![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20080715/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
La 11 iulie 2008, Parlamentul și-a încheiat activitatea în sesiunea de primăvară-vară, urmînd să revină în ședințe plenare abia la finele lunii septembrie. Vacanța anunțată cu 2 săptămîni înaintea uzanțelor obișnuite nu a fost motivată de epuizarea agendei Parlamentului, ci de oboseala deputaților, apropierea campaniei electorale din anul 2009 și necesitatea acumulării de noi forțe în acest scop. De la ședința finală au lipsit Președintele țării și Guvernul, conducerea Parlamentului nu a informat deputații dacă au fost invitați oficial sau dacă lipsa a fost "coordonată". Bilanțul parlamentar a fost făcut de deputați, liderii fracțiunilor și spicherul legislativului, calificările date activității fiind diferite:
Pe data de 14 iulie, Partidul Liberal (PL) a convocat o conferință de presă, în cadrul căreia a calificat activitatea Parlamentului drept iresponsabilă și defectuoasă, situație generată de coaliția comunistă condusă de PCRM. Liberalii au cerut convocarea sesiunii extraordinare a legislativului pentru: – excluderea din Codul Electoral a interdicției de creare a blocurilor electorale, micșorarea pragului electoral și anularea interdicțiilor privind ocuparea unor funcții publice de către persoanele cu dublă cetățenie; – modificarea Codului Audiovizualului, care să prevadă expres obligarea Teleradio-Moldova de a organiza emisiuni de dezbateri de interes public; – ajustarea legislației cu privire la sistemul judecătoresc, procuratură, poliție, Serviciul de Informații și Securitate la standardele europene; – adoptarea legilor despre: ajutoarele sociale, subvenționarea agriculturii, integrarea tineretului în societate; – majorarea salariilor funcționarilor publici, majorarea pensiilor pensionarilor la nivelul coșului minim de consum; – liberalizarea economiei pentru atragerea capitalului străin în RM.
1.1. Numiri
Grigore Petrenco, deputat PCRM, președintele Comisiei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană este numit copreședinte al Comitetului Parlamentar de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană.
Iurie Bejenari, președintele judecătoriei sectorului Buiucani din mun.Chișinău, a fost numit judecător la Curtea Supremă de Justiție.
Notă ADEPT: Discuțiile asupra candidaturii au fost aprinse, mai mulți deputați de opoziție (PDM, PLDM, AMN) declarînd că Bejenari a emis hotărîri contestate la CEDO, care a constatat încălcări ale Convenției europene a drepturilor omului. În favoarea candidatului s-au expus reprezentanți ai PCRM și PPCD. Observatorii au remarcat că, de această dată, deputații majoritari și ai PPCD au făcut apel la prevederi legislative care "ar obliga" Parlamentul să aprobe candidaturile propuse de CSM, deși anterior, deputații PCRM nu au votat alți candidați propuși de CSM (cazul Gheorghe Ulianovschi ș.a.) anume sub pretextul că "normele constituționale nu obligă deputatul să voteze într-un fel anume.
1.2. Acte legislative
În perioada de referință, Parlamentul a examinat și adoptat mai multe acte legislative, inclusiv cîteva legi-cadru (de bază) și legi de ratificare a unor acte internaționale:
Printre actele de modificare și completare a legislației existente, prezintă interes:
Notă ADEPT: Modificările survin mult mai tardiv anunțării concursului, formării Comisiei de concurs și anunțării valorii premiilor de stat, motiv pentru care deputații de opoziție au calificat acțiunile în domeniu ale executivului și Președintelui RM drept abuzive și fără temei legal.
Notă ADEPT: Deși se afirmă că modificările sînt fundamentate pe necesitatea implementării exigențelor reformei administrației publice centrale și ale reformei cadrului de reglementare a activității de întreprinzător, modul în care s-a procedat denotă mai multe carențe: Administrația de Stat a Aviației Civile a fost implicată în multiple scandaluri și acuzată de abuzuri; situați aviației civile din Moldova este deplorabilă (dotări mizere; puține aparate de zbor; puține rute deservite; prețuri mari etc.); cu numai 3 uni în urmă, Ministerul Transporturilor a fost păstrat în structura Guvernului, iar ministrul a depus jurămînt de activitate, s-a obligat la executarea programului de Guvernare; tot cu 3 luni în urmă, în scopul implementării reformei APC, Agenția "Apele Moldovei" a fost comasată cu Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului, iar în prezent ea din nou devine structură independentă etc.
Parlamentul a adoptat și cîteva hotărîri:
Notă ADEPT: Deși se anunța drept reformare a finanțării justiției, documentul nu este decît o aprobare formală a cuantumului coordonat în prealabil cu Guvernul, necesitățile justiției fiind cu mult superioare acestor sume. În 2008, spre exemplu, MAI au fost alocate peste 745 milioane lei, SIS 1 20 milioane lei, Procuratura – 80 milioane de lei, Aparatului Guvernului – peste 158 milioane lei, IPNA "Teleradio-Moldova" – 51 milioane de lei (pentru 2009 solicită peste 120 milioane lei) etc. Conform unor cercetări în domeniu[1], finanțarea justiției în raport cu PIB-ul este foarte modestă, Moldova înregistrînd cele mai mici cheltuieli pentru justiție din Europa pe cap de locuitor (0,8 Euro).
Notă ADEPT: Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal a fost adoptată la 15 februarie 2007 și a intrat în vigoare la 27 iulie 2007. Mai bine de un an de zile Legea a fost inaplicabilă din cauza că dispozițiile ei nu au inclus prevederi suficiente despre activitatea centrului și finanțarea lui. Nici noile modificări nu sînt suficient de explicite, deoarece stabilesc că Centrul va fi finanțat din contul mijloacelor bugetului de stat, precum și din alte surse prevăzute de legislație, iar Guvernul "va deschide finanțarea Centrului", fără a se specifica un cuantum concret sau o măcar o dată concretă la care va fi începută finanțarea. Legea bugetului de stat pentru anul 2008 nu prevede surse pentru finanțare, dar și după începutul finanțării Centrul va avea măsuri de tranziție: preluarea unor baze de date, crearea noilor baze și a sistemelor informaționale etc., situație ce va determina întîrizierea aplicării legii intrate în vigoare cu un an în urmă – pentru încă o perioadă indefinită.
1.2. Control parlamentar. Declarații
Audieri. Moțiuni
Rapoarte despre executarea bugetului pe anul 2007
Raportul Ministerului Finanțelor a constatat o executare bună a bugetului, dar au fost evidențiate și anumite carențe. Raportul Curții de Conturi a fost mult mai dur, această instituție constatînd multiple neajunsuri în gestionarea resurselor bugetare și a patrimoniului public[2]. Opoziția parlamentară au calificat raportul despre executarea bugetului ca fiind unul populist și cu scop de inducere în eroare a populației. Reprezentanții PCRM consideră că rapoartele denotă succesele Guvernului în anul 2007, reflectă rezultatele pozitive în realizarea politicilor economice și sociale. În același timp, președintele Comisiei parlamentare pentru politică economică, buget și finanțe a solicitat Guvernului să examineze atent raportul Curții de Conturi, să corecteze și să nu mai admită pe viitor neajunsuri.
Raportul CCA
Parlamentul a audiat și raportul Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), pe marginea căruia a adoptat o hotărîre. Deși parlamentarii de opoziție au criticat dur activitatea CCA, hotărîrea adoptată de Parlament le limitează la a "lua act de raport" și indică CCA să analizeze propunerile înaintate de organele de lucru ale Parlamentului și de deputați și să elaboreze, în termen de 2 luni, un program de măsuri "în vederea optimizării activității sale și a tuturor instituțiilor audiovizualului din țară".
Declarații
Alocuțiunea Președintelui APCE
În alocuțiunea rostită în fața deputaților moldoveni, Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Lluis Maria de Puig, a declarat că în Republica Moldova există voința politică a conducerii statului și a opoziției de a implementa angajamentele asumate față de Consiliul Europei. Președintele APCE a accentuat că se impune accelerarea reformelor în domeniul judiciar, al libertății mass-media, combaterii corupției. Alegerile din 2009 trebuie să fie libere și corecte, ele vor constitui un test pentru ceea ce Moldova a însușit ca practică democratică. Oficialul european a sugerat legislatorilor moldoveni să obțină avizul Comisiei de la Veneția la subiectul ultimelor schimbări din legislația electorală, ce țin de pragul electoral, blocurile electorale și dubla cetățenie.
Notă ADEPT: Președintele APCE și conducerea legislativului au evitat să abordeze tema restanțelor din Planul special de acțiuni legislative pentru conformarea cu recomandările CE, deși aceste restanțe există și chiar generează conflicte destul de serioase[3].
Fracțiunea AMN a prezentat o Declarație cu privire la situația din agricultură, prin care a acuzat majoritatea parlamentară de eschivare de la examinarea situației în domeniu și lipsa politicilor adecvat pentru redresarea situației.
Fracțiunea PPCD a prezentat o declarație privind calitatea apei minerale și potabile comercializate pe piața internă, în finalul căreia cere Guvernului efectuarea unei expertize juridice a documentelor, în baza cărora apa minerală este atribuită unei sau altei categorii, precum și efectuarea unei expertize independente și imparțiale a tuturor apelor minerale comercializate pe piața din Republica Moldova.
Deputatul Vladimir Filat, lider al PLDM, a difuzat declarații privind:
2 Raportul Curții de Conturi este publicat pe www.ccrm.md/md/rapoarte/.
3 Conform HP nr.284/11.11.2005, pînă la mijlocul anului 2006, Parlamentul trebuia să adopte legi noi sau de modificare privind: statutul municipiului Chișinău; finanțele publice locale; Codul educației; revizuirea statutului și împuternicirilor extinse ale Procuraturii; Codul electoral trebuia să înglobeze propunerile Comisiei de la Veneția (privind pragul electoral, posibilitatea formării partidelor regionale ș.a.). Parlamentul mai trebuia să condamne principiului destituirii primarului de Comrat de către Adunarea Populară a Găgăuziei și să investigheze motivele numeroaselor cazuri de urmărire penală a liderilor opoziției la nivel național și local, recomandări care în general au fost neglijate.
2.1. Numiri. Demisii
Domnul Viorel Zabolotnic este numit consilier al viceprim-ministrului.
Urmare a unei hotărîri judecătorești, domnul Gheorghe Radu este restabilit în funcția de consilier principal de stat în probleme de drept, iar hotărîrea anterioară a Guvernului despre eliberarea sa din funcție este abrogată. Concomitent, prin Hotărîre a Guvernului emisă în aceeași zi, domnul Gheorghe Radu este eliberat din funcția de consilier principal de stat în probleme de drept, deja în baza art.28 alin.(1) din Legea serviciului public (în legătură cu schimbarea conducătorului autorității publice).
Notă ADEPT: Gheorghe Radu a exercitat funcția de consilier pe probleme de drept întreaga perioadă a mandatului Premierului Tarlev și concedierea sa în ajunul demisiei Guvernului a constituit o acțiune abuzivă, fapt pentru care a fost necesară intervenția instanței de judecată.
2.2. Hotărîri
Hotărîrea cu privire la transmiterea unei instituții. Se transmite cu titlu gratuit, din proprietatea municipiului Chișinău în proprietatea publică a statului, teatrul-studio "S uliti roz" și cladirea nefinalizată a Liceului teatral.
Notă ADEPT: Documentul aprobat de Guvern nu conține informații despre acordul Consiliului municipal asupra cedării proprietății și nici informații despre terenul vizat, valoarea imobilelor etc. Anterior, Guvernul a mai aprobat o hotărîre în baza căreia intenționa să retragă din proprietatea mun.Chișinău imobilele Asociației municipale "Buciumul". Intervenția Guvernului a fost calificată drept abuzivă de către autoritățile locale, dar hotărîrile Guvernului (nr.761 din 02.07.2007 și nr.192 din 25.02.2008) au rămas în vigoare.
Hotărîrea cu privire la reconstrucția edificiului Teatrului "Eugene Ionesco". Planul aprobat prevede că sediul Teatrului "Eugene Ionesco" va fi reconstruit, în 2 etape, în anii 2008–2010. Lucrările de reparație și reconstrucție vor demara în anul curent, în acest scop fiind alocate surse bugetare în mărime de 3 mln lei pentru reparația sălii de spectacole, rețelelor inginerești, cazangeriei, acoperișului și interiorului, în anul viitor urmînd să se desfășoare reconstrucția a însăși clădirii. Conform devizului de cheltuieli, costul primei etape de reparație și reconstrucție a edificiului teatrului constituie circa 12 mln lei.
Notă ADEPT: A trecut mai bine de un an de cînd edificiul a fost răscumpărat de stat cu peste 32 milioane de lei și transmis teatrului pentru sediu. Au urmat cîteva ședințe la tema reconstrucției, însă și în hotărîrea recent adoptată nu se estimează cheltuielile reale pentru reconstrucție, stabilindu-se doar că Ministerul Finanțelor "va identifica resurse" și le va aloca Ministerului Culturii și Turismului "conform devizului de cheltuieli prezentat".
Hotărîrea de aprobare a proiectului legii pentru modificarea Legii privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului. Se prevede aplicarea unor coeficienți diferențiați pentru mun.Chișinău și mun.Bălți, față de cele din teritoriu, în dependență de amplasare (lîngă punctele vamale, în centrele raionale, în localitățile rurale).
Hotărîri privind aprobarea unor strategii, concepții, planuri:
Hotărîrea privind alocarea mijloacelor financiare. Serviciul Curieri Speciali primește 150 mii lei pentru organizarea unei ședințe a Consiliului Coordonator pentru legătură interguvernamentală prin curieri speciali din țările CSI.
2.3. Ședințe. Decizii. Declarații
Primele 100 de zile ale noului Guvern
La conferința de presă convocată cu ocazia împlinirii a 100 de zile de la investitură, Premierul Zinaida Greceanîii a punctat o serie de realizări, probleme și planuri:
3.1. Decrete
Președintele Republicii Moldova a semnat decretul privind constituirea Comisiei pentru elaborarea Strategiei securității naționale a Republicii Moldova. În fruntea Comisie a fost desemnată Primul-ministru Zinaida Greceanîi, iar funcția de vicepreșdedinte a revenit Ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene. Din Comisie fac parte miniștri, un deputat în Parlament, directorul SIS, Procurorul general, președintele AȘM și directorul Institutului European de Studii Politice din Moldova, dl Viorel Cibotaru. Comisia trebuie să elaboreze Strategia pînă la 1 octombrie 2008.
Prin două decrete semnate de Vladimir Voronin este aprobată renunțarea la cetățenia Republicii Moldova de către 244 persoane.
Acordarea distincțiilor de stat:
3.2. Ședințe. Decizii. Declarații
Renovarea Combinatului de Vinuri "Mileștii Mici"
Președintele țării a prezidat o ședință la tema reconstrucției Î.S. Combinatul de Vinuri de Calitate "Mileștii Mici", în cadrul căreia a fost prezentat conceptul final al proiectului "Centrul de Cultură a Vinului" de renovare și modernizare a întreprinderii vinicole. Proiectul de renovare și modernizare va fi implementat în perioada anilor 2009–2011, pînă la sfîrșitul anului curent urmînd să fie finalizate lucrările de proiectare, iar la începutul anului viitor – să demareze lucrările de executare a reconstrucției întreprinderii. La ședință, Vladimir Voronin a reiterat importanța atribuită de conducerea țării implementării cu succes a proiectului de reconstrucție a obiectivului care face parte din tezaurul național al Republicii Moldova și este unul din cele mai mari orașe vinicole subterane din lume.
Reorganizarea instituțiilor științifice din sectorul agroalimentar
La ședința convocată în problema reorganizării instituțiilor științifice din sectorul agroalimentar a fost examinat coneptul restructurăii inițiate ăn domeniu, conform căruia, cele 16 instituții științifice existente urmează a fi reorganizate prin comasare în 5 structuri optimizate:: Institutul Științifico-Practic de Fitotehnie; Institutul Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare; Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului "N. Dimo"; Institutul Științifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicina Veterinară; Institutul de Tehnică Agricolă "Mecagro". Șeful statutlui a reiterat imperativul obținerii în urma procesului de reorganizare a unui randament sporit de activitate în elaborarea de noi soiuri și hibrizi înalt productivi de culturi agricole și de animale atît pentru necesitățile interne, cît și pentru export.
Reorganizarea Academiei de Administrare Publică
Vladimir Voronin a convocat o ședință la tema activității Academiei de Administrare Publică de pe lîngă Președintele Republicii Moldova (AAP) și a perspectivelor de dezvoltare a acestei instituții. A fost evidențiată necesitatea operării de modificări în sistemul de funcționare a Academiei, atît instituționale, cît și organizatorice, menite să asigure eficientizarea activității instituției. Președintele țării s-a pronunțat, în special, pentru îmbunătățirea calității instruirii și asigurarea unei selectări mai riguroase a candidaților la studii. S-a pus acentul și pe necesitatea cercetării problemelor din domeniul funcționării sistemului administrației publice.
Întrevedere cu Avigdor Lieberman
Președintele Republicii Moldova l-a primit pe Avigdor Lieberman, lider al partidului "Casa noastră Israel (Yisrael Beyteinu), președintele grupului parlamentar de prietenie Israel – Moldova. În cursul întrevederii au fost discutate aspecte vizînd evoluțiile social-politice de ultimă oră din Republica Moldova, inclusiv legate de procesul de reglementare transnistreană și de apropiere de UE. Au fost abordate chestiuni privind stadiul actual al relațiilor moldo-israeliene și perspectiva extinderii și aprofundării dialogului dintre Republica Moldova și Statul Israel, Vladimir Voronin remarcînd contribuția lui Avigdor Lieberman, originar din Chișinău, la consolidarea și dezvoltarea raporturilor de colaborare moldo-israeliene. La finele întîlnirii; Președintele Moldovei ia înmînat lui Avigdor Liberman distincția "Ordinul de Onoare".
Summit-ul GUAM a discutat despre conflictele înghețate
În cadrul summit-ului GUAM din 1 iulie, de la Batumi, Președintele ucrainean, Victor Yușcenco, a pledat pentru o abordare corectă "care să ajute la comunicare, și nu șantajarea forțelor aflate în zona "conflictelor înghețate". Acestea din urmă comportă factori de risc și destablizare în regiunile respective. Ucraina pledează pentru prioritatea principiului integrității teritoriale ale statelor. Potrivit lui Iușcenco, "în rezolvarea conflictului transnistrean s-a înregistrat un progres mare, pentru că părțile tratează cu aprobare Planul de reglementare, inițiat de Ucraina. Noi avem un drum pe care trebuie să mergem ca să rezolvăm acest conflict înghețat. Azi, voința noastră urmărește tocmai reluarea cît mai grabnică a formatului de negocieri "5+2" și toate eforturile pe care Ucraina le va întreprinde în timpul apropiat au scopul să vedem prima ședință după o întrerupere îndelungată în activitatea acestui format". Președintele moldovean nu a participat la summit-ul GUAM, pentru a putea sa se convingă că această organizație promovează idei favorabile Republicii Moldova.
Detalii privind proiectul moldovenesc de reglementarea a conflictului
Potrivit publicației electronice transnistrene "Novîi Reghion", în cadrul "Dialogurilor transnistrene", organizate de Asociația pentru Politică Externă din Republica Moldova, ministrul Reintegrării al Republicii Moldova, Vasile Șova, ar fi făcut publice detaliile eventualelor oferte ale Chișinăului Transnistriei în vederea reglementării conflictului:
În același context, potrivit ministrului Șova, proiectul Republicii Moldova, elementele căruia le-a făcut publice, se bazează pe "propunerile de pachet" înaintate anterior spre examinare participanților la procesul "5+2". Modalitatea de punere în acțiune a proiectului rămîne totuși neclară. Ministrul Șova afirmă că autoritățile moldovene vor propune convocarea participanților în format "5+2" pentru a fi adoptată o hotărîre pe marginea proiectului. Evident, pentru a avea efect, o astfel de hotărîre ar trebui adoptată prin consens. Nu e clar ce ar putea să urmeze. Pe de o parte, se afirmă că "proiectul trebuie să satisfacă majoritatea cetățenilor pe ambele maluri ale Nistrului". Lucru posibil doar prin desfășurarea unor referendumuri, care dacă vor fi respinse, nu vor mai putea fi reanimate. Pe de altă parte, se afirmă că ar fi necesară adoptarea statutului de către organele legislative ale părților implicate în conflict. Doar în cazul unui vot pozitiv, Parlamentul Republicii Moldova ar vota o lege ce ar recunoaște rezultatele privatizării pe teritoriul Transnsitriei. În acest sens, nu e clar ce ar trebui să voteze organele legislative – confirmarea rezultatelor eventualelor referendumuri sau "statutul juridic al Transnsitriei". Deci, se poate presupune că proiectul statului Transnsitriei este elaborat deja, deși nu se știe care sînt competențele părților. Judecînd după reacțiile negative ale liderilor transnistreni, ar fi vorba despre oferirea Transnistriei a unui statut similar celui al Crimeii, procesul de realizare urmînd să aibă loc în limitele Planului din 2005 a președintelui ucrainean Victor Yușcenco.
Autoritățile transnistrene subminează măsurile de încredere
În contexul discuțiilor despre necesitatea consolidării măsurilor de încrederii între cele două maluri ale Nistrului, reținerea la 2 iulie, la postul-vamal transnistrean de la Dubăsari, a automobilului Poștei Moldovei care transporta banii pentru achitarea pensiilor cetățenilor satelor aflate sub jurisdicția Chișinăului, nu pare decît o provocare intenționată, menită să submineze întreg procesul de reglementare. Automobil și conținutul pe care îl transporta au fost eliberate abia pe 10 iulie. Exemplul menționat este un indicator că procesul de apropiere a pozițiilor părților pînă la limită să fie pregătite să accepte proiectul, elementele căruia le-a anunțat ministrul Șova, este departe de a fi unul optimist. În general, lucrurile continuă să se desfășoare de o manieră foarte ciudată. Pe de o parte, summit-ul GUAM a discutat problema "conflictelor înghețate", inclusiv cel transnistrean, fără participarea oficialilor moldoveni de rang corespunzător. Pe de altă parte, diplomația rusă și cea transnistreană sînt preocupate de pregătirea întîlnirii liderului transnistrean cu Președintele rus Dmitrii Medvedev, pe fundalul unor provocări care au menirea să demonstreze că condițiile pentru aprobarea planului moldovenesc sînt departe de a fi optime.
Integrare Europeană
Comisia Europeană va oferi Moldovei asistență în valoare de 40 mln euro
Pe 2 iulie, prim ministrul Zinaida Greceanîi și Marcus Conaro, Șeful Directoratului EuropeAid din cadrul Comisiei Europene au semnat patru acorduri de finanțare, care vor oferi Moldovei o asistență sub forma de granturi pentru următori 3 ani în valoare totală de 40 milioane de euro. Asistența va fi acordată în cadrul Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat (IEVP) al Comisiei Europene, care substituie fostul program TACIS. Asistența CE va fi direcționată spre realizarea a patru programe: suportul bugetar în realizarea reformei sectorului social (21 milioane euro); îmbunătățirea managementului de frontieră (11 milioane euro); asistența tehnică și twinning (6 milioane euro); suportul societății civile din regiunea transnistreană (2 milioane euro).
Agenda de Integrare Europeană. Priorități pentru anul 2008
De curînd, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a publicat pe pagina sa web, lista priorităților pentru 2008, care vor sta la baza agendei de integrare europeană a Moldovei, în schimbul Planului de Acțiuni EU-RM, expirat în februarie 2008. Potrivit acestui document, pe lista priorităților se numără 5 domenii, în care Moldova a înregistrat un progres mai mult decât modest, potrivit ultimului raport de progres al Comisiei Europene. Aceste domenii sînt: independența justiției, asigurarea libertății mas-media, asigurarea respectării drepturilor omului, lupta cu corupția și climatul investițional. Cu toate acestea, sînt făcute asigurări că în anul 2008, va continua și implementarea reformelor în domeniile de cooperare de succes cu UE (cooperarea transfrontalieră, migrația și azilul etc.), însă în baza planurilor de activitate a instituțiilor de resort. Suplimentar, documentul include un plan de acțiuni de realizat pentru accelerarea reformelor în cele 5 domenii problematice.
Nota ADEPT: O parte din măsurile stabilite în Agenda de Integrare Europeană, au un caracter generalizat și nu întotdeauna captează problemele existente în cadrul domeniului vizat (ex. măsura privind consolidarea independenței editoriale a IPNA "Teleradio-Moldova" sau măsurile de realizare a obiectivului privind asigurarea respectării drepturilor omului etc.).
Prima rundă a consultărilor neformale privind noul cadru juridic moldo-comunitar
Pe 8 iulie 2008, la Chișinău a avut loc prima rundă de consultări neformale, la nivel de experți, cu reprezentanții Comisiei Europene. Ministerul Afacerilor Externe nu a oferit o informație detaliată privind rezultatele consultărilor, însă după cum a declarat și anterior, scopul acestora era de a efectua un schimb de viziuni privind principiile generale și obiectivele noului cadru juridic moldo-comunitar, care vor depăși prevederile actualului Acord de Parteneriat și Cooperare.
Preluarea Președinției Consiliului UE de către Franța
La 1 iulie, Franța a preluat președinția Consiliului UE pentru perioada iulie-decembrie 2008. Programul președinției franceze a Consiliului UE, prezentat la 10 iulie 2008 Parlamentului european de către președintele francez Nicolas Sarkozy, se va axa pe soluționarea problemelor în următoarele domenii: 1) energetica și schimbarea climei (prin impulsionarea adoptării de propuneri legislative de reducere a emisiilor de CO2 cu 20% pînă în 2020), 2) migrația (prin armonizarea politicilor de imigrare a celor 27 de state membre UE), 3) agricultura, 4) securitatea și apărarea (prin consolidarea capacității militare a UE) . În plus, Franța va acorda o atenție deosebită găsirii soluțiilor viabile de depășire a crizei instituționale din UE, declanșată de respingerea de către Irlanda a tratatului de la Lisabona și adîncită de declarațiile președinților Poloniei și Germaniei de a amîna promulgarea legii privind ratificarea acestui tratat. O prioritate neschimbată care a apărut în programele ultimelor președinții ale Consiliului UE și este anunțată și în programul președinției franceze este consolidarea rolului UE pe plan internațional. În acest sens, la capitolul relații cu vecinii UE, se evidențiază o mai mare preocupare a Franței de zona mediteraneană și cea Balcanilor de Vest, și mai puțin de dimensiunea estică.
Nota ADEPT: Republica Moldova nici nu este menționată în capitolul dedicat planurilor președinției franceze față de dimensiunea estică a Politicii Europene de Vecinătate.
Cooperare bilaterală
Republica Moldova – România
În perioada vizată, relațiile "înghețate" dintre Moldova și România au cunoscut un ușor "dezgheț", marcat prin vizita oficială din 7 iulie 2008 a Ministrului Afacerilor Externe a României, Lazăr Comănescu, la Chișinău. În cadrul vizitei sale, ministrul roman de externe a purtat discuții cu ministrul moldovean de externe, Andrei Stratan și președintele țării, Vladimir Voronin. Potrivit comunicatelor de presă difuzate de președinție și MAEIE, subiectele abordate în cadrul discuțiilor au vizat aspecte de bază ale colaborării bilaterale, cooperării pe dimensiunea europeană și regională dintre Moldova și România și conflictul transnistrean. Referitor la procesul de integrare europeană a Moldovei, Lazăr Comănesu a dat asigurări că România va continua să sprijine Republica Moldova în demersurile sale de integrare europeană "exclusiv în calitate de partener egal" și va face eforturi ca perioada de reflecție asupra noului cadru juridic moldo-comunitar să se încheie pînă la sfîrșitul anului 2008. De asemenea, au fost abordate și subiectele problematice dintre cele două țări: semnarea tratatului de frontieră și a celui de bază dintre Republica Moldova și România, însă fără oferirea de detalii privind rezultatul acestor discuții. Cu toate acestea, la puțin timp, după vizita lui Lazăr Comănescu la București, MAEIE anunță printr-un comunicat de presă că în cadrul întrevederii lui Lazăr Comănescu și Vladimir Voronin, s-a convenit că la Iași și Cahul vor fi deschide, într-un viitor apropiat consulate ale Republicii Moldova și României. Același comunicat subliniază că deschiderea consulatelor la Bălți și Constanța va fi posibilă în contextul "disponibilității reciproce a părților de a de a urgenta definitivarea procesului de negocieri și pregătirea pentru semnarea Tratatului între Republica Moldova și România privind frontiera de stat, ceea ce va deschide perspective reale pentru semnarea ulterioară a Convenției cu privire la micul trafic la frontieră". MAEIE anunță că a expediat în adresa MAE al României Nota Verbală referitor la aceste subiecte.
Nota ADEPT. Din comunicatul de presă difuzat de MAEIE, nu este foarte clar dacă același context este necesar și pentru deschiderea consulatelor de la Iași și Cahul.
România simplifică regimul de tranzit
Începând cu 11 iulie 2008, România introduce un regim simplificat de tranzitare a teritoriului său. Această hotărîre este o consecință a aplicării de către România a Deciziei nr. 582/2008/CE și Deciziei nr. 586/2008/CE a Parlamentului European și Consiliului din 17 iunie 2008. Astfel, cetățenii statelor terțe, supuși obligației de a deține viză, pot tranzita România, într-o perioadă care nu depășește 5 zile, fără a obține în prealabil o viză română de tranzit, tip B, dacă:
Cooperarea multilaterală
Republica Moldova – Consiliul Europei
Vizita Președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Lluis Maria de Puig
În perioada 6–9 iulie 2008, Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Lluis Maria de Puig, a efectuat o vizita oficială în Moldova, în cadrul căreia a avut întrevederi cu președintele Vladimir Voronin, prim-ministrul Zinaida Greceanîi, președintele Parlamentului Marian Lupu, primarul capitalei Dorin Chirtoacă, reprezentanți ai societății civile și a susținut un discurs în plenul Parlamentului. Spre deosebire de celelalte vizite întreprinse de delegațiile APCE, vizita lui Lluis Maria de Puig s-a caracterizat printr-un discurs mai puțin diplomatic, fiind presărat cu mai multe note critice la adresa lentoarei reformelor democratice și a practicilor existente în care împiedică buna funcționare a sistemului judecătoresc și a procuraturii generale, exercitarea independenței mass mediei și veritabilei autonomii locale și lupta eficientă împotriva corupției. Printre altele, în timpul discursului său în Parlamentul Moldovei, Președintele APCE a subliniat că perioada de 13 ani, cît este monitorizată Republica Moldova de Consiliul Europei, este una suficient de lungă pentru implementarea unor reforme democratice consistente, și Moldova ar trebui sa treacă deja la stadiul de post-monitorizare, care i-ar oferi șanse reale de aderare la Uniunea Europeană. PACE susține opțiunea Moldovei de integrare europeană, aderarea la UE va depinde în mare parte de voința politică a Moldovei. De aceea, potrivit lui Lluis Maria de Puig autoritățile moldovenești trebuie să persevereze in implementarea valorilor și standardelor europene și să accelereze reformele democratice. În aceiași ordine de idei, Președintele APCE a subliniat că un alt test care va face dovada existenței unui sistem democratic în Moldova vor fi viitoarele alegeri parlamentare din 2009, care trebuie sa fie echitabile, libere și transparente, nu doar în ziua alegerilor, ci și în perioada pre-electorală, prin asigurarea unui climat social și politic favorabil unei alegeri libere și conștiente a alegătorului. Un alt subiect abordat în cadrul vizitei președintelui APCE la Chișinău, a fost reglementarea conflictului transnistrean. PACE insistă asupra soluționării acestei probleme doar prin respectarea integrității teritoriale și suveranității Moldovei și reluarea negocierilor în formatul 5+2. În același timp, APCE recomandă ca orice soluție propusă să fie studiată minuțios și discutată cu toate părțile implicate din Moldova, cu mediatorii și observatorii internaționali.
Decizii ale CtEDO
La 1 iulie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Moldova în cauza Flux (nr. 5) c. Moldovei pentru violarea libertății de exprimare. Curtea a acordat ziarului Flux 185 euro cu titlu de daune materiale, 3,000 euro cu titlu de daune morale și 1,800 euro cu titlu de costuri și cheltuieli de judecată.
La 7 iulie 2008, CtEDO a respins cererea Guvernului Republicii Moldova de retrimitere în fața Marii Camere a hotărîrii Curții Europene a Drepturilor Omului din 12 februarie 2008 în cauza Oferta Plus SRL c. Moldovei. Astfel, rămîne în vigoare hotărîrea CtEDO fin 12 februarie 2008, potrivit căreia Republica Moldova trebuie să plătească companiei Oferta Plus SRL echivalentul în lei a 2,535,104 euro pînă la 7 octombrie 2008.
Republica Moldova – GUAM
Pe 1 iulie 2008, la Batumi, Georgia s-a desfășurat cel de-al treilea summit al Organizației pentru Democrație și Dezvoltare Economică – GUAM (ODDE – GUAM), care a reunit șefii de state din Georgia, Ucraina și Azerbaidjan și participanți din 25 de state și organizații internaționale. Moldova a fost prezentată de ministrul de interne. În cadrul summitului a fost adoptată declarația de la Batumi "GUAM – unificând Estul Europei" semnată de președinții Georgiei, Ucrainei, Azerbaidjanului, Lituaniei și Poloniei. În declarație este reiterată aderarea statelor la valorile democratice, drepturile și libertățile omului, supremația legii, păstrarea moștenirii spirituale și culturale a popoarelor și consolidarea toleranței.
Standardele democratice: pînă sau după…
Igor Boțan, 15 iulie 2008
1. Testul parlamentarelor 2009
Discursul Președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Lluis Maria de Puig, ținut în fața deputaților Parlamentului Republicii Moldova, a reiterat niște lucruri pe care autoritățile moldovene le știu foarte bine de la alte instituții pan-europene, oficiali ai statelor membre ale UE și SUA. Mesajele se înscriu în contextul reiterării permanente de către autoritățile moldovene a ireversibilității opțiuni integrării europeane și în acest context, De Puig a menționat în mod explicit: "Aveți șansa să aderați la UE, dar numai după ce Consiliul Europei se va pronunța în mod categoric că schimbările democratice în țara dvs. sînt ireversibile. Iată de ce este foarte important ca alegerile să demonstreze că aceste schimbări s-au produs". Recomandările au fost cît se poate de concrete – luarea în considerație a avizului Comisiei de la Veneția privind pragul electoral, referitor la interzicerea blocurilor pre-electorale, despre restricțiile la funcțiile publice și eligibile pentru deținătorii cetățeniei multiple.
Faptul că se bate într-un singur punct, și anume că parlamentarele din 2009 reprezintă cel mai important test democratic pentru Republica Moldova, trebuie tratat cu maximă seriozitate. Deocamdată, reacțiile înalților funcționari moldoveni sînt de genul – vom vedea, vom examina, este vorba doar despre recomandări. Este evident că Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) nu-i convine ca după aproximativ opt ani de guvernare să audă îndemnuri de genul celor de mai sus. Însă este un fapt incontestabil, consemnat în rapoartele de monitorizare ale OSCE, că cele mai libere și corecte alegeri desfășurate vreodată în Republica Moldova au fost parlamentarele din 2001, pe care le-a cîștigat PCRM în calitate de forță politică, oarecum, de opoziție. În acest context, este legitimă întrebarea: ce ar fi dacă PCRM măcar ar restabili condițiile de competiție electorală de care s-a bucurat în 2001?
Este bine știut că în 2001 au fost asigurate trei lucruri fundamentale pentru niște alegeri libere și corecte: independența organelor electorale; minimizarea influenței factorului administrativ; și accesul liber, practic, egal al tuturor concurenților electorali la mass-media. Potrivit ultimilor rapoarte ale OSCE, doar influențele politice din organele electorale sînt echilibrate datorită formulelor de constituire a acestora în conformitate cu prevederile modificărilor Codului electoral din 2005. Este adevărat că misiunile internaționale de observare a alegerilor n-au avut vreodată pretenții serioase față de Comisia Electorală Centrală (CEC), menționînd profesionalismul și acțiunile echilibrate ale acesteia. Însă după alegerile din 2001, în special, în cazul alegerilor locale din 2003 și celor parlamentare din 2005, au fost menționate interferența masivă a factorului administrativ și comportamentul părtinitor al mass-media.
Ultimul factor, probabil, nu mai poate fi reparat în viitorul apropiat. Vorba e că în 2001, cînd au fost posibile alegeri libere și corecte nu existau așa-zisele "media-holdinguri". În prezent există, iar "stăpînii" lor doresc rezultate. Unitățile "media-holding-urilor" se declară în mod ostentativ promotoare și susținătoare ale înalților demnitari, ultimii confirmînd acest lucru prin interviurile acordate practic, în mod exclusiv, doar acestor unități. Partea proastă este că în astfel de circumstanțe, politicile editoriale sînt percepute drept promotoare ale liniei politice oficiale, deși acest lucru este, de obicei, negat.
2. Cine se teme de "pericolul american"?
După 2001, isteriile propagandistice pre-electorale au devenit un lucru obișnuit. Scopul lor poate fi un fel de justificare în avans a unor eventuale derapaje antidemocratice în procesul de desfășurare a alegerilor. Recent, aceleași surse mediatice afiliate puterii, care în perioada pregătirii alegerilor din 2005 au "dezvăluit" scenariul "revoluției florii soarelui", îndreptat chipurile spre debarcarea partidului de guvernămînt, au detonat o "bombă" propagandistică chiar de Ziua națională a SUA, invocînd pericolul subminării partidului de guvernămînt de către două organizații americane ce își desfășoară programele de asistență în Republica Moldova sub auspiciile USAID.
Dacă propagandiștii ar fi rezonabili, ei s-ar referi la fapte înainte de a aprinde fitilurile. De exemplu și în 2001 partidele politice moldovene, inclusiv PCRM, și organele electorale, au fost asistate de organizații americane care-și desfășurau activitatea sub auspiciile programelor USAID pentru Republica Moldova. Nimănui nu i-a trecut atunci prin minte să acuze organizațiile respective că ar fi organizat conspirații pentru debarcarea democraților și aducerea comuniștilor la guvernare. Dimpotrivă, toată lumea a recunoscut și a apreciat caracterul democratic și calitatea procesului electoral.
Sau să luăm alte exemple, chiar de foarte mare actualitate. În 1999 au avut loc alegerile pentru funcția de Guvernator și pentru Adunarea Populară a Găzăuziei. Ele au trecut aproape neobservate, pe motiv că au fost calme și liniștite. Întrebarea care se iscă este – din ce cauză, în prezent, situația din Găgăuzia este la limita unei instabilități de proporții, doar organizațiile americane, practic, nu au lucrat vreodată în Găgăuzia? Dar oare nu reprezentanții organizațiilor europene și americane au insistat după parlamentarele din 2005 ca în numele asigurării stabilității politice puterea și opoziția să găsească limbă comună?
3. Cine se teme de "Prietenii Rusiei în Moldova"?
Atacurile propagandistice la adresa opoziției, defăimarea acestei, intimidarea liderilor ei prin intermediul unor pîrgii administrative, au devenit, din păcate, lucruri obișnuite în Republica Moldova. Dacă n-ar fi așa, instituțiile pan-europene nu ar îndemna autoritățile moldovene să dea dovada capacității de a respecta standardele democratice. În acest context, surse apropiate comitetului organizatoric al asociații "Prietenii Rusiei în Moldova" raportează exercitarea asupra fondatorilor acesteia a unor "presiuni fără precedent".
În principiu, "Prietenii Rusiei în Moldova" nu ar trebui să reprezinte vreun pericol pentru actualul partid de guvernămînt. În primul rînd, în fruntea "Prietenilor Rusiei în Moldova" se situează ex-premierul Vasile Tarlev, persoană foarte apropiată Președintelui Voronin, care s-a învrednicit de cea mai înaltă distincție statală – Ordinul Republicii, activînd cot la cot cu șeful statului timp de șapte ani. În al doilea rînd, "Prietenii Rusiei în Moldova" pretind doar la statut de organizație neguvernamentală, nu e vorba de vreo organizație social-politică, cel puțin, deocamdată. Totuși, recent șeful statului s-a văzut nevoit să transmită ex-premierului mesaje televizate prin care îl asigura că mai este privit ca membru al echipei PCRM. Aceste mesaje au pus în evidență faptul că temerile că Vasile Tarlev și-ar pregăti pentru lansare propriul proiect politic au avut temeiuri. În prezent, rămîn tot mai puține îndoieli că platforma "Prietenilor Rusiei în Moldova" este una intermediară pentru revenirea în politică pe cont propriu. În acest sens, dezmințirile Președintelui Voronin, precum că eventualul proiect al ex-premierului ar fi coordonat cu domnia sa sînt credibile.
Într-adevăr, de ce două figuri din aceeași echipă, cu un rating comensurabil, ar merge în două coloane la alegerile din 2009? Mai cu seamă că divizarea coloanei "Prietenilor Rusiei" a ex-premierului se face pe porțiunea de stînga a segmentului ocupat de PCRM. În ultima vreme, de pe acest segment au dispărut Partidul Socialist și Uniunea Muncii "Patria-Moldova". Partidul Socialiștilor s-a arătat cooperant față de PCRM după modernizarea acestuia, iar contracararea forței electorale a mișcării "Ravnopravie" nu merită "divizarea pe stînga a coloanelor" PCRM. Nici "divizarea pe centru" a coloanelor PCRM nu merită efortul. Oricum, PCRM-ul nedivizat rămîne cea mai puternică formațiune, putînd găsi parteneri de coaliție fără artificii elaborate în prealabil.
De fapt, ex-premierul Tarlev a recunoscut recent, într-un interviu pentru revista "Economiceskoe Obozrenie", că ar mai vrea să devină prim-ministru. Aceasta după ce acum trei luni afirma ca a obosit și a decis să pună bazele unei noi tradiții în politica moldovenească – prezentarea benevolă și neforțată de nimeni a demisiei. Este vorba despre prima greșeală dintr-un șir întreg, care dau foarte prost pentru imaginea ex-premierului. Dacă i s-a sugerat să plece din funcție, atunci de ce s-a aventurat să vorbească despre punerea bazelor unei tradiții noi? Toți știau că tradiția pe care o respectă ex-premierul este una veche, de sorginte bizantină. Putea pleca tăcînd, pur și simplu.
În al doilea rînd, numindu-și organizația "Prietenii Rusiei în Moldova", ex-premierul nu a luat în calcul un lucru foarte delicat. De exemplu, șeful statului s-a declarat "primul găgăuz" și Vasile Tarlev ar fi trebuit să știe foarte bine cît de mult îi place Președintelui Voronin să fie primul în toate. Acum, dacă Președintele Voronin nu e membrul al grupului de inițiativă, iese că cineva pune la îndoială că el ar fi primul "Prieten al Rusiei în Moldova"? Asta e prea de tot. Mai cu seamă că din grupul de inițiativă fac parte lideri ai mișcării "Patrioții Moldovei" și alte persoane care, în ultima vreme, au criticat dur și cu vehemență politica externă a Președintelui Voronin față de Rusia, dar și Guvernatorul Găgăuziei, care este considerat inamic politic consacrat al șefului statului.
În al treilea rînd, lansîndu-și proiectul, ex-premierul nu s-a asigurat de evitarea unor confuzii. Faptul că o persoană de talia lui Nicolae Ciornîi s-a văzut nevoită să publice dezmințirea: "eu niciodată n-am fost membru al organizației "Prietenii Rusiei în Moldova" sau al altei organizații sau mișcări politice din Republica Moldova. Informația despre alegerea mea în funcția de vice-președinte al comitetului organizatoric al organizației respective nu corespunde adevărului, ea poartă caracter conjunctural și destabilizator pentru societate. Activînd în calitate de vice-președinte al companiei ruse "LUKOIL", responsabil pentru blocul de țări în care intră și Republica Moldova, întotdeauna m-am condus de principiile neimplicării în procesele politice din aceste țări…", îi subminează dramatic autoritatea și credibilitatea ex-premierului. Asta nici nu se compară cu "punerea bazelor unei tradiții noi în politica moldovenească". Practic, Vasile Tarlev și întreg grupul de inițiativă a "Prietenilor Rusiei" sînt puși în situația unor banali falsificatori. Atrăgînd un om de afaceri de talia lui Nicolae Ciornîi în proiectul său, Tarlev ar fi trebuit să înțeleagă că e periculos să-l împingă în prin plan. Probabil, Tarlev nu se consultă cu fostul său omolog, ex-premierul Ion Sturza, care recent confirma că "afacerile mari se fac în liniște". Ion Sturza a fost premier doar șapte luni, în 1999, față de cei 7 ani ai lui Tarlev. Cu toate acestea, primul demonstrează abilități impresionante în arta utilizării "firului roșu" cu elitele ruse, iar cel de al doilea demonstrează că nu-și poate apăra aderenții cu cea mai mare pondere.
În al patrulea rînd, ex-premierul nu a luat în calcul experiența unor adevărați și testați prieteni ai Rusiei, cum este ex-ministrul Apărării și ex-director al SIS, Valeriu Pasat. Sau poate acesta este un act de curaj? Faptul că ex-președintele RAO ES, Anatolii Ciubais, afirma acum un an că amnistierea, după doi ani și jumătate de închisoare, a lui Pasat s-ar fi făcut la intervenția ex-Președintelui Vladimir Putin, vorbește de la sine în acest sens. Chiar dacă cazul lui Pasat a fost, oarecum, asimetric, el participînd la congresul "Patria-Moldova" de la Moscova, din preajma parlamentarelor 2005, asta a fost suficient pentru ca să i se aducă acuzații pentru presupuse crime, comise tocmai în 1997. În prezent, odată cu apropierea alegerilor, organele de drept moldovene și-au reamintit de presupusele crime ale lui Pasat. În acest sens, ex-premierul Tarlev nu are mare temei de frică, el a fost decorat cu Ordinul Republicii chiar de Președintele Voronin, ceea ce ar putea însemna că și-a servit Patria exemplar.
În al cincilea rînd, pe parcursul a șapte ani, după alegerile libere și corecte din 2001, ex-premierul a co-participat la edificarea unui sistem, care în prezent intimidează membrii grupului de inițiativă (potrivit afirmațiilor acestora) cu care s-a apucat să fondeze asociația "Prietenii Rusiei în Moldova". Dacă e așa, atunci înainte de a se lansa cu un proiect politic propriu, poate era bine ca ex-premierul să se pocăiască pentru că își supune colegii pericolelor de intimidare. Însă în pofida tuturor greșelilor ex-premierului, într-un stat de drept, cu aspirații europene, nimeni nu ar trebuie să-l împiedice să-și realizeze dreptul la asociere în organizații nonguvernamentale sau la activitate politică pe cont propriu. Evident, daca în ultimul moment nu va renunța și nu va face dezmințiri că toată povestea cu "Prietenii Rusiei în Moldova" ar fi fost o invenție a răuvoitorilor.
4. Concluzii
Un șir de semnale arată, implicit, că în ajunul parlamentarelor 2009 în interiorul PCRM există mari frămîntări. Ele sînt provocate, în primul rînd, de politicile promovate de conducerea formațiunii și nu de factorii externi. Cîteva exemple vin să confirme această concluzie:
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |