a fi exploatat, inclusiv prin extinderea beneficiilor economice oferite statelor partenere.

În al treilea rînd, Uniunea Europeană planifică aprofundarea relațiilor cu Ucraina, Moldova, Maroc și Israel. În cazul Moldovei și Ucrainei "aprofundarea relațiilor" presupune semnarea unui nou acord contractual cu UE. Totuși, pînă la semnarea acestor acorduri, instrumentele operaționale existente – Planurile de Acțiuni – rămîn valabile. Acestea vor putea fi adaptate la "ambițiile și capacitățile statelor partenere, reflectând relațiile diferențiale dintre UE și partenerii săi". Altfel spus, noile instrumente vor fi direct condiționate de progresul înregistrat de către statele partenere în implementarea Planurilor de Acțiuni. Este semnificativ faptul că, noile Planuri de Acțiuni nu se vor deosebi mult de cele vechi din punct de vedere structural – vor fi păstrate cele 7 domenii de activitate. Se vor schimba doar, în dependență de caz, obiectivele și acțiunile de urmat. Progresul înregistrat de statele partenere în domeniul guvernării, va constitui, de asemenea, și principalul indicator în acordarea asistenței financiare a Uniunii Europene în 2008.

Raportul de țară pentru Moldova

Documentul cel mai așteptat la Chișinău a fost Raportul de țară pentru Moldova, care evaluează progresul înregistrat de țara noastră în implementarea Planului de Acțiuni UE-RM și prezintă principalele realizări și probleme ale acestui proces. În linii generale, Comisia Europeană a apreciat progresul Moldovei drept unul "bun", Moldova, alături de Ucraina, Maroc și Israel formînd grupul statelor care au atins cele mai mari progrese în cadrul PEV. Totuși, analizînd documentele de progres ale statelor nominalizate, vom observa că doar Marocul și Israelul au primit din partea Comisiei Europene calificativul de "partener activ", pe cînd aprecierile Moldovei și ale Ucrainei au fost ceva mai rezervate.

Potrivit raportului de țară, Moldova a înregistrat progrese în toate domeniile prevăzute de PAUERM, în particular: îmbunătățirea cadrului instituțional, introducerea procedurilor de control și a certificatelor de origine pentru bunurile exportate, semnarea Acordului privind preferințele comerciale autonome si Acordul de facilitare a regimului de vize și readmisie, cooperarea cu UE în procesul de soluționare a conflictului transnistrean și probleme de politică externă, cooperarea în cadrul Misiunii UE de Asistență la frontieră (EUBAM), progrese în reformarea sistemului sănătății, în politica de competiție prin crearea Agenției Națională pentru Protecția Concurenței (calificat drept "un bun progres") și în protecția drepturilor de proprietate intelectuală.

Pe de altă, parte, după cum era de așteptat, Moldova continuă să rămînă restanțieră la mai multe capitole: 1)implementarea inadecvată a legislației privind autoguvernarea locală; 2) calitatea slabă a sistemului de justiție; 3) prerogative extinse ale procuraturii; 4) imixtiunea politică în activitatea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției; 5) respectarea insuficientă a drepturilor și libertăților omului, în special libertatea expresiei, dreptul la confesiune, dreptul de a nu fi supus torturii; 6) libertatea insuficientă a mass-media, în special a audiovizualului public; 7) implementarea deficitară a legislației privind standardele de muncă; 8) existența unui climat de afaceri și investițional puțin transparent și nesigur. Cu toate acestea, după frecvența aparițiilor în raport, problema majoră a Moldovei rămîne a fi aplicarea deficitară și inconsecventă a legislației deja armonizate și a strategiilor de reformă.

Este incontestabil că Moldova a înregistrat progrese în implementarea PAUERM, dar, trecînd în revistă domeniile în care Moldova a avut progrese moderate sau nu a avansat deloc, involuntar apare întrebarea privind motivul unei evaluări atît de pozitive a Comisiei Europene? Una din explicații pentru acordarea de către Comisia Europeană a unei note mai mari în avans este de a menține Moldova pe făgașul reformelor și de a stimula procesul de "europenizare" internă. În acest sens, Comisia Europeană s-a arătat dispusă să crească suma alocațiilor financiare acordate Moldovei prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat (IEVP) din cadrul PEV cu 250 milioane de euro, suplimentar la cele 210 milioane de euro prevăzute inițial pentru perioada 2007–2010. Astfel, asistența pe cap de locuitor pe an, se va ridica la 15 euro, fiind cea mai mare în regiune. Este important de remarcat, că asistența va fi orientată spre sectoare concrete, inclusiv spre cele restanțiere, pentru a impulsionarea procesul de reformare a acestora.

Ce urmează?

În ultimul an, diplomația moldovenească și-a intensificat eforturile în a atrage cît mai mulți suporteri, în special din rîndul noilor state ale UE, pentru a obține mandatul Comisiei Europene de inițiere a negocierilor privind semnarea unui nou acord juridic cu UE-RM. Noul acord urmează să înlocuiască existentul Acord de Parteneriat și Cooperare. Autoritățile moldovenești își doresc mult ca acest nou document să specifice tranșant perspectiva europeană a Moldovei și o implementare graduală de libertăți europene. Cu toate acestea, oficialii europeni au subliniat, în repetate rînduri, că conținutul noului acord va depinde în mare măsură de concluziile raportului privind progresele de țară în realizarea PAUERM[1]. Din moment ce evaluarea Comisiei Europene este una pozitivă, se pare că Moldova ar putea urma Ucraina în negocierea unui nou acord cu UE. Însă pînă la inițierea negocierilor și semnarea unui nou acord este încă cale lungă. Rezultatul final – un acord calitativ mai înalt cu UE sau extinderea PAUERM – va depinde, în mare măsură, de capacitatea Moldovei de a continua reformele politice și economice în conformitate cu Planul de Acțiuni UE-RM. Nu mai puțin important va fi și examenul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2009. Este clar, că abia după desfășurarea alegerilor parlamentare vom putea vorbi realist despre un noul cadru juridic cu UE. Pînă atunci, Moldova va trebui să exceleze în implementarea Planului de Acțiuni existent sau a unuia adaptat.


1 Vezi Concluziile Consiliului Uniunii Europene cu privire la Moldova din 18 februarie 2008.


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]