![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20080430/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Acte legislative
Legea cu privire la prevenirea și combaterea corupției. Documentul stabilește măsuri de prevenire și combatere a corupției, pentru a asigura apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, intereselor publice, securității naționale și înlăturarea consecințelor actelor de corupție. Deși a fost elaborat o perioadă îndelungată, și în varianta finală proiectul este afectat de mai multe neajunsuri, experți ai societății civile remarcînd[1]: stabilirea răspunderii neconcretizate; lipsa unor termene concrete sau stabilirea unor termene nejustificat de scurte; ineficiența normelor referitoare la protecția victimelor și a persoanelor care cunosc despre săvîrșirea actelor de corupție; concurența prevederilor proiectului cu cele ale legislației în vigoare etc.
Legea pentru modificarea și completarea Codului de Procedură Civilă. Proiectul a fost generat de constatările făcute într-o hotărîre de condamnare a Moldovei de către CEDO (Cazul Clionov c. Moldovei.) și are menirea de a preveni noi condamnări. Se introduc completări care permit judecătorilor Curții Supreme de Justiție să se pronunțe, la solicitarea părții, asupra scutirii, amînării și eșalonării plății taxei de stat. De asemenea, se va stabili expres posibilitatea persoanelor juridice de a li se amîna sau eșalona plata taxei de stat și la înaintarea cererii de apel și recurs. Conform autorilor proiectului, implementarea acestuia va putea asigura respectarea dispozițiilor art.20 din Constituția RM (dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime) și art.6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.
Legi pentru ratificarea / aderarea la unele acte internaționale:
Legea pentru modificarea Legii cu privire la distincțiile de stat ale Republicii Moldova. Se introduc titlurile onorifice "Artist al Poporului", "Artist Emerit" și "Colectiv Artistic Emerit". Inițiativa modificărilor aparține Președintelui RM, fiind deja a 6-ea modificare promovată în perioada 2001–2008.
Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative (implementarea Legii privind asistența juridică garantată de stat). Atenție specială se acordă prevederilor vizînd asigurarea prezenței apărătorului în cazurile cînd aceasta este obligatorie, reglementarea mecanismul de numire a avocaților care acordă asistență juridică garantată de stat în cauzele penale.
Proiectul legii cu privire la ajutorul social. Documentul adoptat în prima lectură are drept scop eficientizarea sistemului de prestații sociale și direcționării acestora către cei mai săraci, prin acordarea ajutorului social, stabilit în conformitate cu evaluarea venitului global mediu lunar al familiei și necesitatea de asistență socială. Se propune a reglementa astfel de aspecte ca:
1.2. Control parlamentar. Declarații
Majoritatea parlamentară a respins propunerile:
Ministerul Afacerilor interne a informat Parlamentul referitor la mijloacele de transport înmatriculate în regiunea transnistreană, comunicînd despre masurile luate pentru monitorizarea fenomenului. În urma verificărilor, s-a stabilit că circa 35% din autovehicule sînt exploatate în permanență de cetățenii Republicii Moldova domiciliați pe malul drept al Nistrului, iar schemele de înmatriculare a acestora sînt frauduloase: importul autovehiculelor cu termenul de exploatare de peste 7 ani. În timpul cel mai apropiat Parlamentului îi va fi înaintat proiectul de lege ce tine de legalizarea transportului cu numere de înmatriculare transnistrene.
Ministerul Justiției a informat despre implementarea Legii cu privire la victimele represiunilor politice, menționînd că a fost creată o Comisie guvernamentala, care examinează periodic problemele apărute și identifică soluții pentru acestea, pe care le comunica comisiilor teritoriale prin scrisori. Comisia și Guvernul nu pot lua măsuri care nu se înscriu în cadrul legal existent, motiv pentru care problema dovezii de moștenitor și a termenelor de prescripție nu poate fi abordată selectiv, doar pentru cazurile represaților.
Întrebări. Interpelări
Deputatul AMN Gheorghe Susarenco a solicitat Guvernului informații despre legalitatea actului administrativ al Inspectoratului Fiscal, care obligă notarii să perceapă plățile pentru serviciile notariale cu utilizarea mașinilor de casă și control, în condițiile cînd prevederile respective dintr-o hotărîre anterioară a Guvernului au fost declarate neconstituționale (Hotărîrea CC nr.13 din 29.05.2007).
Deputatul PPCD Ion Varta a solicitat Ministerului Economiei și Comerțului să prezinte informații despre strategiile elaborate și aplicate de Guvern, menite să redirecționeze afluxurile de valută straină din remitențe spre proiecte de importanță națională.
Liderul PNL, Vitalia Pavlicenco, a solicitat de la Primul-ministru informații privind alocările efectuate de la bugetul de stat pentru investiții capitale destinate Cancelariei Guvernului, Aparatului Parlamentului și Președinției începind cu anul 2001, alocările pentru reparații capitale, lista antreprenorilor cu care s-au semnat contracte de efectuare a lucrărilor și copiile contractelor respective. De asemenea, au fost solicitate toate documentele privind contractele și volumele de lucru contractate cu un agent economic ce ar avea în denumire sintagma "Moldconstructmarket".
Deputatul PPCD Iurie Roșca a solicitat Ministerului Justiției să prezinte informații despre numărul de hotărîri judecătorești definitive, care nu sînt executate de Primăria și Consiliul Municipal Chișinau.
Deputatul PCRM Anatolii Zagorodnîi a solicitat Procurorului General, Guvernului și Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției să prezinte informații despre scopul vizitei peste hotare a domnului Anatolie Postolache, vicepreședintele raionului Hîncesti, în perioada
14–16 august și respectiv 16–23 decembrie 2007.
Declarații
Fracțiunea AMN a prezentat declarații:
Vitalia Pavlicenco a prezentat declarațiile PNL:
Liderul PLDM Vladimir Filat a prezentat o declarație privind blocarea neîntemeiată de către Guvernul RM a semnării Acordului privind micul trafic de frontieră cu România.
Președintele PPCD Iurie Roșca a prezentat o declarație întitulată "privind schemele financiare dubioase și coruperea politica, practicate de gruparea Filat", în cuprinsul căreia îl acuză pe Vladimir Filat de acordarea frauduloasă a unor cadouri de preț fruntașilor PLDM din teritoriu.
2.1. Numiri. Demisii
Prin decizii guvernamentale:
2.2. Hotărîri
Hotărîrea privind crearea Agenției Naționale de Transport Auto. Agenție urmează să preia funcțiile de organizare și supraveghere a procesului tehnologic de transportare a mărfurilor și călătorilor în trafic național și internațional. Agenția va prelua și unele funcții ale Î.S. "AMTAI", dizolvată prin HG nr. 153 din 14.02.2008, precum și atribuții ale ministerului de ramură (supravegherea activității gărilor și stațiilor auto, raționalizarea și optimizarea rutelor regulate de pasageri.
Hotărîrea privind distribuirea grîului alimentar din rezervele materiale de stat. În scopul menținerii prețurilor la produsele de panificație, se vor distribui 7 mii tone de grîu alimentar din rezerva de stat proprietarilor de brutării, sub formă de împrumut, pînă la 30 septembrie 2008. Grîul va fi acordat agenților economici după anumite criterii: gestionarea unei brutării în ultimele 12 luni, angajamentul de a respecta plafoanele adaosului comercial la produsele de panificație ș.a.
Hotărîrea cu privire la actele de identitate ale beneficiarilor de protecție umanitară. Se aprobă modelele buletinelor de identitate și documentelor de călătorie pentru beneficiarii de protecția umanitară, care vor fi eliberate de Ministerul Afacerilor Interne.
Hotărîrea privind aprobarea structurii Ministerului Economiei și Comerțului. Noua organigramă prevede trei funcții de viceminiștri și crearea a trei direcții noi: Direcția generală securitate energetică (va prelua funcțiile de elaborare și promovare a politicilor din domeniul energetic); Direcția generală infrastructura calității (va prelua atribuțiile Serviciului Standardizare și Metrologie); Direcția generală coordonarea sectorului real al economiei. Personalul ministerului va constitui 220 de angajați, iar necesarul de mijloace financiare suplimentare pentru retribuirea muncii și pentru alte cheltuieli de întreținere pînă la finele anului curent constituie circa 2,8 milioane lei.
2.3. Ședințe. Decizii. Declarații
O nouă reorganizare a Aparatului Guvernului
Noul executiv a aprobat reorganizarea Aparatului Guvernului, principalele modificări vizînd:
Notă ADEPT: În perioada 2001–2008, în pofida stabilității politice și administrative, Aparatul Guvernului a fost supus la numeroase reorganizări și modificări structurale de esență: HG Nr.500 din 21.06.2001; Nr.919 din 12.07.2002; Nr.1315 din 26.11.2004; Nr.44 din 17.01.2005; Nr.637 din 29.06.2005; Nr.1059 din 14.09.2006 și Nr.1004 din 10.09.2007. Deși Prim-ministrul Zinaida Greceanîii a declarat că noua structură a Guvernului ar fi una "revoluționară" și va deveni eficientă, remarcăm că ultima dată (în 2005), Aparatul Guvernului a fost modificat esențial la indicația șefului statului, fiind constituit după modelul Aparatului prezidențial, renunțîndu-se la direcții și secții specializate, atribuțiile acestora fiind puse pe seama consilierilor Primului-ministru. Experți independenți și foști angajați guvernamentali sus-puși au apreciat respectiva structură ca nereușită, însă Aparatul Guvernului Tarlev a funcționat după ea cîțiva ani. Se poate constata, că noul Guvern revine la o structură de model anterior, care este și una acceptată în majoritatea țărilor cu sistem de guvernare similar Republicii Moldova. Situația respectivă scoate însă din nou în evidență lipsa de consecvență și de abordare conceptuală, strategică, în reformarea administrației publice centrale, în cadrul căreia anume Aparatului Guvernului îi fusese rezervat un loc important.
Facilitarea importului de carne
Importul de carne de porc și de vită va fi liberalizat pentru o perioadă de timp, pentru a acoperi deficitul de carne de pe piața internă și a stabiliza prețurile în perioada imediat următoare. Astfel, dacă în prezent cantitatea maxim admisibilă pentru o tranzacție de import era de 110 tone de carne, pe o perioadă de timp această limitare se va exlude. Conform datelor Biroului Național de Statistică, pe parcursul primului trimestru al anului curent, prețurile la carne și subproduse pe piața internă s-au majorat cu 40–45 la sută, iar Ministerul Economiei și Comerțului explică majorarea prețurilor prind reducerea esențială a producției de carne pe piața internă, ca urmare a secetei din anul 2007.
3.1. Decrete
Președintele Republicii Moldova a decretat numirea lui Igor Malai în funcția de viceministru al Apărării.
Prin modificări aduse făcute în structura Aparatului Președintelui, este desființat Serviciul protocol, iar Natalia Ipati este eliberată din funcția de șef al Serviciului protocol, la cerere.
Prin decrete prezidențiale, Ordinul "Gloria Muncii" a fost conferit:
3.2. Ședințe. Decizii. Declarații
Prioritățile conducerii pentru anul curent
Președintele Republicii Moldova a prezidat o ședință privind prioritățile din activitatea conducerii țării pentru anul curent, căile și posibilitățile de realizare a sarcinilor trasate pentru această perioadă. Vladimir Voronin a evidențiat unele probleme legate de procesele social-economice și politice, care necesită intensificarea eforturilor executivului central și ale legislatorilor: – implementarea Planului de Acțiuni RM-UE și inițierea negocierilor privind noul cadru juridic al cooperării cu UE; – realizarea acțiunilor vizînd măsurile de consolidare a încrederii dintre Chișinău și Tiraspol, reluarea procesului de negocieri privind soluționarea conflictului în formatul "5+2"; – eficientizarea procesului de implementare a programelor de gazificare, asigurare cu apă potabilă și de construcții de drumuri; – intensificarea activității economice în teritorii și sporirea volumului producției autohtone; – dinamizarea procesului de consolidare a terenurilor agricole și al tehnologizării în agricultură; – adoptarea și implementarea legii cu privire la ajutorul social; – asigurarea asistenței medicale specializate primare, informatizarea sectorului farmaceutic și a sistemului de ocrotire a sănătății în ansamblu; – atenție sporită domeniului educației și învățămîntului, realizării eficiente a politicilor de tineret etc. Șeful statului a apreciat drept ineficientă activitatea desfășurată de către membrii Guvernului în teritorii, pledînd pentru ca membrii Guvernului să se deplaseze pentru o zi întreagă și de cel puțin două ori pe lună în teritorii și să viziteze nu doar centrele raionale, dar și localitățile din unitățile teritorial-administrative.
Accelerarea implementării acțiunilor din Anul Tineretului
Vladimir Voronin a prezidat o ședință de lucru, în cursul căreia a fost examinat mersul realizării Programului de acțiuni consacrate Anului Tineretului, la care s-a subliniat necesitatea accelerării proceselor de implementare a acțiunilor aflate în derulare și de definitivare a programelor ce urmează a fi lansate. Au fost examinate aspectele legate de implementarea eficientă a Programelor naționale de abilitare economică a tinerilor și de susținere socială a tinerelor familii "Locuințe pentru tineri". În baza examinării stării de lucruri, urmează să fie adoptate decizii cu privire la admiterea și majorarea numărului burselor de stat în instituțiile de învățămînt superior și mediu de specialitate la specialitățile solicitate pe piața muncii. A fost abordată și tema educației patriotice a tinerilor, urmînd să fie lansate mai multe acțiuni de educație civică, morală și patriotică în instituțiile de învățămînt. Președintele țării a cerut mediatizarea amplă a acțiunilor consacrate tineretului, în scopul de a asigura accesul tinerilor la toate programele realizate. În context, șeful statului a insistat asupra atragerii tinerilor în procesul de elaborare a proiectului Strategiei de tineret pentru anii 2009–2013.
Vizită oficială în Azerbaidjan
Programul vizitei la Bacu a inclus întrevederi cu Președintele azer Ilham Aliev, Președintele Parlamentului, Oktai Asadov; Prim-ministrul Artur Rasizade și Președintele Companiei Petroliere de Stat, Rovnag Abdulaev. Vladimir Voronin a participat și la festivitatea prilejuită de inaugurarea Zilelor culturii Republicii Moldova în Republica Azerbaidjan.
Declarații la NIT
La emisiunea "Conversații cu Președintele", difuzată de postul de televiziune NIT, președintele Republicii Moldova a făcut un șir de declarații pe probleme de politică internă și externă, printre cele mai relevante fiind:
1. Macroeconomia
FMI este foarte optimist față de evoluția indicatorilor macroeconomici în 2008…
Potrivit World Economic Outlook 2008 al Fondul Monetar Internațional (FMI), acestea se arată foarte optimist față de evoluția situației macroeconomice din Moldova, prognozînd pentru 2008 o creștere economică de 7% și o inflație de 11% în 2008. Totodată, raportul FMI arata că deficitul contului curent față de PIB va constitui 10,3%. Guvernul și Banca Națională au prevăzut pentru 2008 o inflație de 10% (însă, recent aceasta a fost revăzută – 11,8%), cifra fiind inclusă și în Memorandumul de politici semnat cu FMI. Creșterea inflației peste obiectivul stabilit a fost generată de evoluțiile de pe piețele internaționale și regionale, precum și de criza din SUA.
Din perspectiva fiscal-bugetară, experții FMI consideră că vor fi promovate în continuare politici prudente și va fi respectată condiția de menținere a deficitului bugetar la nivelul de 0,5% din PIB. Se anticipează ca veniturile fiscal-bugetare să tindă în continuare spre o evoluție pozitivă, iar cheltuielile fiscal-bugetare să corespundă prevederilor Programului cu FMI, inclusiv în ceea ce privește introducerea unui sistem nou de asistență socială nominală în toamna acestui an.
FMI recomandă ca politicile monetare să rămînă în continuare austere pentru a duce la scăderea inflației și pentru a face față presiunilor legate de creșterea fluxurilor de capital, în particular a transferurilor valutare de peste hotare. În aceste sens, potrivit datelor preliminare ale BNM se estimează că moldovenii aflați peste hotare au transferat acasă pe parcursul primului trimestru prin intermediul băncilor din Moldova peste 270 milioane USD.
2. Piața muncii
Salariul minim din Moldova este de 30 ori mai mic față de cel plătit în Luxemburg…
Potrivit unui clasament al Federației Angajatorilor Europeni (FedEE), în pofida unor creșteri duble în ultimii ani, salariul minim din Moldova este cel mai mic din Europa. Începînd cu luna iunie 2007 în urma negocierilor colective dintre partenerii sociali cuantumul salariului minim este de 900 lei (55 Euro sau 6.8 Euro/oră)[1]. Nivelul atins îl plasează la coada clasamentului, respectiv de cca 30 ori mai redus decît valoarea maximă atinsa la nivelul UE Figura 1.Așadar, din punct de vedere statistic mai e loc mult de creștere. Mai mult ca atît, raportat la nivelul puterii de cumpărare salariații din Moldova par îndreptățiți să ceară mult mai mult. Pe de altă parte, cînd ne uităm însă la raportul salarii-productivitate lucrurile se schimbă. Din păcate, această corelație este trecută în plan secund de liderii de sindicate, conjunctura economică favorizînd doar într-o anumită măsură cererile de mărire a salariilor.
Piața muncii din Moldova a intrat într-o fază în care oferta și cererea înclină serios în favoarea celei dintîi. Pe acest fond, este inacceptabil să nu ceri salarii mai mari. Așadar, în actuala conjunctură, dacă sindicatele cer, patronatele se vad obligate să dea. Cu o condiție de bază: pe măsură ce salariile cresc și productivitatea ar trebui să urmeze aceeași tendință.
Printre evenimentele majore care s-au produs pe relația dialog social-salarii decente ar trebui să menționăm fuzionarea din 7 iunie 2007 a celor două confederații sindicale (Confederația Sindicatelor Libere "Solidaritatea" și Confederația Sindicatelor din Republica Moldova) în Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM), cu un număr total de 720 mii membri. Segregarea sindicatelor, produsă în decembrie 2000, a rezultat în slăbirea continuă a mișcării sindicale pe parcursul anilor 2001–2006, imaginea organizațiilor fiind compromisă în acest interval de timp și de conflictele de proprietate nerezolvate.
Fuzionarea celor două confederații ar putea servi la îmbunătățirea esențială a dialogului cu guvernul și patronatele și la protecția mai bună a drepturilor și intereselor angajaților. La congresul de fuziune și constituire unul din scopurile asumate de CNSM a fost "ca cel mai mic salariu să fie stabilit la nivelul minimumului de existență (care este actualmente de cca 1100 lei)". În același timp, trebuie de menționat că acest scop va putea fi atins numai dacă noua organizație va fi în stare să obțină și să păstreze o independențe reală în raport cu puterea.
Revenind la clasamentul FedEE, Moldova este și cu mult în urma unor state din regiune. Astfel, salariul minim în Albania este de 131 Euro, Serbia – 138 Euro, România – 140 Euro. Salariul minim din Moldova este de 10 ori mai mic decît al slovenilor – cca 540 Euro pe lună. Pe de altă parte, Slovenia este cunoscută ca fiind printre primele locuri în dependență de costul vieții.
Pe primul loc în clasament se află angajații din Luxemburg, cu un salariu minim de 1.570 Euro, cu atît mai mult cu cît acest nivel reflectă doar salariul minim al muncitorilor necalificați, ceea ce înseamnă că în realitate salariul minim pe economie este cu mult mai mare. Angajații irlandezi au salarii minime brute de 1.500 Euro pe lună, în timp ce olandezii cîstigă aproape 1.320 Euro lunar. Un salariu minim brut similar celui din Moldova se înregistrează în Muntenegru, unde salariații primesc minimum 55 Euro pe lună (totuși credem că acesta nu pare a fi relevant).
Figura 1. Nivelul salariului minim brut în unele state europene, Euro
Sursa: FedEE
3. Sistemul bancar
Activele totale ale băncilor locale se estimează la cca 34 miliarde lei…
Potrivit datelor BNM și ale unor surse de informare în masă la situația din 31 martie 2008 activele totale ale sistemului bancar autohton au atins o valoare de cca 34 miliarde lei (peste 3,2 miliarde USD) sau echivalentul a 76% din PIB-ul pentru 2007 (4,23 miliarde USD). Un factor important la majorarea activelor l-a avut în special creșterea depozitelor populației la băncile comerciale influențate de volumul masiv de remitențe (numai în opt luni ale anului curent acestea au atins o valoare de peste 1,2 miliarde USD), cît și de ascensiunea generală a veniturilor populației Figura 2.
Figura 2. Topul băncilor din Moldova după active totale la 31.03.2008, miliarde lei
Sursa: Infomarket.md
Interesant: Potrivit BNM, în total la situația din 1 aprilie 2008 în circulație în țară se aflau cca 692 mii carduri valide sau cu peste 12% mai mult decît în aceeași perioadă a anului trecut (617 mii carduri). Pentru comparație, în România numărul cardurilor bancare valide aflate în circulație a ajuns cca 10 milioane unități. Astfel, practic fiecare al doilea român deține cîte un card bancar, față fiecare al cincilea moldovean.
Impactul imediat al întîlnirii Președintelui Voronin cu liderul transnistrean
Întîlnirea din 11 aprilie 2008 a Președintelui Vladimir Voronin cu liderul transnistrean Igor Smirnov a fost urmată de un șir de evenimente importante, care s-au produs cu o anumită regularitate și frecvență demne de consemnat. La 14 aprilie, la Odessa, au avut loc consultări cu participarea ministrului Reintegrării Vasile Șova cu șeful diplomației de Tiraspol Valeriy Lițkai. Aceste consultări au fost însoțite de dezbaterile din cadrul seminarului "Asigurarea măsurilor de încredere reciprocă dintre Republica Moldova și Transnistria în domeniile economiei și mediului înconjurător", desfășurat la 15 aprilie, la Odessa, sub auspiciile OSCE, cu participarea Reprezentantului special al UE în Republica Moldova, Kalman Mizsei; șeful misiunii OSCE în Republica Moldova, Philip Remler; ambasadorul cu misiuni speciale a ministerului de Externe al Federației Ruse, Valeri Nesterușkin. Dezbaterile s-au axat preponderent pe probleme legate de restabilirea și facilitarea comunicării feroviare, normalizarea relațiilor economice și comerciale între cele două maluri ale Nistrului. În cadrul seminarului, reprezentanții Transnistriei au menționat, că reactivarea acordurilor anterioare (semnate pînă în august 2001) ar contribui la întărirea încrederii între părți. Ei au dezmințit afirmațiile Chișinăului precum că măsurile de control vamal impuse după 3 martie 2006 ar contribui la promovarea exporturilor din Transnistria. Conform acestora, mărfurile transnistrene sînt supuse unui dublu control vamal, iar restricțiile legate de utilizarea căilor feroviare scumpesc semnificativ exporturile transnistrene. O zi mai tărziu, la 16 aprilie, tot la Odessa au avut loc consultări ale participanților la formatul de negocieri "5+2". S-a convenit, ca cinci grupuri de experți, cooptați de pe ambele maluri ale Nistrului, să înceapă consultările în domeniile: economiei si comerțului, dezvoltării infrastructurii, sferei sociale și ocrotirii sănătății, ajutoarelor umanitare, ecologiei si agriculturii. Deja pe 17 aprilie, Reprezentantul Special al UE în Republica Moldova, Kalman Mizsei, în cadrul unei întrevedere cu liderul transnistrean, Igor Smirnov a menționat, că UE este dispusă să acorde ajutor proiectelor comune care, eventual, vor rezulta din activitatea grupurilor de lucru ale Chișinăului și Tiraspolului. În aceeași zi, la Bender, s-au întrunit reprezentanții grupurilor bilaterale de lucru. Coordonatori ai grupurilor de lucru sînt ministrul Reintegrării, Vasile Șova, și șeful diplomației transnistrene, Valeriy Lițkai. Din partea Republicii Moldova, conducătorii fiecărui din grupuri au rangul de vice-ministru. În general, s-a ajuns la o înțelegere că grupurile de lucru se vor întîlni periodic.
În pofida startului rapid al consultărilor, deja peste o săptămînă, s-a ajuns la concluzia că progresele rapide sînt imposibile. Primul eșec s-a profilat în imposibilitatea reluării la capacitatea ordinară a traficului feroviar prin Transnistria. Tiraspolul a insistat ca pasul bunăvoinței din partea Chișinăului să fie reluarea circuitului trenului de pasageri Chișinău – Odessa prin regiunea transnistreană și renunțarea reciprocă a colectării taxelor de tranzit prin teritoriul părților. La problema în cauză se va mai reveni ulterior. Administrația de la Tiraspol a audiat membrii grupurilor de lucru din partea Transnistriei și a constatat că Chișinăul manifestă intransigență, dorind să-și promoveze propriile soluții și ignorînd propunerile transnistrene. Propaganda transnistreană a făcut un efort pentru a explica populației dedesubturile noilor abordări ale Federației Ruse în problema transnistreană prin dorința de a promova soluții care permit "ținerea sub control a întregii Republici Moldova, nu doar a Transnistriei".
Experiența anterioară, dar și cea mai recentă, indică asupra faptului, că consolidarea măsurilor de încredere dintre Chișinău și Tiraspol depinde mult de relațiile Președintelui Voronin cu liderul transnistrean, Igor Smirnov. Calitatea acestor relații a fost relevată într-un interviu din 25 aprilie a Președintelui Voronin, în care acesta a făcut mai multe afirmații curioase[1]:În definitiv, cele mai importante realizări în "restabilirea măsurilor de încredere" dintre cele două maluri ale Nistrului în cea de a două jumătate a lunii aprilie se reduc la:
Integrare europeană
A doua rundă de negocieri dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind Parteneriatul de Mobilitate
Pe 22 aprilie, la Bruxelles s-a desfășurat cea de-a doua rundă de negocieri între Republica Moldova și UE privind Parteneriatul de Mobilitate, la care au participat reprezentanți ai Comisiei Europene și a peste 14 state membre ale UE. Delegația moldovenească, condusă de Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, a inclus reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Economiei și Comerțului, Ministerului Dezvoltării Informaționale și Serviciului Grăniceri. În cadrul negocierilor a fost discutat textul Documentului Parteneriatului de Mobilitate, care va fi structurat în două părți: 1)generală, care va trasa direcțiile principale ale cooperării între Moldova și UE în cadrul Parteneriatului; 2) operațională, care va include propuneri de proiecte din partea statelor membre interesate UE și va fi actualizată reieșind din necesitățile și interesele Republicii Moldova. Delegația moldovenească a reiterat importanța valorificării în cadrul Parteneriatului a domeniilor, precum: managementul eficient al frontierelor, cooperarea în reglementarea fluxurilor migraționale, reinvestirea remitențelor, consolidarea sistemului național de management al migrației, implementarea Acordurilor privind facilitarea regimului de vize și de readmisie. De asemenea, au fost discutate modalitățile de organizare a unei platforme de cooperare pentru o mai bună implementare a Parteneriatului de Mobilitate, de evaluare a impactului proiectelor și actualizării acestora în dependență de necesitățile Republicii Moldova.
Asistența financiară acordată Republicii Moldova în 2008–2009 de Uniunea Europeană
Potrivit unei declarații a șefului Secției Politice si Economice a Delegației Comisiei Europene în Moldova, Paolo Berizzi, în anii 2008–2009 Moldova va beneficia de asistență financiară din partea Comisiei Europene în suma totală de 50 de milioane euro. Această sumă va fi alocată pentru realizarea și promovarea mai multor proiecte de infrastructură în Moldova. Oficialul european a subliniat că, asistența financiară a UE nu are drept scop soluționarea problemelor cu care se confruntă Moldova, ci să consolideze reformele realizate de Guvernul Moldovei. De asemenea, a fost menționat faptul că, în cazul unei conlucrări de succes dintre Moldova și structurile comunitare, asistența financiară din partea UE va crește considerabil pe viitor.
Notă. Începînd cu 1991, asistența financiară acordată Moldovei din partea UE a constituit circa 450 milioane euro.
Cooperare bilaterală
Republica Moldova – România
Divergențele legate de semnarea Convenției privind micul trafic de frontieră dintre Republica Moldova și România au continuat să domine relațiile moldo-românești. Ca răspuns la declarația președintelui României Traian Băsescu că, pentru România tratatul de frontieră cu Republica Moldova nu este prioritar, din moment ce România a recunoscut independența Republicii Moldova în actualele frontiere (vezi e-jurnal nr.115), la 17 aprilie 2008, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova a făcut public un comunicat de presă. În comunicat se menționează că, inițiativa de începere a negocierilor cu România privind acordul micului trafic de frontieră a fost lansată de Republica Moldova într-o Declarație politică, formulată odată cu semnarea Acordului privind facilitarea eliberării vizelor cu Uniunea Europeană (10 octombrie 2007). De asemenea, se accentuează faptul că, proiectul român al Convenției dintre Republica Moldova și România privind micul trafic la frontieră conține sintagma "frontiera de stat moldo-românească", care există de facto, dar nu este juridic documentată în plan bilateral. De aceea, unica soluție de reglementare a relațiilor de frontieră dintre cele două țări rămîne a fi, la părerea autorităților moldovenești, semnarea simultană a Tratatului privind frontiera de stat moldo-românească și a Convenției privind micul trafic de frontieră.
Notă. Condiționarea semnării Convenției privind micul trafic de frontieră cu semnarea tratatului privind frontiera de stat a generat critici din partea partidelor de opoziție. Două dintre aceste partide – PLDM și AMN – au lansat inițiative de urgentare a semnării Convenției privind micul trafic la frontieră, inclusiv prin colectarea semnăturilor cetățenilor nemulțumiți de decizia autorităților moldovenești. Tensiunile din relațiile moldo-române doar s-au accentuat după ce Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, într-un interviu televizat, a acuzat România de provocarea conflictului armat din Transnistria, afirmînd că România l-a impus pe fostul președinte moldovean Mircea Snegur să declanșeze războiul din 1992.
Republica Moldova-Ucraina
Relațiile moldo-ucrainene au fost axate pe soluționarea problemelor de ordin energetic, în special, problema formării prețurilor la energia electrică ucraineană livrată Republicii Moldova și cea a cotelor de participație la Centrala Hidroelectrică cu Acumulare Dnestrovsk. Republica Moldova pretinde o cotă de participație la centrala care ocupă și o parte din teritoriul moldovenesc.
Vizita întreprinsă de către Prim-viceprim-ministrul, ministrul Economiei și Comerțului al Republicii Moldova, Igor Dodon, la Kiev pentru soluționarea acestor probleme nu s-a soldat cu rezultate concrete; noile negocieri se vor desfășura în perioada 19–21 mai 2008, la Kiev.
Republica Moldova-Slovenia
În perioada vizată, vicepremierul Andrei Stratan, ministul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a efectuat o vizită oficială în Republica Slovenia, țară ce deține președinția în exercițiu a Uniunii Europene. Andrei Stratan a avut întrevederi cu mai mulți oficiali sloveni, printre care France Cukjati, Președintele Adunării Naționale, Dimitrij Rupel, Ministrul sloven al Afacerilor Externe etc. Principalele subiecte abordate au fost: cooperarea Republicii Moldova cu UE, în special viitorul cadru juridic al relațiilor Moldova-UE; evoluțiile recente în problema transnistreană, cooperarea bilaterală moldo-slovenă. Oficialii sloveni au menționat importanța adoptării la Reuniunea Consiliului pentru Afaceri Generale și Relații Externe la nivel de Miniștri de Externe ai UE a unei decizii favorabile de lansare a negocierilor privind viitorul Acord moldo-comunitar, subliniind că Slovenia recunoaște și susține perspectivele europene ale Moldovei. În contextul tematicii transnistrene, oficialii sloveni au apreciat ultimele eforturi ale conducerii Republicii Moldova de soluționare a conflictului transnistrean și consecvența cu care Moldova a promovat formula de negocieri 5+2. Oficialul moldovean a subliniat că cooperarea cu Slovenia, inclusiv în calitatea de Președinte în exercițiu al UE, constituie o prioritate a MAEIE și de aceea a desemnat un reprezentant al Ministerului care are contacte sistematice cu MAE al Sloveniei, oferind informația necesară privind obiectivele Republicii Moldova în relațiile cu UE.
Republica Moldova – Republica Azerbaidjan
În perioada 23–24 aprilie, președintele Republicii Moldova a întreprins o vizită oficială în Azerbaidjan. Potrivit serviciului de presă al președinției, scopul vizitei a fost de intensificare a cooperării comercial-economică dintre Moldova și Azerbaidjan, în special în domeniile energetic și de combustibil. În timpul vizitei au fost semnate trei acorduri interguvernamentale: 1) privind colaborarea în domeniul energetic și de combustibil; 2) privind colaborarea și schimbul de informații în domeniul combaterii încălcărilor legislației economice si fiscale; 3) privind colaborarea în domeniul protecției proprietății intelectuale. În timpul vizitei a fost discutată și posibilitatea deschiderii unei rute aeriene Chișinău-Baku.
Cooperarea multilaterală
Republica Moldova – Consiliul Europei
În perioada 14–18 aprilie 2008, Delegația Parlamentului Republicii Moldova a participat la lucrările sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care s-a desfășurat la Strasbourg. Delegația a fost condusă de Maria Postoico, Vicepreședintele Parlamentului.
La 29 aprilie 2008, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), a făcut public cel de-al treilea raport asupra Moldovei, care evaluează situația Moldovei la capitolul rasism, xenofobie, antisemitism și intoleranță în perioada aprilie 2003 – 14 decembrie 2007. Potrivit raportului, Moldova a înregistrat cîteva progrese în depășirea problemelor de discriminare și intoleranță, însă majoritatea problemelor menționate încă în cel de-al doilea raport (din 15 aprilie 2003) persistă. În particular este vorba de: limitarea libertății la religie a grupurilor de minorități religioase și musulmane, lipsa unei legislații împotriva discriminărilor, continuarea discriminării rromilor etc. De asemenea, ECRI își exprimă îngrijorarea privind modificările aduse legii cetățeniei din Republica Moldova în scopul restricționării accesului la funcțiile publice pentru anumite categorii de cetățeni. ECRI arată că modificările la legea cetățeniei, în urma cărora cetățenii moldoveni cu cetățenie multiplă vor fi dezavantajați față de ceilalți cetățeni ai Moldovei în ceea ce privește accesul lor la funcțiile publice, vor duce la discriminare, la un tratament diferențiat pe motiv de cetățenie.
Republica Moldova – Organizația Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN)
Pe 17 aprilie 2008, la Kiev a avut loc cea de-a XVIII-a Reuniune a Consiliului Miniștrilor Afacerilor Externe ai statelor membre ale Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN). Delegația moldovenească a fost condusă de Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. În cadrul reuniunii, oficialul moldovean a menționat că Republica Moldova pledează pentru utilizarea mai eficientă a mecanismelor existente de cooperare în cadrul OCEMN, în special intensificarea relațiilor între OCEMN și UE în cadrul inițiativei Uniunii Europene "Sinergia Mării Negre".
Lucrurile merg într-o direcție greșită…
Igor Boțan, 30 aprilie 2008
BOP-ul recent măsoară impactul asupra percepției cetățenilor a evenimentelor menționate la distanță de aproximativ un an de la alegerile locale generale din 2007 și la un an pînă la alegerile parlamentare, programate pentru primăvara anului 2009. Din aceste considerente rezultatele ar putea servi drept puncte de referință pentru formațiunile politice care au început deja pregătirile pentru alegeri.
Criticele pe care le-au formulat principalele partide politice la adresa sondajului doar confirmă utilitatea BOP. Este de remarcat, că rezultatele nu au plăcut liderilor partidului de guvernămînt, precum și liderului principalei formațiuni de opoziție. Aceasta poate însemna, că situația din Republica Moldova devine mai favorabilă pentru alte partide, evident, cu o anumită pondere.
Cel mai mare impact asupra stabilității vieții politice îl are evoluția percepției de către cetățeni a stării de fapt a țarii și a condiției lor materiale. Contează nu atît procentele propriu-zise, cît tendințele desprinse din evoluția percepțiilor în timp. Credibilitatea datelor este în funcție directă de corelațiile dintre răspunsurile la seturile de întrebări megieșe. Astfel, după alegerile locale generale din iunie 2007, care au marcat începutul declinului partidului de guvernămînt, nemulțumirea de starea situației economice din țară a continuat să crească moderat.
De asemenea, este important că așteptările cetățenilor pentru evoluțiile de mai departe sînt mai degrabă pesimiste. Este în creștere moderată numărul celor care așteaptă ca situația economică din țară să se înrăutățească.
Rădăcinile nemulțumirii transpar din tabelul de mai jos. Prețurile galopante și sărăcia sînt lucrurile care îi îngrijorează cel mai mult pe cetățenii moldoveni. Este de remarcat creșterea galopantă a prețurilor, care, din cea de a șasea sursă de îngrijorare, a ajuns să fie prima în anii de guvernare a PCRM. Evoluția este de la 20% în 2001 la aproximativ 70% în 2008. La fel de îngrijorător este faptul că după implementarea timp de trei ani (2004–2007) a Strategii de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (SCERS) și a PAUERM (2005–2008), sărăcia rămîne în topul îngrijorărilor majore ale cetățenilor – 47% în 2001 vs. 63% în 2008, cedînd palmaresul galopului prețurilor. Partea îmbucurătoare este că a scăzut simțitor frica față de criminalitate, război și foamete.
Datele de mai sus se corelează bine cu percepțiile privind veniturile familiilor. În ultimii doi ani, se profilează clar creșterea familiilor cu venituri care ajung doar pentru acoperirea cheltuielilor pentru strictul necesar, pe fundalul descreșterii celor cu venituri suficiente pentru asigurarea unui trai decent. Se atestă și o creștere ușoară a familiilor cu venituri care nu acoperă nici strictul necesar ~30%.
Corelate între ele, răspunsurile la întrebările de mai sus se regăsesc în răspunsul la o întrebare mai generală, referitoare la direcția în care merge Republica Moldova – 60% din respondenți consideră că direcție este greșită vs. 27%, care consideră că direcția este pozitivă.
În pofida tendinței de creștere a nemulțumirilor și îngrijorărilor cetățenilor, stabilitatea politică din Republica Moldova nu pare să fie în pericol. Doar 9% din respondenți ar fi determinați să participe la demonstrații publice pentru a-și apăra propriile interese, iar alte 17% s-ar mai gîndi dacă merită să protesteze. În același timp, din tabelul de mai jos, se poate desprinde că doar aproximativ 20% consideră că pentru îmbunătățirea situației din țară este necesară schimbarea conducerii țării.
În linii mari, din experiență anterioară, putem conchide că probabilitatea protestelor stihiinice este foarte redusă în Republicii Moldova. O eventuală exprimare publică a nemulțumirii cetățenilor ar putea avea loc doar în condițiile unei bune organizări din partea unor instituții care prin însăși natura lor au menirea să articuleze nevoile cetățenilor – sindicatele și partidele politice. Dar, tocmai aceste instituții au cel mai scăzut nivel de încredere al cetățenilor: sindicatele – 20%, iar partidele – 15%.
Descreșterea nivelului de încredere în partide poate fi pusă preponderent pe seama descreșterii încrederii în partidul dominant – PCRM. Această concluzie transpare din tendințele corelate de descreșterea simultană și a încrederii în Președintele țării, care este și președinte al PCRM, precum și de descreșterea încrederii în Parlament și în Guvern, unde PCRM deține majoritatea absolută. În ultimii șase ani rating-ul de încredere în instituția președinției a scăzut cu aproximativ 30%, de la circa 65% ajungînd să fie de doar 37%. Vom sublinia că rating-urile de încredere în Parlament și Guvern au ajuns să se egaleze cu cel în ONG-uri – undeva sub 30%.
În situația creată, partidul de guvernămînt deține instrumentele necesare pentru atenuarea impactului creșterii nemulțumirilor și, respectiv, descreșterii încrederii în el: relații de colaborare cu Biserica, care se bucură în mod constant de cea mai înaltă încredere a cetățenilor ~ 70–80%, și pentru care adevărata viață este cea de apoi și; controlul efectiv asupra unui important segment mass-media, care este pe locul doi în topul instituțiilor cu cel mai înalt grad de încredere din partea cetățenilor ~ 50–60%. În acest context, din instituțiile publice și private în care se regăsește și opoziția, doar primăriile se bucură de un grad relativ înalt de încredere. În ultimii ani, rating-ul de încredere în primării a oscilat între 40–50%. În acest sens, este curios că ratingul de încredere în administrația publică locală depășește categoric și constant rating-ul de încredere în fiecare din instituțiile administrației publice centrale. Această stare de fapt ar putea explica cauza atitudinilor ostile ale guvernării centrale față de administrațiile locale controlate de formațiunile de opoziție. Acest lucru se evidențiază mai ales în cazul municipiului Chișinău.
Nivelul culturii politice a cetățenilor moldoveni este un subiect prea complex, meritînd studii foarte bine elaborate. Totuși, în baza rezultatelor BOP, se pot dibui unele corelații care să pună în evidență reacțiile la sfidări și "gradul de frustrare" a cetățenilor. Astfel, conform BOP, nu se poate afirma că rata cetățenilor moldoveni interesați de politică ar fi mare. Doar aproximativ vreo 20% din respondenți afirmă că se interesează mai mult sau mai puțin de politică. Această cifră este foarte aproape de cifra celor care au, în general, încredere în partidele politice.
Nici mult, nici puțin se interesează de politică vreo 30–35% din respondenți. Pe aproape 50% din respondenți, practic, nu-i interesează politica, lucru care se corelează bine cu faptul că aproximativ 40–45% din respondenți nu au o opțiune atunci cînd sînt întrebați despre preferințele lor politice, adică cu ce partid ar vota. Probabil că anume cea mai mare parte a acestora nu cred că alegerile în Republica Moldova se desfășoară cinstit, precum nu cred nici că mass-media este liberă. Aceste percepții, oarecum, anticipează în mod constant concluziile rapoartelor periodice ale Freedom House privind libertatea presei.
În acest context, este important că la întrebarea "cît de important este ca cetățenii să voteze la alegeri" au răspuns: foarte important – 44,3%, important – 40,3%. Deși este vorba despre un răspuns de "dezirabilitate socială", totuși, el pune în evidență problema formării opțiunii de vot a celor ~50% care consideră că nici un partid politic nu le reprezintă interesele, dar care consideră că e important să participe la votare. În categoria acestora intră, probabil, și cele 30–40% de respondenți, care nu se interesează de politică. Nu încape îndoială, că anume acest contingent formează principala țintă a manipulării. Mijloacele cele mai importante pentru aplicarea tehnicilor de manipulare sînt bine știute. Aici merită menționat faptul că doar aproximativ 0.1% din respondenți consideră sondajele de opinie drept surse de informare. Deci, politicienii frustrați de rezultatele sondajelor trebuie să înțeleagă că nu sondajele per se reprezintă pericol de manipulare, ci modul în care rezultatele sondajelor sînt interpretate în mass-media.
Revenind la cultura politică a cetățenilor, observăm că doar mai puțin de 15% din respondenți citesc zilnic ziarele, în timp ce ~30% citesc ziare de cîteva ori pe săptămînă și tot atîți nu citesc deloc. În schimb, aproximativ 80–85% privesc zilnic televizorul, iar 60% ascultă zilnic radioul. Iată de ce sînt importante "media-holdingurile". Nivelul culturii politice transpare și din faptul, că aproximativ cîte 10% din respondenți afirmă că citesc cărți zilnic sau cu o periodicitate de cîteva ori pe săptămînă sau pe lună. Însă aproape 50% din respondenți nu citesc deloc cărți timp de mai bine de trei luni. Pentru un astfel de nivel de informare și de cultură politică e necesar un nivel adecvat al mesajelor și ofertelor politice, lucru pe care nu toate partidele, mai ales cele de opoziție, îl înțeleg. În schimb, opoziția se crucește de valoarea la care prețuiește "media-holdingul" pro-PCRM-ist cultura politică a moldovenilor, atunci cînd pune pe post emisiunea cu autori anonimi – "povești cu măști". Pentru echilibrarea situației, liderul PCRM promite să organizeze o expoziție a caricaturilor făcute la adresa sa. De fapt, ar fi echitabil ca subiectele caricaturilor la adresa lui Vladimir Voronin să fie ecranizate în aceiași emisiune "povești cu măști".
Tendința de declin moderat a rating-ului Președintelui PCRM, Vladimir Voronin, doar s-a confirmat și în datele BOP-ului recent, în ultimii cinci ani, rating-ul de încredere al liderului PCRM a scăzut cu mai bine de 30%, de la ~70% la 40%. Nu e un rezultat rău, dacă luăm în considerație faptul că rating-ul Președintelui Sarkozy a scăzut doar într-un singur an cu același punctaj, de la 65% la 37%. S-ar putea ca francezii să fie mai rapizi la reacții decît moldovenii. Dar, revenind la "mouton"-ii noștri, vom menționa că lui Vladimir Voronin, deja în mod constant, îi fac concurență ex-premierul Vasile Tarlev și Președintele Parlamentului, Marian Lupu, care, la congresul de modernizare din 15 martie 2008 a fost promovat în Comitetul Central al PCRM. De asemenea, BOP arată, că în topul personalităților politice cu cel mai înalt rating de încredere s-a instaurat temeinic Primarul general al Chișinăului, Dorin Chirtoacă. Rating-ul lui de încredere (~30%) vine imediat după cel al șefului statului, Președintelui Parlamentului și ex-Premierului. Acest lucru îl face pe vice-președintele Partidului Liberal (PL), Dorin Chirtoaca, drept unul din cei mai puternici candidați pentru rolul de lider al unui eventual bloc unificat al liberalilor.
Întrebarea deschisă referitoare la încrederea în oamenii politici vine să întărească concluziile despre tendințele desprinse din tabelul de mai sus. Faptul că Dorin Chirtoacă îl devansează ușor pe ex-premierul Tarlev în răspunsuri la o întrebare deschisă este un semnal foarte bun pentru primul. Este interesant de remarcat că, în prezent, rating-ul de încredere al lui Dorin Chirtoacă îl egalează pe cel al lui Serafim Urechean din preajma alegerilor parlamentare din 2005, cînd ultimul devenise lider al segmentului consolidat al opoziției. Mai mult, sondajul arată că încrederea în Dorin Chirtoacă este "imună" față de hărțuielile autorităților centrale împotriva primăriei Chișinău, precum și față de atacurile la persoană a "media-holdingului" afiliat PCRM. În același timp, alți lideri liberali sînt destul de vulnerabili la atacurile propagandistice ale PCRM. Un argument în plus în favoarea stabilității rating-ului de încredere al lui Dorin Chirtoacă este că în ultima jumătate de an, acesta nici nu a încercat să desfășoare vreo campanie de imagine și nu a avut nici un suport mediatic din partea presei independente. Dimpotrivă, presa independentă nu a ezitat să-și etaleze dezamăgirea față de performanțele administrative ale primarului Chirtoacă, și pe bună dreptate. Numai că cetățenii consideră altfel, percepîndu-l, probabil, mai degrabă drept om politic, decît administrator. Deși, ~ 20% sînt foarte mulțumiți/ mulțumiți de activitatea lui Chirtoacă ca primar, alte ~ 30% îi dau o notă satisfăcătoare și numai ~ 14% – nesatisfăcătoare.
Rating-ul celorlalți lideri democrați a rămas flancat în limitele tradiționale, stabilite în ultimii șapte ani. Pentru ei rămîn valabile șansele obținerii în 2009 a unui scor tradițional. Însă probabilitatea unui salt extraordinar devine din ce în ce mai mică o dată cu apropierea campaniei electorale. Ceea ce nu s-a făcut pînă la demararea pregătirii propriu-zise de alegeri nu mai poate fi recuperat. Din acest punct de vedere, comportamentul liderilor de opoziție reprezintă, de fapt, colacul de salvare al PCRM.
Descreșterea lentă a rating-ului Președintelui Voronin nu pare să fie dramatică pentru PCRM. În acest sens, este de remarcat, că procesele interne de modernizare a PCRM sînt însoțite de o creștere lentă a rating-ului Președintelui Parlamentului, Marian Lupu. Acesta este un semnal bun pentru viața politică din Republica Moldova. În general, după pierderea alegerilor locale din 2007 și accesul de furie al Președintelui Voronin, PCRM a demonstrat că se poate concentra pentru a trage concluziile de rigoare, precum și că este mai iscusit decît opoziția în punerea la cale a unor acțiuni cu impact de durată. Astfel, începînd cu mijlocul lunii martie a.c., doar în cîteva săptămîni, s-au produs un șir de evenimente favorabile PCRM-ului:
Fiecare din evenimentele menționate mai sus, luate în parte sau împreună, aduc avantaje de imagine PCRM în vederea alegerilor din 2009. Cel puțin, se poate observa că rating-ul de încredere a PCRM s-a stabilizat în ultima perioadă.
În privința opțiunilor de vot, situația PCRM de asemenea, s-a stabilizat. Dacă adăugăm la cele menționate, că majoritatea parlamentară a modificat recent legislația electorală, ridicînd pragul electoral de la 4% la 6% și interzicînd constituirea blocurilor pre-electorale, atunci putem concluziona, că PCRM dorește să profite cît mai mult și de pe urma stării de dezbinare a opoziției.
Pentru că anume răspunsurile referitoare la opțiunile de vot au deranjat cel mai mult liderii partidelor politice, merită să fie comparate rezultatele recente ale BOP cu rezultatele cercetării "Omnimas", efectuate acum o jumătate de an de IMAS.
Comparația este utilă nu numai pentru a demonstra că cercetările efectuate de instituții diferite și sub egide diferite dau rezultate foarte apropiate, dar și pentru a încercă dibuirea explicațiilor: dincotro și unde migrează simpatiile cetățenilor. Din păcate, cu unele excepții, schimbările produse în ultima jumătate de an sînt abia sesizabile. Se remarcă intrarea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) în topul celor șapte partide cu șanse reale de accedere în viitorul Parlament. De asemenea, se remarcă că a scăzut puțin procentajul PCRM, Alianței Moldova Noastră (AMN) și PL; a crescut puțin procentajul Partidului Democrat din Moldova (PDM) și a Partidului Popular Creștin Democrat (PPCD); iar în cazul PSDM, lucrurile au rămas neschimbate. Variațiile sînt însă în limitele erorii cercetării.
Astfel, fuziunile partidelor de orientare social-democrată și social-liberală au rămas practic insesizabile. Era de așteptat ca PDM să resimtă impactul scindări legate de plecarea în septembrie 2007 a unuia din liderii formațiunii – Vladimir Filat, mai ales că PLDM-u, constituit de acesta din urmă, a reușit să se evidențieze în ultima jumătate de an printr-o campanie de promovare dificil de neglijat. Cel mai probabil, fuziunea PDM cu Partidul Social Liberal (PSL) a compensat pierderile de pe urma detașării lui Filat și a unui șir de structuri raionale de PDM. Na-r fi de mirare dacă ar fi așa, dat fiind faptul că PSL s-a remarcat atît în sondajul IMAS din octombrie 2007, dar mai ales la alegerile locale (raionale) noi din Rezina, în noiembrie 2007, acumulînd aproximativ 15% din voturi. În plus, susținătorii PSL au fost unii dintre cei mai instruiți și informați, așa că nu este exclus ca o bună parte din ei să fi susținut fuzionarea cu PDM.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |