ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20080615/index.shtml


e-journal, an. VI, nr. 119, 1–15 iunie 2008

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Transnistria

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Demisii

Nina Cernat este numită în funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție.

1.2. Acte legislative

Legea cu privire la ajutorul social. Documentul reglementează cadrul legal și garantează familiilor defavorizate dreptul la un nivel de trai decent și posibilități egale, prin acordarea ajutorului social. Vor beneficia de ajutor social familiile defavorizate în cazul în care toți membrii adulți corespund uneia dintre situațiile: – au atins vîrsta de pensionare; – sînt persoane cu disabilități; – sînt șomeri înregistrați; îngrijesc un copil mai mic de 6 ani; – îngrijesc o persoană cu disabilități. Familia nu va avea dreptul la ajutor social dacă cel puțin un membru al acesteia deține în proprietate/posesie bunuri ce atestă un grad sporit de bunăstare (conform unor indicatori aprobați de Guvern). Cuantumul ajutorului social se stabilește ca diferența dintre venitul lunar minim garantat al familiei și venitul global al acesteia (veniturile obținute sub formă bănească și naturală din munca retribuită, din toate tipurile de activitate antreprenorială, prestații de asigurări și asistență socială, venituri de la folosirea terenurilor agricole și loturilor de pămînt, precum și alte tipuri de venit, inclusiv de la proprietate, bunurile mobile și imobile pe care le are în proprietate familia).

Legea cu privire la Serviciul de protecție și pază de stat. Legea stabilește cadrul juridic, principiile de activitate, atribuțiile, drepturile, competența și statutul angajaților Serviciului de Protecție și Pază de Stat, exercitarea controlului asupra activității acestora. Un accent special este pus pe protecția socială a angajaților SPPS.

Legea pentru modificarea articolului 3 din Legea cu privire la avocații parlamentari. Condițiile pentru numirea în funcția de avocat parlamentar au fost completate cu cerința de a se bucura de o reputație ireproșabilă.

Notă ADEPT: Modificarea a fost adoptată la propunerea Președintelui RM, însă textul respectiv nu determină cum ar putea fi calificată reputația drept ireproșabilă, situație ce poate determina interpretări abuzive. De asemenea, nu se prevăd posibilități de contestare în justiție a unor informații neadevărate sau obținute prin mijloace quasi-legale și care pot fi utilizate pentru a denigra candidatul ce nu convine majorității parlamentare.

Legea privind abrogarea Legii pentru interpretarea prevederilor unor acte legislative. Legea pentru interpretarea prevederilor unor acte legislative nr.245-XVI din 20 octombrie 2005 a fost declarată neconstituțională prin hotătîrea Curții Constituționale nr.20 din 30 noiembrie 2006.

Notă ADEPT: Acea Lege neconstituțională a introdus interpretări care au avut ca rezultat prejudicierea intereselor unor agenți economici, aceștia apelînd la instanțe judecătorești internaționale (Curtea de Arbitraj Internațional și CEDO), care au stabilit că Parlamentul a adoptat abuziv interpretările, pentru a legifera posterior o protecție legală unor acțiuni abuzive ale Serviciului Vamal al Republicii Moldova.

Hotărîrea asupra Raportului Centrului pentru Drepturile Omului privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în anul 2007. Documentul relevă existența unor lacune în activitatea avocaților parlamentari și se indică asupra necesității: – acționării în strictă conformitate cu Legea cu privire la avocații parlamentari; – examinării prompte și în cunoștință de cauză a sesizărilor cetățenilor; utilizării mai eficiente a dreptului de a adresa în instanța de judecată cereri în apărarea intereselor petiționarilor; – impulsionării procesul de instruire juridică a populației; – luării măsurilor în vederea bunei funcționări a mecanismului național de prevenire a torturii; – participării mai active la realizarea activităților ce le revin potrivit Planului Național de Acțiuni în domeniul drepturilor omului. Guvernului i se cere să întreprindă măsuri pentru îmbunătățirea cadrului normativ și legislativ în conformitate cu recomandările expuse în Raportul Centrului și în vederea înlăturării cazurilor de încălcare a drepturilor omului.

Proiectul legii cu privire la migrația de muncă. Proiectul adoptat în prima lectură definește migrația de muncă drept deplasare benevolă a cetățenilor Republicii Moldova peste hotare, precum și sosirea benevolă a cetățenilor străini sau a apatrizilor pe teritoriul RM, cu scopul de a desfășura activitate provizorie de muncă. Legea va reglementa desfășurarea activității de muncă provizorie a lucrătorilor imigranți, condițiile de acordare, prelungire și revocare a dreptului la muncă și a dreptului de ședere provizorie în scop de muncă, precum și condițiile de angajare provizorie a cetățenilor RM la muncă peste hotare. Prevederile legii se vor extinde asupra cetățenilor străini și apatrizilor, sosiți pe teritoriul RM în scop de a desfășura activitate provizorie de muncă, asupra persoanelor fizice și juridice, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, asupra autorităților administrației publice, asupra cetățenilor RM care emigrează provizoriu peste hotare în scopul angajării la muncă.

Proiectul legii pentru modificarea unor acte legislative (privind competența CCCEC). Se propune limitarea dreptului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (CCCEC) de a efectua controale fiscale, cu excepția cazului de dosar penal. Modificările mai prevăd ca CCCEC să-i fie retras dreptul de a dispune executarea silită a obligațiilor fiscale.

Proiectul legii privind statutul juridic al adopției. Se propune reglementarea raporturilor juridice privind protecția drepturilor copilului, stabilirea statutului juridic al adopției, cooperarea autorităților administrației publice cu organizațiile neguvernamentale și cooperarea internațională în domeniu.

Proiectul Legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal). Scopul modificărilor constă în reglementarea mai detaliată a aspectelor vizînd numirea și eliberarea din funcție a conducerii Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, determinarea statutului și funcționarea Centrului.

Notă ADEPT: Experții constată că, deși se afirmă că scopul urmărit ar consta și în asigurarea unei reale independențe față de oricare autoritate publică, mecanismele și prevederile propuse nu contribuie în măsură suficientă la asigurarea independenței și inviolabilității conducătorului centrului[1].

1.3. Control parlamentar. Declarații

Audieri. Moțiuni

Centrul pentru Drepturile Omului a prezentat un Raport privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în anul 2007. În mare parte, se atestă încălcarea acelorași drepturi: securitatea personală; calitatea vieții; accesul la informații; proprietate privată; accesul la justiție etc.

Directorul Agenției "Moldova-Vin" a informat parlamentarii despre situația în viticultură și vinificație., despre întreprinderile ce se preconizează a fi privatizate și negocierile privind exportul produselor al?oolice, purtate cu Serviciul Rospotrebnadzor al Federației Ruse.

Ca răspuns la proiectul moțiunii privind situația în energetică, Ministrul Economiei și Comerțului a informat deputații despre:

Majoritatea parlamentară comunistă a refuzat să voteze moțiunea, aceasta fiind votată de numai 19 deputați.

Întrebări. Interpelări

Deputatul Gheorghe Susarenco a cerut organelor de drept să prezinte informații referitor la cauza penală privind pînzele care ar fi fost furate din muzeele Federației Ruse și pe care Președintele RM a promis să le transmită autorităților ruse în timpul apropiat. Susarenco și-a motivat interpelarea prin necesitatea finalizării anchetei penale și limitarea implicării abuzive a șefului statului în modul de administrare și păstrare a probelor respective.

Declarații

Deputatul AMN Gheorghe Susarenco a prezentat o declarație privind situația din Consiliul raional Leova, unde fracțiunea PCRM și sprijinitori ai acesteia blochează intenționat soluționarea cazului vacanței funcției unui consilier raional, decedat încă la începutul anului 2008.


Guvern

2.1. Numiri. Demisii

Natalia Solcan, șef al Direcției Integrare Europeană din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a fost propusă pentru funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Nicolae Taran este numit în funcția de vice-director general al Agenției Industriale "Moldova-Vin".

Anatolie Țurcan este eliberat din funcția de vice-director al Agenției Construcții și Dezvoltare a Teritoriului, în legătură cu reorganizarea instituției.

Tot pe motiv de reorganizare, Victor Cuhal este eliberat din funcția de vice-director al Serviciului Standardizare si Metrologie.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea pentru completarea Hotărîrii cu privire la măsurile de coordonare și de reglementare de către stat a prețurilor (tarifelor). Lista mărfurilor pentru care adaosul comercial este reglementat de stat (aprobată prin HG nr.547 din 04.08.1995) a fost completată cu astfel de mărfuri ca: pastele făinoase, crupe și orez. Decizia a fost luată ca reacție la majorarea speculativă a prețurilor la unele produse alimentare în rețeaua de comerț cu amănuntul. Guvernul a format și un grup de lucru care să examineze posibilitățile de înăsprire a măsurilor de contracarare a infracțiunilor ce țin de majorarea ilegală a prețurilor.

Hotărîre privind majorarea salariului angajaților din serviciul sanitaro-epidemiologic. Sporul la salariu va fi în mărime de 15 la sută pentru fiecare an de munca prestată în condiții de risc major pentru sănătate, cuantumul maxim ajungînd pînă la 100% din salariul de funcție. Sporul acordat altui personal antrenat nemijlocit în profilaxia și combaterea maladiilor HIV/SIDA va constitui 10% pentru fiecare an lucrat, dar nu va depăși 60% din mărimea salariului de funcție. Necesarul de mijloace financiare în acest scop pentru anul 2008 este de cca 2,7 mln de lei.

Hotărîre privind instituirea Zilei profesionale a jurnalistului. Ziua jurnalistului va fi marcată la data de 12 iunie, dată prilejuită de ziua de naștere a regretatului jurnalist Constantin Chiroșco. Inițiativa instituirii sărbătorii aparține unui grup de 28 de jurnaliști din presa moldovenească, care au adresat Președintelui Republicii Moldova o solicitare în acest sens.

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de acte legislative:

2.3. Ședințe. Decizii. Declarații

Strategia privind incluziunea socială a persoanelor cu disabilități

Proiectul strategiei prevede armonizarea sistemului de protecție socială a persoanelor cu disabilități în vederea asigurării incluziunii sociale și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora. În Republica Moldova numărul persoanelor cu disabilități este în continuă creștere, numărînd peste de 170 mii de oameni (cu 28 mii mai mulți decît în anul 2007). Reprezentanții Asociațiilor invalizilor din Republica Moldova au solicitat să fie incluse pe ordinea de zi a următoarelor ședințe ale Consiliului chestiunile privind depășirea impedimentelor de integrare socială a invalizilor, posibilitățile de angajare a acestor oameni în cîmpul muncii, etc.

Reuniunea donatorilor

Prim-ministrul Zinaida Greceanîi a participat la Reuniunea donatorilor, axată pe rezultatele asistenței de urgență pentru depășirea consecințelor secetei în Moldova. În discursul rostit, Greceanîi a menționat că efectele climaterice extreme din anul 2007 au demonstrat odată în plus, că agricultura reprezintă cel mai vulnerabil și mai riscant sector al economiei naționale. Potrivit Prim-ministrului, condițiile climaterice negative din anul trecut au impus întreprinderea unor masuri mai eficiente și neordinare, cu efecte de lungă durată, pentru realizarea scopului de dezvoltare continuă a sectorului agroalimentar și asigurarea securității alimentare a țării.

Colaborare continuă cu Asociația Investitorilor Străini

La întrevederea Primului-ministru cu membrii Asociației au fost abordate perspectivele de colaborare între comunitatea de afaceri și Guvern, în contextul perfecționării climatului investițional din Moldova. Investitorii au menționat că dialogul între administrația publică centrală și comunitatea de afaceri a avansat mult pe parcursul ultimilor ani, grație cărui fapt s-a reușit soluționarea mai multor probleme. Investitorii au înaintat un set de propuneri, implementarea cărora ar contribui la diminuarea ratei inflației și la menținerea stabilității macro-economice. Reprezentanții Asociației s-au referit la oportunitatea dezvoltării cadrului legal pentru sporirea atractivității Moldovei în implementarea proiectelor de parteneriat public-privat. Șeful Executivului a menționat că Ministerul Economiei și Comerțului a efectuat o evaluare profundă a propunerilor și obiecțiilor expuse în "Cartea Albă" a investitorilor și în scurt timp, va propune viziunile sale de natură să asigure un salt calitativ nou în domeniu. Investitorii străini au fost încurajați să elaboreze o nouă ediție a "Cărții Albe" pentru efectuarea unei evaluări a situației economice și determinarea viziunilor privind oportunitățile de colaborare.


Președinție

3.1. Decrete

Prin decret prezidențial, Ilie Teleșcu este numit în funcția de consilier al Președintelui Republicii Moldova pentru programe umanitare. Pînă în 2007, Teleșcu a deținut funcția de preșdinte al Companiei "Teleradio-Moldova".

Distincția "Ordinul de Onoare" a fost conferită:

Mihail Rusu, președintele raionului Florești, a fost decorat cu "Ordinul Republicii".

3.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Reorganizarea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare

Președintele Republicii Moldova a prezidat o ședință în problema reorganizării Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) și a unor instituții subordonate acestuia. Șeful statului consideră că necesitatea restructurării ministerului se înscrie în contextul eforturilor de racordare la standardele UE și vor asigura exercitarea de către MAIA a funcțiilor de elaborare a politicilor și a cadrului normativ-legislativ în complexul agroindustrial, de negociere, de coordonare, de supraveghere și de administrare a domeniilor adiacente, după exemplul ministerelor similare din UE. În baza propunerilor avansate în cadrul ședinței, se preconizează crearea Inspectoratului General Agricol cu un număr total de 140 de colaboratori; a Agenției Fitosanitare – 300 de colaboratori; a Agenției Sanitar-Veterinare și Siguranța Produselor de Origine Animalieră – 2263 de angajați. Drept rezultat al reorganizării instituțiilor din sectorul agrar, numărul personalului angajat în cadrul acestora se va reduce cu 588 de persoane. În cursul ședinței a fost examinată problema organizării tenderelor de procurare a mărfurilor pentru sectorul agrar, fiind accentuată necesitatea optimizării procedurii de organizare a achizițiilor în vederea sporirii transparenței și eficienței acestora, asigurării unui acces și a unor condiții egale pentru toți participanții la tendere.

Notă ADEPT: În cursul ședinței nu s-a menționat de ce restructurarea nu a fost inițiată concomitent cu formarea noului Guvern și de ce aceasta este lansată ad-hoc, fără a fi prevăzută expres de planurile de implementare ale Strategiei de Reformă a administrației publice centrale.

Problemele jurnaliștilor

Vladimir Voronin, a avut o întîlnire cu reprezentanții conducerii organelor mass-media, în cadrul căreia au fost discutate problemele cu care se confruntă în activitatea lor jurnaliștii din Republica Moldova. Președintele a făcut declarații despre excluderea sancțiunilor financiare aplicate jurnaliștilor pentru prejudiciul moral cauzat prin calomnie, despre faptul că orice critică reciprocă a puterii și opoziției constituie un element al regulilor democratice ale jocului, dar nu e bine dacă mass-media de opoziție încearcă să exercite presiuni asupra jurnaliștilor, care și-au făcut alegerea sinceră în favoarea puterii. În cadrul discuțiilor ziariștii au abordat mai multe probleme, printre care deontologia ziaristică; accesul la informațiile vizînd activitatea instituțiilor de stat, inclusiv operativitatea datelor prezentate și funcționalitatea serviciilor de presă ale acestora, problemele economice cu care se confruntă presa scrisă. Au fost lansate și inițiativele privind crearea unei organizații profesionale naționale a ziariștilor, instituirea în Moldova a Zilei Jurnalistului.

Urmare a discuțiilor cu ziariștii, Președintele RM a înaintat o inițiativă legislativă, prin care propune limitarea răspunderii mijloacelor de informare în masă în cazul în care se va constata prin hotărîre judecătorească definitivă faptul lezării onoarei, demnității sau reputației profesionale. Astfel, se propune ca simplul fapt al publicării unei dezmințiri să reprezinte pentru reclamant repararea prejudiciului moral cauzat reclamantului.

Summit informal al CSI

În agenda de lucru a summit-ului al șefilor de stat din CSI au figurat mai multe chestiuni de interes comun, printre care elaborarea proiectului Concepției de Dezvoltare Economică a CSI pînă în anul 2020; perspectivele de colaborare în domeniile energetic, al transporturilor și comunicațiilor; problematica socială și umanitară; direcțiile principale de dezvoltare a Comunității, inclusiv eficientizarea activității CSI și optimizarea funcționării structurilor sale.

În cadrul Summit-ului informal al CSI, Președintele Republicii Moldova, a avut, la Sankt Petersburg, o întrevedere cu Președintele Federației Ruse, Dmitri Medvedev. În cursul întrevederii a fost efectuat un schimb de opinii vizînd stadiul actual și perspectivele de dezvoltare a relațiilor de colaborare moldo-ruse în diverse domenii. Vladimir Voronin a anunțat că Republica Moldova va restitui, în timpul cel mai apropiat, Federației Ruse două tablouri care au fost sustrase din Muzeul "Ermitaj" din Sankt Petersburg și depistate, în urma unor acțiuni operative, de către organele de drept moldovenești. Ulterior, reprezentanți ai Muzeului "Ermitaj", dar și al altor muzee din Rusia au declarat că de la ei nu au dispărut tablouri sau că opere de autori ruși nici nu se păstrează în muzeul "Hermitage".


1 A se vedea raportul de expertiză a coruptibilității proiectului de lege nr.1594 din 15.05.2008, www.capc.md.


Politici economice

1. Prețurile și inflația

2. Sectorul bancar

3. Finanțe publice

4. Sectorul extern


Transnistria

Eforturile în vederea reluării procesului de negocieri

La 10 iunie 2008 la Helsinki a avut loc întîlnirea de lucru a mediatorilor și observatorilor participanților la procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană. Întîlnirea, desfășurată la propunerea Președintelui în exercițiu al OSCE, și-a ținut lucrările în format "3+2", fără participarea reprezentanților Republicii Moldova și Transnistriei. Discuțiile s-au axat pe necesitatea consolidării măsurilor de încredere dintre părțile implicate în conflict, susținerea activității grupurilor de lucru formate în urma întîlnirii Voronin-Smirnov din 11 aprilie 2008. În definitiv, măsurile menționate ar trebui să pregătească climatul favorabil pentru reluarea negocierilor de reglementare a conflictului în format "5+2".

În pofida eforturilor invocate lucrurile stagnează. Întîlnirea președinților Voronin și Medviedev în cadrul summit-ului CSI de la Sankt-Petersburg nu s-a soldat cu nici un rezultat în vederea apropierii reluării procesului de negocieri în format "5+2" (vezi comentariul). În același timp, Președinte rus l-a decorat pe unul din fondatorii regimului separatist din stînga Nistrului, Grigorii Maracuța, cu ordinul "Prietenia". Este curios că, Maracuță a fost decorat la trei zile după desfășurarea summit-ului CSI, menționîndu-se aportul acestuia la dezvoltarea relațiilor de prietenie și a celor interparlamentare din cadrul "Uniunii pentru Democrație și Drepturile Popoarelor". Uniunea în cauză nu este altceva decît așa-zisul CSI-2 sau "internațional separatistă", din care fac parte Abkhazia, Osetia de Sud și Transnistria.

Acțiuni de subminare a încrederii între Chișinău și Tiraspol

În pofida eforturilor de întărire a încrederii între cele două mauri ale Nistrului, în perioada de referință lucrurile au evoluat, mai degrabă, în sens invers. Autoritățile transnistrene au invocat un șir de probleme și au întreprins acțiuni care subminează relațiile dintre Chișinău și Tiraspol. Astfel, liderul Transnistrean a cerut în mod categoric ca autoritățile moldovenești să recunoască proprietatea Transnistriei asupra porțiunilor de căi ferate amplasate pe malul stîng al Nistrului, amenințînd cu izbucnirea unor noi conflicte, speculînd o eventuală nouă blocare din partea Republicii Moldova a tranzitului de mărfuri prin segmentul transnistrean a căii ferate. Acest gen de speculații pe marginea blocadei au menirea să justifice declararea de către regimul de la Tiraspol a porțiunii de cale ferată din stînga Nistrului drept proprietatea a Transnistriei.

În aceeași ordine de idei, autoritățile transnistrene au formulat acuzații la adresa autorităților Republicii Moldova, învinuindu-le că ar întreprinde măsuri deliberate în vederea blocării utilizării de către emițătorii din Transnistria a unui spectru de unde utilizate pentru tele- și radiodifuziune. Este interesant de remarcat că faptele invocate de către autoritățile transnistrene s-au produs acum un an sau o jumătate de an, iar punerea lor în evidență se face în contextul discreditării așa-ziselor măsuri de încredere, discuțiile pe marginea cărora au demarat în luna aprilie. Invocînd normele dreptului internațional partea transnistreană a ținut să amenințe Chișinăul cu măsuri de răspuns.

Un subiect foarte sensibil între Chișinău și Tiraspol a devenit demarcarea hotarului moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean. Cunoscînd interesul trilateral (UE-Moldova-Ucraina) pentru delimitarea hotarului moldo-ucrainean Transnistria se opune în mod ostentativ participării reprezentanților Republicii Moldova la procesul de delimitarea propriu-zis. Liderul transnistrean Igor Smirnov a menționat că, dacă Ucraina nu va accepta delimitarea hotarului dintre Ucraina și Republica Moldovenească Nistreană, atunci autoritățile transnistrene for face acest lucru în mod unilateral. Observatorii transnistreni remarcă că Tiraspolul ar proceda astfel pentru a crea probleme suplimentare Ucrainei în acceptarea acesteia în faza de preaderare la NATO. Probabil, este o exagerare, opunerea Transnistriei planurilor Ucrainei ar costa-o prea scump. Este mult mai simplu de explicat lucrurile prin dorința autorităților transnistrene de a nu lăsa loc îndoielilor că porțiunea invocată a hotarului este moldo-ucraineană, ci a Transnistriei cu Ucraina.


Relații externe

Integrare Europeană

Lansarea Parteneriatului de Mobilitate între Republica Moldova și Uniunea Europeană

La 5 iunie 2008, Valentin Mejinschi, Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Jacques Barrot, Vice-președintele Comisiei Europene, Comisarul pentru Justiție și Afaceri Interne, Benita Ferrero-Waldner, Comisarul pentru Relațiile Externe și Politica Europeană de Vecinătate, Dragutin Mate, Ministrul Afacerilor Interne al Sloveniei, Președintele în exercițiu al Consiliului UE pentru Justiție și Afaceri Interne împreună reprezentanții altor 14 state membre ale UE au semnat la Luxemburg, în cadrul reuniunii Consiliului UE pentru Justiție și Afaceri Interne, Declarația Comună privind Parteneriatul de Mobilitate RM-UE.

Deși încă la etapă de proiect pilot, parteneriatul de mobilitate urmărește să consolideze cooperarea între UE și Moldova în vederea gestionării migrației legale, combaterii și prevenirii migrației ilegale și traficului de ființe umane. În acest sens, vor fi implementate mai multe inițiative care vor viza, în special: consolidarea capacităților instituționale ale Republicii Moldova de a gestiona piața muncii și migrația, precum și de a implementa mai eficient politicile migraționiste; facilitarea "migrației circulare"[1]; intensificarea cooperării bilaterale privind protecția socială și reintegrarea migranților ilegali; încurajarea participării diasporei la dezvoltarea Moldovei prin utilizarea remitențelor acestora etc.

Benita Ferrero-Waldner a asigurat delegația moldovenească că Comisia Europeană va oferi suportul deplin în realizarea acestui parteneriat, inclusiv, prin asistență financiară.

La moment, Uniunea Europeană a lansat parteneriate de mobilitate doar cu doua state – Republica Moldova și Republica Capul Verde.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

La 10 iunie 2008, Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a avut o convorbire telefonică cu Lazăr Comănescu, Ministrul Afacerilor Externe al României. Potrivit unui comunicat de presă, difuzat de Ministerul Afacerilor Externe și al Integrării Europene, miniștrii au abordat "subiecte principiale" din relațiile celor două state. Discuția s-a sfîrșit cu invitația ministrului de externe moldovean adresată omologului său român de a efectua o vizită oficială în Republica Moldova pe 7 iulie 2008.

Notă ADEPT: Deși comunicatul de presă, de altfel destul de scurt și sec, nu dezvăluie ce fel de subiecte principiale au abordat miniștrii de externe, putem doar presupune că printre acestea s-au numărat și mult-disputatul proiect al Convenției privind micul trafic de frontieră dintre Republica Moldova și România și Tratatul privind frontiera de stat dintre Republica Moldova și România.

Republica Moldova – Turcia

În perioada de referință s-a atestat o intensificare a relațiilor moldo-turcești, determinată de desfășurarea, în perioada 12–13 iunie 2008, la Chișinău, a celei de-a V-a ședințe a Comisiei interguvernamentale moldo-turce pentru colaborare comercial-economică și a unui Forum de afaceri moldo-turc, precum și de mai multe întrevederi bilaterale dintre oficialii celor două țări.

Comisia interguvernamentală a fost prezidată de Igor Dodon, Prim-viceprim-ministru, ministrul Economiei și Comerțului al Republicii Moldova și de Kursad Tuzmen, ministru de stat al Turciei. În cadrul Comisiei au fost discutate mai multe subiecte legate de atragerea investițiilor turcești pe piața moldovenească și extinderea colaborării bilaterale în domeniile industriei și energeticii, industriei alimentare, transportului, dezvoltării informaționale, culturii și turismului.

În timpul vizitei sale, Kursad Tuzmen, s-a întîlnit cu Președintele Republicii Moldova, Prim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene și cu bașcanul Găgăuziei. Aceste întrevederi au fost precedate de întalnirea lui Marian Lupu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova cu omologul său turc, Koksal Toptan, președintele Marii Adunări Naționale a Republicii Turcia, care a avut loc la Atena, în cadrul Summit-ului președinților de parlament din statele-membre ale Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagra (AP CEMN).

Republica Moldova – Elveția

În perioada 5–6 iunie 2008, Andrei Stratan, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene a efectuat o vizită oficială în Confederația Elvețiană. În timpul vizitei, Andrei Stratan s-a întîlnit cu mai mulți oficiali elvețieni – Micheline Calmy Rey, ministru al Afacerilor Externe al Confederației Elvețiene, Andre Bugnon, Președinte al Consiliului Național, Laurent Moutinot, Președinte al Cantonului Geneva etc., precum și cu Serghei Ordzhonikidze, Director General al Oficiului ONU din Geneva.

Discuțiile în cadrul acestei vizite au vizat stadiul actual și perspectivele cooperării politice și economice moldo-elvețiene, precum și colaborarea în cadrul organizațiilor internaționale (ONU, OSCE și CoE).

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – AP OCEMN

La 9 iunie 2008, la Atena s-a desfășurat Summitul spicherilor din țările-membre ale Adunării Parlamentare a Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră (AP OCEMN). La summit a participat și Marian Lupu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, care a rostit un discurs, în care a apreciat activitatea OCEMN în intensificarea cooperării bilaterale și regionale, dar în același timp a menționat despre potențialul, încă insuficient de exploatat, al organizației în abordarea problemelor transnaționale, cum ar fi: combaterea terorismului și a crimei organizate.

Potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului RM, participanții la lucrările AP OCEMN au pledat pentru intensificarea relațiilor AP OCEMN cu UE, precum și pentru examinarea posibilității de creare a unei Adunări Parlamentare care să întrunească statele-membre OCEMN și statele-membre ale UE. În cadrul summitului a fost adoptată Declarația privind 15 ani de la formarea AP OCEMN.

La 11 iunie 2008, la reuniunea a 31-a a Adunării Parlamentare a Organizației Cooperării Economice la Marea Neagra (AP OCEMN), desfășurată tot la Atena, Republica Moldova a preluat președinția AP OCEMN pentru următoarele șase luni.


1 Conceptul de migrație circulară prevede că persoanele rezidente într-o țară terță să vină temporar în UE pentru a munci, studia, a se forma profesional sau pentru toate acestea împreună, cu condiția că, la finalul perioadei de ședere acordate, aceștia să revină în țara de origine, cu o ulterioară revenire în UE peste 2–3 ani, în baza unor proceduri simplificate de admisie/reîntoarcere. Potrivit Comunicării Comisiei către Consiliu, Parlamentul european, Comitetul economic și social european și Comitetul regiunilor "Migrația circulatorie și parteneriatele pentru mobilitate încheiate de Uniunea Europeană cu țări terțe" /COM(2007) 248 final din 16.05.2007.


Studii, analize, comentarii

Summit-ul CSI de la Sankt-Petersburg
Igor Boțan

I. Semnificația summit-ului de la Sankt-Petersburg

Summit-ul informal al CSI, desfășurat în zilele de 6–7 iunie 2008 la Sankt-Petersburg, a avut o semnificație aparte. Toți liderii statelor CSI și-au manifestat interesul de a participa la summit, lucru care se întîmplă foarte rar. Probleme gravele care există între un șir de state din CSI în raport cu Rusia nu au putut împiedica participarea la prima întîlnire colectivă cu Președintele nou ales al Rusiei, Dmitrii Medvediev. În ajun și după summit au existat motive pentru speculații pe seama faptului că liderii statelor CSI ar fi venit la primul "poclon" către noul Președinte al unei Rusii ascendente și din ce în ce mai puternice.

Două evenimente au alimentat în mod special speculațiile menționate. Primul se referă la faptul că, summit-ul s-a desfășurat la Sankt-Petersurg, orașul natal al actualului Președinte rus, învestit recent în funcție, și al predecesorului acestuia, dar și orașul unde împăratul Petru cel Mare a fost declarat Imperator al Rusiei de către Senat în 1721. Al doilea se referă la gestul Președintelui moldovean, Vladimir Voronin, care aproape reușise să-și transforme "poclonul" într-un act senzațional, atunci cînd anunțase intenția dezinteresată de a reîntoarce Rusiei două tablouri care ar fi fost furate din muzeul "Hermitage" din Sankt-Petersburg și au fost găsite în ajun de organele de drept ale Republicii Moldova. Chiar dacă anunțul Președintelui Voronin a produs o confuzie, autoritățile și specialiștii ruși în domeniul artelor neștiind despre ce este vorba, totuși, grație gestului Președintelui moldovean s-ar putea afirma că Rusia și-a restabilit definitiv statutul de supraputere, odată ce acesteia i se întorc benevol pierderile pe care nici măcar nu bănuiește că le-ar fi suportat.

II. Republica Moldova răspunde doleanțelor Rusiei

Summit-ul de la Sankt Petersburg, la fel ca și summit-urile informale precedente, a avut menirea să ofere cadrul de discuție a celor mai importante probleme dintre liderii statelor CSI, deși problemele cu adevărat importante se soluționează în cadrul relațiilor bilaterale. Interesul major al Rusiei în spațiul CSI ține de confirmarea statutului său de "centru de integrare diferențiată" în spațiul post-sovietic. Pretențiile menționate au fost formulate în ultimii ani, în special, de către ex-Președintele Vladimir Putin și de ministrul Afacerilor Externe Serghei Lavrov, care insistă că modernizarea CSI-ului rămîne pe unul din primele locuri pe agenda politicii externe a Rusiei.

În acest context, trebuie amintit faptul că, la summit-ul CSI de la Dușanbe din 2007, lucrările căruia au fost practic secretizate, a fost proclamată reformarea CSI-ului. Însă prioritățile comunității au rămas cele identificate încă în 2005: politica migrațională; transporturile; sistemul educațional; problemele umanitare, legate preponderent de asigurarea statutului limbii ruse în spațiul CSI etc., adică nu tocmai ceea ce își dorește Rusia cu adevărat. La summit-ul de la Mensk din noiembrie 2006, în cadrul căruia trebuia să fie dat startul modernizării CSI, Președintele Vladimir Putin a propus omologilor săi să accepte promovarea unei politici externe coordonate, precum și o integrare militară mai pronunțată în cadrul CSI.

Doleanțele lui Vladimir Putin au fost respinse tacticos atunci, în principal de către Kazakhstan și Ucraina, iar modernizarea CSI a fost amînată pentru anul 2007. Există temei pentru a crede că autoritățile Republicii Moldova s-a arătat receptive la mesajele Moscovei în condițiile în care Rusia impuse un embargou la producția agro-alimentară moldovenească încă în 2005, iar în 2006 a blocat și pătrunderea vinurilor moldovenești pe piața rusă. Tot în 2006, Moscova a susținut referendumul de independență și de asociere la Rusia a Transnistriei. Acestea au fost circumstanțele care l-au făcut pe Președintele Voronin să-i transmis omologului său rus, Vladimir Putin, faimosul bilețel cu cele șase principii de bază pentru reglementarea transnistreană, în cadrul summit-ului CSI informal din august 2006. Iată pentru ce sînt necesare summit-urile informale ale CSI! Dacă n-ar fi ele e greu de imaginat cum ar fi ajuns la Președintele Putin bilețelul omologului lui moldovean. Și într-adevăr, deja peste trei luni, la summit-ul de la Mensk, Putin promisese să elimine embargoul comercial împotriva Republicii Moldova, manifestîndu-și totodată interesul pentru propunerile din bilețelul Președintelui Voronin referitoare la recunoașterea proprietăților Rusiei în Transnistria, fortificarea prezenței economice în dreapta Nistrului, etc.

Însă primul test de ajustare a politicii externe la doleanțele Rusiei Republica Moldova la trecut în 2007, cînd în mod ostentativ și-a demonstrat detașarea de GUAM, organizație regională cu Ucraina în calitate de lider. Atitudinea extrem de negativă a Rusiei față de GUAM oferă prilejuri și oportunități pentru demonstrarea loialității față de Rusia, lucru pe care Președintele Voronin l-a făcut evitînd să participe la două summit-uri ale GUAM. În aceiași ordine de idei, în anul curent, autoritățile moldovenești au revăzut proiectul Concepției Securității Naționale, eliminînd din ea practic toate referințele la subiecte care ar fi putut irita Rusia, inclusiv GUAM. În schimb, insistența ostentativă asupra fixării neutralității Republicii Moldova într-un document mult inferior Constituției, care prevede în mod expres neutralitatea Republicii Moldova, a servit drept dovadă suplimentară a ajustării politicilor de securitatea la doleanțele Rusiei. Luate împreună, aceste acte de demonstrație se încadrează, oarecum, în propunerile lui Vladimir Putin de la summit-ul CSI de la Mensk, din 2006, de a promova o politică externă și de securitate coordonate. Din aceste considerente, Președintele Voronin era în drept să se aștepte la un ajutor din partea Rusiei în soluționarea problemei transnistrene.

III. Rusia "îngheață"așteptările Republicii Moldova

La Sankt-Petersburg, după manifestarea "bunăvoinței dezinteresate" a Președintelui Voronin de a întoarce Rusiei ceea ce aceasta nu știa că a pierdut, a urmat discutarea în format tete-a-tete cu Președintele Medvediev pe marginea problemelor bilaterale, în special a problemei transnistrene. Presa de la Tiraspol nu și-a putut stăpîni sarcasmul, subliniind că Președintelui Voronin nu i-a reușit să se "încovoie grațios în actul de poclon". Miza pe faptul că Președintele nou al Rusiei, Dmitrii Medvediev, ar putea fi îmbunat și dispus să dea curs planului reglementării transnistrene nu s-a adeverit. Avînd în vedere că peste aproximativ o jumătate de an în Republica Moldova va fi dat stratul oficial campaniei pentru alegerile Parlamentului, summit-ul de la Sankt Petersburg oferea, practic, ultima oportunitate ca Președintele Medvediev să dea un impuls reglementării transnistrene, astfel încît impact determinant să se producă pînă la expirarea mandatului Președintelui Vladimir Voronin. În consecință, presa moldovenească afiliată guvernării s-a văzut nevoită să-și manifeste optimismul că, cel puțin, după întîlnirea Voronin-Medvediev vor urma runde de consultări ale experților care vor apropia reglementarea transnistreană.

Se pare că, Rusia nu este încă pregătită pentru a soluționa rapid un șir de probleme de pe pozițiile care-i convin. Actualmente, ea poate genera așteptări, realizarea cărora să fie amînată pînă la apariția momentului oportun pentru Rusia. În privința conflictul transnistrean, în linii mari, se știe care sînt principalele clauze ale planului Președintelui Voronin. Potrivit acestuia, Chișinăul a elaborat un pachet de documente care a fost oferit spre examinare mediatorilor și observatorilor. Propunerile pachetului se referă la: statutul Transnistriei și garanțiile de rigoare; oferirea unei autonomii largi Transnistriei în cadrul legii privind principiile de bază ale statutului Transnistriei din 22 iulie 2005, dar incluzînd și elemente din "Memorandumul Kozak"; evacuarea armamentului din regiune și retragerea prezenței militare ruse; instituirea unei misiuni civile de pacificare, etc.

În contextul menționat, așteptările împărtășite încă în luna martie de către Președintele Voronin se refereau la posibilitatea convocării cu ajutorul Rusiei a unei sesiuni în regim non-stop pentru identificarea spectrului de probleme de principiu, care să vină în susținerea propunerilor din "pachet" și să devină subiecte de dezbateri în cadrul formatului de negocieri "5+2". Evident, Rusia ar mai trebuie să convingă partea transnistreană să revină la masa de negocieri. Probabil, la întîlnirea din cadrul summit-ul de la Sankt-Petersburg Președintele Voronin aștepta că omologul său rus îi va da un răspuns dacă Rusia este pregătită să susțină pachetul de propuneri al Chișinăului.

Recentele vizite ale unor înalți demnitari ruși la Chișinău, care au anticipat într-un fel discuțiile din cadrul summit-ului CSI de la Sankt Petersburg, au avut drept scop să transmită un mesaj esența căruia devenise clară încă în luna martie – Rusia nu va recunoaște, deocamdată, independența Transnistriei pentru a nu submina CSI-ul, dar nici nu va exercita presiuni speciale asupra Tiraspolului, urmînd ca acesta împreună cu Chișinăul să caute de comun acord o soluție ce ar conveni ambelor părți. De fapt, așa a fost în totdeauna după semnarea "Memorandumului Primakov" în mai 1997. În astfel de circumstanțe, cel mai probabil e că conflictul va rămîne "înghețat", cel puțin pînă la alegerile parlamentare din primăvara anului 2009. Un alt scop al vizitelor demnitarilor ruși la Chișinău a vizat, probabil, testarea limitelor pînă la care pot ajunge eventualele cedări ale Președintelui Voronin, aflat sub presiunea deficitului de timp. Informațiile făcute publice de către președintele Comitetului pentru Relații cu CSI al Dumei de Stat, Alexei Ostrovski, despre faptul că Voronin ar fi dispus să accepte negocieri pe marginea unei soluționări ce ar prevedea dreptul Transnistriei de veto asupra politicii externe și de securitate a Republicii Moldova, adică prevederi ce ar menține elementul esențial al "Memorandumului Kozak", nu pot fi ignorat, dar nici nu pot fi exagerate. O soluționare de acest gen ar însemna menținerea Transnistriei sub controlul Rusiei, iar a Chișinăului sub controlul Tiraspolului, lipsind Chișinăul de necesitatea să facă dovada promovării unei politici externe și de securitate coordonate cu Rusia.

Oricum, dată fiind dorința acută a autorităților moldovenești de a obține "progrese" în reglementarea transnistreană, surprizele spectaculoase, mai cu seamă cu caracter propagandistic, sînt încă posibile pînă la alegerile parlamentare din 2009.


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]