ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20080831/index.shtml


e-journal, an. VI, nr. 123, 2–31 august 2008

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Transnistria

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Guvern

2.1. Numiri. Demisii

Ion Munteanu este numit viceministru al Culturii și Turismului.

Iurie Ursu este numit în funcția de director adjunct al Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, pe un termen de 4 ani.

2.2. Hotărîri

Notă: Deși nu a fost anunțată nici o vacanță guvernamentală, în perioada 1–25 august, ordinea de zi a ședințelor Guvernului nu a fost făcută publică. Abia pe 25 august, pe site-ul oficial al Guvernului a fost publicată ordinea de zi a ședinței din aceeași dată.

Hotărîri privind aprobarea structurii și regulamentelor unor autorități publice centrale:

Hotărîri privind aprobarea creșterii tarifelor și taxelor:

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

Hotărîrea privind alocarea mijloacelor financiare pentru prejudiciile cauzate de inundații. Guvernul a alocat Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare 15 mln de lei, din contul special pentru ajutorarea persoanelor sinistrate. Mijloacele urmează a fi alocate persoanelor care au suportat pierderi în urma inundării loturilor de pe lîngă casă. Compensația se va face reieșind din cota de 10 mii de lei pentru un hectar, de ele beneficiind circa 5400 de familii, pentru circa 1530 de hectare de terenuri.

Hotărîri pentru aprobarea unor regulamente:

Hotărîre cu privire la impulsionarea dezvoltării turismului în mediul rural. Se instituie Consiliul republican pentru promovarea turismului rural, se aprobă componența nominală a acestuia și Regulamentul de activitate. Ministerele vizate urmează să prezinte semestrial Ministerului Culturii și Turismului informația despre realizarea Planului de acțiuni privind dezvoltarea turismului rural.

1.3. Ședințe. Decizii. Declarații

Ședința Comisiei pentru situații excepționale

În cadrul ședinței, Prim-ministrul a dispus ca pînă la 10 noiembrie toate familiile care au rămas fără case în urma inundațiilor de la sfîrșitul lunii iulie să fie aprovizionate cu locuințe, iar locuințele care nu se află în zonele de risc și au fost mai puțin afectate de ape să fie reparate. La ședință au fost examinate aspecte referitoare la construcția caselor pentru sinistrați și estimate pagubele provocate agriculturii, de la inundarea a circa 6500 hectare de terenuri agricole. În cadrul discuțiilor, premierul a menționat necesitatea impulsionării funcționării sistemului de asigurări a locuințelor, solicitînd Ministerului Economiei și Comerțului și Comisiei Naționale a Pieței Financiare să elaboreze un mecanism care să reglementeze responsabilitățile în cazul neasigurării împotriva unor riscuri specifice.

Comisia pentru elaborarea Strategiei securității naționale

Prim-ministrul a prezidat ședința Comisiei pentru elaborarea Strategiei securității naționale a Republicii Moldova, la care a fost examinat proiectul Strategiei securității naționale și al Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia. Strategia va servi drept bază pentru elaborarea Strategiei militare, Strategiei de informare publică pe probleme de securitate națională, a altor strategii sectoriale în domeniul securității naționale.

Apelul Colegiului MET către cadrele didactice

Preîntîmpinînd protestele anunțate de cadrele didactice și sindicatele din învățămînt, Colegiul Ministerul Educației și Tineretului a difuzat un apel, prin care amintește de calamitățile naturale produse în ultimul timp și prejudiciile imense aduse mai multor familii sinistrate, întregii țări. Membrii Colegiului MET consideră că pedagogii, chiar dacă merită, pe dreptate, un salariu mai mare, vor ține cont de conștiința umană și profesională, simțul datoriei civice și nu vor răspunde inițiativelor vizînd blocarea începutului de an școlar și a procesului educațional. Colegiul opinează că problema salarizării nu poate fi soluționată prin acțiuni de protest, ci în urma negocierilor bazate pe o analiză pertinentă a situației, negocieri care continuă și decizia definitivă urmînd a fi pronunțată în urma estimării definitive a pagubelor provocate de inundații.


Președinție

Notă: În perioada 4–12 august 2008, Președintele RM a fost în concediu, pe care l-a petrecut în Croația.

Prin decrete prezidențiale:

Președintele Republicii Moldova a semnat decretul privind decernarea Premiului de Stat pe anul 2008. Au fost distinși:

Notă ADEPT: Premiul însumează un milion de lei fiecare, iar pe parcursul organizării consursului au fost schimbate de cîteva ori regulile și modalitățile de evaluare, prezentare a lucrrilor, precum și a fost redus numărul premiilor, de la 10 anunțate inițial, la doar trei. Presa a menționat anterior faptul că Eugen Doga nici nu a depus personal candidatura sa la concurs, premiul oferit fiind ocazionat în mare parte de jubileul maestrului și desemnarea anului 2007 drept an al compozitorului.

3.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Întrevedere cu conducerea Adunării Populare a Găgăuziei (APG)

La 4 august, Președintele țării a avut o întrevedere cu conducerea nou aleasă a Adunării Populare a Găgăuziei, reprezentată de preșdintele Ana Harlamenco și adjuncții acesteia Demian Caraseni și Elena Covalenco. Vladimir Voronin a felicitat deputații Adunării Populare cu prilejul stabilizării situației și a remarcat faptul că, pentru prima dată în istoria autonomiei, s-a reușit soluționarea unei probleme atît de complicate cu forțe propriii, deputații Adunării Populare manifestînd multă înțelepciune, bun-simț și voință politică în numele și întru prosperarea Găgăuziei. A mai fost reiterat interesul conducerii țării pentru o colaborare constructivă și pe viitor cu administrația de la Comrat, în scopul modernizării și asigurării bunăstării autonomiei găgăuze și a țării în ansamblu. Prezent la întrevedere, spicherul Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, s-a pronunțat pentru continuarea unei strînse cooperări dintre Adunarea Ppopulară a Găgăuziei și Parlamentul RM, în direcția armonizării legislației autonomiei cu cea națională, împărtășirii experienței de activitate în ansamblu.

Evaluarea daunelor și elaborarea planurilor de restabilire a localităților inundate

Îninte de plecarea în concediu, Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință la tema lichidării consecințelor inundațiilor, la care a fost audiată informați despre situația din zonele afectate de calamitate și elaborarea planurilor de restabilire a localităților. Vladimir Voronin a apreciat înalt acțiunile întreprinse de Comisia pentru evaluarea daunelor provocate de viituri și elaborarea planurilor de restabilire a localităților, subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Apărării în lupta cu stihia, menționînd totodată necesitatea desfășurării unei activități la fel de eficiente și la etapa lichidării consecințelor inundațiilor. Șeful statului a dispus ca Comisia pentru evaluarea daunelor provocate de viituri și elaborarea planurilor de restabilire a localităților să acționeze în continuare pe trei direcții: – construcția caselor sau repararea celor avariate; – recepționarea și repartizarea ajutoarelor umanitare, asigurarea sinistraților cu produse alimentare, soluționarea problemelor legate de organizarea vieții persoanelor afectate de calamitate, inclusiv cazarea acestora; – estimarea pierderilor în sfera agrară, inclusiv ale celor de pe terenurile de lîngă casele sinistraților. A mai fost menționată oportunitatea aprobării operative a unor criterii unice de evaluare a pierderilor în domeniul agricol, privind condițiile de efectuare a lucrărilor de construcție a caselor pentru sinistrați, a acordării de ajutoare pentru reparația locuințelor avariate, modalitatea atribuirii altor compensații persoanelor afectate de inundații.

Hramul mănăstirii Căpriana

Pe 28 august Vladimir Voronin a participat la sfințirea și Hramul Mănăstirii Căpriana, iar în discursul rositt a menționat că pentru reconstrucția complexului monastic au fost colectate și valorificate mijloace financiare în sumă de peste 82 milioane de lei, cu sprijinul a peste 12 mii de cetățeni și importanți agenți economici, de talie națională și internațională.


Politici economice

1. Inflația și prețurile

2. Sistemul financiar-bancar

3. Moneda și cursul de schimb

4. Prognoze macroeconomice

5. Protecție socială


Transnistria

După demararea conflictului armat din Osetia de Sud, la 8 august 2008, autoritățile transnistrene au decis să introducă la 11 august un moratoriu în contactele cu autoritățile Republicii Moldova. Acest lucru a fost anunțat de ministerul afacerilor externe al autoproclamatei republici. Motivul invocat a fost că autoritățile moldovene nu au condamnat agresiunea Georgiei în Osetia de Sud. La 22 august 2008 ministrul de externe ad-interim al Transnistriei, Vladimir Yastrebciac, a confirmat această atitudine în timpul întîlnirii cu Șeful misiunii OSCE în Moldova, Filip Remler.

La 25 august 2008, Președintele Rusiei, Dmitri Medvedev, l-a invitat pe Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, la reședința "Bociarov Rucei" din Soci. Potrivit comunicatelor de presă oficiale din Republica Moldova, președintele rus a afirmat în contextul conflictului din Osetia de Sud "că acesta a demonstrat cît de periculoase pot fi conflictele înghețate. În contextul problematicii transnistrene, Dmitri Medvedev a afirmat că anume în acest moment există șanse și posibilități foarte bune pentru soluționarea problemei transnistrene, subliniind importanta formulării modului de abordare și a căilor de soluționare a conflictului transnistrean". La rîndul său, Președintele Voronin a menționat că "în Republica Moldova au fost urmărite cu atenție evenimentele ce au avut loc în Georgia, tinînd cont de existența unui conflict înghețat pe teritoriul tarii noastre". În aceasta ordine de idei, Președintele Voronin a accentuat "necesitatea de a trage concluzii din conflictele existente în regiune și de a identifica, pe cale pașnică, o soluție durabilă pentru problema transnistreană". Cele două părți și-au reconfirmat intenția de a continua consultările, preconizîndu-se că în timpul cel mai apropiat vor avea loc un șir de întîlniri și tratative cu participarea tuturor parților interesate, inclusiv a reprezentanților părții transnistrene. (după Moldpres)

În aceiași zi, Președintele Rusiei a avut o întrevedere și cu liderul transnistrean Igor Smirnov. Discuțiile purtate cu Smirnov au făcut ca ministerul de externe al autoproclamatei republici nistrene să reacționeze la afirmațiile Președintelui Voronin privind conținutul discuțiilor sale de la Soci. Potrivit ministerului de externe transnistrean, afirmațiile Președintelui Voronin nu corespund adevărului, au drept scop inducerea în eroare a opiniei publice internaționale și prezentarea doleanțelor Chișinăului ca fapte reale. De fapt, Voronin a fost invitat la Soci "pentru a îndemna Republica Moldova să se abțină de la acțiuni nechibzuite în reglementarea conflictului transnistrean, care ar putea conduce la escaladarea tensiunilor în regiune". Drept confirmare servește remarca lui Voronin din cadrul întîlnirii cu Medvediev: "în toți anii de existență a conflictului transnistrean autoritățile Republicii Moldova au manifestat suficientă înțelepciune pentru a nu admite o eventuală escaladare a situației". Autoritățile transnistrene s-au revoltat de afirmațiile lui Voronin precum că Republica Moldova și-ar fi asigurat suportul Rusiei în promovarea unui proiect de lege nou privind statutul de autonomie a Transnistriei în cadrul Moldovei, care ar avea la bază Legea din 22 iulie 2005 privind prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stînga Nistrului. Transnistria consideră că soluția optimă pentru reglementarea conflictului poate fi doar una complexă, adoptată pe principii de paritate prin mediere de către Rusia, Ucraina și OSCE. Principiile de bază a ale reglementări au fost expuse în proiectul acordului privind prietenia și cooperarea între Republica Moldova și Transnsitria, înmînat Președintelui Voronin de Igor Smirnov la întîlnirea din 11 aprilie 2008.

La 26 august 2008, în ziua cînd Rusia a recunoscut independența Osetiei de Sud și a Abhaziei, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a făcut cîteva precizări în privința atitudinii Rusiei față de reglementarea transnistreană, afirmînd că părțile implicate în conflictul transnistrean sînt gata să revină la "Planul Kozak". Potrivit lui Lavrov, nici un conflict înghețat nu a fost atît de aproape de soluționare ca cel transnistrean: "Practic toate părțile implicate în conflict sînt convinse de necesitatea revenirii la principiile care în 2003 au fost aproape de a asigura reglementarea transnistreană. Noi lucrăm asupra lor cu Chișinăul și Tiraspolul, observatorii, și sperăm că în acest sens vom avea progrese foarte curînd".

Pe de altă parte, ministrul de Externe al Ucrainei, Vladimir Ogrîzco, a declarat la 27 august 2008 în cadrul unei conferințe de presă cu participarea ministrului de Externe britanic, David Milibend că "Ucraina va pleda în continuare pentru realizarea Planului Iușcenco privind reglementarea transnistreană… Ucraina se pronunță clar în favoarea integrității teritoriale a Moldovei, care nu poate fi încălcată… Orice soluții similare celor adoptate în privința Abhaziei și Osetiei de Sud vor fi nelegitime și nu vor fi recunoscute de comunitatea internațională, întrucît încalcă dreptul internațional și statutul ONU".


Relații externe

Relațiile externe ale Republicii Moldova în luna august au fost marcate de evenimentele din Georgia și de posibilele consecințe ale conflictului din Osetia de Sud pentru Moldova, în special la rezolvarea conflictului transnistrean.

Integrare Europeană

Pe segmentul european, Republica Moldova a adoptat o poziție comună cu cea a UE față de războiul din Georgia, aliniindu-se la Declarația Președinției franceze a Uniunii Europene, lansată la 8 august 2008 în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului Permanent al OSCE. Poziția Moldovei a fost prezentată într-un Comunicat de presă al Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene din 11 august 2008, în care se menționează că "Uniunea Europeană își exprimă preocuparea deosebită față de confruntările violente care au loc în Osetia de Sud (Georgia) și se adresează tuturor părților să renunțe imediat la ostilități și să preia neîntîrziat negocierile, pentru a permite soluționarea politică a crizei, respectînd suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei".

După recunoașterea de către Rusia, la 26 august 2008, a independenței Abhaziei și Osetiei de Sud, la 29 august 2008, Guvernul Republicii Moldova a făcut publică o Declarație în care se afirmă: "Autoritățile Republicii Moldova și întreaga societate au urmărit cu îngrijorare, pe parcursul ultimelor săptămîni, evoluția situației legate de Osetia de Sud și Abhazia. Conflictul interetnic din Georgia, existent de mai mulți ani, cu regret, nu și-a găsit nici de această dată soluționarea adecvata în baza standardelor dreptului internațional și a valorilor umane, transformîndu-se într-o dramă sîngeroasă, soldata cu victime in rîndul populației civile.

Respingînd categoric orice metode de soluționare cu forța a chestiunilor conflictuale, inclusiv a celor de asigurare a integrității teritoriale, Guvernul Republicii Moldova nu considera, totuși, că recunoașterea internațională a Abhaziei și Osetiei de Sud va deveni un factor de stabilizare a situației. Ca și în cazul recunoașterii Kosovo, acest pas nu face decît să reducă responsabilitatea parților în conflict pentru căutarea unui compromis intre națiuni, capacitatea lor de a identifica soluții echitabile si moderne, cu respectarea principiilor integrității teritoriale si asigurarea drepturilor si libertăților omului. Totodată, consideram evidenta lipsa oricăror legături și paralele dintre situația creata în Georgia si cea din regiunea Transnistriei și credem că sînt contraproductive interpretările potrivit cărora evoluțiile în cauza ar putea să aducă prejudicii procesului de reglementare a conflictului transnistrean, pentru a cărei finalizare s-au creat premise deosebit de favorabile si pentru care exista voința politică a tuturor participanților la procesul de soluționare. Guvernul Republicii Moldova declară că, și în continuare, își va determina atitudinea față de evoluțiile din jurul Osetiei de Sud si Abhaziei exclusiv în baza prevederilor Actului Final de la Helsinki, a Statutului ONU și a tuturor principiilor dreptului internațional în vigoare".

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Vizita de lucru a președintelui României, Traian Băsescu la Chișinău, efectuată pe 20 august 2008 la inițiativa șefului român, a constituit evenimentul principal al relațiilor moldo-românești în luna august. În cadrul vizitei, președintele României a avut o întrevedere cu omologul său moldovean, cu care a discutat situația din Georgia și consecințele ostilităților din Osetia de Sud asupra stabilității regionale, în special asupra rezolvării conflictului transnistrean, și mai puțin subiectele sensibile dintre relațiile moldo-românești legate de semnarea tratatelor de bază și de frontieră dintre Republica Moldova și România.

Cu referință la cauzele evenimentelor din Georgia, ambii președinți au fost de acord că acestea au fost determinate de tergiversarea soluționării conflictului înghețat din Osetia și consolidarea regimului separatist. În această ordine de idei, Traian Băsescu a menționat că conflictele înghețate existente nu au un mecanism corect de deblocare a situației create, afirmînd că implicarea UE în soluționarea conflictului din Transnistria poate fi esențială și fundamentală pentru rezolvarea acestei probleme. La rîndul său, Vladimir Voronin a reiterat poziția autorităților moldovenești de a soluționa problema transnistreană doar la masa tratativelor, cu condiția respectării suveranității și a integrității teritoriale a Republicii Moldova. Traian Băsescu a asigurat că România rămîne a fi un susținător activ al integrității teritoriale și suveranității Republicii Moldova, precum și al aspiraților europene ale acesteia.

Abordînd subiectul integrării europene a Republici Moldova, Traian Băsescu a accentuat că România susține fără rezerve necesitatea negocierii unui nou acord dintre UE și Republica Moldova, care ar trebui să includă extinderea drepturilor de circulație a cetățenilor Republicii Moldova în interiorul Uniunii Europene. (după Medifax, www.president.md)

Puținele declarații ale șefilor de state privind subiectul relațiilor bilaterale au avut un caracter mai mult protocolar.

Republica Moldova – Rusia

Relații moldo-ruse au fost oscilat de asemenea în jurul situației din Caucaz și a consecințelor acesteia asupra problemei transnistrene. Printre evenimentele de remarcat sunt: întrevederea președinților Vladimir Voronin și Dmitri Medvedev de la Soci (vezi Problema Transnistreană) și întrevederile dintre Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene și Președintele Voronin cu Valerii Kuzmin, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în RM, la care au fost făcute schimburi de opinii privind ostilitățile din Osetia de Sud și s-a discutat despre perspectiva dezvoltării relațiilor comercial-economice moldo-ruse.


Studii, analize, comentarii

Opoziția dezbinată riscă să piardă…
Igor Boțan, 31 august 2008


1. Fezabilitatea "listelor comune"

Modificarea Codului electoral și adoptarea noii legi privind partidele politice impunea, de fapt, reformatarea eșichierului politic. Nu exista o altă soluție eficientă împotriva pragului electoral exagerat de 6% și a interzicerii alianțelor pre-electorale decît urgentarea procesul de consolidare a forțelor politice pe anumite criterii de compatibilitate, fie doctrinare sau programatice. Aparent, cea mai simplă soluție era participarea mai multor partide la alegeri pe "liste comune" de candidați, sub auspiciile unuia dintre ele. Declarațiile optimiste ale unui șir de politicieni de opoziție, referitoare la consolidarea forțelor, s-au concentrat în special asupra acestei variante. Însă aceste mesaje optimiste au fost combătute imediat de mesaje ce veneau sa le infirme. Probabil, prevederile noii legi a partidelor, referitoare la finanțarea de la bugetul public a formațiunilor cu reprezentare parlamentară și/sau cu un anumit nivel de reprezentare regională, a complicat procesul de consolidare a forțelor politice, fiindcă impunea și următorul pas – fuzionarea. Aceasta fiindcă, după alegerile parlamentare din 2009, partidele politice vor fi puse în condiții inegale. Cele foarte puține, votate cu mai mult de 6% din voturi, vor fi finanțate de la bugetul de stat, iar celelalte – nu. În acest sens, finanțarea de la bugetul de stat ar reveni doar formațiunilor parlamentare sub auspiciile cărora s-ar fi format "liste comune". Evident, pentru partidele cu rating comparabil era dificil să ajungă la un consens în privința titulaturii "listei comune". Dar asta nu e singura complicație. Articolul 41 alin.(2) din Codul electoral, modificat la 10 aprilie 2008, stabilește că "partidele politice pot desemna drept candidați atît pe membrii lor de partid, cît și persoanele fără apartenența politică".

Modificările Codului electoral s-au făcut după calapodul noii legislații electorale a Federației Ruse: – pragul electoral de 7%; – interzicerea blocurile electorale; – permiterea înregistrării doar a listelor de candidați cu proprii membri de partid. Respectiv, soluția pentru evitarea complicațiilor legate de "listele comune" trebuia împrumutată tot din practica recentă a Rusiei și în acest sens, este interesantă recenta experiență a partidului de guvernămînt din această țară – "Edinnaya Rossia", care, la congresul din 15 aprilie 2008, l-a ales în funcție de președinte al formațiuni pe Vladimir Putin, fără ca acesta să aibă măcar calitatea de membru de partid. Este interesant că "Edinnaya Rossia" și-a modificat statutul cu o zi înainte de congres, tocmai pentru a permite unui nemembru de partid să devină președinte al acestuia. Mai mult, reprezentanții "edinnorossilor" și-au motivat acțiunile prin faptul că au urmat practica internațională. Însă Partidul Comunist din Rusia nu s-a lăsat convins de aceste argumente și a contestat legalitatea unui șir de lucruri, după cum urmează: în funcția de președinte al partidului de guvernămînt din Rusia a fost ales un nemembru al acestuia; alegerea lui Putin a fost însoțită de încălcarea procedurii votului secret, prevăzut de legea partidelor; modificarea statutului partidului de guvernămînt din Rusia a avut loc cu o zi înainte de congres și a fost înregistrată imediat de către "Rosreghistrația", deși, în mod normal, acest lucru necesită săptămîni de zile, mai ales că era necesară expertiza legalității amendamentelor statutului. Cu toate acestea, la 8 august 2008, Procuratura Generală a Rusiei a răspuns demersului comuniștilor ruși prin confirmarea legalității alegerii lui Putin în fruntea partidului.

Cazul alegerii lui Putin în calitate de președinte al partidului de guvernămînt din Rusia s-a produs doar peste cinci zile după modificarea Codului electoral al Republicii Moldova. Partidele moldovene ar fi putut urmări inovațiile rusești, pentru a le utiliza în interesele sale, legate de "listele comune". Nu se știe cum ar fi reacționat autoritățile moldovene la intenția extinderii pe terenul moldav a "precedentului Putin", însă tocmai acest lucru ar fi oferit partidelor de opoziție posibilitatea creării unor evenimente de rezonanță. Acesta ar fi fost și un prilej de a testa capacitatea "Prietenilor Rusiei în Moldova" de a promova practicile prietenilor Moldovei din Rusia. În acest sens, "precedentul Putin" ar fi putut pretinde să devină, la fel ca "precedentul Kosovo", unul universal. Dacă s-ar opune acestor practici, autoritățile moldave ar fi fost puse în fața unui test foarte serios. Mai ales că ele continuă să identifice soluții pentru participarea elitelor transnistrene la parlamentarele din 2009. Pentru aceasta, autoritățile moldovene trebuie să se grăbească să legalizeze partidele transnistrene și să le ofere, cel puțin, posibilitatea compilării "listelor comune".

Pentru a forma "liste comune", membrii altor partide decît cele sub auspiciile cărora s-ar întocmit acestea, ar fi trebuit să-și sisteze apartenența partinică. Ideea este că dacă în Rusia nemembrilor de partid li se permite să devină președinți ai acestora, atunci de ce în Moldova, practic în condițiile acelorași norme legale, să nu li se permită membrilor de partid, din rațiuni de ordin practic, să-și sisteze temporar calitatea respectivă. Acest lucru nu ar fi complicat pentru membrii de rînd ai partidelor. Problema este că, de fapt, liderii partidelor pot avea cel mai mare interes pentru "listele comune", iar în cazul lor, sistarea calității de membri de partid ar fi reprezentat un risc pentru revenirea la cîrma formațiunilor. Anume din aceste considerente era logic să se afirme că formarea "listelor comune" însemna, de fapt, o fuzionare amînată. Dar tocmai de acest lucru s-au temut, probabil, liderii partidelor mici.

De fapt, pentru tot felul de teste mai e ceva timp. Este suficient ca cei interesați de "liste comune" să modifice statutele sau chiar să nu întreprindă nimic, dacă statutele nu prevăd în mod expres că doar membrii de partid pot fi reprezentați în organele lor de conducere. Ținînd cont de deficitul de timp, doar varianta sistării temporare a calității de membri de partid ar mai putea menține interesul pentru "listele comune". Articolul 7 al Legii privind partidele politice prevede în mod expres că:

Dacă autoritățile ar încerca totuși să ridice impedimente, atunci s-ar putea apela la justiția națională și nu numai pentru a contesta încălcarea dreptului de vot pasiv. Aceste acțiuni s-ar înscrie în formula de aur "doar drepturile revendicate pot fi apărate".

2. Fezabilitatea fuzionării partidelor

În noile condiții impuse de legislație, fuzionarea "partidelor mici" este lipsită de sens dacă nu asigură depășirea pragului electoral de 6% de către entitatea rezultantă, ba este chiar dăunătoare. Fuzionarea "partidelor mici" cu "partidele mari" sau cu cele ale căror șanse sînt la limita trecerii pragului electoral ar fi avut sens dacă se făcea rapid, în grup, prin absorbția celor mici de către cele mari, fără precondiții exagerate. Altfel, eforturile nu se înscriu în limitele fezabilității. Absorbțiile efectuate în preajma alegerilor nu sînt inofensive, ele putînd crea tensiuni în cadrul formațiunilor absorbante. Problema constă în listele închise de candidați, care pot suferi modificări în vederea "recompensării" liderilor formațiunilor absorbite cu "locuri de trecere". Experiența anterioară, dar și cea mai recentă, legată de modalitatea constituirii coaliției majoritare din municipiul Chișinău, nu lasă loc pentru iluzii că exista alte criterii decît cele referitoare la distribuirea locurilor de frunte sau a portofelelor.

Un alt factor este că eventualele absorbții, chiar necondiționate, nu garantează absolut nimic. Riscul apariției unor confuzii de genul celui legat de absorbția Mișcării social-politice "Pentru Neam și Țară" (PNȚ) de către Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), cînd luni de zile în șir nu se poate clarifica cu certitudine dacă a avut sau dacă nu a avut loc fuzionarea, discreditează atît procesul în sine cît și participanții la acest proces. Din această perspectivă, ar avea sens să se discute doar despre eventualele avantaje de pe urma fuzionării partidelor cu rating-uri comparabile, estimate a fi, cel puțin, în proximitatea nivelului pragului electoral.

Eventuala fuzionare a Partidului Social Democrat din Moldova (PSDM) cu Partidul Democrat (PD) sau a Partidului Liberal (PL) cu Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) ar avea sens în vederea creării polurilor social-democrat și liberal. Dar și în aceste cazuri, aparent favorabile fuzionării, ar există factori care fac puțin probabil succesul acestora. Nu încape îndoială că reticența liderilor partidelor invocate față de eventualele fuzionări va fi alimentată de: resuscitarea animozităților și conflictelor mai vechi; de condiționări excesive și, practic, imposibil de realizat; de vehicularea rumorilor referitoare la influențe și legături obscure cu grupări politico-economice de umbră, interne sau externe; de iluzii că șansele formațiunilor pe care le reprezintă sînt mai mari decît ale partenerilor, care dacă s-ar prăbuși la viitoarele alegeri ar lăsa mai mult spațiu pentru recucerirea întregului segment pe care se poziționează etc. Afară de aceasta, este aproape cert, că presa afiliată oponenților politici va depune toate eforturile pentru ca breșele existente în relațiile potențialilor parteneri să devină "prăpăstii".

3. Concluzii


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]