ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20081031/index.shtml


e-journal, an. VI, nr. 126, 1–31 octombrie 2008

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Transnistria

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Demisii

Parlamentul a numit în funcție 4 avocați parlamentari:

Ion PRODAN a fost eliberat din funcția de viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în legătură cu expirarea mandatului. Prin aceeași hotărîre a Parlamentului, dna Emma TĂBÎRȚĂ este numită viceguvernator al BNM, membru al Consiliului de administrație, pentru un termen de 7 ani.

1.2. Acte legislative

Codul contravențional. Documentul votat în lectură finală încheie lista noilor acte legislative complexe, a căror elaborare a fost preconizată de Concepția reformei judiciare și de drept în Republica Moldova. Noul document a fost armonizat cu standardele europene, include practici și proceduri noi, stabilește sancțiuni mai drastice pentru anumite tipuri de contravenții (în domeniul traficului rutier, protecției mediului, pieței financiare ș.a.).

Legea pentru modificarea și completarea Legii privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului. Sînt modificați coeficienții la calcularea prețului de vînzare a terenurilor aferente și majorați coeficienții de calculare a prețului de vînzare a terenurilor aferente (comparativ cu anul 2006: în mun.Chișinău prețul va crește de 3,3 ori; în mun.Bălți – de 6,7 ori; în centrele raionale – de 4 ori; în celelalte orașe și sate – de 2,0–2,5 ori.

Legea privind completarea Legii cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe. Conform noilor reglementări, nu vor fi supuse sancțiunilor pecuniare sumele nerepatriate de la export-import provenite din tranzacțiile economice externe "în cazul pierderilor suportate de agenții economici drept rezultat al interdicțiilor în statele partenerilor economici străini, confirmate de Guvern în modul stabilit".

Notă ADEPT: Deoarece Legea nu reglementează modul de confirmare, procesul adesea poate fi tărăgănat, existînd și posibilitatea unor abuzuri în domeniu sau interpretări defectuoase.

Legea privind modificarea Anexei la Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice. La propunerea cîtorva deputați din fracțiunea PCRM, majoritatea parlamentară a decis scoaterea la privatizare a Companiei "Air Moldova", a Complexului hotelier "Codru" și a Întreprinderii de Stat "Cafeneaua Parlamentului".

Notă ADEPT: Parlamentarii de opoziție au criticat dur respectivele modificări legislative, acuzînd majoritatea guvernantă de gestionare defectuoasă a patrimoniului public și interese private privind respectivele obiecte și imobile.

Legi pentru ratificarea sau aderarea la acte internaționale:

Hotărîrea Parlamentului cu privire la atribuirea numărului special de înmatriculare mijlocului de transport al Președintelui CSM. Conform deciziei respective, autoturismului care deservește Președintele Consiliului Superior al Magistraturii i se va atribui un număr special de înmatriculare din seria "RM-P" urmat de trei cifre.

Notă ADEPT: Legislația în domeniu și regulile circulației rutiere nu prevăd careva priorități pentru automobilele cu numere speciale, însă de mai mult timp s-a încetățenit tradiția, conform căreia, poliția nu oprește respectivele automobile, chiar dacă acestea încalcă regulamentul circulației rutiere. Inclusiv din aceste motive, automobilele demnitarilor au fost implicate sau au provocat numeroase accidente de circulație.

Hotărîrea privind modificarea bugetului Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pe anul 2008. Rectificările sînt operate în legătură cu existența unui sold de mijloace financiare în sumă de 6967,6 mii lei și creșterea considerabilă a părții de venituri ale CMPF în anul 2008 (în perioada ianuarie-iulie – 130,0 la sută față de nivelul planificat pe perioada de gestiune respectivă). Cheltuielile cresc 4640,2 mii lei față de cuantumul aprobat inițial și vor fi utilizate pentru:

În prima lectură au fost adoptate cîteva legi-cadru, cu importanță sporită:

Proiectul legii pentru completarea unor acte legislative privind statutul judecătorului și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Se propune ca judecătorul care a fost ales prin concurs în funcția de inspector în Inspecția judiciară pe lîngă CSM să fie detașat din funcție pentru toată perioada mandatului (4 ani), dar numai pînă la atingerea plafonului de vîrstă – 65 de ani.

Proiectul legii pentru completarea Codului de executare. Se propune introducerea unui articol nou – 177/1, care să reglementeze instituția controlului civil al activității instituțiilor ce asigură detenția persoanelor, în vederea respectării drepturilor omului. Monitorizarea respectivă se preconizează a fi efectuată de către comisii speciale, formate în conformitate cu dispozițiile Legii privind controlul civil asupra respectării drepturilor omului în instituțiile ce asigură detenția persoanelor.

Legea pentru modificarea Codului de executare. În prezent, oficiile de executare nu dispun de mijloace financiare necesare pentru executarea hotărîrilor judecătorești civile și din această cauză, este tergiversată executarea a circa 60% din documentele executorii, iar circa 45% de asemenea documente rămîn neexecutate. Modificările propun ca debitorul să suporte cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de executare, dar creditorul va avea obligația "avansării" cheltuielilor necesare pentru executare, acesta fiind în drept să pretindă ulterior restituirea lor din contul debitorului. La cheltuieli pentru efectuarea actelor de executare se referă cheltuielile pentru: transportarea, păstrarea și vînzarea bunurilor debitorului; deschiderea forțată și închiderea încăperilor, strămutarea sau înlăturarea îngrădirilor; remunerarea specialiștilor, experților, martorilor asistenți și altor persoane antrenate în procesul de executare în conformitate cu legislația; deplasarea executorului judecătoresc la locul executării; căutarea debitorului și a bunurilor acestuia; transferul (expedierea) prin poștă a sumelor încasate; aducerea forțată a debitorului; organizarea și desfășurarea licitației. Nu sînt considerate cheltuieli pentru efectuarea actelor de executare, cheltuielile suportate de către creditor pentru asistența juridică în procesul de executare, precum și cheltuielile gospodărești ale oficiului de executare.

Proiectul legii privind completarea Codului penal. Se introduce un articol nou – 239/1, care încriminează utilizarea contrar destinației a mijloacelor bugetare. Sancțiunile variază de la amendă în mărime de 300 unități convenționale (6000 lei) și ajung pînă la pedeapsa închisorii de la 2 la 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Completarea este argumentată prin faptul că sancționarea contravențională existentă nu este suficientă pentru a preveni acțiunile și activitățile care contravin legii și intereselor bugetului de stat.

Notă ADEPT: Partide de opoziție și experți independenți au remarcat faptul, că respectivele norme ar putea fi utilizate abuziv de către autorități, care le-ar putea trata preferențial, aplicîndu-le, în principal, în direcția autorităților locale conduse de reprezentanți ai opoziției.

Proiectul legii pentru modificarea unor acte legislative ce reglementează remunerarea reprezentantului statului în structuri economice. Respectiv, se propune excluderea dispozițiilor legale referitoare la remunerarea funcționarilor publici, care fac parte din organele de conducere ale întreprinderilor de stat și ale societăților pe acțiuni cu capital de stat. Se afirmă că astfel va fi asigurat tratamentul egal al funcționarilor, iar agenții economici respectivi vor fi scutiți de anumite cheltuieli.

Notă ADEPT: Deputați de opoziție au remarcat faptul că anularea oricăror plăți va reduce din eficiența și așa scăzută a activității reprezentanților statului, pentru activitatea respectivă fiind totuși necesare anumite remunerări, din sursele agentului economic sau ale bugetului de stat.

Proiectul legii privind controlul civil asupra respectării drepturilor omului în instituțiile ce asigură detenția persoanelor. Proiectul a fost inițiat de Președintele Republicii, avînd drept scop declarat "crearea unui mecanism eficient și independent de monitorizare a locurilor de detenție". Monitorizarea se va efectua de către reprezentanții societății civile organizați în comisii permanente, pe principiu teritorial. Printre atribuțiile și drepturile comisiilor respective sînt și: evaluarea condițiilor de detenție a deținuților și tratamentul acestora; – acces în instituțiile de detenție; – solicitarea informațiilor; – discuții cu deținuții; – sesizarea organelor de stat în vederea respectării drepturilor omului; – primirea plîngerilor privind respectarea drepturilor omului în instituțiile de detenție etc.

Notă ADEPT: Deși promovarea legii este binevenită, mecanismul propus este formalizat, nu sînt alocate con?omitent și resurse financiare necesare asigurării finanțării din bugetul de stat a cheltuielilor inerente activității comisiilor de monitorizare.

1.3. Control parlamentar. Declarații

Audieri. Moțiuni

Ministerul Finanțelor a informat deputații despre cheltuielile efectuate din Fondul de rezervă al Guvernului. Conform raportului, inițial Fondul de Rezervă fusese prevăzut în mărime de 46 mln. lei, apoi a fost majorat pînă la 60,8 mln. lei. Din acestea: 24,6 mln. lei au fost utilizați pentru lichidarea consecințelor calamităților naturale; peste 10 mln. lei s-au cheltuit pentru deplasările peste hotare ale demnitarilor și vizitele delegațiilor străine în Moldova; 9,2 mln. lei au fost alocați diferitelor organizații de stat; 4,1 mln. lei – pentru lucrări de construcții la instituții bugetare etc.

Ministerul Administrației Publice Locale a informat Parlamentul despre faptul că decizia Consiliului municipal Chișinău cu privire la compensarea agentului termic unor categorii de cetățeni ar fi ilegală, aceasta nu a fost semnată și supusă controlului legalității.

Fracțiunea majoritară a respins moțiunea depusă de 15 deputați de opoziție privind situația de criză de pe piața valutară și politica economică ineficientă a Guvernului.

Ministerul Administrației Publice locale a informat despre implementarea Legii privind dezvoltarea regională. Conform MAPL, a fost selectate candidaturile pentru constituirea consiliilor regionale de dezvoltare Nord, Centru și Sud. MAPL este asistat în cadrul unui proiect finanțat de Guvernul Marii Britanii (DFID) și Agenția Suedeză (SIDA). În proiectul bugetului de stat pentru anul 2009 sînt programate 156 milioane lei pentru proiectele de dezvoltare regională.

Ministerul Economiei și Comerțului au informat deputații despre:

Reprezentantul Agenției Agroindustriale "Moldova-Vin" a informat despre situația în viticultură și măsurile întreprinse pentru redresarea ei. Conform informației prezentate:

Întrebări. Interpelări

Ministerul Afacerilor Interne a răspuns la întrebarea despre legalitatea acțiunilor poliției în timpul manifestărilor din 5 octombrie și referitor la agresarea de către polițiști a unor angajați ai postului PRO TV Chișinău:

Deputatul AMN, Veaceslav Untilă, a solicitat informarea Parlamentului despre măsurile întreprinse pentru sancționarea persoanelor culpabile de deturnarea unor fonduri importante la reconstrucția memorialului "Eternitate" și a străzii Pan Halippa din mun.Chișinău.

Fracțiunea PDM solicită informații Procurorului general și cere sancționarea persoanelor vinovate de condamnarea Moldovei de către CEDO în cazul "Oferta Plus vs Moldova", în care Curtea a obligat la plata din bugetul țării a sumei de 2,5 mln. euro.

Deputatul Anatol Țăranu a cerut MAI, Procuraturii Generale și SIS să investigheze cazurile de la Bălți și Chișinău, în care mai mulți tineri vorbitori de limba rusă au manifestat violent față de o acțiune pașnică de sensibilizare a populației în legătură cu necesitatea de a cere retragerea trupelor rusești de pe teritoriul RM.

Deputatul Ion Neagu a adresat Ministerului Justiției solicitarea elucidării mai multor aspecte legate de aplicarea noii Legi privind partidele politice: – noua lege conține prevederi ambigui și neclare; majoritatea formațiunilor politice de opoziție care au încercat să î-și ajusteze documentele de constituire la noua Lege au întîmpinat piedici la înregistrarea modificărilor; ofițerii SIS încadrați în statele Ministerului Justiției (Secția partide politice și organizații neguvernamentale) au un rol neclar; consecințele juridice pentru partidele și organizațiile social-politice care nu s-au conformat alineatului (2) al articolului 34 din Lege nu sînt clare și nu se cunoaște dacă acestea vor putea participa la alegerile parlamentare din 2009.

Deputatul PPCD Ștefan Secăreanu a solicitat Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Procuraturii Generale, CCCEC, SIS și Ministerului Finanțelor să prezinte informații despre proprietarii postului de televiziune PRO TV Chișinău și corectitudinea achitării impozitelor de către postul respectiv de televiziune.

Deputatul AMN Gheorghe Susarenco a solicitat Procurorului General și SIS informații despre proprietarii posturilor EURO TV și Antena "C" și achitarea de către acestea a impozitelor.

Declarații

Fracțiunea parlamentară Alianța "Moldova Noastră" a difuzat declarați privind:

Deputatul Dumitru Braghiș a prezentat o declarație privind procesul accelerat de privatizare, solicitînd amînarea acestuia și elaborarea unei noi viziuni privind modelul de dezvoltare a economiei.

Deputatul Ion Neagu a dat citire unei declarații prin care își exprimă îngrijorarea în legătură cu tensionarea situației social-politice și abuzurile poliției, periclitarea atmosferei sociale în campania electorală din 2009.

Deputatul Zoia Jalbă prin care se exprimă îngrijorare în legătură cu abuzurile organelor de drept și atacurile asupra mass-media independentă.


Guvern

2.1. Numiri. Demisii

Viorel Dandara este numit în funcția de viceministru al Finanțelor. Pînă la numire, Dandara deținea funcția de șef-adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

Vasile Ursu, ex-ministru al Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor, este numit în funcția de viceministru al Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului.

Mihai Lupu este numit director general al Agenției Medicamentului.

Guvernul l-a numit pe Petru Railean, președintele Curții de Apel Economice, în funcția de judecător al Curții Constituționale, pe un termen de șase ani.

Alexandru Gîscă este numit în funcția de consilier al viceprim-ministrului Valentin Mejinschi.

Viorel Zabolotnic este eliberat din funcția de consilier al viceprim-ministrului, în baza cererii depuse.

Dna Ghene Jalalite este eliberată din funcția de director general al Asociației de Stat de producție pentru Explorări Geologice "AGeoM", la cerere.

Guvernul a propus rechemarea lui Sergiu Stati din funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Ucraina și numirea în funcția diplomatică respectivă a lui Nicolae Gumenîi, ex-director al Aparatului Guvernului.

Sergiu Tatarov este eliberat din funcția de viceministru al Administrației Publice Locale, cu formula "în baza cererii depuse".

Valeriu Balaban a fost numit prin transfer în funcția de consilier al viceprim-ministrului Valentin Mejinschi. Anterior, Balaban a fost consilier al Președintelui Republicii Moldova cu misiuni speciale și pentru coordonarea asistenței externe.

2.2. Hotărîri

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire a ajutorului social. Documentul va asigura implementare dispozițiilor legii cu privire la ajutorul social, recent intrată în vigoare, al căreia scop declarat este asigurarea unui venit lunar minim garantat pentru familiile defavorizate prin acordarea unui ajutor social stabilit în conformitate cu evaluarea venitului global mediu lunar al fiecărei familii și cu nevoia acesteia de asistență socială.

Hotărîrea cu privire la Consiliul Civil privind monitorizarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției. Sînt aprobate Regulamentele cu privire la organizarea concursului de numire în cadrul Consiliului Civil și regulamentul Consiliului propriu-zis, care se va constitui din 9 persoane-reprezentanți ai societății civile.

Hotărîrea privind majorarea indemnizațiilor elevilor și studenților orfani. La inițiativa Președintelui Republicii, indemnizațiile și ajutoarele materiale acordate elevilor și studenților orfani și celor aflați sub tutelă sau curatelă vor fi majorate de la 1 octombrie curent și respectiv, de 1 ianuarie 2009. Cuantumul ajutorului unic pentru îmbrăcăminte și încălțăminte acordat copiilor orfani la începutul anului de studii va fi majorat pînă la 3 mii de lei, al ajutorului material acordat la finele anului de studii – pînă la 1 mie de lei. Indemnizația la absolvirea instituției preuniversitare va fi majorată de 10 ori, pînă la 5 mii de lei, iar indemnizația acordată la absolvirea instituției de învățămînt profesional de toate nivelurile – de 20 de ori, ajungînd la 10 mii de lei. Alocația lunară pentru chirie va fi de 500 lei, iar indemnizația oferită pentru materiale didactice și obiecte de igienă va constitui pe viitor 250 de lei lunar. Se mai introduc 2 tipuri noi de indemnizații unice: pentru realizarea cercetărilor și editarea tezei de licență, precum și pentru perfectarea pașaportului pentru elevii sau studenții orfani delegați la studii peste hotare. Numărul total al beneficiarilor constituie cca 3000 de copii și tineri, pentru anul 2009 fiind prevăzute cheltuieli bugetare în mărime de 23,5 milioane de lei.

Hotărîrea privind crearea Agenției Sanitar-Veterinare. Documentul aprobat de Guvern prevede instituirea Agenției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Produselor de Origine Animală, prin reorganizarea Inspectoratului Veterinar de Stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și contopirea acestuia cu serviciile veterinare de stat teritoriale, cu Î.S. "Serviciul Veterinar de Stat pentru Frontieră și Transport". Se estimează că în urma reorganizării, numărul angajaților din serviciul sanitar-veterinar de stat se va reduce cu 1786 persoane.

Hotărîrea privind reorganizarea unor subdiviziuni ale MAI. Conform modificărilor operate de Guvern:

Hotărîrea cu privire la asigurarea cu locuință gratuită a tinerilor specialiști repartizați și angajați în cîmpul muncii în instituțiile publice din localitățile rurale. Este aprobat Regulamentul privind asigurarea cu locuințe și regulamentul Comitetului de coordonare a activităților respective. Ordonator al mijloacelor financiare este desemnat Ministerul Administrației Publice Locale, căruia Ministerul Educației și Tineretului trebuie să prezinte anula informația despre numărul de absolvenți repartizați în localitățile rurale.

Notă ADEPT: Hotărîrea respectivă nu conține o estimare prealabilă a numărului beneficiarilor, nu este însoțită de argumentare economică si nici de estimarea mijloacelor financiare necesare pentru implementare, dar identificarea acestor mijloace este pusă în sarcina Ministerului Finanțelor.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al Serviciului de protecție și Pază de Stat. Statutul este aprobat întru executarea Legii nr. 134-XVI din 13.06.2008 cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat.

Hotărîrea privind scoatere ala licitație a unor terenuri aparținînd Ministerului Apărării. Conform hotărîrii, urmează a fi scoase la vînzare peste 16 hectare de teren, aflate în gestionarea Ministerului Apărării. Sursele obținute urmează a fi utilizate pentru pentru asigurarea cu spațiu locativ a militarilor Armatei Naționale. Conform datelor Ministerului Apărării, la moment circa 550 de angajați al Armatei Naționale necesită asigurare cu spațiu locativ.

2.3. Ședințe. Decizii. Declarații

Noi resurse pentru sediul teatrului "Eugen Ionesco"

După ce a vizitat sediul instituției, Primul-ministru Zinaida Greceanîi a declarat că Guvernul va finanța lucrările de reparație, suma urmînd a fi estimată după elaborarea proiectului. Premierul a menționat că în prezent se elaborează conceptul teatrului, după care vor fi efectuate lucrările de proiectare și adaptare a sediului a necesitățile unei instituții teatrale moderne.

Facilități vamale pentru locuitorii limitrofi cu regiunea transnistreană

Sînt modificate condițiile de deplasare a persoanelor fizice prin posturile vamale interne cu producție proprie, crescută pe loturile agricole. Va fi modificat și modul de calculare a impozitelor și taxelor, a valorii mărfurilor transportate prin posturile vamale interne.

Stocarea rezervei de grîu

Agenția Rezerve Materiale, Achiziții Publice și Ajutoare Umanitare a cumărat 50 mii tone de grîu alimentar, pentru rezerva de stat, ceea ce va asigura pe deplin securitatea alimentară a țării. Rezerva de stat va mai fi completată cu grîu din datoriile agenților economici și din rezervele din anul trecut, ajungînd la peste 70 mii tone de grîu alimentar. Grîul a fost achiziționat la prețul de 3000–3350 de lei pentru o tonă, prețul fiind mai mare în medie cu 16% față de cele oferite de țările vecine și bursele internaționale.

Estimări despre reducerea ratei sărăciei

Conform unui studiu privind principalii indicatori ai evoluției sărăciei în 2007, efectuat de Ministerul Economiei și Comerțului în comun cu Biroul Național de Statistică, numărul persoanelor sărace s-a redus față de anul 2006 cu peste 16 mii de persoane, pragul sărăciei absolute constituind 839,3 lei, față de 747,4 lei în 2006.


Președinție

3.1. Decrete

Prin decret prezidențial, Marc Tkaciuk este eliberat din funcția de consilier al Președintelui Republicii Moldova în problemele politice, de la data de 16 octombrie 2008, în legătură cu trecerea la altă muncă (Tcaciuk se va ocupa de organizarea campaniei electorale a PCRM). Printr-un alt decret, în funcția de consilier prezidențial în problemele politice este numit Sergiu Stati, ex-ambasador al Republicii Moldova în Ucraina.

Valeriu Balaban este eliberat din funcția de consilier al Președintelui Republicii Moldova cu misiuni speciale și pentru coordonarea asistenței externe "în legătură cu trecerea la altă muncă".

Valentin Mejinschi este eliberat din funcția de Ministru al Afacerilor Interne și numit în funcția de viceprim-ministru, fără minister. Prin alt decret prezidențial, în funcția de ministru al Afacerilor Interne este numit Gheorghe Papuc, care a mai deținut această funcție în perioada 2002–2008.

Distincția "Ordinul Republicii" este conferită lui Ozea Rusu, directorul Institutului de Neurologie și Neurochirurgie.

Info ADEPT: Conform unor investigații anterioare din mass-media, Ozea Rusu este în relații de rudenie prin afinitate cu fiica Președintelui RM.

Ordinul "Gloria Muncii" este conferit:

Ordinul "Credință Patriei" este conferit lui Igor BODORIN, directorul Serviciului de Protecție și Pază de Stat.

În legătură cu încheierea misiunii în Moldova, Ray Virgilio Torres, reprezentantul Fondului Națiunilor Unite pentru Copii în Moldova, a fost decorat cu "Ordinul de Onoare".

Medalia "Meritul Civic" este conferită lui Viorel Cojocaru, șef adjunct de direcție în Aparatul Guvernului.

La 3 octombrie 2008 au fost publicate două decrete prezidențiale, prin care se aprobă renunțarea la cetățenia Republicii Moldova pentru 189 de persoane.

3.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE)

La ședința CNIE din 21 octombrie 2008 a fost audiată informația privind rezultatele Comitetului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană și ale consultărilor informale din 3 octombrie privind noul acord. De asemenea, au fost audiate informațiile privind:

În urma discuțiilor, Comisia a hotărît: 1) Grupul special de coordonare interdepartamentală va aproba măsurile necesare pentru soluționarea problemelor evidențiate la ultimul Comitet de Cooperare UE-RM; 2) un grup de lucru, condus de Ministerul Justiției, va elabora pînă la 15 martie 2008 un nou plan de acțiuni în domeniul drepturilor omului, fiind prevăzut un mecanism eficient de monitorizare și evaluare; 3) Procuratura Generală va definitiva urgent proiectul de Lege cu privire la procuratură în conformitate cu normele europene; 4) un grup de lucru al CCEC va studia practicile internaționale în domeniul declarării veniturilor și proprietăților; 5) Autoritățile publice vor actualiza, în termen de 1 lună, paginile sale oficiale în Internet și vor plasa pe ele informații privind bugetele instituționale și achizițiile publice.

Ședința Comisiei naționale pentru Anul Tineretului

Potrivit informației prezentate la ședință, 82 la sută din măsurile programate au fost deja realizate sau se află în faza finală de executare. Printre măsurile executate au fost menționate:

Șeful statului a apreciat mersul implementării Programului de acțiuni consacrate Anului Tineretului și a insistat asupra necesității definitivării proiectelor actelor normative și legislative în domeniul tineretului, elaborarea cărora a fost inițiată pe parcursul anului. Printre sarcinile imediate care urmează a fi realizate în contextul susținerii tineretului au fost numite: – majorarea burselor studenților din instituțiile de învățămînt profesional de toate nivelurile; – aprobarea regulamentului cu privire la studiile cu finanțare bugetară în bază de concurs, în funcție de rezultatele unui an de studii; – aprobarea proiectului cu privire la acordarea locuințelor gratuite tinerilor specialiști care vor fi angajați în mediul rural. În contextul facilitării încadrării tinerilor în cîmpul muncii, a fost subliniată importanța creării unui centru național de informare pentru tineri în domeniul pieței muncii, sporirea dialogului între autoritățile administrației publice. Vladimir Voronin a mai cerut prezentarea datelor privind desfășurarea afacerilor pe care tinerii le-au lansat în cadrul Programului național de abilitare economică, menționînd importanța sprijinirii tinerilor antreprenori nu doar în inițierea propriului business, ci și în dezvoltarea cu succes a acestuia. A mai fost accentuată și necesitatea efectuării unei analize a mersului realizării Programului de acțiuni consacrate Anului Tineretului, astfel ca problemele identificate și oportunitățile de rezolvare a acestora să fie înglobate în Strategia de tineret pentru anii 2009–2013.

Reorganizarea Colegiului de la Stăuceni

Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință în probleme ce țin de mersul reorganizării Colegiului Național de Viticultură și Vinificație și pregătirea instituției de activitate în perioada de iarnă. La ședință a fost reiterată însemnătatea menținerii și dezvoltării Colegiului, în calitatea sa de principală instituție de învățămînt mediu de specialitate care asigură economia națională cu cadre în domeniul viti-vinicol. Șeful statului s-a referit la necesitatea elaborării unui program de modernizare și de consolidare a bazei tehnico-materiale a instituției și de pregătire către aniversarea de 170 de ani de la fondarea ei.

Amenajarea parcului "Valea Morilor"

La ședința convocată la Președinție au participat ministrul construcției și dezvoltării teritoriului, ministrul ecologiei și resurselor naturale, precum și președintele Consiliului Municipal Chișinău, participanții schimbînd opinii privind situația actuală și perspectivele de implementare a proiectului de amenajare a parcului "Valea Morilor". Din informația prezentată, Consiliul tehnic privind monitorizarea reconstrucției lacului "Valea Morilor" a examinat toate opiniile privind modalitățile de curățare a lacului și s-a decis organizarea procesului de curățare a lacului prin metoda deschisă. În context, au fost calificate drept lipsite de temei propunerile cu privire la curățarea lacului prin metoda hidrantului, deoarece desecarea lacului prin această metodă ar putea dura 10 ani. Informația despre depistarea metalelor grele în nămolul de la fundul lacului u s-a adeverit și ca urmare, a fost reluată evacuarea acestuia din lac și depozitarea în zona industrială Pruncul. Vladimir Voronin a subliniat necesitatea activizării procesului de realizare a primei etape de amenajare a parcului "Valea Morilor", astfel încît în primăvara anului viitor să fie lansate și activitățile preconizate a fi realizate în cadrul celei de-a doua etape a proiectului. Avînd în vedere importanța proiectului s-a decis a propune Guvernului "să identifice în bugetul de stat resursele necesare".

Reconstrucția Centrului republican de creație pentru copii și tineret

Președintele țării a vizitat Centrul republican de creație pentru copii și tineret, pentru a se familiariza cu mersul lucrărilor de reconstrucție a obiectivului. Pînă în prezent, au fost efectuate lucrări de construcții-montaj și de reabilitare a rețelelor inginerești. Urmează să fie finisate lucrările exterioare de construcție, după care centrul va fi conectat la sursa de aprovizionare cu gaze naturale și asigurat cu agent termic. Concomitent cu procesul de reconstrucție, se desfășoară procedurile de achiziție a mobilierului și utilajului pentru dotarea instituției, precum și de proiectare a celorlalte obiective din cadrul centrului de creație. Vladimir Voronin a solicitat insistent să fie accelerat mersul implementării primei etape de reconstrucție, astfel încît aceasta să fie încheiată pînă la finele anului curent, în conformitate cu sarcinile inițial stabilite. Totodată, a fost subliniată necesitatea respectării întocmai a tehnologiilor de reconstrucție, în scopul asigurării unui nivel înalt al siguranței clădirii.

Noi promisiuni pentru pedagogi

Participînd la festivitatea consacrată sărbătorii profesionale a lucrătorilor din învățămînt, Președintele Republicii Moldova rostit o alocuțiune, în cuprinsul căreia a remarcat și următoarele:

Modernizarea infrastructurii de transport

În cursul ședinței convocate la Președinție a fost examinat mersul realizării proiectelor de renovare și de construcție a drumurilor, stabilite obiectivele planificate pentru anul viitor, discutate problemele existente și posibilitățile de soluționare e acestora. Între altele:

Șeful statului a cerut în mod special să fie asigurată calitatea înaltă a lucrărilor de construcție și reabilitare a drumurilor, a indicat asupra condiției antrenării în procesul de renovare și dezvoltare a infrastructurii de drumuri a unor întreprinderi cu experiență în domeniu, înzestrate cu tehnică performantă specializată și care activează cu aplicarea tehnologiilor de ultimă oră. În context, Vladimir Voronin a menționat importanța perfecționării structurii instituțiilor specializate în asigurarea exploatării rețelelor de transport.

Construcția și renovarea obiectivelor culturale

Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință la tema mersului realizării proiectelor de construcție sau reparație capitală a centrelor, palatelor și caselor de cultură din raioanele țării, fiind audiată o informație asupra stării de lucruri în domeniu. Vladimir Voronin a reiterat importanța implementării proiectelor de construcție sau reparație capitală a obiectivelor culturale în termenele stabilite și cu respectarea criteriilor de calitate și a solicitat includerea în mod prioritar în lista instituțiilor culturale care vor fi reconstruite sau construite în anul viitor și a celor, care desfășoară intense activități culturale (concursuri, festivaluri).

Lichidarea consecințelor inundațiilor

Conform ultimelor date în domeniu:

Președintele țării a apreciat măsurile întreprinse de structurile implicate în procesul de lichidare a consecințelor inundațiilor și a subliniat necesitatea inițierii activităților de elaborare a unui mecanism sigur de prevenire pe viitor a efectelor negative ale acestora. S-a accentuat importanța definitivării proiectului de lege cu privire la securitatea construcțiilor hidrotehnice și a fost reiterată necesitatea creării condițiilor necesare în scopul activizării procesului de asigurare în agricultură.

Acces la Internet pe bandă largă

Președintele Republicii Moldova a prezidat o ședință la tema dezvoltării sistemelor de acces la internet în bandă largă (broadband), în cadrul căreia a fost efectuat un schimb de opinii privind dezvoltarea sferei telecomunicațiilor în ansamblu și a sistemelor de acces la internet. Un accent special a fost pus pe necesitatea integrării în spațiul telecomunicațional internațional, în conformitate cu recomandările Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor. Șeful statului a subliniat importanța activizării procesului de elaborare a documentelor strategice și a solicitat elaborarea propunerilor și a mecanismelor de realizare a diapazoanelor de frecvențe limitate în conformitate cu noua Lege a comunicațiilor electronice. Vladimir Voronin a menționat importanța creării pe piața telecomunicațiilor și comunicațiilor electronice a unor condiții competitive și optime pentru operatori, a atragerii de investiții în sfera tehnologiilor informaționale și telecomunicaționale, extinderii serviciilor acordate prin intermediul internetului în sistem broadband.


Politici economice

1. Prețurile și inflația

2. Macroeconomie

3. Piața muncii

4. Poziția externă a țării

5. Piața valutară

6. Sectorul bancar

7. Comerțul extern


Transnistria

În octombrie, la fel ca în septembrie, a eșuat tentativa de organizare a întîlnirii Președintelui Vladimir Voronin cu liderul transnistrean Igor Smirnov. Oficialii transnistreni au comunicat că Tiraspolul își menține interesul pentru întîlnirea Voronin-Smirnov. În același timp, ei au declarat că dezaprobă retorica Chișinăului și caracteristicile peiorative la adresa regimului transnistrean, despre care Președintele Voronin a afirmat că "a uzurpat puterii în regiune".

În timpul vizitei sale în Republica Moldova, în perioada 27 – 28 octombrie 2008, Președintele Dumei de Stat a Federației Ruse Boris Grîzlov a reiterat afirmațiile anterioare ale demnitarilor ruși, precum că țara sa "este gata să depună tot efortul pentru reglementarea pașnică a conflictului transnistrean". În același timp, Grîzlov a subliniat că pentru reglementarea conflictului "măsurile extreme nu sînt potrivite". După vizita lui Grîzlov la Chișinău liderul transnistrean Igor Smirnov a făcut la 30 octombrie o declarație neașteptată, precum că pentru moment "Rusia nu-și poate permite recunoașterea independenței Transnistriei, întrucît acest lucru ar destabiliza echilibrul de forțe din regiune". În același context, speaker-ul transnistrean Evgheniy Șevciuk a declarat că Transnistria ar accepta să formeze o confederație cu Republica Moldova și nu va accepta statutul de autonomie în cadrul unui stat unitar. Cu această ocazie, Șevciuc a mai afirmat că depopularea masivă a regiunii transnistrene ar avea loc din cauza blocadei economice impuse de Republica Moldova. În acest sens, este interesant că în discursul său din 13 martie 2008, din cadrul audierilor din Duma de Stat a Rusiei, Șevciuk afirma că depopularea masivă a regiunii transnistrene are loc din cauză că Rusia alimentează speranțele recunoașterii Transnistriei, dar nu justifică prin fapte aceste speranțe, lucru care conduce la decepționarea locuitorilor regiunii, motivîndu-i s-o părăsească.

Autoritățile transnistrene s-au văzut nevoite să se justifice în față mijloacelor media din Rusia pentru a fi admis și chiar susținut instaurarea în preajma cetății din Bender a unei plăci comemorative dedicate lui Ivan Mazepa, ghetman ucrainean, considerat trădător în Rusia pentru că a trecut în 1709 de partea lui Karl al XII-ea în confruntarea acestui cu Petru cel Mare. În acest sens, Vladimir Yastrebceak, ministru-adjunct al afacerilor externe din Transnistria, a invocat că pentru supraviețuire, regimul de la Tiraspol trebuie să ia în considerație și interesele Ucrainei. El a menționat că bugetul transnistrean suportă cheltuieli și pentru menținerea în ordine a mormintelor ostașilor ruși căzuți în luptele pe teritoriul regiunii. Aceste explicații au fost necesare pentru a vărsă lumină asupra faptului că regimul transnistrean solicită ajutor economic și financiar de la Rusia, dar se vede nevoit să comemoreze și personaje istorice ucrainene, percepute cu ostilitate în Rusia.

Autoritățile transnistrene au început discuțiile cu oficialii de la GAZPROM pe marginea posibilei transmiteri în proprietatea gigantului energetic rus a celor 13,44% acțiuni pe care le deținea administrația de la Tiraspol în SA "Moldova-Gaz". Detaliile nu se cunosc, însă această transmitere ar putea fi prețul pentru datoriile Transnistriei ce depășesc $1,5 miliarde. În consecință, se presupune că autoritățile transnistrene vor obține dreptul de încheia contracte directe cu GAZPROM pentru livrarea gazelor naturale. Dacă se va realiza această tranzacție, se vor confirma unele declarații ale lui Smirnov, care afirma mai în glumă, mai în serios, că una din strategiile Transnistriei ar fi să intre cît mai adînc în datorii față de Rusia pentru a le achita ulterior cu patrimoniul regiunii și a deveni, și pe această cale, parte a Rusiei.


Relații externe

Integrare Europeană

Reuniunea a IX-a Comitetului de Cooperare UE-Republica Moldova

Cea de-a IX-a Reuniune a Comitetului de Cooperare UE-RM s-a desfășurat pe 3 octombrie 2008 la Bruxelles și a avut ca obiectiv evaluarea progreselor înregistrate de Republica Moldova la etapa finală de realizarea a Planului de Acțiuni UE-RM. În particular, au fost discutate realizările Moldovei la următoarele capitole: dialogul politic și reformele, justiție și afaceri interne, cooperare politică cu UE, cooperare vamală, comerț, piață și reformă regulatorie etc. Reprezentanții Comisiei Europene au apreciat pozitiv realizările Moldovei în implementarea standardelor europene în unele domenii și au făcut unele recomandări:

În același timp, partea europeană a exprimat rezerve față de implementarea unor angajamente asumate de Moldova, și anume:

Reuniunea Comitetului de Cooperare a fost urmată de cea de-a doua rundă de consultări informale UE-RM asupra viitorului Acord juridic. În cadrul discuțiilor a fost făcut un schimb de opinii referitor la elementele de bază care urmează a fi luate în considerație de către Comisia Europeană în procesul definitivării proiectului mandatului de negocieri.

Concluziile Consiliului pentru Afaceri Generale și Relații Externe al UE (CAGRE) privind Republica Moldova

La 13 octombrie, Consiliul pentru Afaceri Generale și Relații Externe al UE (CAGRE) a adoptat Concluziile privind Republica Moldova, care se rezumă la următoarele:

Nota ADEPT. Deși mult oficiali au considerat aceste concluzii drept un mare succes al Moldovei pe calea integrării europene, în realitate acestea nu au oferit nimic special Moldovei, diferit de ce va oferi UE Ucrainei, principalul obiectiv la care aspira Moldova – "perspectiva aderării", – lipsind din concluzii. De asemenea, concluziile nu oferă nici o claritate privind abrogarea regimului de vize.

Reuniunea a 11-a a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-RM

În perioada 22–23 octombrie 2008, la Strasbourg, a avut loc cea de a 11-a reuniune a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-RM, prezidată de Marianne Mikko și Grigore Petrenco, Co-președinți al Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-RM. În cadrul reuniunii au fost discutate recentele evoluții social-economice din Republica Moldova, pregătirile pentru alegerile parlamentare din anul 2009. Oficialii europeni și-au reiterat angajamentul pentru susținerea Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, subliniind, totodată, necesitatea intensificării eforturilor pe plan intern la capitolul implementării eficiente a reformelor inițiate în domeniul justiției, drepturilor omului, libertatea mass-media. (potrivit comunicatelor de presă ale MAEIE)

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Relațiile moldo-românești, destul de apatice în ultimul timp, au cunoscut o ușoară dinamizare ca rezultat a vizitei prim-ministrului Zinaida Greceanîi în România și a desfășurării la București a lucrărilor Comisiei mixte moldo-române de colaborare economică și integrare europeană. La București, Zinaida Greceanîi a avut întrevederi bilaterale cu președintele României, Traian Băsescu, Prim-ministrul României, Călin Popescu Tăriceanu și a participat la a ceremonia de aderare a Muntenegrului la Procesul de Cooperare in Sud-Estul Europei (SEECP), organizație a cărei președinție este deținută de Republica Moldova. În cadrul întrevederilor bilaterale au fost discutate subiecte ce țin de cooperarea economică bilaterală și regională în contextul integrării europene a Republicii Moldova. Oficialii români au reafirmat suportul față de integrarea europeană a Moldovei și au pledat pentru abordarea acesteia în procesul de integrare europeană separat de Ucraina, prin includerea Moldovei în pachetul Balcanilor de vest. În caz contrar, "perspectiva integrării Moldovei în UE este îndepărtată"[1]. Prim-ministrul moldovean a mulțumit demnitarilor români pentru susținerea pe care România a acordat-o Republicii Moldova în cadrul ultimului Consiliu European și și-a exprimat speranța că acest sprijin va continua și pe durata desfășurării procesului de negocieri cu Uniunea Europeană a noului acord juridic moldo-comunitar. Punctele nevralgice ale relațiilor moldo-române – semnarea tratatelor de bază și de frontieră nu au fost atinse, cel puțin în cadrul declarațiilor publice. Pe agenda de lucru a Comisiei mixte moldo-române de cooperare și integrare europeană s-au aflat mai multe chestiuni legate de relațiile economice și comerciale bilaterale: implementarea de proiecte de infrastructură comună, in special, ce țin de construcția linii electrice de interconexiune de 400 kV pe traseul Bălti-Suceava și a liniei electrice de interconexiune de 400 kV pe traseul Ungheni-Iași, deschiderea punctului de trecere a frontierei la Lipcani – Rădăuți, care va facilita intensificarea comerțului dintre cele doua state etc[2]. La finele lucrărilor au fost semnate Programul de colaborare bilaterală în domeniul cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovării între Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică din România și Academia de Științe din R. Moldova, precum și protocolul sesiunii, care prevede un șir de acțiuni bilaterale în domeniile comerțului, întreprinderilor mici și mijlocii, agricultură, sanitar-veterinar, siguranța alimentelor, cercetării științifice.

Republica Moldova – Federația Rusă

În perioada 27–28 octombrie 2008, președintele Dumei de Stat a Rusiei, Boris Grîzlov, a întreprins o vizită oficială în Republica Moldova, în cadrul căreia a avut întrevederi bilaterale cu Președintele Moldovei, Vladimir Voronin, speakerul Marian Lupu și Prim-ministrul Zinaida Greceanîi. Potrivit comunicatelor de presă, scopul vizitei a fost unul comun – de a face un schimb de informații privind evoluțiile social-politice din Republica Moldova și Federația Rusă și discutarea perspectivelor de realizarea a unor proiecte de colaborare în domenii de interes reciproc. În timpul vizitei sale, Boris Grîzlov a afirmat nu o dată că Rusia rămîne pe poziția integrității teritoriale a Republicii Moldova și este gata, în calitate de stat mediator la procesul de negocieri, să creeze condițiile necesare pentru ca părțile să elaboreze o hotărîre care să fie acceptată și de Chișinău și de Tiraspol. Potrivit lui Boris Grîzlov Chișinaul și Tiraspolul trebuie să renunțe la poziții extreme și să se așeze la masa de negocieri, indiferent de formatul acestora. (vezi compartimentul TRANSNISTRIA). În timpul întrevederilor bilaterale, părțile au remarcat caracterul ascendent al relațiilor moldo-ruse, menționînd necesitatea unei continue dinamizări a relațiilor bilaterale în domeniul comercial, economice, socio-culural și politic. În context, Boris Grîzlov a declarat că Federația Rusă va deschide în decembrie 2008 o reprezentanță comercială la Chișinău, pe cînd autoritățile de la Chișinău – că Programul de dezvoltare economică moldo-rus este în stadiu de definitivare, implementarea lui urmînd a fi lansată în 2009.

Nota ADEPT. Potrivit unor surse neoficiale, vizita a avut drept scop evaluarea dispozițiilor și așteptărilor autorităților moldovenești în procesul de soluționare a conflictului transnistrean, pentru o ulterioară determinare de către Rusia a unei măsuri de conciliere, care ar putea atenua imaginea de agresor a Rusiei, în schimbul celei de mediator efectiv. Un prim pas în schimbarea imaginii a fost făcut deja prin organizarea de către Rusia a unui summit tripartit dintre Rusia, Azerbaidjan și Armenia, la care președinții celor trei state au semnat declarația de soluționare pașnică a conflictului din Nagornîi Karabah.

Republica Moldova – Muntenegru

În perioada 27–28 octombrie 2008, președintele Muntenegru, Filip Vujanovic, a întreprins o vizită oficială la Chișinău, unde a avut întrevederi cu omologul său moldovean, Vladimir Voronin și speakerul Marian Lupu. Această vizită vine să impulsioneze relațiile dintre Republica Moldova și Muntenegru, care sunt încă la etapa de formare și consolidare. În cadrul discuțiilor cu oficialii moldoveni, președintele muntenegrean a accentuat obiectivul comun al integrării europene a statelor noastre, menționînd însemnătatea conjugării eforturilor în vederea avansării spre UE. În acest sens, Filip Vujanovic a propus instituirea unui grup de prietenie interparlamentar, prin intermediul căruia legislativele celor doua țări ar efectua un schimb de experiență în procesul de implementare a legislației europene. Părțile și-au a exprimat interesul reciproc de a dezvolta cooperarea bilaterală în toate domeniile, președintelui Muntenegrului menționînd că există un potențial important al cooperării bilaterale în sfera turismului și agriculturii. De asemenea, s-a pus accentul pe dezvoltarea relațiilor comercial-economice, prin organizarea unor forumuri ale oamenilor de afaceri din Muntenegru și Moldova, precum și intensificarea raporturilor de cooperare între Camerele de Comerț și Industrie din cele doua țări. În timpul vizitei, președintele Muntenegru a semnat Acordului între Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Muntenegrului cu privire la asistența reciprocă în domeniul vamal. (potrivit Moldpres)

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii ale CtEDO

În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza Mancevschi c. Moldova. Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 8 CEDO (dreptul la respectarea vieții private și familiale), ca urmare a percheziției nejustificate a biroului și a domiciliului reclamatului. Curtea a acordat reclamantului 2,500 euro cu titlu de daune morale și 1,535 euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

Comisia de la Veneția (Comisia pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei)

La 23 octombrie 2008, Comisia de la Veneția a dat publicității un raport în care prezintă poziția Comisiei față de Codul Electoral al Moldovei, adoptat la 10 aprilie 2008. Potrivit raportului, adoptînd modificările la Codul Electoral, guvernarea nu a ținut cont de mai multe recomandări anterioare ale Comisiei, inclusiv cea de a nu ridica pragul electoral, de a anula posibilitatea de rechemare a membrilor CEC și a pragului de participare la alegeri, de a clarifica puterea de decizie a CEC etc. Totuși, critici dure au generat amendamente la Codul Electoral care majorează pragul electoral de la 4 la 6%, interzic blocurile electorale, interzice participarea in alegeri și ocuparea de funții publice pentru cetățenii cu dublă cetățenie, limitează dreptul de a vota a cetățenilor aflați în detenție. Comisia consideră că a aceste prevederi contravin Constituției Republicii Moldova, Codului de bune practici în materie electorală al CE, altor convenții europene la care Republica Moldova este parte.

Republica Moldova-CSI

Pe data de 10 octombrie, Președintele Republicii Moldovei, Vladimir Voronin, a participat la lucrările Consiliului șefilor de stat din Comunitatea Statelor Independente (CSI), în cadrul cărora a fost semnate mai multe documente. Partea moldovenească a semnat cu unele rezerve Strategia de Dezvoltare Economică a CSI pînă în anul 2020; acordul vizînd perspectivele de colaborare în domeniul energetic în anul 2009; regulamentele cu privire la exercitarea președinției CSI. Delegația Republicii Moldova a semnat fără de rezerve acordul privind declararea anului 2009 – An al tineretului în CSI și Acordul cu privire la Declararea anului 2010 An al științei și inovațiilor. Delegația Republicii Moldova a susținut inițiativa delegației Republicii Kîrgîze de a include pe agenda summit-ului și semna acordul privind direcțiile prioritare de colaborare în domeniul transportului pînă în anul 2020, precum și propunerea de a crea unui grup de lucru la nivelul miniștrilor finanțelor pentru examinarea situației legate de criza financiară globală în scopul diminuării impactului acesteia asupra statelor membre ale CSI[3]. În cadrul reuniunii de la Bișkek s-a decis că Republica Moldova va prelua, de la 1 ianuarie 2009, președinția în toate structurile Comunității Statelor Independente: Consiliul șefilor de stat, Consiliul șefilor de guvern, Consiliul miniștrilor de externe și Consiliul economic ale CSI. De asemenea, s-a stabilit că Summit-ul ordinar al CSI se va desfășura pe 9 octombrie 2009 la Chișinău. (potrivit comunicatului de presă al Președinției RM)

Republica Moldova – CEFTA

La 8 octombrie 2008, la Chișinău s-a desfășurat în premieră reuniunea Comitetului mixt al Acordului de liber schimb al tarilor Europei Centrale (CEFTA) cu participarea miniștrilor ai Economiei din Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia, Muntenegru, Moldova și Serbia. Programul reuniunii a inclus examinarea și luarea deciziilor asupra subiectelor privind: tendința generală de creștere a volumului comerțului în urma implementării Acordului CEFTA și a acordurilor bilaterale de comerț; schimbul de informații între reprezentanții CEFTA privind politicile agricole și comerciale și impactul lor asupra comerțului cu produse agroalimentare, cooperarea dintre autoritățile vamale în domeniul originii mărfurilor etc. Deși cota comerțului Moldovei cu statele CEFTA este încă unul redus, potrivit ministrului economiei și comerțului, Igor Dodon, "CEFTA are un rol extrem de important în susținerea eforturilor pentru concretizarea perspectivei europene a Balcanilor de Vest, incluzînd și Republica Moldova…".

Republica Moldova – ICE

În perioada 8–9 octombrie 2008, la Chișinău s-a desfășurat și Forumul Economic al Inițiativei Central Europene (ICE), la care au participat 869 de delegați din 45 de țări. Forumul s-a desfășurat sub formă de sesiuni specializate axate pe: reformele și investițiile necesare pentru impulsionarea antreprenoriatului privat, inovații și competitivitate în scopul dezvoltării cooperării regionale, infrastructura, întreprinderile mici și mijlocii, tehnologiile de informare și comunicare, integrarea regională și promovarea comerțului, riscurile și provocările economice moderne.

Republica Moldova – NATO

Pe 30 octombrie 2008, Secretarul General al NATO Jaap De Hoop Scheffer a efectuat o vizită de lucru la Chișinău, în cadrul căreia s-a întîlnit cu președintele Vladimir Voronin, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene, Andrei Stratan, ministrul apărării Vitalie Vrabie, reprezentanți ai societății civile și academice. Potrivit unui comunicat de presă al MAEIE, în cadrul întrevederilor "au fost examinate aspecte ale cooperării țării noastre cu Alianța Nord-Atlantică în baza Planului Individual de Acțiuni al Parteneriatului (IPAP)"[4]. Secretarul general NATO a declarat că apreciază cooperarea dintre Alianța Nord-Atlantică și Republica Moldova, punînd accent pe respectarea principiului neutralității constituționale a Moldovei. La rîndul său, președintele a subliniat necesitatea continuării cooperării Moldovei cu NATO, în cadrul un nou Plan Individual de Acțiuni al Parteneriatului – IPAP 2 va fi încheiat între Moldova și NATO. Referitor la conflictul transnistrean, oficialul NATO a menționat că o soluționare a diferendului poate fi posibilă dacă Federația Rusă va respecta angajamentele de la Istambul din 1999, cu privire la retragerea trupelor rusești de pe teritoriul R. Moldova.


1 www.ziua.ro, 23.10.2008

2 La moment, România este principalul partener comercial al Republicii Moldova la capitolul export.

3 Prima reuniune a miniștrilor de finanțe a statelor-membre CSI a avut loc pe 21 octombrie la Moscova.

4 www.mfa.md, 30.10.2008


Studii, analize, comentarii

Miza alegerilor parlamentare din 2009
Igor Boțan, 31 octombrie 2008


I. Ce relevă rezultatele recentului Barometru de Opinie Publică?

a) Gradul de optimism social

Rezultatele recentului Barometru de Opinie Publică (BOP), realizat sub auspiciile Institutului de Politici Publice (IPP), confirmă stabilitatea percepțiilor cetățenilor moldoveni, dar și un șir de tendințe noi, care se manifestă tot mai evident. Pentru a răspunde necesităților de estimare cît mai corectă a stărilor de fapt, se impune examinarea evoluției percepțiilor respondenților. Astfel, caracterul monoton sau oscilant al evoluțiilor poate sugera dacă este vorba despre tendințe sau doar despre fluctuații. În această ordine de idei, evoluțiile răspunsurilor de-a lungul ultimilor 10 ani, cît se realizează BOP-urile indică și asupra gradului de credibilitate. Corectitudinea metodologiei referitoare la formarea eșantioanelor și chestionarea respondenților este verificabilă în virtutea faptul că, de-a lungul perioadei de efectuare a BOP-urilor, cel puțin cinci companii sociologice au participat la realizarea și verificarea rezultatelor sondajelor. Corelațiile răspunsurilor la diferite întrebări ce se referă atît la deprinderi greu de schimbat, cît și la subiecte influențabile de situația social-economică și politică reflectă, de asemenea, gradul de corectitudine a rezultatelor.

De obicei, BOP-urile încep cu măsurarea gradului de optimism social, care are impact asupra percepției chestiunilor politice. În acest sens, cetățenii moldoveni rămîn de-a lungul anilor mai degrabă pesimiști decît optimiști. În mod constant, mai mult de jumătate din cetățenii moldoveni consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită și doar ~30% consideră că direcția este bună. Aceasta poate însemna că potențialul de protest, inclusiv electoral, ar trebui să fie mare.

Credeți că în țara noastră lucrurile merg într-o direcție bună sau merg într-o direcție greșită?

Nemulțumirea de direcția în care evoluează lucrurile este cauzată mai mult de condiția materială actuală a cetățenilor, care depinde de calitatea guvernării. Veniturile familiilor raportate la cheltuieli și nu la statisticile din anii precedenți, cum se face în scopuri propagandistice, stau la baza percepțiilor cetățenilor.

Cum apreciați veniturile actuale ale familiei Dvs.?

În cele cinci cicluri electorale precedente a fost confirmată legitatea: în situații de stabilitate social-economică relativă intențiile de vot ale cetățenilor sînt mai mult sau mai puțin stabile. În acest sens, lucrurile care provoacă cele mai mari îngrijorări cetățenilor motivează comportamentul politic al acestora. Din tabelul de mai jos se vede că deși sărăcia este o îngrijorare majoră constantă, totuși ea a început să fie depășită de îngrijorarea galopului prețurilor. Manifestarea acestei îngrijorări a început în preajma parlamentarelor din 2005, dar a ieșit în prim plan în ajunul alegerilor locale din 2007. S-ar putea ca anume problema galopului prețurilor să fi fost principala cauză ce a marcat începutul declinului pronunțat al rating-ului partidului de guvernămînt.

Care sînt lucrurile care vă îngrijorează cel mai mult în prezent? (total 3 răspunsuri)

Problema optimismului social nu poate fi despărțită de problema încrederii în principalele instituții publice, menite să soluționeze problemele cetățenilor. Din acest punct de vedere, șansele că pînă la alegerile parlamentare din primăvara anului 2009 situația legată de optimismul social să va redresa, sînt destul de mici, întrucît nivelul de încredere în principalele instituții publice – Președinția, Parlament și Guvern, a descrescut constant după alegerile parlamentare din 2005, formînd un trend. În acest sens, este interesant de observat, că încrederea în organele administrației publice locale, controlate în proporție de aproximativ 60% de opoziție, se menține la un nivel stabil, devansînd cu mult încrederea în instituțiile puterii centrale, controlate de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Este de remarcat că, în condițiile unui val informațional masiv despre criza financiară mondială, nivelul de încredere în băncile moldovenești atestă o descreștere ușoară, ceea ce poate indica asupra faptului că respectiva criză încă nu a afectat Republica Moldova în măsură să inducă panică în comportamentul cetățenilor.

Cîtă încredere aveți în?.. (foarte multă încredere-oarecare încredere)

b) Încrederea în partide și liderii acestora prin prisma interesului pentru politică

Datele BOP provoacă adesea nedumeriri, reflectate în întrebări de genul – dacă cetățenii sînt nemulțumiți de direcția în care merg lucrurile, atunci de ce votează de-a lungul anilor partidul de guvernămînt? Cel mai simplist răspuns ar fi că majoritatea cetățenilor percep actualul partid de guvernămînt drept "răul cel mai mic", persistînd neîncrederea că partidele de opoziție s-ar isprăvi și mai bine cu problemele existențe. A doua nedumerire exprimată frecvent este – de ce în Republica Moldova numărul indecișilor în privința intenției de vot este constant atît de mare (~40%)? Răspunsul la ultima întrebare pare a fi evident din tabelul de mai jos.

În ce măsură vă interesează politica?

Dacă aproximativ 45% din cetățeni au interes mic și foarte mic pentru politică, atunci de ce ar trebui să ne așteptăm că ei pot oferi răspunsuri coerente la întrebări ce țin de domeniul politicului, de unde ar putea ei să aibă intenții clare de vot? În acest sens, nu e de mirare că există o corelație între procentajul celor ce nu prea se interesează de politică și a celor indeciși în privința opțiunilor de vot. La fel, aceste date se corelează cu cele referitoare la participarea la vot (ceva peste 60% în cazul alegerilor parlamentare).

Datele BOP relevă că după alegerile parlamentare din 2005 încrederea cetățenilor în partidele politice se corelează destul de bine cu gradul de încredere în instituțiile publice în care sînt reprezentate aceste partide.

Cîtă încredere aveți în următoarele partide politice? (foarte multă încredere/oarecare încredere)

După alegerile locale din 2007, evoluțiile percepțiilor relevă clar: stabilizarea rating-ului de încredere în PCRM; creșterea evidentă, peste limitele erorii, a încrederii în Partidul Liberal (PL); descreșterea rating-ului Partidului Popular Creștin Democrat (PPCD). În cazul celorlalte formațiuni, rating-urile de încredere variază în limite obișnuite. Contextul cere să fie menționat Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), care a fost înregistrat abia acum un an și care se regăsește repetat în rezultatele BOP printre partidele politice afirmate deja ca avînd temei pentru a pretinde să fie reprezentate în forul legislativ. Corelațiile menționate mai sus sînt valabile și în privința evoluției rating-urilor de încredere în liderii politici.

Care este personalitatea politică în care aveți încredere?

Cel mai relevant indicator referitor la liderii politici este răspunsul la întrebarea deschisă, fără posibilitatea de alegere dintr-o listă propusă, privind încrederea în aceștia. Răspunsurile respective arătă foarte clar, de exemplu, și care au fost efectele demisiei din funcția de premier al lui Vasile Tarlev, care nu mai figurează atît de des în fluxurile informaționale. În aceiași ordine de idei, se pare că atacurile permanente la adresa primarului de Chișinău, Dorin Chirtoacă, îl transformă în simbol al electoratului protestatar. PCRM și liderii acestuia știu foarte bine ce poate însemna și cît profit politic poate aduce încălecarea valului protestatar în situația cînd rating-urile instituțiilor publice și a demnitarilor public sînt în scădere. Este adevărat că mesajele politice și comportamentul PL nu pot atrage simpatiile protestatare de pe cea mai mare parte a eșichierului politic, limitîndu-l la segmentul de dreapta. În acesta ordine de idei, lansarea în politică pe cont propriu a ex-premierului Vasile Tarlev poate provoca atragerea spre acesta din urmă a simpatiilor nemulțumiților cu viziuni de stînga. Dacă un astfel de trend se va forma, atunci piedicile administrative împotriva lui Tarlev vor fi contraproductive.

c) Intențiile de vot pentru "partidele cu șanse"

Un șir de lideri de partide se revoltă atunci cînd în baza sondajelor se estimează șansele formațiunilor de a accede în Parlament. Este curios că se revoltă cei ai căror formațiuni acumulează la alegeri un număr de voturi de 2ś3 mai mic decît numărul minim de membri de partid necesar pentru înregistrarea formațiunilor. Adevărul incontestabil este că din considerente pure de aritmetică nu toate cele 28 de partide înregistrate în Republica Moldova vor accede în Parlament. Aceasta din simplul motiv că, chiar dacă le-am trata în cel mai echitabil mod, prorocindu-le șanse absolut egale și un minim de 6% de voturi fiecărui, totuna nu vor putea ajunge în Parlament toate. De aceea, în mod firesc se poate și e necesar a vorbi despre "partidele cu șanse mari" și "cu șanse mici". Ținînd cont de inerția comportamentului electoral, trei factori modulează speculațiile referitoare la șansele partidelor:

Rezultatele alegerilor din 2007 în raport cu rezultatele ultimelor 3 BOP-uri

Ultimul factor e atît de complex, fiind ascuns de ochii lumii, încît se manifestă implicit, prin manifestarea primilor doi factori. Partide noi, emergente, se manifestă din start prin acțiuni de atragere a atenției opiniei publice pentru a apărea în sondajele de opinie și nu invers. Mai mult, discuțiile despre "partidele cu șanse" și "fără șanse" trebuie să aibă loc, atît pentru a le motiva pe ultimele măcar să se revolte pentru a aminti opiniei publice că oarecum există, dar mai ales din considerente de informare a cetățenilor. Vorba e că în cele patru campanii pentru alegerea Parlamentului, desfășurate în Republica Moldova începînd cu 1994, partidele care s-au dovedit "fără șanse" au "sustras" de la alegători voturi în limitele a 18–28%, lăsîndu-i nereprezentați în forul legislativ și majorînd numărul mandatelor "partidelor cu șanse". Din acest punct de vedere, este adevărat că discuțiile despre "partidele cu șanse" pot induce recurgerea cetățenilor la "votul util", dar asta îi privește în mod direct pe alegători. În general, ar fi absurd să se interzică discutarea rezultatelor alegerilor precedente și a rezultatelor sondajelor, pe motiv că cetățenii ar putea face anumite concluzii. Aici nu e vorba de manipulări, ci de date oficiale sau de rezultatele unor cercetări sociologice. Cei care cred că menționarea unor fapte reale, precum că partidul X acumulează, de obicei, la alegeri un număr de aproximativ trei ori mai mic decît numărul de membri ai acestuia, este o manipulare a opiniei publice, nu-și fac decît rău șieși, fiindcă pun la îndoială capacitatea de discernămînt a cetățenilor. Este puțin probabil ca alegătorilor să le fie pe plac un astfel de comportament.

Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlament, cu ce formațiune sau candidat independent ați vota?

Tabelul de mai sus, în corelațiile cu datele discutate deja, relevă că după alegerile locale din 2007 intențiile de vot pentru PCRM s-au stabilizat la un anumit nivel. Actualmente din cei ~50% din respondenți, care au o opțiune de vot, aproximativ o jumătate (47%) ar vota cu PCRM. De obicei, cei cu intenții de vot exprimate sînt considerați votanți consacrați ai formațiunilor respective. În acest context, de interes major devine problema comportamentului indecișilor (~40%), problemă speculată în ajunul alegerilor la cel mai înalt randament. Este imposibil de prezis comportamentul indecișilor fără efectuarea unor studii cantitative, în focus-grupuri. Totuși, se poate presupune, că în fața urnelor de vot comportamentul masivului indecișilor urmează o anumită legitate. Ultima afirmație este, probabil, valabilă doar în raport cu formațiunile influente și binecunoscute. Astfel, în raport cu PRCM, care deține de aproximativ opt ani statutul de partid de guvernămînt, cetățenii știu pentru ce să-l mulțumească sau să-i ceară socoteală. În acest sens, este curios procentajul voturilor acumulate de PCRM la nivel național, în cele trei campanii electorale desfășurate de cînd este la guvernare, raportat la procentajul intențiilor de vot exprimate în sondajele din ajunul alegerilor respective, care dă un coeficient aproape constant de aproximativ 0,7. L-am putea numi – "coeficientul influenței indecișilor". Acest exercițiu nu are suport științific din punct de vedere statistic sau sociologic, însă în linii mari, el relevă totuși, de o manieră implicită, comportamentul indecișilor față de PCRM.

Raportul procentajului de voturi acumulate de PCRM la nivel național față de intențiile de vot exprimate în cercetările BOP cu aproximativ o lună înainte de alegeri

Dacă exercițiul și concluziile de mai sus conțin un dram de realism și nu sînt consecința unei coincidențe bizare, atunci am putea afirma că, întrucît procentajul celor cu intenții de vot exprimate pentru PCRM în prezent coincide cu procentajul din preajma alegerilor locale din 2007, atunci și procentajul de voturi pe care l-ar fi obținut PCRM dacă ar avea loc alegerile duminică viitoare ar coincide cu cel din 2007 – aproximativ 34%. Acest exercițiu ar putea fi repetat și în preajma alegerilor din primăvară anului 2009 (dacă va fi realizat BOP-ul), înmulțind procentajul intențiilor de vot pentru PCRM cu coeficientul menționat (0,7).

Același exercițiu ar putea fi făcut și în raport cu AMN, care, la fel ca și PCRM, are un statut relativ stabil și recunoscut. Pentru AMN, în calitatea sa de principală forță de opoziție "coeficientul influenței indecișilor" este de aproximativ 1,3ś1,4. E simplu de verificat: la alegerile parlamentare din 2005, Blocul "Moldova Democrată" (BMD), a cărui pivot a fost AMN, a întrunit 28% din voturile alegătorilor, în timp ce rezultatele BOP din preajma alegerilor arătau o intenție de vot de 21% pentru BMD. La fel, la alegerile locale din 2007, AMN a întrunit ~ 17% la nivel național, versus 12% a intențiilor de vot din BOP. Faptul că "coeficientul influenței indecișilor" este mai mare (> 1) în cazul opoziției și mai mic (< 1) în cazul partidului de guvernămînt semnifică doar că indecișii votează preponderent cu opoziția, iar valoarea coeficientului indică implicit asupra proporției.

În cazul altor partide, exercițiul de mai sus e lipsit de sens, dat fiind faptul că statutul lor în ochii cetățenilor nu este definit foarte clar. Revenind la cazurile PCRM și AMN, "coeficienții influenței indecișilor" pentru ambele formațiuni ar putea să scadă către alegerile parlamentare din primăvara anului viitor, întrucît pe aripa stîngă a spectrului politic se poate impune Uniunea Centristă din Moldova (UCM), care-l are de curînd drept lider pe ex-premierul Vasile Tarlev, iar pe segmentul liberal se profilează ascensiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și a Partidului Liberal (PL), erodînd atractivitatea celor două formațiuni, fiind oarecum previzibile efectele pierderii de către PCRM a statutului de partid dominant, iar în cazul AMN fiind contestat statutul de cea mai puternică forță de opoziție. Astfel, indecișii se pot lesne orienta masiv spre formațiunile emergente menționate mai sus.

II. Impactul alegerilor asupra stabilității politice

a) Stabilitatea politică bazată pe dominația PCRM este pe sfîrșite

Oricît de fundamentată n-ar fi critica "stabilității politice" moldovenești din ultimii ani, efectele ei nu sînt cele mai proaste, dacă sînt privite pe fundalul impactului revoluțiilor cromatice din Georgia, Ucraina și Kîrgîzstan asupra evoluțiilor din aceste țări. Cu toate acestea, "stabilitatea de tip moldovenesc", bazată pe dominația unui partid cu multiple antecedente autoritariste, se pare că se va epuiza după alegerile parlamentare din 2009:

Din considerentele de mai sus, se poate desprinde concluzia că după alegerile parlamentare din primăvara anului 2009 va fi nevoie de instituirea unui nou tip de stabilitate politică. Așa cum s-a specificat cu diferite ocazii, din cauza sincronizării alegerilor parlamentare cu cele prezidențiale se va impune formarea nu pur și simplu a unei simple coaliții majoritare, care să aleagă organele de conducere ale Parlamentului și să voteze componența cabinetului de miniștri, ci formarea unei coaliții largi, deținătoare a unei majorități calificate de cel puțin 3/5 de voturi în Parlament, care să examineze la pachet, inclusiv alegerea șefului statului. Aici vine vorba și despre relațiile PCRM cu actuala opoziție, dar și despre calitatea acesteia din urmă.

b) Este capabilă opoziția să genereze stabilitate politică?

Antagonizată, dispersată, măcinată de orgoliile liderilor, lipsită după o perioadă de 8 ani de absență la guvernare de deprinderi practice în multe din domeniile cheie ale administrării, opoziția nu poate inspira alegătorului moldovean încrederea că învingînd ar putea prelua rapid și eficient stăpînirea situației social-economice și asupra procesului de integrare europeană. E suficient de menționat doar două exemple pentru a pune în evidență capacitățile și calitățile opoziției moldovenești. Primul exemplu se referă la modul cum s-au comportat partidele de opoziție în fața barierelor ridicate prin ultimele modificări din ale Codului electoral (din aprilie 2008). În afară de lamentări, de exprimarea bunelor intenții și discuții de ordin general, partidele de opoziție nu au fost în stare să întreprindă nimic pentru a-și consolida pozițiile în vederea depășirii barierelor menționate. Al doilea exemplu se referă la peripețiile din Consiliul Municipal Chișinău (CMC), unde, după alegerile municipale din iunie 2007 exponenții formațiunilor democratice de opoziție au ajuns să fie reprezentați în proporție de aproximativ 2/3 versus 1/3 – reprezentanți ai partidului de guvernămînt. Haosul din CMC vorbește elocvent despre multe lucruri, valabile și pentru mai multe administrații raionale. Este adevărat, că evoluțiile din CMC și din alte administrații raionale au fost și mai sînt influențate de puterea centrală, controlată de PCRM, dar aceasta evidențiază și calitățile opoziției.

Din considerentele expuse mau sus, partidele de opoziție ar trebui să încerce să-și revadă abordările și atitudinile față de un șir de lucruri. Pentru ele este de actualitate experiența alegerilor din 2001 și 2005. În primul caz, componența fragmentată a forului legislativ a făcut imposibilă alegerea șeful statului, culminînd cu dizolvarea Parlamentului și schimbarea dramatică a configurației politice după obținerea majorității constituționale de către PCRM la alegerile din februarie 2001. În cel de al doilea caz, dorința de a evita experiența anului 2001 a motivat participarea unei părți a opoziției la realegerea liderului PCRM în funcția de șef al statului. De atunci, opoziția este dezbinată în "constructivă" și "neconstructivă" sau, în dependență de simpatii – în " trădătoare" și "principială". Această dezbinare poate avea impact asupra stabilității politice după parlamentarele din 2009, întrucît, din cele șase partide de opoziție cu șanse de a fi reprezentate în viitorul Parlament, trei au drept lideri persoane care au votat la 4 aprilie 2005 realegerea în funcție a Președintelui Voronin, adică, au "trădat": liderii PPCD, PDM și PLDM. Mai mult, tabăra "trădătorilor" a fost completată vara trecută cu Partidul Social Democrat (PSD), fracțiunea municipală a căruia, alături de fracțiunile PCRM și PPCD, a participat la destituirea din funcția de președinte al Consiliului Municipal Chișinău a liderului PL. Întrebarea este – vor putea partidele "principiale" coopera cu cele "trădătoare" în vederea formării unei coaliții largi?

Întrebarea nu e lipsită de sens, fiindcă, din considerente de profit politic, se confundă cu bună știință limitele dintre compromisuri, fie ele și foarte proaste, impuse de realități și trădări. De exemplu, alternativa "trădării" din 4 aprilie 2005 a fost – blocarea alegerii șefului statului, cu consecințe imprevizibile de destabilizare politică, în situația cînd toți cei 101 de deputați căzuseră de acord asupra consensului politic în vederea integrării europene. Fiindcă problema "trădării" mai otrăvește relațiile dintre partidele de opoziție, este important să se clarifice ce soluții de depășire a eventualului blocaj din 2005 propuneau partidele "principiale". Întrebarea nu e trivială, dacă luăm în considerație că și în 2009 probabilitatea unui eventual blocaj este înaltă. Specificul alegerilor din 2005 a constat în faptul că în virtutea rezultatelor alegerilor parlamentare, PCRM și-a permis să înainteze tocmai două candidaturi la funcția de șef al statului, iar opoziția nici una. Blocajul din partea opoziției și organizarea alegerilor parlamentare noi, la doar cîteva luni de la cele ordinare, ar fi putut avantaja PCRM-ul și mai mult, pînă la limita repetării rezultatului din 2001. Într-adevăr, PCRM își demonstrase forța electorală obținînd 56 de mandate din 101, rămînînd consolidat, motivat și în posesia tuturor pîrghiilor administrative pentru a influența scrutinul repetat. În același timp, în perioada dintre alegerile parlamentare și cele prezidențiale, care urmau a fi blocate, opoziția reușise să se destrame, iar componentele ei să intre în conflict. Participînd la alegerile repetate, opoziția risca să fie pedepsită de alegători pentru blocaj premeditat și, în consecință, pentru risipa banilor publici, cheltuiți la organizarea alegerilor repetate.

Argumentele principalei forțe de opoziție – AMN, precum că și liderii ei ar fi trebuit să fie invitați la negocierile post-electorale în vederea condiționării alegerii șefului statului nu fac față criticilor. Acesta din simplul motiv că AMN nu recunoscuse valabilitatea alegerilor parlamentare și ar fi fost la limita absurdului să participe la negocieri pe marginea consecințelor unui act considerat nelegitim, așa cum este alegerea șefului statului de către un Parlament, considerat a fi ales nelegitim[1]. Ceva mai tîrziu și reprezentanții partidelor opoziției extra-parlamentare, în special liderii PL, au justificat, oarecum, necesitatea evitării blocajului realegerii liderului PCRM în funcția de șef al statului, deși continuă să condamne "trădarea". PL consideră că "trădarea" avea alternativă, ea trebuind să nu fie "parțială", ci "totală", realizată prin delegarea a cîte doi reprezentanți din partea tuturor fracțiunilor parlamentare, care să fi votat pentru realegerea liderul PCRM în vederea evitării blocajului.

III. Concluzii

  1. ↑ Președintele AMN, Serafim Urechean, a anunțat la 29 iunie 2005 că a atacat la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO) hotărîrea Curții Constituționale a Moldovei privind validarea alegerilor parlamentare din 6 martie 2005 și că CEDO a acceptat spre examinare respectiva chestiune (Info-Prim, 29 iunie 2005).


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]