ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20080531/index.shtml


e-journal, an. VI, nr. 118, 17–31 mai 2008

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Transnistria

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Demisii

Elena Covalenco și Iurie Diaconu au fost numiți în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

1.2. Acte legislative

Legea pentru aprobarea Concepției securității naționale. Sînt reglementate: – aspectele de bază ale politicii de securitate, valorile generale, principiile, riscurile și vulnerabilitățile; cooperarea internațională în calitate de instrument de asigurare a securității naționale, interconexiunea dintre politica internă și cea externă; – sistemul de asigurare a securității naționale și reformarea acestuia; – afirmarea principiului neutralității etc. Documentul a fost votat de fracțiunea PCRM și deputații Partidului Social Democrat.

Legea privind birourile istoriilor de credit. Legea stabilește componența istoriei de credit, temeiurile, modul de formare, păstrare și utilizare a istoriilor de credit, reglementează funcționarea, crearea, lichidarea și reorganizarea birourilor istoriilor de credit, principiile colaborării acestora cu sursele de formare a istoriilor de credit, creditorii, autoritățile publice și locale. Sînt reglementate raporturile ce apar între: – persoanele care acordă credite subiecților istoriilor de credit, conform contractelor de credit încheiate cu aceștia, pe de o parte, și subiecții sus-menționați ai istoriilor de credit, pe de altă parte; – birourile istoriilor de credit și sursele formării istoriei de credit; – birourile istoriilor de credit și utilizatorii istoriilor de credit; - birourile istoriilor de credit și subiecții istoriilor de credit; – birourile istoriilor de credit și autoritatea publică competentă.

Legi pentru ratificarea unor acte internaționale sau aderare la asemenea acte:

Legea pentru completarea Legii privind declararea și controlul veniturilor și al proprietății demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcție de conducere. Legea prevede că declarațiile prezentate de Președintele RM, deputați, membrii Guvernului, Președintele Curții Constituționale, Președintele Curții Supreme de Justiție, Procurorul General, Președintele Curții de Conturi, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Directorul Serviciului de Informații și Securitate, primarii din orașe, sate (comune) și președinții consiliilor raionale se vor publica și pe paginile oficiale din Internet ale instituțiilor respective, în termen de 30 zile de la termenul limită de depunere a declarației.

Notă ADEPT: Experții indică mai demult asupra necesității acestei măsuri simple, dar eficiente de asigurare a transparenței și votarea de către majoritatea parlamentară a proiectului respectiv propus de opoziție constituie un progres demn de remarcat. În același timp, rămîne să observăm cum va fi implementată legea și dacă vor surveni consecințe de sancționare pentru cei care nu o vor respecta.

Legea pentru modificarea și completarea Codului familiei. Documentul are drept scop asigurarea prioritară a educației și îngrijirii copilului în mediul familial; reducerea substanțială a numărului de copii plasați în instituții rezidențiale; organizarea funcționării serviciilor de prevenire a separării copiilor de părinți; -armonizarea prevederilor Codului cu instrumentele internaționale etc.

Legea pentru modificarea și completarea Legii cu privire la patenta de întreprinzător. Modificările vizează, în esență: – extinderea aplicabilității patentei de întreprinzător pentru comerțul cu amănuntul doar la tarabă, tejghea și din autovehicule în piețele autorizate; – stabilirea expresă a categoriilor de marfă pasibile comerțului cu amănuntul în locurile autorizate în baza de patentă; – obligativitatea achitării contribuțiilor de asigurări sociale și a primelor de asigurare medicală obligatorie; – majorarea taxei pentru patenta de întreprinzător în comerț; – respectarea necondiționată a regulilor de comercializare a mărfurilor; – stabilirea plafonului maxim al cifrei de afaceri în baza de patentă – 300 mii lei; – aplicarea acestor norme pînă la 1 ianuarie 2017.

Notă ADEPT: Modificările au fost impuse de protestele deținătorilor de patentă, pe care Guvernul la început le ignora, dar atunci cînd acestea au început să ia amploare, s-a văzut nevoit să intervină.

Legea pentru completarea și modificarea Codului de procedură penală. Se modifică art.401, excluzîndu-se textul ce stabilește dreptul părții vătămate de a declara apel în ceea ce privește latura penală "în cazurile în care procesul penal se pornește doar la plîngerea prealabilă a acesteia". Respectiva dispoziție nu corespunde dreptului de acces liber la justiție, deoarece partea vătămată nu beneficiază de o egalitate de tratament juridic decît în prima fază a procesului penal, în celelalte faze ale procesului penal partea vătămată are doar statut de participant sau chiar este privată de dreptul de a participa în aceste instanțe.

1.3. Control parlamentar. Declarații

Audieri. Moțiuni

Majoritatea parlamentară a refuzat audierea oficialilor de la Guvern în problema unei eventuale sistări a importurilor de ulei de floarea-soarelui din Ucraina.

Prim-ministrul a prezentat Biroului Permanent al Parlamentului propunerea de țară pentru asistența deplină Compact în cadrul Fondului SUA "Provocările Mileniului".

Ministerul Educației și Tineretului (MET) a informat despre obiecțiile expuse în Raportul asupra Moldovei al Comisiei Europene împotriva rasismului și intoleranței (adoptat la 14 decembrie 2007). MET a creat un grup de lucru care va studia pasajele la care se referă experții europeni, iar anumite critici expuse la adresa noilor manuale s-ar baza pe "tălmăcirile unor organizații neguvernamentale din Republica Moldova", dar nu și pe "alte viziuni care există în societate".

Întrebări. Interpelări

Deputații PCRM Iurii Eriomin, Sergiu Sococol, Grigore Petrenco și Ala Ursul au cerut Procurorului General și altor organe de drept să verifice legalitatea acțiunilor administrației municipiului Chișinău și a raioanelor Nisporeni, Criuleni și Telenești, conduse de coaliții democrate.

Deputatul PDM Marcel Raducan a solicitat Ministerului Educației ș Tineretului informație privind sursele achiziționării simbolurilor organizațiilor de pionieri, despre temeiul suspendării orelor de studii în unele școli, în legătură cu sărbătorirea pe 19 mai a "Zilei Pioneriei" și legalitatea implicării politice a reprezentanților PCRM în activitățile școlare în timpul orelor de studii.

Deputatul PNL Vitalia Pavlicenco a solicitat MAI să comunice faptele concrete ce au condus la învinuirea unor șefi de poliție de acte de corupție, fără respectarea prezumției nevinovăției. În altă interpelare, Pavlicenco (PNL) a cerut ministrului Dezvoltării Informaționale să prezinte informație cu privire la activele deținute de Vladimir Voronin și fiul său la toate întreprinderile din Republica Moldova.

Deputatul PPCD Ion Varta a solicitat Guvernului informație despre rezistența seismică a noilor construcții locative și respectarea rigorilor inginerești antiseismice la ridicarea acestora.

Deputatul Vladimir Filat a solicitat Prim-ministrului să informeze despre existența unei hotărîri de Guvern privind donarea către doi agenți economici de stat a 9500 tone de grîu alimentar. Potrivit lui Filat, valoarea grîului este de 30 mln. de lei și a fost acordat ca ajutor umanitar de către România și Rusia, iar agenții economici respectivi nu ar avea dreptul să primească donații.

Declarații

Președintele fracțiunii PCRM Eugenia Ostapciuc a difuzat o declarație prin care dezaprobă comportamentul opoziției parlamentare și o acuză de abandonarea promisiunilor electorale.


Guvern

2.1. Numiri. Demisii

Tamara Gheorghiță este numită șef al Direcției politica de cadre a Aparatului Guvernului, iar Oleg Gîrbu – șef al Direcției probleme speciale a Aparatului Guvernului.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea privind crearea Comitetului interministerial pentru planificare strategică. Comitetul va substitui un șir de comisii guvernamentale abilitate cu coordonarea unor politici intersectoriale sau supravegherea unor documente naționale (Comitetul interministerial pentru planificarea strategică, Comitetului interministerial pentru implementarea, monitorizarea, evaluarea și actualizarea SND pe anii 2008–2011, Comisiei guvernamentale pentru reforma administrației publice centrale și Comitetului național pentru asistența externă acordată Republicii Moldova etc.

Hotărîrea privind crearea unei comisii interministeriale pentru revizuirea documentele de politici. Comisia urmează să propună Guvernului, pînă la 20 iunie 2008, modificarea sau abrogarea documentelor de politici neactuale, lipsite de acoperire financiară sau necorelate cu prioritățile naționale. Comisia respectivă va estima actualitatea conținutului și concordanța conceptelor, strategiilor, programelor și planurilor existente cu prioritățile naționale. Potrivit analizei efectuate de Direcția de coordonare a politicilor și asistenței externe a Aparatului Guvernului, actualmente în Moldova există circa 300 de documente de politici.

Notă ADEPT: Asupra "hiperinflației" de documente de politici (strategii, concepții, planuri, programe) am menționat și anterior, estimările ADEPT atestînd că în perioada 1995–2000 au fost aprobate 45 documente de politici, iar în perioada 2001–2007 au fost aprobate 286 documente de politici. În primele 6 luni ale anului curent, deja au fost aprobate peste 20 documente de politici.

Hotărîrea cu privire la Programul Național de abilitare economică a tinerilor. Programul este compus din trei componente: -instruire și consultanță antreprenorială; – finanțare a proiectelor investiționale rurale prin acordarea de împrumuturi comerciale rambursabile cu porțiune de grant; – monitorizare postfinanțare. Beneficiari ai Programului pot deveni persoanele cu vîrsta cuprinsă între 18–30 de ani, împrumuturile vor fi acordate în valoare maximă de pînă la 300 mii lei pe o perioadă de pînă la 5 ani. Din suma principală a creditului, 60 la sută, precum și dobînda comercială aferentă acestuia, vor fi rambursate de către beneficiari. Totodată, la rambursarea fără întîrzieri a sumei de bază a creditului, restul 40 la sută vor fi transformate în grant nerambursabil, fără calcularea dobînzii. Nu se vor accepta proiecte aferente creșterii și vinderii tutunului, fabricării pesticidelor, procurării pămîntului, imobilelor, valorilor mobiliare și refinanțării datoriilor. Realizarea Programului va fi asigurată din resursele circulante de recreditare ale Proiectului de Investiții și Servicii Rurale (RISP), finanțat de Banca Mondială, resursele disponibile ale Proiectului de Finanțare Rurală și Dezvoltare a Întreprinderilor Mici (IFAD), finanțat de Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă, din alte mijloace atrase de la parteneri de dezvoltare.

Hotărîrea privind eliberarea licențelor individuale pentru furnizarea serviciilor de comunicații mobile celulare de generația a treia (3G). Costul unei licențe va fi de 8 milioane dolari SUA, iar operatorii existenței de telefonie mobilă pot lua în anul 2008 licență fără concurs, pentru un termen de pînă la 15 ani.

Hotărîrea cu privire la optimizarea structurii Ministerului Dezvoltării Informaționale. De reorganizează Întreprinderea de Stat "Registru" în Întreprinderea de Stat "Centrul Resurselor Informaționale de Stat "Registru", cu transmiterea acesteia a funcțiilor de ținere a resurselor informaționale de stat de bază, registrelor de stat a transportului și conducătorilor de vehicule, precum și a Registrului resurselor și sistemelor informaționale de stat. Întreprinderea de Stat "Inspectoratul de Stat al Comunicațiilor" se reorganizează în Întreprinderea de Stat "Centrul Național pentru Frecvențe Radio". Întreprinderii de Stat "Centrul Resurselor Informaționale de Stat "Registru" dreptul exclusiv în elaborarea, producerea documentelor de identitate și înregistrare, precum și efectuarea comenzilor directe de perfectare a bucletelor și blanchetelor de evidență strictă (acte de identitate; documente de înmatriculare a mijloacelor de transport și permise de conducere; documente care conțin diverse tehnologii de înscriere (perfectare) și de protecție a informației (coduri de bare, holograme, purtători magnetici, cipuri și alte tehnologii); documente de identificare și hîrtii de valoare).

Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:

2.3. Ședințe. Decizii. Declarații

Popularizarea programului de guvernare

Prim-ministrul Zinaida Greceanîi s-a întîlnit cu reprezentanții a 50 cei mai mari contribuabili ai bugetului public național. Premierul a specificat că denumirea programului "Progres și Integrare" enunță cele două direcții strategice de dezvoltare ale Republicii Moldova – realizarea progresului în toate domeniile de activitate, reintegrarea teritorială și integrarea europeană. Guvernul se va implica în sferele în care nu se poate implica businessul și în special – în dezvoltarea infrastructurii. Potrivit primului-ministru, în curînd va funcționa Comitetul Consultativ Participativ cu societatea civilă. Oamenii de afaceri au apreciat Programul de guvernare drept unul de calitate, dar au adresat și întrebări ce țin de perspectivele sistemului de impozitare, regimul valutar, exportul și importul de produse etc.

Audierea unor rapoarte și informații:


Președinție

3.1. Decrete

Ordinul "Gloria Muncii" a fost conferit:

Mihail Barbulat este rechemat din funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Turcia (prin cumul, în Emiratele Arabe Unite, Egipt, Kuwait, în Qatar, Liban, Arabia Saudită și Sultanatul Oman).

3.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Acuzații și indicații pentru MAI

Participînd pe 19 mai la ședința Consiliului Colegial al MAI, Președintele Republicii Moldova a lansat mai multe acuzații la dresa colaboratorilor de poliție, inclusiv ofițeri de rang superior. Critici vehemente au fost lansate la adresa Poliției Rutiere (numită "creatură mafiotă" și coruptă), Vladimir Voronin indicînd pe ton ultimativ reducerea cu 50 la sută a efectivului acesteia și reatestarea tuturor colaboratorilor ce vor fi numiți în funcție. Ordinul despre reducerea efectivului și reatestare a fost semnat de ministrul Afacerilor interne la cîteva zile după indicațiile șefului statului.

Noi obiective de integrare europeană

Pe 28 mai, șeful statutlui a participat la ședința Guvernului, în cadrul căreia s-a referit la rezultatele Reuniunii Consiliului de Cooperare RM-UE și discuțiile purtate cu oficialii europeni în cadrul vizitei la Bruxelles. După cele decalrate de Vladimir Voronin, partenerii europenei au apreciat pozitiv dinamica reformării europene în Republica Moldova, fiind pe cale să discute eventualul conținut și parametrii generali ai viitorului acord al UE cu țara noastră. Preșdintele RM a punctat cîteva direcții prioritare în care urmează a fi realizat un volum considerabil de lucru: independența justiției, libertatea mass-media, respectarea drepturilor omului, climatul investițional. Voronin a anunțat că o dată pe lună, la ședințele Comisiei naționale pentru integrare europeană urmează a fi prezentate rapoarte cuprinzătoare despre munca înfăptuită. Șeful statului a exprimat gratitudine membrilor Guvernului și deputaților Parlamentului pentru munca depusă în vederea realizării obiectivelor de integrare europeană, solicitînd conducerii executivului și a legislativului prezentarea propunerilor de conferire a distincțiilor de stat colaboratorilor care au contribuit substanțial la avansarea în relațiile cu UE.

Pe 19 mai 2008, s-a convocat în noua componență Comisia națională pentru integrare europeană. În cursul ședinței a fost în principiu aprobat planul intern de acțiuni privind continuarea realizării reformelor de modernizare și europenizare a Republicii Moldova. Președintele Republicii, care conduce Comisia, a solicitat Guvernului menținerea unui dialog permanent cu UE, precum și monitorizarea strictă a procesului de elaborare a proiectelor de legi pentru armonizarea legislației naționale cu cea europeană, cît și de realizare a legilor deja adoptate. Voronin s-a referit la importanța analizării motivelor tergiversării acțiunilor de implementare a legilor europene pe diverse domenii și identificării unor soluții în vederea impulsionării procesului în cauză. În cursul ședinței s-a decis convocarea Comisiei naționale pentru integrare europeană de cel puțin odată pe lună, la ședințele ei urmînd a fi sigurat accesul larg al mass-media și a reprezentanților organismelor europene acreditate în Moldova.

Exportul de vinuri

În cursul ședinței convocate la Președinție a fost efectuat un schimb de opinii privind condițiile de export al produselor vinicole moldovenești pe parcursul anului curent și s-a reiterat imperativul efectuării operațiunilor de export al producției alcoolice în exclusivitate de către producători, cu excluderea oricăror posibilități de implicare în acest proces a intermediarilor. S-a convenit și asupra oportunității efectuării exporturilor în vrac a materialului vinicol alb și celui produs din soiurile de poamă "Lidia" și "Isabela", cu determinarea unor condiții specifice în contractele de livrare. Guvernului i s-a cerut respectarea tuturor obligațiunilor asumate privind compensarea cheltuielilor suportate de agricultori pentru plantarea unor suprafețe noi de vii.

Vizită la Bruxelles

Vladimir Voronin a condus delegația Moldovei la lucrările celei de-a 10-a Reuniuni a Consiliului de Cooperare RM-UE, desfășurată la Bruxelles, Belgia. În timpul aflării la Bruxelles, Președintele Republicii Moldova a avut întrevederi cu:

Summit-ul SEEPC

Pe 21 mai, în Pomorie, Bulgaria, și-a ținut lucrările Summit-ul Șefilor de Stat și de Guvern ai țărilor Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP). Vladimir Voronin a participat la eveniment și a rostit un discurs, cu prilejul preluării preșdinției Republicii Moldova în cadrul SEEPC.

Conferința Partidului Stînga Europeană

Pe 31 mai, Preșdintele Moldovei a participat la lucrările lucrările Conferinței Partidului Stînga Europeană (PSE) ParlaCon-2008, care s-a desfășurat la Chișinău. În alocuțiunea rostită, Vladimir Voronin s-a referit la moștenirea grea pe care a primit-o PCRM în 2001 și la rezultatele guvernării. De asemenea, el a afirmat că PCRM ar fi un partid dinamic, combativ și are programe concrete de dezvoltare a societății în toate domeniile, iar potrivit datelor cele mai recente, 20% din membrii formațiunii sînt cetățeni de pînă la 30 de ani, încă 20% – de pînă la 40 de ani, 27% – de pînă la 50 de ani.


Politici economice

1. Prețurile și inflația

2. Sectorul real

3. Piața muncii


Transnistria

UE susține noile măsuri în vederea reglementării transnistrene

În cadrul unei ședințe de Guvern la care a luat parte, Președintele Republicii Moldova a făcut un bilanț al participării sale la Reuniunea Consiliului de Cooperare Uniunea Europeană – Republica Moldova din 27 mai 2008. Potrivit Președintelui Voronin, la Bruxelles "s-a convenit asupra unei conlucrări și mai strînse cu Uniunea Europeana in problema reglementării transnistrene. Comisia Europeana s-a arătat dispusă să creeze un fond pentru acoperirea cheltuielilor de integrare teritoriala a Republicii Moldova". Pentru ca eventuala contribuție a UE să fie realizabilă, Președintele Voronin a subliniat că, în prezent, este necesar ca problema soluționării conflictului transnistrean să fie "mai mult ca oricînd … discutată egal de transparent în toate formatele, să nu existe nici o secretizare". De asemenea, Președintele Voronin a subliniat că s-a ajuns cu Buxelles-ul "la o înțelegere reciprocă deplină în problema sporirii programului măsurilor de încredere între Chișinău și Tiraspol". În acest context, Voronin le-a solicitat structurilor guvernamentale "să estimeze eventualele cheltuieli pentru reintegrarea teritoriala a țării, astfel încît UE să poată contribui cu asistentă la acest proces" (după Moldpres).

Activitatea grupurilor de lucru rămîne blocată

Activitatea grupurilor de lucru comune, formate din experții administrațiilor de pe cele două maluri ale Nistrului după întîlnirea Voronin-Smirnov, rămîne blocată. Partea transnistreană insistă asupra clarificării a patru probleme, la care însă nu a primit răspuns din partea Chișinăului: ce discută grupurile de experți – implementarea deciziilor și inițiativelor autorităților moldovene sau lucrează asupra elaborării unor documente noi, comune; care este regulamentul de activitatea a grupurilor de experți – cel bilateral din 1997 sau e nevoie de elaborarea unui regulament nou; vor fi lucrările grupurilor de experți fixate în protocoale, ori nu vor fi consemnate și atunci cum va fi măsurată eficiența muncii lor; care e atitudinea Chișinăului față de acordurile semnate cu Transnsitria anterior? Reprezentanții Transnistriei consideră că pînă cînd nu vor exista răspunsuri din partea Chișinăului la întrebările formulate, nu are sens să se vorbească despre reluarea activității grupurilor de lucru.

Transnistria nu agreează noua Concepție a Securității Naționale a Republicii Moldova

Propaganda oficială a regimului transnistrean a reacționat extrem de negativ față de adoptarea la de către Parlamentul Republicii Moldova a Concepției Securității Naționale a Republicii Moldova. Celor mai dure critici au fost supuse cîteva obiective de bază ale concepției: – asigurarea respectării statutului neutralității permanente a Republicii Moldova; – restabilirea integrității teritoriale a statului, eliminarea prezenței militare străine, consolidarea independenței și suveranității statului; – menținerea într-o stare dinamică avansată a proceselor de integrare europeană.

Reacțiile negative sînt cauzate preponderent de modul în care Concepția evaluează amenințările la adresa Republicii Moldova: "Prezența în Transnistria a formațiunilor militarizate anticonstituționale pe teritoriul Republicii Moldova contrare prevederilor legislației Republicii Moldova, angajamentelor internaționale și voinței cetățenilor țării, favorizează consolidarea regimului separatist și constituie un factor de perpetuare a status-quo. Menținerea și consolidarea regimului separatist amplifică discrepanța în cadrul juridic unic al Republicii Moldova, condiționînd imposibilitatea acordării asistenței juridice cetățenilor Republicii Moldova în regiunea transnistreană, inclusiv periclitînd cooperarea internațională judiciară în acest segment".

În acest sens, propaganda transnistreană insistă că prevederile Concepției vin în contradicție cu inițiativele declarate ale autorităților moldovene de a întări măsurile de încredere dintre cele două maluri ale Nistrului. De fapt, se insistă că clauza Concepției referitoare la neutralitatea permanentă a Republicii Moldova este doar un paravan pentru a adormi vigilența Rusiei, în vederea obținerii retragerii trupelor acesteia din regiune, după care autoritățile de la Chișinău să impună o soluționare a problemei transnistrene care le convine și să reia direcția de integrare în NATO și UE. De asemenea, se promovează ci insistență ideea că Rusia ar trebui să renunțe la normele învechite ale dreptului internațional și să recunoască independența enclavelor separatiste din Moldova și Georgia, mai cu seamă că a promis să facă acest lucru în eventualitatea recunoașterii independenței Kosovo de către Occident. Evident, doleanțele Tiraspolului sînt exprimate de o manieră sugestivă, lingușitoare față de Rusia.

Eventualele cedări ale Chișinăului în vederea reglementării transnistrene

După întîlnirea din aprilie a Președintelui Voronin cu liderul transnistrean Smirnov, frecvența contactelor oficialilor ruși și moldoveni a crescut semnificativ. Au existat rumori că vizita la Chișinău din 20 mai 2008 a președintelui camerei superioare a Adunării Federale a Rusiei, Serghei Mironov, ar fi fost motivată de necesitatea unui schimb de opinii pe marginea posibilității unei soluții rapide a conflictului transnistrean. În aceeași zi, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, s-a adresat către reprezentanții statelor implicate în procesul de soluționare a conflictelor înghețate să nu se amestece, ci doar să susțină eforturile de soluționare agreate de părți. Cum părți în conflictele înghețate sînt regimurile separatiste susținute pe toate căile de către Rusia, apelul lui Serghei Lavrov este mai mult decît sugestiv. În acest context, vizita lui Mironov, de fapt, nu a avut nici o relevanță. Afirmația lui Mironov, precum că cheile soluționării conflictului se află la Chișinău și Tiraspol, semnifică doar că Rusia nu se grăbește să dea undă verde unei soluționări rapide. După vizita lui Mironov la Chișinău a urmat vizita la Chișinău și Tiraspol a președintelui comitetului Dumei de Stat pentru relații cu CSI și compatrioții, Alexei Ostrovskii, care a coincis cu întîlnirea de la Moscova a ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Stratan, cu omologul său rus, Serghei Lavrov. La întîlnirile de la Chișinău și Moscova oficialii ruși și moldoveni "și-a exprimat satisfacția în legătură cu nivelul și dinamica dialogului politic moldo-rus, apreciind că acesta va permite avansarea pe calea rezolvării problemelor în cooperarea bilaterală". Șirul contactelor diplomatice au menirea să pregătească agenda discuțiilor președinților Medvediev și Voronin, care urmează să aibă loc în cadrul apropiatului summit CSI de la începutul lunii iunie. Dacă de pe urma întîlnirii miniștrilor de externe ale celor două țări nu s-a putut disprinde nimic concret, atunci interviul lui Alexei Ostrovskii pentru presa a deschis niște paranteze cu un conținut extrem de interesant. De fapt, Ostrovskii a împărtășit conținutul discuțiilor cu oficialii moldoveni și cedările care fi dispus să le facă Președintele Voronin în vederea reglementării transnistrene:

Demnitarul rus a afirmat că în astfel de circumstanțe Rusia nu este dispusă recunoască independența Transnistriei. El a reiterat că autoritățile ruse au o poziție clară și consecventă în privința contingentului militar rus dislocat în regiunea transnistreană. Acesta va fi retras doar după soluționarea politică a conflictului.

În cadrul întîlnirii din 29 mai a lui Ostrovskii cu liderul transnistrean Igor Smirnov, acesta din urmă a subliniat că inițiativele și bunele intenții ale Președintelui moldovean sînt un bluf politic și nu pot fi crezute. Pentru a recăpăta încrederea autorităților transnistrene ar trebui ca Președintele Voronin sa dea un răspuns oficial la oferta Transnsitria de a semna cu Republica Moldova un acord de bună vecinătate, precum și să dea dovadă că își respectă propriile promisiuni: să realizeze aderarea Republicii Moldova la Uniunea Rusia-Belarus; să asigure limbii ruse statutul de limbă de stat; să transforme țara într-o confederație etc. Smirnov a mai afirmat că intențiile Rusiei de a integra Transnsitria în Moldova – cea mai săracă țară din Europa, ne e o soluție adecvată. Ar fi mai bine dacă Rusia ar acorda Transnistriei ajutorul economic promis prin semnarea așa-zisului "Protocol Jucov-Smirnov" acum doi ani. Demnitarul rus a căzut de acord că soluția problemei transnistrene trebuie să fie una care convine Transnistriei, însă a menționat că o doză de seriozitate în inițiativele președintelui Voronin totuși există, iar cedările pe care a consimțit să le facă acesta merită să fie analizate.

Observatorii transnistreni consideră că Rusia ar putea prezenta un plan închegat de soluționare rapidă a conflictului mai înspre toamnă, cînd va fi aproape demararea campaniei electorale parlamentare în Moldova. Tocmai pentru acea perioadă este preconizata vizita la Chișinău a președintelui Dumei de Stat, Boris Grîzlov. Potrivit acelorași observatori transnistreni, circumstanțele electorale ar exercita un pressing năucitor asupra Președintelui Voronin, care va avea de pierdut din punct de vedere electoral dacă ar respinge eventualul plan nou al Rusiei, iar în eventualitatea acceptării lui ar trebui să facă cedări imense în favoarea Transnistriei.

Situația socială

Pe 17 mai 2008, în piața centrală din Tiraspol a avut loc un miting de protest, organizat de cîteva organizații de orientare comunistă din Transnsitria. Protestatarii au scandat lozinci și adresări către conducerea Transnistriei și oligarhie, prin care au cerut salarii și pensii decente, stăvilirea galopului prețurilor. Autoritățile transnistrene au fost acuzate că ascund adevărata stare a dezastrului economic din regiune. Ei au cerut demisia lui Smirnov și a Sovietului Suprem, acces egal la mass-media pentru toate forțele politice din regiune. Protestul din 17 mai împotriva autorităților de la Tiraspol a fost cel mai amplu de la stabilirea regimului separatist. Conform estimărilor diferitor surse, la protest ar fi participat 1000–2000 de persoane. Creșterea necontenită a prețurilor la produsele alimentare și alte produse de primă necesitate motivează populația să-și exprime nemulțumirea. Conform datelor statistice, în ultimul an prețurile la produsele alimentare au crescut cu 123%. Salariul mediu pe economia transnistreană este de doar aproximativ $220, cetățenii fiind nevoiți să cheltuiască aproximativ 3/4 din venituri pentru produse alimentare și serviciile comunale. În același timp, autoritățile transnistrene se arată incapabile să soluționeze problema datoriilor față de GAZPROM, acumulînd numai în 2007 datorii noi în sumă de peste $200 mln.


Relații externe

Integrare Europeană

Reuniunea Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană

La 27 mai 2008, la Bruxelles a avut loc cea de-a 10-a Reuniune a Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană. Din partea UE au participat Dimitrij Rupel, Ministrul Afacerilor Externe al Sloveniei, președintele Consiliului de Cooperare și șeful Delegației UE, Kalman Mizsei, Reprezentantul Special al UE pentru Republica Moldova, reprezentanți ai Comisiei Europene, în timp ce delegația Republicii Moldova a fost condusă de Vladimir Voronin, Președintele Republicii Moldova. La Bruxelles, Vladimir Voronin a mai avut întrevederi cu Benita Ferrero-Waldner, Comisar European pentru Relații Externe și Politica Europeană de Vecinatate și Javier Solana, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă și Securitatea Comună.

În cadrul reuniunii au fost abordate mai multe subiecte, precum: rezultatele implementării Planului de Acțiuni UE-Moldova; evoluțiile economice și politice ale Moldovei; situația Moldovei la capitolul democrație, stat de drept, justiție, drepturile omului; managementul frontierei și activitatea Misiunii UE la frontiera moldo-ucraineană (EUBAM). De asemenea, într-o ședință informală a fost discutată și problema transnistreană.

Reprezentanții UE au salutat progresul înregistrat de Moldova în majoritatea domeniilor PAUEM (reflectat și în raportul de progres al Comisiei Europene din aprilie 2008), precum și rezultatele înregistrate în relațiile dintre Moldova și UE (intrarea în vigoare a acordurilor de facilitare a vizelor și readmisie și a preferințelor comerciale autonome). Ca rezultat, oficialii UE și-au reconfirmat decizia de a începe procedura de reflecție asupra unui nou acord-cadru cu Republica Moldova, în schimbul prezentului Acord de Parteneriat și Cooperare. În același timp, UE a reiterat necesitatea continuării reformelor, în special în consolidarea democrației, statului de drept, respectarea drepturilor omului și a libertății presei, lupta contra corupției și îmbunătățirea climatul investițional și de afaceri. De o importanță majoră va fi și capacitatea Moldovei de a organiza și desfășura alegerile parlamentare din 2009 într-o manieră democratică.

Cu referință la problema transnistreană, oficialii UE au reafirmat suportul UE față de inițiativele președintelui Moldovei de consolidare a încrederii între Chișinău și Tiraspol și reluarea procesului de negocieri privind reglementarea conflictului transnistrean în formatul "5+2". Oficialii UE au asigurat că UE va sprijini aceste inițiative prin acordarea de asistență financiară.

La rîndul său, Vladimir Voronin a reconfirmat ireversibilitatea cursului de integrare europeană a Republicii Moldova..

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Disensiunile legate de semnarea Convenției privind micul trafic de frontieră dintre Republica Moldova și România a continuat să marcheze relațiile moldo-românești, deși Moldova a încercat să schimbe puțin accentele în relațiile bilaterale. Astfel, la 28 mai 2008, Valeriu Ostalep, Vice-ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Moldovei a întreprins o vizită de lucru la București, unde s-a întîlnit cu Adrian Ciocănea, Secretar de stat, Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, și Răduța Matache, Secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, și a fost primit de Lazăr Comănescu, Ministrul Afacerilor Externe al României.

Potrivit comunicatelor de presă, difuzate de ambele ministere ale afacerilor externe (www.mfa.md și www.mae.ro), scopul vizitei a fost de a discuta "modalități concrete de amplificare a cooperării dintre România și Moldova" în vederea sprijinirii integrării europene a Moldovei. Comunicatele de presă nu oferă nici-o informație referitoare la subiectul Convenției privind micul trafic de frontieră, inițial inclus în agenda de lucru a vizitei. Însă, este clar că a fost abordat subiectul avansării negocierilor asupra proiectelor Tratatelor de bază și de frontieră. De asemenea, au fost discutate mecanismele de implementare a unor proiecte de asistență, aspecte legate de cooperarea consulară și abolirea regimului de vize de tranzit prin România pentru cetățenii Republicii Moldova posesori ai vizelor Schengen..

În cadrul vizitei, Valeiu Ostalep și Raduța Matache au susținut un briefing pentru ambasadorii statelor UE acreditați la București, la care oficialul moldovean a prezentat ultimele evoluții ale Moldovei în procesul de integrare europeană și a solicitat susținerea statelor membre ale UE în obținerea mandatului de negocieri pe parcursul anului 2008. La rîndul său, Răduța Matache a reiterat sprijinul României pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

Notă. Într-un interviu acordat postului de televiziune "Moldova-1", David Kramer, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pe probleme ale democrației și drepturilor omului, a făcut un apel la Republica Moldova și România să semneze Tratatul privind frontiera de stat dintre Republica Moldova și România. Declarația a fost făcută înainte de vizita lui Valeriu Ostalep la București[1].

Republica Moldova – Rusia

Relații moldo-rusești au fost marcate de o serie de vizite oficiale reciproce.

În perioada 18–20 mai 2008, Serghei Mironov, Președintele Consiliului Federației al Adunării Federale a Rusiei, a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova. În timpul vizitei, Serghei Mironov s-a întîlnit cu Marian Lupu, șeful legislativului de la Chișinău, Vladimir Voronin, Președintele Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi, Prim-ministrul Republicii Moldova și cu Mihail Formuzal, bașcanul Găgăuziei.

În cadrul vizitei oficialului rus au fost discutate subiecte ce țin de dinamizarea cooperării comercial-economice bilaterale, în special la nivel regional (ex. livrarea gazelor naturale, exportul producției vinicole moldovenești pe piața rusă, lansarea proiectelor investiționale rusești în regiunile Moldovei etc.) și soluționarea problemei transnistrene.

Referindu-se la relațiile comercial-economice, Serghei Mironov a propus elaborarea unui program durabil cu privire la cooperarea economică dintre Republica Moldova și Federația Rusă pînă în anul 2020, iar Marian Lupu a exprimat interesul Moldovei de a ratifica Protocolul la Acordul interguvernamental privind principiile perceperii impozitelor indirecte în comerțul reciproc, semnat în 2007. Serghei Mironov a mai reafirmat că Rusia pledează pentru soluționarea problemei transnistrene doar în cadrul unei Moldove suverane și teritorial integre.

Subiectul transnistrean și cel ce ține de cooperarea bilaterală moldo-rusă au fost abordate și de miniștrii afacerilor externe ai Moldovei și Federației Ruse, în cadrul vizitei de lucru în Federația Rusă a Viceprim-ministrului, Ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Stratan, din 29 mai 2008. În timpul întrevederii, miniștrii au semnat Planul de consultări între Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse pentru anul 2008.

Republica Moldova – Ucraina

Subiectele energetice au revenit pe agenda relațiile moldo-ucrainene. O nouă rundă de negocieri privind prețul energiei electrice ucrainene livrată Moldovei s-a desfășurat pe 20 mai 2008, la Kiev. În urma negocierilor purtate de Igor Dodon, Prim-viceprim-ministru, ministrul Economiei și Comerțului al Republicii Moldova, și Iuri Prodan, ministrul Combustibilului si Energeticii al Ucrainei s-a ajuns la înțelegerea că Ucraina va asigura livrări stabile de energie electrica în Moldova pînă la finele anului 2010. Însă, începînd cu luna iunie 2008, prețul energiei electrice ucrainene va crește pînă la 4,4 cenți SUA pentru 1 kWh, (comparativ cu fostul preț de 4 cenți SUA pentru 1 kWh), iar începînd cu 1 iulie 2009, procurarea energiei electrice ucrainene se va efectua la preturile stabilite pe piața angro de energie electrică a Ucrainei (circa 6,2 cenți SUA pentru 1 kWh), cu aplicarea unui coeficient de reducere pentru Moldova.

Un alt subiect abordat la Kiev a fost cooperarea bilaterală moldo-ucraineană la construcția liniei electrice de înaltă tensiune Novodnestrovsk-Bălți.

Noi ambasadori străini acreditați la Chișinău

La 30 mai 2008, Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a primit scrisorile de acreditare în Moldova a mai multor ambasadori străini:

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – SEECP

La 20 mai 2008, la Pomorie (Bulgaria), a avut loc Reuniunea Miniștrilor Afacerilor Externe ai Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), organizată sub auspiciile Președinției Bulgariei la SEECP. Delegația Republicii Moldova a fost condusă de către Andrei Stratan, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene. În cadrul reuniunii, Andrei Stratan a ținut un discurs la care a prezentat prioritățile și obiectivele viitoarei Președinții a Republicii Moldova la SEECP, printre care pot fi menționate: intensificarea dialogului SEECP – UE și consolidarea perspectivei Europene a statelor Sud-est Europene și a cooperării regionale în cadrul SEECP.

În cadrul reuniunii au fost adoptate: Programul Strategic de Lucru al Consiliului Regional pentru Cooperare (CRC), Raportul activităților Președinției bulgare la SEECP și Declarația Comună de la Pomorie.

La 21 mai 2008, tot la Pomorie (Bulgaria) și-a desfășurat lucrările cel de-al XI-lea Summit al Șefilor de Stat și de Guvern ai țărilor Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), în cadrul căreia Moldova, în persoana președintelui țării Vladimir Voronin a preluat pentru un an mandatul de Președinte în exercițiu al SEECP. În cadrul summit-ului, a fost aprobată Declarația Comună de la Pomorie.

Republica Moldova – ICE

La 26 mai 2008, la Chișinău a avut loc Reuniunea Comitetului parlamentar al Inițiativei Central Europene, la care au fost dezbătute subiecte legate de intensificarea cooperării regionale în vederea apropierii statelor din Europa de Sud-Est de Uniunea Europeană. La reuniune au participat parlamentari din Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Italia, Republica Moldova, Polonia, România, Slovacia. Ucraina, Ungaria.


1 A se vedea si pe www.ziua.ro din 27.05.2008.


Studii, analize, comentarii

Alegerile din Găgăuzia ca preludiu al alegerilor parlamentare
Igor Boțan, 31 mai 2008

Alegeri fără învingător

Intriga alegrilor pentru Adunarea Populară (AP) a Găgăuziei, desfășurate în două tururi de scrutin, pe 16 și 30 martie 2008, a constat în reactualizarea raportului forțelor politice din regiune. Aceleași grupări politice, care în decembrie 2006 au intrat în competiția pentru funcția de Guvernator al Găgăuziei (șef al executivului), s-au angajat în contestarea supremației în legislativul regional: Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM); părtașii noului Guvernator al Găgăuziei, Mihail Formuzal, grupați sub auspiciile organizației neguvernamentale Mișcarea “Găgăuzia Unită” (MGU) și părtașii primarului municipiului Comrat, Nicolai Duduglo, care în decembrie 2006 a pierdut competiția electorală în fața lui Mihail Formuzal.

Miza principală a PCRM a constat în obținerea unui rezultat care să-i permită menținerea status quo-lui — controlul asupra AP. Aderenții MGU au rîvnit victoria pentru a asigura armonizarea activității AP cu cea a Guvernatorului, iar aderenții primarului Nicolai Dudoglo au mizat pe obținerea unui scor suficient de bun pentru a impune o soluție de compromis în disputa celor două tabere rivale — alegerea lui Dudoglo în funcție de președinte al AP.

În urma alegerilor, nici una din cele trei forțe nu a putut fi identificată drept învingătoare, adică capabilă să formeze ori să consolideze o majoritate în AP pentru alegerea organelor de conducere a forului reprezentativ din regiune. Chiar dacă calculul aderenților primarului municipiului Comrat s-a dovedit a fi rezonabil, nici una din cele două forțe rivale nu s-a grăbit să accepte varianta de compromis a lui Nicolai Dudoglo.

Specificul alegerilor din Găgăuzia

Alegerile pentru AP a Găgăuzia au un specific mai pronunțat în comparație cu alegerile parlamentare naționale. Este o consecință directă a utilizării sistemului electoral majoritar într-un spațiu, oarecum, “neformatat” din punct de vedere politic. În Găgăuzia, încrederea cetățenilor în partidele politice este mult mai joasă decît în ansamblu pe țară, unde partidele se bucură de încrederea a doar 15–20% din respondenți. Liderii politici din regiune explică această atitudine a cetățenilor prin faptul că legislația Republicii Moldova împiedică înregistrarea partidelor regionale. În astfel de circumstanțe, alegătorii găgăuzi preferă să voteze cele mai credibile persoane din localități, apartenența lor politică contînd mai puțin. Evident, de cea mai mare încredere se bucură candidații neafiliați politic — independenți, care își desfășoară campaniile în baza promisiunilor de soluționare a unui șir de probleme foarte concrete cu care se confruntă cetățenii.

În total, în competiția electorală pentru AP s-au înscris 160 de candidați, dintre care cinci s-au retras. Aproximativ o jumătate din candidați au reprezentat zece partide politice naționale, iar cealaltă jumătate a fost constituită din candidații independenți. În general, trebuie menționat faptul că în Găgăguzia, exceptînd cazul PCRM, apartenența politică a celorlalți candidaților la funcția de deputat în AP este puțin relevantă.

Numărul de candidați înregistrați în competiția electorală pentru alegerea Adunării Populare a Găgăuziei

Abia după alegeri, independenții își developează preferințele politice, grupîndu-se în fracțiuni. La recentele alegeri de acest specific a decis să beneficieze și PCRM, singura forță politică organizată temeinic în Găgăuzia. PCRM a deghizat apartenența politică a aproximativ 1/3 din candidații săi, care au fost înregistrați în calitate de independenți. Oponenții PCRM nu au ezitat să speculeze această situație, invocînd drept argument declinul formațiunii și faptul că sigla acesteia în buletinele de vot ar trezi repulsia alegătorilor. Replica PCRM a fost că recurgerea la subterfugii și abordări mai flexibile pentru a maximiza rezultatul nu este un cusur, ci o virtute politică. În acest sens, este adevărat că în ajunul demarării campaniei electorale PCRM a anunțat despre constituirea “Blocului pentru o Găgăuzie Înfloritoare — într-o Moldovă Reînoită” (BGÎMR), făcînd publică lista tuturor candidaților înregistrați în 34 de circumscripții. Dintre aceștia 26 de persoane au candidat sub egida PCRM, iar altele 8 persoane — drept independenți. BGÎMR nu a avut propriul candidat doar într-o singură circumscripție. Platforma electorală a BGÎMR: “O țară puternică — o Găgăuzie puternică” a avut printre promisiunile principale: gazificarea regiunii; construirea apeductelor; reparația drumurilor; computerizarea învățămîntului; ridicarea nivelului de trai prin realizarea unor programe sociale; atragerea investițiilor interne și externe în regiune etc.

Cea de a doua forță politică s-a autoorganizat în baza platformei organizației neguvernamentale — Mișcarea “Găgăuzia Unită” (MGU), atrăgînd de partea sa preponderent candidați independenți. Totuși, MGU a reușit să atragă și reprezentanții altor partide politice, aflate în opoziție față de PCRM. Odată cu demararea campaniei electorale, MGU și-a publicat lista, cuprinzînd 19 candidați: 12 independenți, 6 din partea Mișcării “Ravnopravie” și unul din partea Alianței “Moldova Noastră” (AMN). Aderarea candidaților din partea Ravnopravie și AMN la MGU nu a fost una coordonată la nivel de conducere a formațiunilor. Este curios că nici un candidat din partea Partidului Popular Republican (PPR) nu a aderat la MGU, deși Guvernatorul Mihail Formuzal face partea din conducerea PPR (sau poate deja a părăsit formațiunea?). Oferta electorală a MGU s-a axat, în linii mari, pe suportul platformei electorale a Guvernatorului Formuzal — “Unsprezece pași în întîmpinarea oamenilor”.

Competiția dintre concurenții principali a avut și ea un caracter specific foarte pronunțat, axîndu-se cu preponderență pe clarificarea unor probleme, precum: din ce surse — din bugetul local sau din cel național, trebuie finanțată campania electorală pentru alegerea AP; cine — Chișinăul sau Comratul, a avut o contribuție mai mare în convingea Rusiei de a oferi ajutoare umanitare; cui i-au fost destinate ajutoarele din partea Rusiei — Republicii Moldova, în întregime, sau numai Găgăuziei; cine e partenerul cel mai fidel al Rusiei — autoritățile centrale de la Chișinău sau cele regionale de la Comrat? Evident, clarificările menționate trebuiau să influențeze simpatiile alegătorilor, sugerîndu-le cine are mai multe drepturi să distribuie ajutoarele umanitare, deci, — și să se bucure de suportul alegătorilor.

Procentajul voturilor acumulate de concurenți în primul tur de scrutin

Pînă în ziua scrutinului, principalii concurenți electorali au preferat să-și etaleze ambițiile și încrederea că victoria va fi de partea lor. În privința corectitudinii procesului electoral s-a preferat vehicularea concluziilor intermediare din rapoartele observatorilor Consiliului Europei, potrivit cărora, procesul electoral a fost unul echitabil, cu mici abateri inerente unor societăți aflate în proces de tranziție. Contestările concurenților adresate organelor electorale sau justiției au fost puține la număr. Abia după facerea bilanțului, cînd forțele politice coalizate au realizat că nu au obținut rezultatele scontate, au început acuzațiile reciproce.

Printre principalele nereguli au fost raportate: utilizarea “resurselor administrative”; influențarea deciziilor Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei (CECG); înregistrare nelegitmă de către CECG a candidaților care au prezentat informații distorsionate despre locul domicilierii; “cumpărarea” voturilor alegătorilor prin acoperirea inopinată a drumurilor desfundate din localități cu petriș de către anumiți “binefăcători” neidentificați, dar despre apartenența politică a cărora alegătorii ar fi trebuit să se priceapă; propagandă electorală fățișă, chiar în ziua alegerilor, contrar prevederilor legii, etc. În definitiv, Curtea de Apel de la Comrat a validat mandatele tuturor învingătorilor, cu excepția unuia.

Procentajul voturilor acumulate de alianțe

Blocajul activității noii Adunări Populare

Consecință imediată a rezultatelor alegerilor pentru Adunarea Populară (AP) a Găgăuziei a fost — blocajul activității instituției respective. Potrivit Legii privind statutul juridic special și Regulamentului Găgăuziei, în termen de cel tîrziu o lună după alegeri se convoacă ședința constitutivă a noii componențe a AP. La prima ședință se aleg organele de conducere ale legislativului regional — președintele, vice-președinții și prezidiul Adunării Populare, cu votul majorității deputaților aleși.

Fragmentarea pronunțată a componenței AP și faptul că președintele și vice-președinții AP se aleg prin vot secret a dat însă peste cap înțelegerile de culise referitoare la aranjamentele legate de constituirea unei majorități capabile să aleagă organele de conducere și să asigure funcționalitatea AP. În definitiv, victoria relativă a PCRM a fost, de fapt, mai însemnată decît numărul de mandate obținute de candidații acestei formațiuni, dar mult mai mică decît au declarat triumfalist reprezentanții acesteia.

Numărul de mandate obținut de concurenții electorali

Către prima ședință a AP, convocată pentru ziua de 30 aprilie 2008, PCRM a făcut publică o adresare de mulțumire către alegători pentru suportul acordat. Adresarea a fost semnată de 17 deputați, însemnînd că la cei 13 reprezentanți ai BGÎMR au aderat încă patru deputați din rîndul independenților.

Distribuirea mandatelor între alianțe

Între timp, Curtea de Apel a invalidat mandatul deputatului independent ales din localitatea Tomai. Susținătorii MGU au calificat acțiunile Curții de Apel de invalidare a mandatului candidatului în cauză prin ingerințe politice, menite să asigure, în cel mai rău caz, paritatea de voturi la alegerea conducerii AP și pentru ca eventual în cadrul alegerilor noi BGÎMR să recupereze acest mandat și să-și asigure de unul singur majoritatea absolută în AP. Suspiciunile simpatizanților MGU s-au bazat pe faptul că rezultatul învingătorului din Tomai asupra candidatului BGÎMR în al doilea tur de scrutin al a fost la limită: 50,63% vs. 49,37%, diferența reprezentînd doar 26 de voturi. Replica simpatizanților BGÎMR a fost că doar fraudele comise împotriva candidatului lor l-au împiedicat să învingă în cel de al doilea tur de scrutin, după ce în primul tur obținuse un rezultat de 47,7% vs. 30,1% ale contracandidatului. Această jonglare cu rezultatele primului și celui de al doilea tur de scrutin nu pare a fi convingătoare. Totuși, există un șir de evidențe care arată că PCRM a fost mult mai abil în lupta politică împotriva MGU. Astfel, liderul formal al MGU, Fiodor Găgăuz, s-a învrednicit de producerea celei mai mari senzații. El a reușit să-și învingă contracandidații în primul tur, obținînd un scor de 49,1% față de 37,3% ale principalului contracandidat din partea BGÎMR, pentru ca în cel de al doilea tur de scrutin să cedeze în față ultimului cu scorul de 49,5% vs. 50,5%.

Rezultatul coalizărilor a determinat și candidaturile pentru funcția de președinte al AP. Grupul lui Nicolai Dudoglo și-a înaintat liderul pentru funcția de președinte al AP. PCRM l-a înainta pe primarul de Congaz, Demian Caraseni. MGU l-a înaintat pe Serghei Cernev (candidat din partea Ravnopravie), președinte al raionului Vulcănești. Candidatura MGU a confirmat supozițiile despre coalizarea elitelor raioanelor Ceadîr-Lunga și Vulcănești în vederea depășirii ponderii celor din raionul Comrat. La alegerile pentru funcția de Guvernator din decembrie 2006, Mihail Formuzal s-a bucurat de sprijinul covîrșitor al alegătorilor din raioanele Ceadîr-Lunga și Vulcănești pentru a-l învinge pe Nicolai Dudoglo, care a avut un sprijin masiv al alegătorilor din raionul Comrat.

În circumstanțele desemnate, Nicolai Dudoglo a avut temei pentru lansarea apelului prin care chema celelalte forțe politice să-i acorde sprijinul pentru a fi ales în funcția de șef al legislativului autonomiei. Altminteri, în cazul preluării controlului asupra AP de către PCRM, s-ar conserva o stare de tensiune între branșele executivă și legislativă din Găgăuzia. Pe de altă parte, în cazul preluării controlului asupra AP de către MGU, linia de confruntare s-ar manifesta pe axa Comrat-Chișinău, dat fiind faptul că antagonismele dintre PCRM și MGU, profilate încă în perioada cînd Mihail Formuzal deținea funcția de primar al orașului Ceadîr-Lunga, s-au aprofundat după alegerile din 2006 și cele recente. În principiu, compromisul propus de Duduoglo ar putea atenua atît tensiunile dintre branșele puterii la nivel regional, cît și între puterea centrală și cea regională. Numai că nici una din cele două forțe rivale — PCRM și MGU, nu s-a grăbit să-i dea curs.

Rezultatul votării pentru candidaturile propuse la președinția AP a produs o adevărată senzație. Din cei 17 deputați anunțați ca membri ai coaliției lărgite a BGÎMR au votat în secret pentru candidatura PCRM, Demian Caraseni, doar 14 persoane. Candidatul MGU, Serghei Cernev a acumulat 12 voturi, iar Nicolae Dudoglo — 8. În aceiași zi, în al doilea tur Caraseni a acumulat 15 voturi, Cernev — 13, iar 6 buletine au fost declarate nevalabile. Aceste rezultate ne permit să evaluăm adevărata componență a celor trei fracțiuni din AP. Surpriza este că din cei cinci candidați independenți neafiliați patru au fost atrași de MGU, deși trei din ei fac parte din grupul celor 17 care au semnat apelul PCRM către alegători. Grupul primarului Dudoglo este cu adevărat constituit din 6 deputați, care în cel de al doilea tur și-au invalidat buletinele pentru a nu permite nici uneia din cele două forțe să învingă, adică pentru a-și menține liderul în joc. Putem presupune că cei doi deputați din partea Partidului Democrat în primul tur de alegeri a președintelui AP au aderat la grupul Dudoglo, iar în cel de al doilea tur au votat în mod diferit. Ultima presupunere pare a fi rezonabilă prin prisma rumorilor despre relațiile de parteneriat dintre primarul Dudoglo și PDM.

Deputații fracțiunilor Adunării Populare

Noua componență a AP s-a mai convocat o dată pe 12 mai 2008, însă nu a putut debloca activitatea forului reprezentativ. În consecință, starea de incertitudine s-a agravat și mai mult, nu doar din cauza imposibilității constituirii unei majorități funcționale, ci și din cauză că lipsesc prescripțiile clare referitoare la procedurile de ieșire de impas.

Deocamdată, cu o majoritate de voturi a deputaților MGU și grupului Dudoglo a fost adoptată o decizie care lasă la discreția guvernatorului Mihail Formuzal convocarea AP pentru o nouă ședință în cadrul căreia să fie alese organele de conducere. Decizia în cauză a fost contestată de deputații PCRM, care s-au indignat din cauza a trei lucruri:

Cum decanul de vîrstă al AP este un deputat din partea PCRM, se poate înțelege de ce grupul Dudoglo a preferat să lase la latitudinea Guvernatorului dreptul de a convoca ședințele AP pînă la soluționarea problemei alegerii organelor de conducere ale AP. În acest sens, Guvernatorul Formuzal a lansat la 21 mai 2008 un apel către deputații AP în favoarea încheierii unei coaliții largi. Ideea este salutară, însă nu e clar cum înțeleg principalele forțe politice acest apel și cum pot fi distribuite funcțiile de conducere din AP în eventualitatea stabilirii unei coaliții largi. Deocamdată, Nicolai Dudoglo rămîne deținătorul așa-zisei “acțiuni de aur”, însă manevrele lui nu pot dura mult timp. Potrivit legislației, calitatea de membru al AP este incompatibilă cu orice altă activitate retribuită. De aceea, la nivel național, a fost stabilită o normă potrivit căreia, în caz de incompatibilitate a funcțiilor, deținătorii acestora trebuie să facă o alegere în favoarea unei sau altei funcții timp de două luni de la constatarea incompatibilității. Nu e clar cum va fi aplicată norma respectivă, însă s-ar putea ca foarte curînd, atît candidatul PCRM la funcția de președinte al AP, Demian Caraseni, cît și Nicolai Dudoglo vor trebuie să facă alegerea în favoarea menținerii funcțiilor de primari ai localităților pe care le reprezintă sau a celor de deputați ai AP.

Simpatizanții MGU au lansat ideea dizolvării noii componențe a AP și organizării alegerilor noi. Nu e clar cît de rezonabilă este această idee în situația în care PCRM a demonstrat că este mult mai bine organizat, are acces la resurse mult mai mari decît ceilalți concurenți, iar bugetul local nu are bani pentru organizarea alegerilor. Afară de aceasta, reglementările legale referitoare la ieșirea din blocajul activității AP sînt atît de vagi, încît devine dificil a estima variantele de deblocare a situației. Regulamentul Găgăuziei prevede doar două cazuri explicite de dizolvare a AP de către Guvernator:

Concluzii

  1. Electoratul din Găgăuzia rămîne, în linii mari, nestructurat din punct de vedere politic. Gruparea forțelor politice în legislativul regional are loc pe criterii de oportunitate, bazate pe “puterea de convingere” din culise sau pe criterii de polarizare conflictuală a relațiilor dintre liderii locali sau pe dimensiunea centru-regiune. De aceea, construcțiile politice ad-hoc din Găgăguzia rămîn fragile și vulnerabile în fața eventualelor aranjamente de culise.

  2. Noua Lege a partidelor și modificările Codului electoral ignoră cu desăvîrșire doleanțele liderilor găgăuzi de a crea condiții pentru constituirea partidelor regionale și de a găsi o formulă pentru alegerea reprezentanților din autonomia Găgăuză în Parlamentul țării. Aceasta semnifică că încrederea alegătorilor din Găgăuzia față de partidele naționale va rămîne foarte joasă.

  3. Deși PCRM a reușit să-și stopeze declinul și chiar să-și restabilească într-o anumită măsură pozițiile în regiunea găgăuză, acesta nu mai poate domina situația și nici nu este pregătit pentru compromisuri. În acest sens, evoluția situației de după recentele alegeri din Găgăuzia sugerează că blocaje mult mai serioase ar putea avea loc și la nivel național după alegerile parlamentare din primăvara anului 2009. Aceasta înseamnă, că forțele politice ar trebui de pe acum să-și elaboreze strategiile, atît pre-electoarale, cît și cel post-electorale, în vederea găsirii ieșirii din impasurile generate de eventuala fragmentare excesivă a noii componențe a Parlamentului.


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]