![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20081231/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
La finele sesiunii, Parlamentul a procedat la examinarea și adoptarea în regim de urgență a unor acte legislative de maximă importanță și a unor proiecte care anterior erau considerate controversate și imperfecte. Procesul respectiv nu s-a desfășurat cu transparența necesară, chiar dacă opoziția și organizațiile societății civile au atenționat asupra acestor practici abuzive. Astfel, mai multe documente au fost examinate în continuare cu încălcarea evidentă și chiar intenționată a prevederilor Legii privind actele legislative, ale Regulamentul Parlamentului și a prevederilor Concepției privind cooperarea dintre Parlament și societatea civilă. Această activitate legislativă pripită, pe lîngă faptul că a diminuat încrederea și cooperarea firavă, stabilite anterior între Parlament și ONG-uri, se va solda pe viitor și cu o serie de alte probleme mai serioase, cum ar fi: deficiențe de aplicare și interpretare a legislației, demararea unor reforme insuficient gîndite, ce ar putea afecta rezultatul acestora; lipsa condițiilor sociale și economice pentru realizarea unor reglementări etc. Este important de menționat că majoritatea parlamentară a procedat în maniera respectivă imediat după adoptarea Legii privind transparența în procesul decizional, care deși nu a intrat încă în vigoare, însă impune deja o conformare la spiritul și principiile sale. De asemenea, poate fi enunțat aparte faptul că după doi ani de aplicare a Concepției privind cooperarea dintre Parlament și societatea civilă nu a mai fost respectată nici condiția formală de organizare a conferinței anuale pentru evaluarea gradului de cooperare și pentru a decide asupra unor noi direcții de cooperare între Parlament și organizațiile societății civile. În aceste condiții, coroborate cu evenimentele nocive legate de abuzurile organelor de drept și ale unor instituții publice, societatea civilă probabil că a avut tot temeiul să-și reorienteze pentru o perioadă prioritățile și să treacă de la colaborarea legislativă la cea de monitorizare mai activă a guvernării în campania electorală și la acțiuni de protest și atenționare a opiniei publice locale și internaționale asupra încălcărilor și derapajelor de la standarde democratice.
1.1. Acte legislative
Legea cu privire la Curtea de Conturi. Conform noii reglementări, membrii Curții de Conturi nu vor mai fi aleși după principiile stabilite în urma consensului politic parlamentar din 2005, conform căruia opoziția deține majoritatea. Pe viitor, membrii organului suprem de control financiar vor fi numiți în funcție la propunerea Președintelui Curții de Conturi, cu votul majorității deputaților aleși.
Codul învățămîntului. Documentul a fost inițiat de către șeful statului și reglementează aspecte vizînd: doctrina educațională; principiile, funcțiile sociale, obiectivele și organizarea generală a învățămîntului; prioritățile de bază și garanțiile statului în domeniul învățămîntului etc. Sistemul de învățămînt va fi structurat pe niveluri, trepte și cicluri: educație timpurie și învățămînt preșcolar; învățămînt primar; învățămînt gimnazial; învățămînt liceal; învățămînt vocațional/tehnic (școala profesională și colegiu); învățămînt superior: studii superioare de licență; studii superioare de masterat; doctorat și postdoctorat. Sistemul de învățămînt va include și alte subsisteme: învățămînt extrașcolar, de recuperare, instituții de arte și sport, profesionale și de formare continuă.
Notă ADEPT: Codul a fost promovat într-o manieră pripită și chiar abuzivă, fără discuții publice adecvate și dezbateri suficiente, ceea ce a atras critici întemeiate din partea partidelor parlamentare și extraparlamentare, din partea experților în domeniu, a organizațiilor societății civile, a reprezentaților sistemului de învățămînt, a studenților etc. Printre obiecțiile expuse figurează și cele că documentul nu asigură ralierea sistemului educațional la standardele europene; introduce inconsecvență și incertitudine în sistemul învățămîntului; promovează interese restrînse (departamentale) ale exponenților Academiei de Științe a Moldovei; prevede o multitudine de acte normative subordonate, elaborarea, adoptarea și aplicarea cărora va dura un termen îndelungat, iar aplicarea practică a Codului nu va fi astfel posibilă, ceea ce va periclita funcționarea sistemului de învățămînt.
Legea privind statutul juridic al adopției. Documentul reglementează raporturile juridice privind protecția drepturilor copilului prin adopție; stabilirea statutului juridic al adopției; cooperarea autorităților administrației publice cu organizațiile neguvernamentale și cooperarea internațională în domeniul protecției copilului prin adopție. Necesitatea elaborării și adoptării acestei legi a fost determinată de Consiliul Suprem de Securitate, care la o ședință de la începutul anului 2005 a decis că sînt necesare intervenții în domeniul respectiv. Documentul conține mai multe interdicții la adopția copiilor: – neadmiterea adopției între frați; – interzicerea adopției unui copil de către mai multe persoane, cu excepția cazului în care aceasta se face de către soț și soție simultan sau succesiv; – limite de vîrstă minimă și maximă etc.
Legea cu privire la procuratură. Documentul adoptat în redacție nouă este promovat prin necesitatea executării recomandărilor Consiliului Europei și conține o serie de novații importante: crearea unui Consiliul Superior al Procurorilor (organ de autoadministrare a procurorilor), Colegiile disciplinar și de calificare; răspunderea patrimonială a procurorilor; drepturile și garanțiile sociale etc.
Notă ADEPT: Deși anunțat drept realizare majoră în scopul ralierii la standarde internaționale, proiectul a fot criticat de către opoziția parlamentară și experți independenți, principalele obiecții vizînd: păstrarea posibilităților de influență politică; reglementarea neadecvată a mecanismelor pentru asigurarea independenței procurorilor; – crearea unui sistem paralel de autoadministrare în condițiile cînd există Consiliul Superior al magistraturii etc.
Legea privind verificarea titularilor și candidaților la funcții publice. Sînt stabilite principiile, scopurile, procedura, formele și metodele de verificare a informațiilor referitoare la cetățenii Republicii Moldova care dețin sau candidează la funcții publice. Verificarea se va efectua de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS), în scopul prevenirii, identificării și excluderii unor factori de risc: – activități contrare intereselor funcției publice, conflict de interese; – tolerarea actelor de trădare de patrie, spionaj, terorism, diversiune, a chemărilor la răsturnarea sau schimbarea prin violență a orînduirii constituționale sau la încălcarea prin violență a integrității teritoriale, propaganda directă sau indirectă a războiului și a altor activități extremiste; – exercitarea activităților prin care se realizează funcția publică în detrimentul Republicii Moldova, autorităților publice, societății, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; dezvăluirea, contrar prevederilor legale, a unei informații ce constituie un secret ocrotit prin lege. Vor fi verificați titularii și candidații la funcțiile de demnitate publică; funcțiile publice corespunzătoare categoriilor înalților funcționari publici și funcțiile publice de conducere; funcțiile ocupate de către militarii prin contract sau alte persoane cu statut special în autoritățile publice în care este prevăzut serviciul militar sau special; funcțiile ocupate de persoanele delegate în misiune diplomatică sau consulară. După primirea avizului SIS, autoritatea publică va decide asupra compatibilității/incompatibilității titularului (candidatului) la funcția publică cu interesele acestei funcții și va putea decide suspendarea titularului sau concedierea acestuia.
Notă ADEPT: În opinia unor experți independenți, promovarea proiectului nu este suficient argumentată conform legislației în domeniu, iar extinderea verificării și aplicarea noii legi asupra titularilor de funcții publice este neconstituțională, din moment ce poate constitui o limitare neîntemeiată a dreptului la muncă și la exercitarea funcției publice pentru care titularul deja a îndeplinit toate procedurile legale.
Legea privind azilul în Republica Moldova. Este stabilit statutul juridic al străinilor care solicită o forma de protecție în Republica Moldova, statutul juridic al beneficiarilor unei forme de protecție, procedura de acordare, încetare și anulare a unei forme de protecție în Republica Moldova. Legea acoperă și aspecte vizînd statutul refugiaților în Moldova, abrogînd reglementarea anterioară în domeniu.
Legea privind constituirea Rezervației istorico-culturale și natural-peisagistice "Orheiul Vechi". Proiectul de lege prevede constituirea Rezervației istorico-culturale și natural-peisagistice "Orheiul Vechi", în defileul rîului Răut, microzona satelor Trebujeni, Butuceni și Morovaia din raionul Orhei. Pentru rezervație se atribuie circa 500 ha de teren, asupra acestora fiind extins un statut special. Activitatea rezervației urmează să fie finanțată prin alocații de la bugetul de stat, din bugetele unităților administrativ-teritoriale, din mijloacele deținătorilor funciari, din mijloace speciale, donații ale persoanelor fizice și juridice.
Legea pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei. Conform noilor reglementări, cererea de renunțare la cetățenia Republicii Moldova se va putea depune numai de către persoanele care își au reședința obișnuită peste hotare, iar cererea să fie preluată doar de către reprezentanța diplomatică sau instituția consulară a Republicii Moldova.
Notă ADEPT: Necesitatea restricțiilor este determinată de faptul că în ultima perioadă s-a înregistrat o creștere considerabilă a numărului de persoane care renunță la cetățenia Republicii Moldova, în raport cu numărul solicitanților de cetățenie moldovenească. Autoritățile consideră că situația creată este dezavantajoasă pentru Republica Moldova și deoarece nu prea au reușit să găsească alte metode de convingere a cetățenilor să nu-și părăsească patria, au decis să restricționeze renunțarea la cetățenie, asigurînd astfel mai mult forțat păstrarea legăturii juridice cu statul.
Legea privind asigurarea construcției Spitalului Clinic de Traumatologie și Ortopedie. Prin derogare de la prevederile Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, se permite, cu titlu de excepție, trecerea în proprietate privată a imobilelor și terenului cu suprafața de 2,0261 ha pe care este amplasat Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie. Ministerul Sănătății va organiza un concurs public, în conformitate cu Legea privind achizițiile publice, pentru selectarea investitorilor, care vor asigura construcția "la cheie" a Spitalului Clinic de Traumatologie și Ortopedie cu capacitatea de 210 de paturi, inclusiv dotarea spitalului cu utilaj tehnologic, medical și mobilier, în schimbul dobîndirii dreptului de proprietate asupra imobilelor sus-numite. Dreptul de proprietate și de posesiune asupra imobilelor va putea fi transmis investitorului în termen de 3 luni după finalizarea construcției și recepționarea finală a Spitalului Clinic de Traumatologie și Ortopedie.
Legea cu privire la construcția unui cămin pentru Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport. Prin derogare de la prevederile Legii învățămîntului se permite, cu titlu de excepție, construcția unui cămin, cu capacitatea de 420 locuri, din mijloacele propriii ale investitorului, cu acoperirea cheltuielilor de construcție prin transmiterea în proprietatea investitorului selectat, după recepționarea finală a lucrărilor de construcție a căminului studențesc.
Notă ADEPT: Și în cazul acestuia proiect opoziția parlamentară și experții independenți au sesizat o serie de deficiențe normative, precum și promovarea unor interese ce nu corespund interesului public.
Legi privind ratificarea/aderarea la acte internaționale:
Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative (privind organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc). Legea prevede schimbarea modalității de formare a Consiliului Superior al Magistraturii (din 5 judecători, 4 profesori titulari și 3 membri din oficiu: ministrul justiției, Procurorul General și Președintele Curții Supreme de Justiție); a modalității de înaintare repetată de către CSM a candidaturii respinse de puterea politică (doar cu votul a 2/3 din numărul membrilor CSM); a principiilor de constituire a Colegiului de calificare și a componenței Colegiului disciplinar a judecătorilor (să includă majoritatea din partea profesorilor titulari în materie de drept).
Notă ADEPT: Practic, noua lege, inițiată și promovată în regim de urgență de către Președintele Republicii Moldova, anulează principiile reformei efectuate în baza consensului politic parlamentar, stabilit în urma alegerilor din 2005 și reinstituie posibilități de control politic asupra puterii judecătorești prin intermediul CSM și organele acestuia, în care majoritatea o vor deține persoane susținute și promovate de alte ramuri ale puterii (executivă și parlamentară). Statutul CSM ca organ de autoadministrare judecătorească este și el știrbit în această situație, deoarece administrarea devine "externă" și în atare situații independența judecătorilor, care și așa era slab consolidată, poate redeveni o problemă majoră.
Hotărîrea pentru aprobarea Strategiei dezvoltării societății civile în anii 2008–2011. Documentul stabilește prioritățile, principiile și valorile cooperării, precum și relațiile dintre administrația publică și societatea civilă. Prioritățile strategiei includ:
Guvernul, în cooperare cu organizațiile neguvernamentale, urmează să elaboreze și să aprobe în termen de 4 luni un plan de acțiuni pentru implementarea Strategiei, iar anual să prezinte Parlamentului un raport despre executarea prevederilor ei.
Hotărîrea privind aprobarea Strategiei Sistemului național de referire pentru protecția și asistența victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane. Un sistem special în domeniu este necesar deoarece, cel existent nu este parte al sistemului de stat al protecției sociale și statul nu poartă pentru el nici o răspundere. Strategia va constitui un instrument de bază pentru implementarea Legii privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane.
Hotărîrea privind completarea Registrului monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. Registrul monumentelor ocrotite de stat a fost completat cu obiecte construite în perioada sovietică (anii 50–80 ai sec. XX) și evocînd anumite evenimente controversate ale istoriei: Monumentul lui Grigore Kotovski; Monumentul eroilor comsomoliști; Monumentul luptătorilor pentru puterea sovietică; Monumentul lui Serghei Lazo; Monumentul eliberatorilor de sub ocupația fascistă.
2.1. Numiri. Demisii
Ghenadie Cosovan este numit viceministru al Afacerilor Interne. Anterior Cosovan a activat în calitate de șef al Departamentului servicii operative din cadrul MAI.
Valeriu Mironescu este numit inspector șef al Inspectoratului general de stat de supraveghere fitosanitara și control semincer. Anterior Mironescu a activat în calitate de director general al Agenției agroindustriale Moldova-Vin", fiind eliberat din funcție cu formularea "în baza cererii depuse".
Gheorghe Rață este numit în funcția de șef al Direcției teritoriale control administrativ Ungheni, a Ministerului Administrației Publice Locale.
Alexei Vîrlan este eliberat din funcția de viceministru al Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor pe, în legătură cu lichidarea ministerului.
Notă ADEPT: Ministerul Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor a fost desființat prin Legea nr. 162-XVI din 09.07.2008 și Guvernul trebuia să întreprindă toate măsurile de rigoare pînă la finele lunii octombrie 2008.
Andrei Pogurschi este numit în funcția de director general al Agenției Sportului. Anterior, Pogurschi a fost viceministru al Afacerilor Interne.
Victor Coadă este numit în funcția de director general al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Anterior Coadă a activat anterior în calitate de șef de secție în cadrul Direcției generale control și revizie a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției.
2.2. Hotărîri
Hotărîrea pentru aprobarea regulamentului privind semnalarea și monitorizarea nivelului corupției în autoritățile publice. Conform mecanismului aprobat, participanți la procedura de semnalare vor fi: instituția monitorizată, monitorul (un institut științific, agenție sociologică sau un ONG specializat), funcționarii publici, precum și cetățenii. Procedura de semnalare va fi internă și externă și se va face prin intermediul completării unor formulare de raportare în anonimat de către angajații instituției sau de persoanele din afară beneficiare de serviciile ei, cu respectarea confidențialității. Potrivit noilor reglementări, formulare de raportare urmează să fie editate și instalate cutii speciale pentru acestea. Începînd cu anul 2010 mecanismul urmează a fi implementat în toate autoritățile administrației publice centrale și subdiviziunile teritoriale ale acestora.
Hotărîri pentru aprobarea unor regulamente:
Hotărîrea cu privire la Serviciul informațional al rapoartelor financiare de pe lîngă Biroul Național de Statistică. Crearea Serviciului este argumentată prin implementarea Legii contabilității, în noua structură cu atribuții de colectare și prelucrare a rapoartelor vor intra 56 de persoane, 40 dintre care vor activa în unitățile administrativ teritoriale de nivelul doi.
Hotărîrea cu privire la zilele de muncă și de odihnă din lunile ianuarie-martie 2009. Guvernul a declarat zilele de 2, 5, 6 și 9 ianuarie 2009 – zile de odihnă, astfel că vacanța de iarna va cuprinde perioada 1–11 ianuarie 2009. Zilele de sîmbătă, 17 și 31 ianuarie, 21 februarie și 14 martie 2009 vor fi zile lucrătoare.
Hotărîri pentru aprobarea unor planuri, strategii, programe:
Hotărîri privind aprobarea unor proiecte de lege:
2.3. Ședințe. Decizii. Declarații
Aviz negativ depolitizării funcției de Președinte al Moldovei
Guvernul a avizat negativ inițiativa legislativă privind incompatibilitatea între calitatea de președinte al statului și apartenența la un anumit partid, sub pretextul că ar îngrădi drepturile constituționale oferite cetățenilor de a se asocia liber în partide și de a participa la activitatea lor. Executivul mai consideră că Președintele țării este obligat să respecte Constituția și legile țării, să apere democrația, drepturile și libertățile omului, ceea ce presupune obligația de a fi echidistant în raport cu partidele politice și cu toți cetățenii "excluzînd posibilitatea legală de a promova, în mod părtinitor, interesele unui anumit partid".
Notă ADEPT: De notat că, Guvernul nu a dat o apreciere situației altor persoane care dețin funcții publice și cărora legislația le interzice să fie concomitent și membri de partid și nu a prezentat argumente în favoarea unui astfel de tratament diferențiat al funcționarilor publici.
Acorduri de finanțare cu UE
Au fost semnate trei acorduri de finanțare în contextul Instrumentului de Parteneriat și Vecinătate Europeană, proiectele referindu-se la 1) co-finanțarea proiectului de reabilitare a Spitalului Clinic Republican; 2) reabilitarea drumurilor; 3) implementarea Programului operațional comun Republica Moldova – România – Ucraina 2007–2013. Pentru primele două componente vor fi primite granturi de respectiv 3 milioane euro și 12 milioane euro, iar bugetul total al programului operațional comun Republica Moldova – România – Ucraina 2007–2013 este de 137.4 mil. euro. Fondurile sînt destinate autorităților publice locale, asociațiilor obștești, universităților, instituțiilor de cercetare etc., care urmează să contribuie la proiect cu o co-finanțare în mărime de 10%.
Noi adresări către bancheri
Ca și predecesorul său în funcția de Prim-ministru, Zinaida Greceanîi a îndemnat comunitatea bancară "să susțină sectorul real al economiei". În cadrul întrevederii cu membrii Asociației Băncilor din Moldova, Prim-ministrul i-a informat despre indicatorii macroeconomici, realizarea cărora ar crea condiții favorabile pentru activitatea sectorului bancar. Premierul s-a indignat însă de faptul că unele bănci comerciale majorează în continuare nivelul dobînzilor la credite, ceea ce ar afecta stabilitatea economică. A fost făcut apel către sistemul bancar să susțină sectorul real al economiei care se confruntă cu dificultăți în accesul la finanțare.
Întîlniri cu sindicaliștii și patronatul
Prim-ministrul s-a întîlnit cu reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, în format extins, subiectul principal al discuției constituindu-l necesitatea impulsionării activității Comisiei tripartite în problemele muncii și social-economice. În acest context, s-a menționat importanța examinării în comun a proiectelor și inițiativelor ce vizează reformele economice și sociale, în special în domeniul protecției sociale, precum și soluționarea de comun acord a conflictelor colective de muncă la nivel național, eficientizarea sistemului de negocieri și parteneriat social. Liderii sindicali au apreciat activitatea Guvernului, dar și-au exprimat și îngrijorarea privind eventualele consecințe ale crizei pentru Republica Moldova, arătîndu-se convinși că soluționarea problemelor respective necesită o abordare complexă și implicarea tuturor factorilor competenți. Premierul a menționat că acțiunile Executivul care au permis diminuarea inflației și creșterea PIB spre finele anului au contribuit la crearea condițiilor favorabile pentru examinarea oportunităților de majorare a salariilor și îndemnizațiilor sociale, dar "nu trebuie să fie admise declarații populiste în acest sens".
La întrevederea cu membrii Consiliului Confederației Naționale a Patronatelor (CNPM), Prim-ministrul a făcut o trecere în revistă a activităților de ordin social-economic, întreprinse de Guvern în ultima perioadă și a menționat că sectorul real al economiei deja a resimțit urmările crizei mondiale, iar anul 2009 poate fi și mai complicat în acest sens. Subliniind importanța consolidării eforturilor în aceste condiții, Premierul Zinaida Greceanîi a reiterat intenția executivului de a-și orienta activitatea spre asigurarea stabilității social-economice, mai ales în legătură cu apropiatele alegeri parlamentare. Reprezentanții CNPM au remarcat printre reușitele anului 2008 promovarea modificărilor legislative în domeniul salarizării și organizarea mai multor întruniri cu reprezentanții Guvernului, în cadrul cărora au putut înainta propuneri ce au fost luate în considerație la elaborarea politicilor de guvernare. Reprezentanții patronatelor ramurale au solicitat să fie dispusă coordonarea obligatorie a proiectelor de acte legislative și normative în domeniul social-economic cu patronatele la nivel ministerial. Prim-ministrul a declarat că proiectul unei asemenea dispoziții deja există și va fi semnat în cel mai scurt timp, iar executarea dispoziției respective va fi monitorizată riguros, dar conlucrarea trebuie să se realizeze pe principii de reciprocitate.
Conferința de presă a Primului-ministru
La 16 decembrie Zinaida Greceanîi a convocat o conferință de presă, la care a prezentat informații despre activitatea Guvernului pe parcursul anului. Premierul s-a referit asupra aspectului economic, activităților pe plan extern și realizarea principalilor indicatori din Planul de activitate al Guvernului. Reperele principale prezentate de Greceanîi au vizat: – PIB-ul a crescut în primele 9 luni ale anului cu 7,6%; – în luna mai inflația pe 12 luni constituia 16,9%, iar în luna noiembrie a căzut pentru prima dată sub 10%, pînă la 8,5%; – investițiile străine directe au crescut în primul semestru cu peste 70%, iar stocul acestora a depășit 2,2 mlrd. dolari; – rata șomajului s-a redus de la 5,1% în trimestru III al anului 2007, la 3,6% în anul 2008, numărul șomerilor constituind circa 48,7 mii persoane, la oficiile forței de muncă fiind înregistrați 38,8 mii de persoane; – valuta națională a marcat o apreciere în termeni nominali față de dolarul SUA cu 9,0% și față de euro – cu 24,0%; – în ianuarie-noiembrie 2008 BNM a efectuat cumpărări nete de valută străină pe piața valutară interbancară în sumă de 222 milioane dolari SUA; – activele valutare de rezervă au constituit la finele lunii noiembrie 2008 suma de 1,6 miliarde de dolari SUA; – evoluția balanței comerciale continuă să îngrijoreze, deficitul acesteia constituind în perioada ianuarie-octombrie 2008 suma de 2,7 miliarde de dolari SUA, crescînd cu cca 900 milioane dolari față de aceiași perioadă a anului 2007.
3.1. Decrete
Președintele Republicii Moldova a decretat numirea domnilor Mihail Bodean și Alexandru Luncari în funcții de directori adjuncți ai Serviciului de Informații și Securitate.
Sergiu Pușcuță este numit în funcția de consilier al Președintelui Republicii Moldova în probleme financiare, funcție special creată cu această ocazie.
Nota ADEPT: Anterior, Pușcuță a activat în calitate de director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și a Corupției (CCCEC) și șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Urmare a ședinței Consiliului Suprem de Securitate din 19 noiembrie 2008, Guvernul a decis eliberarea lui Sergiu Pușcuță din funcția de director al CCCEC, operîndu-se cu formula oficială "la cerere". Pușcuță a mai activat în funcție similară de consilier prezidențial în problemele economiei și finanțelor, pe timpul mandatului Președintelui Petru Lucinschi.
Nicolae Gumenîi este numit Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Ucraina, iar Eugenia Kistruga este numită Ambasador, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lînga Consiliul Europei.
Andrei Neguță este numit Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Federația Rusă.
Serghei Sîrbu este numit în funcția de șef adjunct al Direcției drept și relații publice a Aparatului Președintelui Republicii Moldova, iar Mariana Săcăreanu se numește în funcția de șef adjunct al Serviciului acte ale Președintelui al Direcției drept și relații publice a Aparatului Președintelui Republicii Moldova.
Președintele Republicii Croația, Stjepan Mesic a fost decorat cu "Ordinul Republicii" – distincția supremă a Republicii Moldova.
Decrete privind conferirea Ordinului "Gloria Muncii":
Nataliei Moldovanu, vicepreședinte al Curtii Supreme de Justiție, i-a fost conferit titlul onorific "Om Emerit".
3.2. Ședințe. Decizii. Declarații
Îngrijorări pentru securitate și ordine publică
Președintele Republicii Moldova a convocat conducătorii unor organe de forță și de drept în ședință de lucru la tema eficientizării activităților de asigurare a securității statale și ordinii publice, în context fiind invocat exemplul depistării în orașul Comrat a arsenalului de arme, muniții și substanțe explozive. Șeful statului a menționat inactivitatea și lipsa de vigilență manifestate în acest caz de către organele abilitate din teritoriu și a subliniat că asemenea acțiuni ale grupărilor criminale reprezintă o amenințare la adresa securității naționale și agravează situația infracțională. Vladimir Voronin a cerut să fie întreprinse măsuri de rigoare în vederea identificării cît mai grabnice și pedepsirii adecvate, conform legii, a persoanelor implicate în cazul depozitării arsenalelor ilicite de arme și muniții din Comrat, precum și în scopul prevenirii pe viitor a unor asemenea manifestări criminale.
Îngrijorări privind situația economico-financiară
La ședință au fost prezentate și discutate aspecte ale situației existente, în contextul crizei financiar-economice mondiale, precum și complexul de măsuri care ar putea fi utilizate în cazul unei evoluții pesimiste a evenimentelor pentru Republica Moldova. Președintele țării a subliniat necesitatea menținerii unei stricte monitorizări a situației economico-financiare și a celei de pe piețele din țările vecine și mai îndepărtate, pe calea instituirii unei strînse interacțiuni dintre blocul economic al Guvernului și Banca Națională a Moldovei. Vladimir Voronin a accentuat imperativul îndeplinirii stricte și econome a cheltuielilor bugetare prevăzute pentru anul 2009, atenția principală urmînd a fi acordată realizării programelor social-umanitare, funcționării domeniilor ocrotirii sănătății, învățămîntului, protecției sociale, precum și asigurării continuității implementării proiectelor investiționale de modernizare a infrastructurii.
Reforme urgente privind administrarea sistemului judiciar
În cadrul ședinței convocate la Președinție a fost efectuat un schimb de opinii privitor la modalitățile de îmbunătățire a activității instanțelor judecătorești, de sporire a responsabilității judecătorilor pentru deciziile adoptate și asigurare a corectitudinii procesului judiciar în ansamblu. Au fost formulate diverse propuneri privind măsurile necesare pentru ameliorarea situației existente în sfera dată.
Notă ADEPT: La scurt timp după ședință, fără dezbateri publice sau specializate și fără a oferi detalii despre studiile efectuate și deficiențele concrete depistate în funcționarea justiției, Președintele țării a semnat inițiativa legislativă ce reformează reformeze modul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, a Colegiului de calificare și atestare a judecătorilor și a Colegiului disciplinar al judecătorilor, propunînd reducerea considerabilă a ponderii magistraților în aceste organe și acordînd posibilități suplimentare de influență din partea puterii executive și legislative.
Întîlnire cu ambasadorii acreditați la Chișinău
La doar cîteva zile după ce a declarat public că agenda sa nu prevede întîlniri cu reprezentanții misiunilor diplomatice, Președintele Republicii Moldova s-a întîlnit cu ambasadorii țărilor membre ale UE, SUA, Turciei, Comisiei Europene, Consiliului Europei și OSCE, tema întrevederii fiind "schimbul de opinii pe marginea ultimelor evoluții și perspectivelor de dezvoltare a colaborării". Vladimir Voronin a dat o apreciere înaltă relațiilor de cooperare cu statele membre ale UE, OSCE, CoE, cu SUA în sferele politică, comercial-economică și culturală.
În special, a fost calificat drept înalt nivelul dialogului dintre Republica Moldova și UE, Voronin afirmînd că prioritățile vizează implementarea angajamentelor anterioare, negocierea și încheierea unui nou acord de cooperare, lansarea dialogului privind liberalizarea vizelor și a unui Acord de liber schimb care ar oferi posibilități suplimentare agenților economici din Moldova, de rînd cu posibilitățile oferite de Preferințele Comerciale Autonome.
Cu referire la reglementarea transnistreană Vladimir Voronin a relevat despre activitățile desfășurate de către Republica Moldova în vederea asigurării sprijinului internațional pentru promovarea propunerilor "în pachet" privind soluționarea problemei și a reconfirmat că formula de bază a negocierilor trebuie să fie formatul "5+2".
Președintele Moldovei a informat ambasadorii despre situația social-economică și politică din Moldova, relevînd că rezultatele pozitive se datorează stabilității politice. În contextul apropiatei campanii electorale, Vladimir Voronin a subliniat că autoritățile moldovenești vor face tot posibilul pentru a organiza un scrutin bazat pe principiile de drept, în deplină conformitate cu normele europene, vor fi invitați observatori ai UE, OSCE, organizațiilor specializate pentru a efectua observarea procesului electoral pe tot parcursul campaniei și nu doar în preajma alegerilor.
Șeful statului a accentuat că autoritățile Moldovei pledează pentru o libertate deplină a mass-media și că asupra jurnaliștilor "care activează legal" nu au fost și nu vor fi efectuate presiuni. La concret, a fost invocată recenta decizie a Consiliului Coordonator al Audiovizualului despre instituirea unui moratoriu asupra anunțării concursurilor pentru licențele care expiră pînă la sfîrșitul campaniei electorale din 2009, Voronin menționînd aparte că nici licența PRO TV Chișinău nu va fi scoasă la concurs pînă la finalizarea campaniei electorale. În final, Președintele RM a reiterat disponibilitatea fermă a conducerii statului de a urma cu strictețe legislația națională și experiența avansată a țărilor democratice în ceea ce privește tratamentul egal al tuturor participanților la procesul electoral și asigurarea și protecția libertății mass-media.
1. Prețurile și inflația
Inflația se încadreaza "perfect" în prognozele Guvernului…
Potrivit statisticii oficiale pentru noiembrie 2008 prețurile medii de consum au rămas la nivelul celor din luna octombrie 2008. Acestea au fost influențate de o descreștere la produsele nealimentare – cu 0,6%, precum și de creșterea tarifelor pentru prestarea serviciilor populației – cu 1,1%, prețurile medii la produsele alimentare au rămas la nivelul lunii octombrie. Respectiv, pentru cele 11 luni ale anului inflația a constituit 7,5%.
În luna de analiză a fost înregistrată reducerea prețurilor la principalele produse alimentare: ulei vegetal – cu 14,1%, orez – cu 5,1%, fructe proaspete – cu 3,3% (citrice-cu 10,5%, mere – cu 6,3%), cartofi și carne de oaie – cu cîte 3,1%, carne de porc – cu 2,3%, zahăr – cu 2,4%, făină de grîu – cu 2,2% și pește proaspăt – cu 2,0%. Descreșterea în luna de analiză a prețurilor la produsele alimentare a fost generată de apariția produselor din roada anului curent.
La mărfurile nealimentare în perioada de raport scăderea prețurilor a fost marcată la: carburanți pentru transport – cu 12,1%, gaze naturale ambalate în butelii – cu 8,8%, medicamente – cu 0,7% și materiale pentru construcție – cu 0,5% etc. Totodată, în luna noiembrie 2008 a fost înregistrată creșterea tarifelor la serviciile prestate populației pentru: asigurarea cu agent termic pentru încălzirea centralizată a caselor de locuit a populației (mun. Bălți și or. Ungheni) – cu cca 21% care în mare parte au influențat indicile genarl al prețurilor.
Deci, în mare parte inflația pentru acest an va fi mai mica de 10%, nivel care se încadrează perfect în prognozele guvernamentale. Nu este exclus ca aceasta a fost "trasă de ață", avem în vedere imixtiunea statului in plafonarea unor tarife sau prețurile administrative. În plus, trebuie să mai specificăm aici și aprecierea leului, care în pofida faptului că bate direct în exportatori și producătorii locali, mai "pune umărul" la reducerea inflației.
2. Moneda
Presiuni asupra leului venite din afară…
Recent, guvernatorul BNM, a declarat că spre deosebire de țările vecine, în Moldova are loc întărirea leului urmare a relațiilor de piață și nu există premise pentru slăbirea cursului leului. Acesta a spus că BNM cumpără valută pe piață în limita a 60 milioane USD, iar în ultima perioadă banca centrală nu prea cumpără atît de multă valută doar cîte 50% din volumul zilnic existent. Guvernatorul a mai spus că BNM nu poate evita aprecierea leului, deoarece există o presiune externă majoră asupra cursului leului. Mai mulți economiști susțin că întărirea leului este influențată de banca centrală și mai puțin de cererea și oferta de pe piață. Totuși, guvernatorul a menționat că cursul se stabilește de cerere și ofertă pe piață. "La noi nu există un curs de schimb fixat, nu a fost și nici nu va fi", a declarat acesta.
Totodată ministrul Economiei și Comerțului a menționat că asupra cursului valutei naționale influențează volumul de valută prezent la moment pe piață. Principalele surse de intrare a valutei în țară sînt exporturile, investițiile străine, remitențele. Totuși, moldovenii au trimis acasă în octombrie cu 17 milioane USD mai puțin decît în septembrie. Potrivit BNM în octombrie 2008, volumul remitențelor de peste hotare, transferate prin băncile comerciale a constituit 139,4 milioane USD. Chiar dacă va exista o reducere ușoară a intrărilor de valută în 2008 față de 2007, concomitent va scădea prețul la importul unor produse, la resursele energetice, la gaze. Adică, se va utiliza mai puțină valută pentru import, fapt ce creează un anumit echilibru chiar și în această situație. De aceea, și în opinia celor de la FMI, și în opinia BNM, la etapa actuala, nu există factori care ar influența asupra situației pe piața valutară a Moldovei, similare cu cei din Ucraina sau Rusiei, sau României. În orice caz, în funcție de ce se va întâmpla pînă în februarie-martie, atunci vom vorbi despre alte prognoze.
Pentru 2009 politica BNM este țintită pe o inflație de 9%…
Politica monetară și valutară a Băncii Naționale a Moldovei va fi axată pe asigurarea și menținerea ratei anuale a inflației la nivelul de 9% către finele anului 2009, cu o deviere posibilă de +/- 1 p.p. Aceasta este elaborată în baza creșterii PIB cu 6% în termeni reali, o creștere a exportului de bunuri și servicii cu 19%, iar a importurilor 24%. "Ritmurile de creștere a agregatelor monetare vor fi sub nivelul anului 2008", se spune în document.
Banca centrală anunță că în 2009 rata dobînzii de bază va fi menținută la un nivel real pozitiv, iar stabilirea normei rezervelor obligatorii se va efectua în funcție de nivelul inflației, așteptările inflaționiste, situația economică și condițiile pieței monetare interne. Va continua optimizarea instrumentelor politicii monetare în scopul eficientizării operațiunilor de piața deschisă. Monetizarea economiei va fi suficientă pentru asigurarea creșterii economice planificate. Va fi menținut regimul cursului de schimb valutar flotant.
În anul 2009 Banca Națională a Moldovei va continua realizarea Planului de Acțiuni cu privire la implementarea strategiei de țintire a inflației, în care se prevede optimizarea operațiunilor de politică monetară a Băncii Naționale, crearea bazei de date centralizate, precum și a cadrului de analiză, modelare și prognoză, elaborarea și perfecționarea metodelor de informare a publicului larg odată cu întreprinderea măsurilor pentru majorarea gradului de încredere a societății civile față de politica monetară promovată de către Banca Națională a Moldovei. Banca Națională a Moldovei anunță că va stabili rata de bază, menținând-o la un nivel real pozitiv, în funcție de realizarea obiectivului fundamental, situația pe piața monetară, valutară și de credit, evoluția economiei naționale, situația pe plan mondiale, așteptările și prognozele în economia țării.
3. Sectorul real
Elementele creșterii economice…
Potrivit statisticii oficiale, în ianuarie-septembrie 2008 PIB în valoare nominală a constituit cca 47,15 miliarde lei, în creștere cu 7,6% comparativ cu aceiași perioadă a anului trecut. Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri a crescut cu 11,2% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent și a influențat cu cca 3% sporirea reală a PIB-ului. Creșterea a fost condiționată de majorarea semnificativă a valorii adăugate brute produsă în agricultură – cu cca 24%, atunci cînd în ianuarie-septembrie 2007 acest indicator a înregistrat o scădere de peste 32% în raport cu ianuarie – septembrie 2006.
Valoarea adăugată brută, produsă în sectorul de servicii a contribuit la formarea PIB-ului în proporție de peste 62% față de 61,0% în perioada respectivă a anului precedent, pe cînd ritmul de creștere s-a diminuat de la 110,3% în ianuarie-septembrie 2007 la 106,4% în ianuarie-septembrie 2008. Aceasta s-a întîmplat, îndeosebi, din cauza diminuării semnificative a ritmului de creștere pentru construcții – de la peste 127% în ianuarie-septembrie 2007 la 108% în ianuarie-septembrie 2008.
Cu toate că cota impozitelor pe produs și import în PIB s-a majorat de la peste 17% în ianuarie-septembrie 2007 la 18% în ianuarie-septembrie 2008, ritmul de creștere a acestora s-a diminuat de la 124,2% în ianuarie-septembrie 2007 la 110,4% în ianuarie-septembrie 2008. Aceasta s-a datorat deprecierii dolarului american față de moneda națională (cursul mediu al dolarului american față de moneda națională a diminuat de la 12,4 lei în ianuarie-septembrie 2007 la 10,4 lei în ianuarie-septembrie 2008), pe de o parte, și majorării indicelui de preț la bunurile importate (de la 109% în ianuarie-septembrie 2007 la 120% în ianuarie-septembrie 2008), pe de altă parte.
Creșterea PIB pe elemente de cheltuieli a fost condiționată, preponderent, de majorarea formării brute de capital fix cu 9,3% față de perioada similară a anului precedent, asigurînd creșterea reală a PIB-ului cu 2,4%. Contribuția acestui element la formarea PIB a constituit, în perioada de referință, 27,6% față de 25,4% în perioada respectivă a anului precedent. Sub influența creșterii investițiilor, rata de investiție (formarea brută de capital fix raportată la valoarea adăugată brută) s-a majorat de la peste 30% în ianuarie-septembrie 2007 la peste 33% în ianuarie-septembrie 2008.
Consumul final, un alt element important de utilizări al produsului intern brut, a crescut cu 7,3% față de perioada respectivă a anului precedent. Creșterea s-a datorat, îndeosebi, consumului final al gospodăriilor, care a sporit cu peste 8% în raport cu perioada corespunzătoare a anului precedent. Volumul total al cererii interne (consumul final și formarea brută de capital) a fost distribuit, în perioada de referință, în proporție de 78,8% pentru consumul final și 21,2% pentru acumulări față de 79,1% și 20,9% în perioada similară a anului anterior.
Sinteze economice ale lui 2008 ale Guvernului…
Conform datelor macroeconomice în anul 2008 bugetul public național a înregistrat o creștere cu 15% față de aceeași perioadă a anului 2007. Rata inflației în 11 luni ale anului curent a reușit să fie menținută la nivelul de 7,5% iar PIB-ul pentru 9 luni fiind de 7,6%. Guvernul a apreciat rezultatele macroeconomice drept "foarte bune". Aceste rezultate, în opinia oficialilor, se datorează scăderii pe parcursul anului a prețurilor la unele produse și politicilor eficiente implementate de Guvern, fapt confirmat și de FMI.
Investițiile străine directe au cunoscut anul acesta o dublare comparativ cu anul precedent. Doar în primul semestru al anului 2008 investițiile au ajuns la suma de peste 307 milioane USD, în timp ce pe parcursul întregului an 2007 au fost acumulate 500 milioane USD.
Exporturi. În anul 2008 produsele autohtone au fost orientate preponderent către statele UE – 51,4%, în țările CSI – 39,3% și 9,3% alte țări, exportîndu-se în special materiale textile – 19,7%, produse alimentare – 10,4%, produse ale regnului vegetal – 11,6%, mașini și echipamente electronice – 10,9% etc.
Importurile agenților economici din Republica Moldova sînt efectuate preponderent din UE -44%, CSI – 39,3% și 21,3% din alte țări. Moldova a importat în primul rînd produse minerale 22,5% (gaze naturale, combustibili etc.), mașini și echipamente electronice – 15,8%, produse chimice – 8,5%, mijloace și materiale de transport – 8,1% etc.
La capitolul resurse umane în anul 2008 – 1,36 milioane persoane au fost declarate apte de munca din care 49 mii sînt șomeri, astfel rata șomajului este de 3,6% comparativ cu cea de 6% din perioada precedentă. De asemenea în planul de acțiuni pentru anul 2009 sînt prevăzute majorări de salariu.
In pofida rezultatelor pozitive obținute pe parcursul anului 2008 ministrul economiei a declarat: "Guvernul este pe deplin conștient de provocările care vor parveni în Republica Moldova în primele luni ale anului 2009. În acest sens sînt elaborate proiecte necesare în scopul întimpinării acestor situații de criză."
4. Poziția economică externă
FMI ne "netezește pe creștet"…
O misiune a Departamentului European al Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Graeme Justice, s-a aflat la Chișinău în perioada 4–15 decembrie, 2008. Scopul de bază al misiunii a fost evaluarea a cincea a rezultatelor programului susținut prin mecanismul de finanțare pentru creșterea economică și reducerea sărăciei (PRGF). În pofida mai multor critici și obiecții din ultima perioadă la adresa politicilor guvernamentale, recenta misiune a FMI a dat calificative bune și chiar foarte bune politicilor economice ale guvernului, spre exemplu cum acesta gestionează potențiale efecte ale crizei financiare, în particular apreciind că sistemul financiar din Moldova este rezistent față de criza globală.
Misiunea a remarcat cu satisfacție performanța bună în cadrul programului, reducerea ratei inflației sub 10% și creșterea economică robustă. Reformele prevăzute în cadrul programului au fost realizate – cu unele excepții – în termenele stabilite. Sistemul financiar a fost rezistent față de criza financiară globală. Totodată, misiunea împărtășește îngrijorările Guvernului privind impactul reducerii ritmurilor creșterii economice pe plan regional și a discutat acțiunile adecvate în promovarea politicilor pentru aplanarea impactului asupra Moldovei. Misiunea a accentuat importanța sporită a promovării unor politici macroeconomice prudente în anul 2009. Acest fapt a fost reflectat în Memorandumul actualizat privind Politicile Economice și Financiare (MPEF) pentru 2009. Acordul, ca de obicei, va fi revizuit de conducerea FMI și apoi va fi prezentat spre examinare Consiliului de Directori Executivi al FMI.
PRGF este mecanismul de creditare al FMI cu regim preferențial pentru statele cu venit mic. Rata dobânzii pentru creditele în baza PRGF constituie 0,5%. Creditele se oferă pe un termen de 10 ani, cu o perioada de grație de 5,5 ani. Programul PRGF cu Republica Moldova presupune acordarea unui credit de cca 168 milioane USD, din care au fost deja debursate cca 133 milioane USD. Acordarea următoarei tranșe a FMI va fi aprobată la începutul anului 2009, iar următoarea misiune a FMI în cadrul Programului PRGF este programată preliminar pentru finele lunii februarie 2009.
5. Prognoze pentru 2009
Ritmul de creștere economică va încetini în anul 2009…
Nivelul creșterii economice a Republicii Moldova va încetini de la 6,5% in anul 2008 la 4% anul viitor. La același nivel se va menține și în anul 2010. Potrivit raportului Perspective Economice Globale 2009 al Băncii Mondiale (BM), aceasta este cea mai mică creștere printre țările CSI. Potrivit raportului PIB în anii 2009–2010 deficitul de cont curent se va reduce brusc la 4,4% din PIB anul viitor și la 5,8% din PIB în 2010. Se menționează o încetinire a ritmului de creștere economică pînă la 4,1% și, respectiv, 4% în anul 2009, prognozează și Banca Europeana pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Economist Intelligence Unit.
Fondul Monetar Internațional se așteaptă la o creștere economică în Moldova de cel puțin 6,5%, și o rată a inflației de 9% la sfîrșitul anului 2008. Deocamdată "criza economică nu a afectat Republica Moldova care, datorită integrării reduse în piețele financiare internaționale și politicilor promovate de Guvern, are o performanță destul de bună", a declarat recent Graeme Justice, seful misiunii Departamentului European al FMI. Analiștii BM constată că Republica Moldova ar putea să cîștige în urma reducerii prețurilor la petrol cca 2,5% din PIB. Scăderea prețurilor la mărfuri, care se așteaptă în anul 2009, va conduce la o reducere bruscă a corelației între prețurile de export și import. Cca 30 de țări, printre care și Moldova, vor avea de cîstigat de la ieftinirea petrolului.
Reuniunea ministerială anuală a OSCE
În perioada 4–5 decembrie 2008 la Helsinki a avut loc cel de-al 16-lea Consiliu Ministerial al OSCE. În cadrul reuniunii dl Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, a ținut un discurs în care s-a referit la reglementarea transnistreană și rolul OSCE:
Întrevederea Voronin-Smirnov din 24 decembrie 2008
La 25 decembrie 2008, la Tiraspol, Președintele Vladimir Voronin a avut o întîlnire cu liderul transnistrean Igor Smirnov. Potrivit unui comunicat de presă difuzat de ministerul Reintegrării prin intermediul agenției "Moldpres" în cadrul întîlnirii au fost discutate:
O zi mai tîrziu, liderul transnistrean Igor Smirnov a declarat că, de fapt, există o singură soluție pentru reglementarea transnistreană – recunoașterea independenței regiunii separatiste, iar demnitarii moldoveni au revenit la retorica privind negocierea soluției doar în format "5+2".
Evoluțiile economice
În cel de al patrulea semestru volumul producției industriale s-a micșorat cu 20–30%, iar realizările acesteia s-a micșorat cu 40–60%. În consecință s-au redus defalcările bugetare cu 20–30%. Cele mai îngrijorătoare evoluții au loc în cazul uzinei metalurgice și fabricii de ciment de la Rîbnița. De exemplu, volumul producției uzinei metalurgice a scăzut de două ori, iar realizările de patru ori. Aceasta va avea impact asupra bugetului regiunii pentru anul 2009. În aceste circumstanțe, Sovietul Suprem de la Tiraspol s-a adresat autorităților Federației Ruse pentru ajutor financiar. În același timp, a fost adoptat bugetul regiunii: venituri în sumă de ~ $132 milioane, cheltuieli ~ $234 milioane, deficit ~ $102 milioane (care, probabil, va fi acoperit cu ajutorul Federației Ruse).
Percepția situației din Transnsitria de către locuitori
Ziarul "Novaiya Gazeta" a făcut publice datele sondajul de opinie efectuat în cel de al patrulea trimestru în regiunea transnistreană de către centrul analitic "Novyi Vec" atestă cp deja se fac resimțite efectele crizei financiare. Doar 3,6% din respondenții transnistreni consideră că situația economică în regiune este satisfăcătoare. În privința veniturilor populației: ¼ afirmă că nu le ajunge nici pentru strictul necesar; 47% – le ajunge numai pentru strictul necesar; 23,4% – le ajunge pentru un trai decent, fără a-și putea permite obiecte de lux; 3,8% – își pot permite și obiecte de lux. În 2008 pentru 40% din populația Transnistriei nivelul de viață a scăzut, iar pentru 26,6% – a scăzut simțitor. În același timp, 20% consideră că nivelul lor de viață nu s-a schimbat, pentru 8% – a crescut, iar pentru ~1% – a crescut simțitor. Climatul general ce domină în regiunea transnistreană este pesimist – 35,7% din respondenți nu văd perspective pentru îmbunătățirea situației economice din regiune, iar 37,9% consideră că situația foarte proastă urmează a fu redresată prin schimbări radicale și doar 10% sînt siguri că lucrurile se vor îmbunătăți în timpul apropiat.
Îngrijorările sindicaliștilor
La începutul lunii decembrie 2008, reprezentanții sindicatele cadrelor didactice din Transnistria s-au întrunit într-o adunare plenară pentru a discuta problema părăsirii masive a sistemului de învățămînt de către profesori. Datele statistice sînt într-adevăr îngrijorătoare, în 2008 școlile orașului Tiraspol au fost părăsite de 412 profesori, Rîbnița – 346, Dubăsari – 142. Cauză acestui fenomen este – remunerarea proastă a cadrelor didactice. Sindicaliștii afirmă că profesorii cu o vechime de muncă mai mare de 15 ani și o sarcină maximală primesc un salariu de aproximativ $180. În același timp, salariu minimal din sfera nebugetară este de aproximativ $200. Dificultățile economice indică că în 2009 situația profesorilor nu se va schimba spre bine, de aceea mulți se hotărăsc să părăsească sistemul de învățămînt.
Integrare Europeană
Comisia Europeană lansează Concepția Parteneriatul Estic
La 3 decembrie 2008, la Bruxelles a făcut publică Concepția Parteneriatul Estic – o nouă inițiativă a Comisiei Europene de aprofundare a relațiilor politice și economice cu 6 țări vecine ex-sovietice: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Această inițiativă prevede un nivel mai înalt de angajare politică a statelor vizate, inclusiv semnarea unor Acorduri de Asociere cu UE, o integrare progresivă în economia UE, facilitarea călătoriilor cetățenilor din această regiune către UE, cu condiția îndeplinirii anumitor cerințe de securitate, stabilirea unor modalități mai concrete de asigurare a securității energetice, care să fie avantajoase pentru toate părțile implicate și creșterea nivelului de asistență financiară din partea Uniunii Europene. Toate aceste beneficii vor fi acordate diferențiat, în dependență de succesele și cerințele specifice ale fiecărei țări. Parteneriatul Estic prevede stimularea reformelor interne a țărilor vizate prin crearea a 4 platforme politice multilaterale privind democrația, buna guvernare și stabilitatea; integrarea economică și convergența cu politicile UE; securitatea energetică; precum și contactele interpersonale în vederea sprijinirii suplimentare a eforturilor individuale de reformă ale partenerilor. În plus, Uniunea Europeană va sprijini dezvoltarea socială și economică a celor 6 țări prin intermediul a 5 inițiative (programul integrat de gestionare a frontierelor; facilitatea pentru IMM-uri; promovarea piețelor regionale de energie electrică, a eficienței energetice și a surselor de energie regenerabilă; dezvoltarea coridorului energetic sudic și cooperarea privind prevenirea, pregătirea și răspunsul în cazul dezastrelor naturale și al celor provocate de om). Uniunea Europeană va aloca 350 milioane de euro pentru finanțarea acestei inițiative în perioada 2010–2013 și va redirecționa alte 250 milioane de euro alocate în cadrul programelor regionale ale Politicii Europene de Vecinătate (PEV). Parteneriatul Estic urmează a fi lansat în primăvara anului 2009.
Notă ADEPT: Concepția Parteneriatului Estic nu oferă univoc o perspectivă europeană pentru țările vizate, inclusiv pentru Republica Moldova, ci doar presupune relații mai diferențiate cu UE în raport cu vecinii sudici ai Uniunii Europene. Din contra, oficialii europeni au accentuat că noua inițiativă a UE nu este un preludiu pentru o viitoare extindere a UE.
Comisia Europeană îngrijorată de situația libertății presei în Republica Moldova
Pe 12 decembrie, dna Benita Ferrero-Waldner, comisarul european pentru relații externe a făcut publică o declarație în legătură cu refuzul CCA de a prelungi licența de emisie a postului TV Pro TV Chișinău. Comisarul european își exprimă îngrijorarea față de decizia CCA și atenționează că libertatea presei este unul din principiile democrației eficiente, pe care autoritățile moldovenești trebuie să-l respecte, în special în ajunul alegerilor parlamentare din primăvara anului 2009.
Ședințele Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană
Pe 3 și 25 decembrie 2008 s-au desfășurat ședințele ordinare ale Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană. Ședințele au fost prezidate, ca de obicei, de președintele țării, Vladimir Voronin. În cadrul ședinței din 3 decembrie 2008 au fost discutate rezultatele înregistrate de Republica Moldova în colaborarea cu UE și procesul de integrare europeană, în special:
La ședința din 25 decembrie, membri Comisiei au revenit încă o dată asupra totalurilor implementării Agendei de Integrare Europeană pentru 2008 și au discutat despre elaborarea de către Guvern a Agendei de Integrare Europeană 2009. Raportul privind implementarea Agendei 2008, precum și noua Agendă de Integrare Europeană urmează să fie făcute publice în ianuarie 2009. Un alt subiect discutat de membrii Comisiei a fost Conceptul schemei Delegației de negociatori ai RM pentru noul Acord UE-RM, elaborat în baza experienței țărilor Baltice, Croației, țărilor din Balcanii de Vest și Ucraina. A fost menționat faptul că Republica Moldova dispune de 6 luni pentru a forma și instrui echipa de negociatori și pentru a pregăti negocierea noului acord cu UE. Componența nominală a Delegației de negociatori ai RM urmează a fi prezentată Guvernului spre aprobare la începutul anului 2009.
Cooperare bilaterală
Republica Moldova-România
Relațiile moldo-române nu s-au remarcat prin evoluții calitative, evenimentele care s-au produs în relațiile dintre cele două țări doar au scos în evidență eforturile contradictorii ale oficialităților de la Chișinău de a anima relațiile cu statul vecin.
Pe de o parte, pe 24 decembrie, Ministerul Afacerilor Interne al Moldovei acuză printr-un comunicat de presă un angajat al Consulatului României din Republica Moldova de implicare în activitățile unei filiere infracționale care se ocupa de eliberarea vizelor pentru România în lipsa solicitanților. Ca răspuns, MAE român a declarat că Ambasada României a semnalat în repetate rînduri MAEIE de la Chisinau despre activitățile dubioase ale firmei incriminate, prezentînd documente care atestau că se întocmeau acte ilegale pentru dosarul necesar obținerii de vize pentru intrarea în România.[1] Pe de altă parte, la 29 decembrie, nou-desemnatul ministru al afacerilor externe al României, Cristian Diaconescu, s-a întîlnit cu ambasadoarea Republicii Moldova în România, Lidia Guțu, care a transmis un mesaj de felicitare din partea ministrului moldovean de externe, Adnrei Stratan. În cadrul discuțiilor, părțile "au exprimat dorința de a continua colaborarea deschisă, pragmatică, dintre cele două state pentru dezvoltarea și adâncirea relațiilor bilaterale, precum și pentru sprijinirea apropierii Republicii Moldova de UE". În același timp, Cristian Diaconescu și-a exprimat dorința de a se întalni, cît mai curînd posibil, cu omologul său de la Chisinau, Andrei Stratan. Această dorință a ministrul român de externe se înscrie în liniile directoare ale politicii externe romanesti spre Est, trasate de președintele român Traian Băsescu la investirea în funcție a noului ministru de externe. În particular, Traian Băsescu a menționat necesitate de a persevera în relațiile cu Republica Moldova, care rămîne a fi marea grijă a României. Cu toate acestea, președintele român a afirmat că România a făcut tot posibilul pentru a dinamiza relațiile moldo-române și din punct de vedere diplomatic, și din punct de vedere al sustinerii la UE, ceea ce nu este valabil și în cazul autorităților moldovenești.Noi ambasadori străini acreditați la Chișinău
La 16 decembrie, președintele Republicii Moldova a primit copiile scrisorilor de acreditare a mai multor ambasadori străini:
Cooperarea multilaterală
Republica Moldova – Consiliul Europei
Decizii ale CEDO
În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauzele Unistar Ventures GmbH c. Moldovei, Tudor-Auto S.R.L. (nr. 1), Triplu-Tudor S.R.L. și Tudor-Auto S.R.L. (nr. 2) c. Moldovei, Avram c. Moldovei, Levința c. Moldovei și Năvoloacă c. Moldovei.
În prima cauză, Curtea a constatat, în unanimitate, violarea dreptului la proprietate, ca urmare a refuzului Guvernului Moldovei de a returna companiei reclamante suma de bani cu care aceasta a participat la formarea capitalul statutar al unei companii aeriene mixte, după ce Guvernul Moldovei a hotărît unilateral rezilierea contractului de creare a respectivei companii mixte. Curtea a acordat reclamantului 6 milioane 700 mii euro cu titlu de prejudiciu material, 3 mii euro cu titlu de prejudiciu moral și 9 mii 855 euro cu titlu de costuri și cheltuieli.
În cauzele Tudor-Auto S.R.L. (nr. 1), Triplu-Tudor S.R.L. și Tudor-Auto S.R.L. (nr. 2) c. Moldovei, Curtea a constatat violarea dreptului la un proces echitabil, dreptului la proprietate și la un recurs efectiv. Curtea urmează să stabilească mai tîrziu suma prejudiciului material.
În cauzele Avram c. Moldovei și Năvoloacă c. Moldovei, Curtea a constatat violarea dreptului la un proces echitabil, acordînd doar reclamantului Năvoloacă 5 mii euro cu titlu de daune morale.
În cauza Levința c Moldovei, Curtea a constat aplicarea torturii și violarea dreptului la un proces echitabil, acordînd reclamanților 16 mii euro cu titlu de prejudicii morale și suma totală de EUR 2 mii euro cu titlu de costuri și cheltuieli.
Republica Moldova și-a încheiat mandatul Președinților regionale exercitate în 2008
În decembrie 2008, Moldova își încheie mandatul de Președinte 4 aranjamente regionale: Inițiativa Central-Europeană (ICE), Centrul pentru Cooperare în domeniul Securității – RACVIAC, CEFTA și Rețeaua de Sănătate în Europa de Sud-Est (SEEHN). Cu această ocazie pe 23 decembrie 2008, Ministerul Afacerilor Externe și a Integrării Europene a lansat rapoartele de activitate pe pagina web oficială a Președințiilor Republicii Moldova la inițiativele regionale – www.chairmanship.mfa.md.
Anul politic 2008
Igor Boțan, 26 decembrie 2008
1. Topul evenimentelor anului 2008
Anul politic 2008 a fost deosebit. El a încununat, de fapt, guvernarea de opt ani a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Mai multe evenimente produse în 2008 vor avea impact de durată, altele pur și simplu au impresionat. În acest sens, merită menționate zece:
2. Realizarea sarcinilor formulate pentru 2008
2008 a fost și primul an de implementare a Strategiei Naționale de Dezvoltare (SND), prevăzută pentru perioada 2008–2011. Strategia a identificat cinci priorități: consolidarea statului democratic bazat pe supremația legii și respectarea drepturilor omului; reglementarea conflictului transnistrean și reintegrarea țării; sporirea competitivității economiei naționale; dezvoltarea resurselor umane, promovarea incluziunii sociale; dezvoltarea regionala.
Sarcinile prevăzute de SND pentru anul 2008 au fost detaliate în cadrul primei ședințe a Guvernului din acest an: continuarea gazificării țării și asigurarea cu apă potabilă; dezvoltarea durabilă a complexului agro-industrial; modernizarea drumurilor publice; crearea locurilor de muncă (300 mii locuri noi de muncă); triplarea salariului în sfera bugetară; dublarea numărului de locuri de studii, finanțate de la buget, majorarea de trei ori a burselor, etc.
Prim-ministrul Zinaida Greceanîi a raportat despre realizările guvernării din anul 2008 în discursul sau adresat Parlamentului la 12 decembrie 2008. Ca de obicei, Premierul a vorbit despre succese: PIB-ul a crescut cu 6,2%; în prima jumătate a anului investițiile străine directe au crescut cu 70% față de anul precedent; sistemul bancar moldovenesc a rezistat în condițiile crizei financiare internaționale; numărul funcționarilor publici a scăzut cu 624 unități; "ghișeul unic" a permis înregistrarea a 65% de întreprinderi noi create în regim de urgență; Procuratura și CCCEC combat cu succes corupția; Republica Moldova a organizat Summit-ul șefilor de state CSI "la un nivel calitativ înalt"; a fost majorată cota alocațiilor bugetare cu caracter social; au fost dezvoltate proiecte infrastructurale noi; întreprinderilor exportatoare din Transnistria li s-au eliberat documente vamale, etc.
3. Reacțiile opoziției la succesele raportate de guvernanți
Opoziția le-a amintit guvernanților și în măsura accesului la mass-media, a încercat să explice cetățenilor care sînt adevăratele surse ale creșterii economice. După criza financiară din Rusia din 1998 și încetinirea creșterii economice mondiale la sfîrșitul secolului trecut, în anii 2001–2007, conform datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), economia țărilor dezvoltate a crescut anual în limitele a 2–3%, iar economia țărilor în curs de dezvoltare a crescut anual cu 6–8%. După venirea PCRM la guvernare în 2001, aproximativ 1/3 din cetățenii moldoveni apți de muncă și-au luat soarta în propriile mîini, plecînd la munci peste hotare. Suma remitențelor anuale a crescut în perioada aflării PCRM la guvernare de aproximativ zece ori: de la ~$150 milioane la ~$1,5 miliarde. Astfel, în 2007 și 2008 suma remitențelor, practic, a egalat bugetul de stat, fiind estimată la aproximativ 1/3 din PIB-ul țării!
În condițiile menționate, orice guvernare, de orice culoare, ar fi trebuit să fie foarte rău intenționată față de propria țara și popor ca să nu realizeze o creștere economică conjuncturală. Cu toate acestea, în perioada 2001–2008, Republica Moldova a rămas să fie cea mai săracă țară din Europa, fiind incapabilă să micșoreze decalajul ce o desparte de ceilalți codași. Ba dimpotrivă, decalajul se accentuează vizibil în continuare. Tabelul de mai jos relevă că, de fapt, încă de pe vremurile cînd era provincie agrară a URSS, Moldova era programată pentru un colaps economic în eventualitatea unei dezvoltări independente, lucru care a survenit în 1991. Predecesorii PCRM, cu toate erorile pe care le-au comis, cel puțin și-au asumat riscurile promovării unor reforme profunde, iar PCRM a venind la guvernare după ce cele mai dureroase reforme fusese deja realizate, iar conjunctura economică regională se îmbunătățise cardinal.
Concluzia este, că în cei opt ani de guvernare, în afară de profitarea de conjunctura economică regională benefică, PCRM nu prea a realizat mare lucru, evident, cu excepția domeniului propagandistic. De exemplu, a vorbi despre sporirea competitivității economiei naționale, lucru pe care-l face Guvernul, în condițiile în care în 2008 deficitul balanței comerciale a ajuns să reprezinte aproape 2/3 din PIB, (fiind de ~$3 miliarde) este oarecum jenant. Datele statistice atestă că în 2008 deficitul a crescut cu aproximativ $1 miliard(!), exporturile totalizînd $1,4 miliarde, iar importurile – $4,1 miliarde. Generalizînd aceste date, opoziția îi amintește partidului de guvernămînt că în 2008 "soldul negativ al balanței comerciale e mai mare de 7 ori decît în anul 2000". Dacă guvernanții au realizat ceva concret în domeniul economic, apoi au făcut aceasta contrar ideologiei și prevederilor programului politic al partidului de guvernămînt. Exemplu fiind declararea "revoluției liberale" în aprilie 2007.
4. Integrarea europeană și consolidarea statului de drept
Anul 2008 a fost un adevărat an al bunelor intenții. În discursul său tradițional, adresat reprezentanților corpului diplomatic, Președintele Vladimir Voronin afirma că "anul 2008 este prologul alegerilor parlamentare ordinare… Acest an reclamă de la Moldova noi eforturi în vederea modernizării europene, aceste eforturi urmînd să fie concentrate în primul rînd asupra perfecționării justiției noastre, asupra consolidării drepturilor omului… Cred că nimeni nu se mai îndoiește de faptul că Moldova este foarte receptivă anume la acest tip de reforme, că statalitatea noastră devine deosebit de trainică anume prin extinderea libertăților".
În 2008 cetățenilor moldoveni, probabil, le-au sunat în urechi tezele despre integrarea europeană, despre legile bune, dar implementate prost, etc. Un șir de constatări standarde au migrat dintr-un raport în altul, referitoare la integrarea europeană. Totuși, două exemple care, practic, dau o imagine fidelă modului în care se consolidează statul de drept în Republica Moldova merită menționate. Primul se referă la intenția unor cetățeni de a verifica funcționalitatea Legii privind întrunirile și agresarea lor imediată de către poliție. Experimentul a fost haios, elocvent, tocmai bun de fixat în analele dezvoltării democrației moldovenești, deși a fost și extrem de traumatizant pentru experimentatorii entuziaști. Cel de al doilea caz, magistral, se referă la prelungirea licenței postului de televiziune PRO TV. Deși cazul a fost răstălmăcit, totuși este impresionantă și demnă de menționat "bunăvoința" Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) de a declara un moratoriu, neprevăzut de lege, asupra executării unei prevederi exprese din Codul audiovizialului. După expirarea termenului moratoriului, CCA va purcede la organizarea unui concurs în baza unui act subordonat legii și neconform acesteia. Esența cazului PRO TV nu poate fi înțeleasă pînă la capăt dacă nu se cunoaște contextul, cine și în ce mod controlează și utilizează spațiul mediatic în Republica Moldova, mai ales în preajma alegerilor parlamentare. Iar manifestarea "bunăvoinței" CCA prin eludarea legii numai statul de drept nu-l consolidează.
În contextul celor expuse mai sus, pe parcursul anului 2008, ambasadorii statelor UE s-au văzut nevoiți să pună în mod public la îndoială intenția exprimată a autorităților moldovenești de "extindere a libertăților", lucru pe care l-au făcut de două ori. Către sfîrșitul anului comunitatea ambasadorilor a solicitat o întrevedere cu șeful statului, care a reconfirmat bunele intenții. Ultima ocazie a servit drept pretext pentru unii ambasadori pentru a reitera mesajul dominant din ultimul an – semnarea unui eventual acord de asociere a Republicii Moldova la UE va depinde de respectarea libertăților democratice și calitatea procesului electoral.
5. Conflictul transnistrean
În cadrul aceluiași discurs tradițional de început de an, adresat ambasadorilor străini acreditați în Republica Moldova, Președintele Voronin afirma că: "Vom depune eforturi maxime pentru ca în următorul Parlament al Republicii Moldova, care se va întruni în anul jubiliar, anul aniversării a 650 de ani de la întemeierea statului moldovenesc, să fie reprezentați și compatrioții noștri din Transnistria, ca locuitorii regiunii să poată să se încadreze efectiv în munca de edificare a unei Moldove moderne, europene". Către sfîrșitul anului 2008 a devenit clar că transnistrenii nu vor participa la alegerile parlamentare. Mai mult, în anii de guvernare a PCRM, din păcate, reglementarea conflictului transnistrean a devenit o adevărată the tale of the white bull-calf (сказка про белого бычка), tocmai bună de discutat în formatul "5+2", care nu funcționează.
Ce relații avem, de fapt, între Chișinău și Tiraspol? Trebuie să constatăm că avea dreptate fostul șef al diplomației de la Tiraspol, Valeri Lițkai, cînd afirma că de facto între două entități moldovenești – Republica Moldova și Republica Moldovenească Nistreană, există un soi de relații confederale. Într-adevăr, de ani buni avem campionate comune la fotbal și alte sporturi, întreprinderile transnistrene sînt nevoite să apeleze la serviciile Chișinăului pentru a primi documente vamale etc. Statutul juridic al Transnistriei va rămîne, probabil, încă mulți ani incert. Este puțin probabil ca atitudinea Rusiei față de Chișinău și Tiraspol (ca față de două părți egale) să se schimbe în timpul apropiat. Acest lucru va fi confirmat cu regularitate, ori de cîte ori va fi necesar, inclusiv în cadrul consultărilor în format "2+1", acceptat de Președintele Voronin la întîlnirea cu Smirnov din 24 decembrie 2008.
Totuși, pe termen mediu, în viața politică din Transnistria vor interveni, probabil, schimbări, care vor avea impact și asupra procesului de reglementare a conflictului. În 2008, Igor Smirnov a mai curățat scena politică din Transnistria de "părinți fondatori" ai regimului separatist. Pe Grigore Maracuță l-a măturat mai demult, iar anul curent, l-a măturat pe șeful diplomației, Valeri Lițkai. Mai rămîne șeful KGB-ului, Vladimir Antiufeev, despre demisia căruia au circulat constant zvonuri în ultima vreme. În acest context, este de remarcat că în 2008, cu diferite ocazii, Igor Smirnov și-a promovat propriul fiu – Oleg, lider al Partidului Patrioților din Transnistria (PPT). Astfel, la întîlnirile cu importanți mesageri din Rusia, Smirnov se prezenta împreună cu fiul-politician. În acest context, se poate presupune că la viitoarele alegeri prezidențiale va candida Oleg, iar Igor Smirnov va fi principalul lui agent electoral. Probabil, în Transnistria se pune la cale fondarea dinastiei Smirnov.
6. Politica externă
În 2008, în domeniul politicii externe lucrurile mai degrabă au stagnat decît au evoluat. De fapt, în ultimii ani, politica externă a Republicii Moldova are la bază două dimensiuni: integrarea europeană și evitarea antagonizării Rusiei. Prin Politica Europeană de Vecinătatea (PEV) și mai nou, prin Parteneriatul Estic (PE), UE oferă vecinilor săi cît găsește de cuviință, iar elitele guvernante ale acestora acceptă din condiționalitățile UE, atît cît le permite să mențină controlul asupra situației pentru a se reproduce la guvernare. Dacă pentru autoreproducerea la guvernare e nevoie de ignorat anumite standarde europene, atunci asta se întîmplă neîndoielnic.
Cît privește cel de al doilea factor – evitarea antagonizării Rusiei, autoritățile moldovenești, de fapt, nu dezvoltă relațiile cu Rusia, ci "dreg busuiocul", uneori de o manieră penibilă. Asta după afrontul care i-a fost cauzat ex-Președintelui Putin în 2003, în cazul "Memorandumului Kozak". Nu trebuia să se acționeze "pe la spatele Europei în care vrem să ne integrăm" și, probabil, nu am fi avut embargouri și eforturi de îmbunătățire a relațiilor cu Rusia. Acum "busuiocul se drege" prin sublinierea constantă că Republica Moldova nu dorește să se integreze în NATO. Acesta a fost singurul motiv pentru care în 2008 a fost adoptată Concepția securității naționale a Republicii Moldova. În schimb, strategia elaborată în baza Concepției a rămas neterminată. Probabil, nu s-a ajuns la un numitor comun pînă la ce limită pot ajunge cedările legate de evitarea antagonizării Rusiei.
Despre noua concepție a politicii externe în 2008 nici nu a fost vorbă. La ce bun! Relațiile cu vecinii nemijlociți – România și Ucraina, oricum au rămas înghețate. Totuși, din cauza relațiilor proaste cu România, cetățenii moldoveni nu pot beneficia de pe urma micul trafic de frontieră. Faptul că în 2008 Președintele Victor Iușcenco și-a anulat vizita la Chișinău este un indicator că relațiile cu Ucraina stagnează, iar bunele relații cu această țară sînt extrem de importante pentru Republica Moldova, inclusiv și în reglementarea transnistreană. În acest sens, se pare că relațiile se mențin la un anumit nivel datorită trilateralei Bruxelles-Kiev-Chisinau. Cel puțin, prelungirea misiunii EUBAM, daca va avea loc, se va datora interesului pe care-l manifestă Bruxelles-ul față de controlul segmentului transnistrean al hotarului moldo-ucrainean.
7. În 2008 a fost anunțată "revoluția cromatică" sau "Who is Mr. Tarlev?"
Începînd cu 2004 propagandiștii PCRM au fost obsedați de pericolul unei revoluții cromatice. În spațiul CSI toate revoluțiile cromatice au fost realizate de foștii insideri. Saakașvili a fost ministru al Justiției sub președinția lui Eduard Șevardnadze, Iușcenco a fost prim-ministru sub președinția lui Leonid Kucima, Bakiev a fost prim-ministru sub președinția lui Askar Akaiev. Și în Republica Moldova strategii și propagandiștii PCRM s-au apucat demult să deconspire eventualele scenarii revoluționare ale insiderilor. Cei mai clarvăzători dintre ei au întrevăzut pericolul încă cu doi ani înaintea "revoluției rozelor" din Georgia, bănuindu-l pe premierul Vasile Tarlev de intenții subversive. La 9 octombrie 2001, site-ul www.pro.md a publicat un articol cu titlul "Кто вы, мистер Тарлев?" Un șir de observatori i-au atribuit articolul celui mai important consilier prezidențial, care a negat însă că ar fi fost autor, deși a precizat că s-ar fi mîndrit să-l fi scris. Autorul afirma că "sub paravanul lozincii privind apărarea intereselor producătorilor locali, prin intermediul unor metode bonapartiste de corupere și protecționism (!), Tarlev ar fi dorit să distrugă clasa de mijloc, business-ul mic și mijlociu în favoarea oligarhilor străini"?!
Abia acum descoperim că strategii PCRM au avut dreptate. După ce Tarlev și-a prezentat demisia în martie 2008, cîteva luni mai tîrziu el s-a apucat să înregistreze organizația "Prietenii Rusiei în Moldova". Iată și indicatorul în favoarea căror oligarhi intenționa Tarlev să acționeze. Nu în zădar Ministerul Justiției a decis să refuze înregistrarea organizației fostului Prim-ministru. Între timp, guvernarea PCRM se grăbește să i-o ia înainte, dînd start privatizări a ceea ce a mai rămas în proprietate publică. În astfel de condiții, lui Tarlev nu i-a rămas decît să anunțe "revoluția verde", de susținere a producătorilor de "produse agroalimentare ecologice". El a făcut acest lucru după ce s-a văzut nevoit să convoace, pe 13 decembrie 2008, un congres extraordinar al Uniunii Centriste din Moldova (UCM), pentru a fi ales a doua oară în fruntea formațiunii. Acesta după ce Tarlev a făcut cunoștință îndeaproape cu rînjetul democrației moldovenești, pe care îl considera zîmbet prietenos, pe cînd era Prim-ministru.
8. Așteptări pentru anul electoral 2009
Retrospective economice pentru 2008
Iurie Gotișan, 31 decembrie 2008
Cîteva repere…
Din punct de vedere economic, 2008 pare a fi unul dintre cei mai buni ani ai Republicii Moldova de după 1998. Ritmul de creștere economică de cca 8% (cel puțin așa arată statistica oficială) a făcut din 2008 un an special în dinamica economiei moldovenești din ultimii ani (în pofida oricăror intemperii care ne-au afectat, fie climaterice, financiare sau economice) și orice spirit, oricît de critic ar fi, probabil trebuie să recunoască acest lucru.
Figura 1. Dinamica principalilor indicatori economici, valori anuale în %
Sursa: BNS, BNM, FMI, prognozele Guvernului și calculele autorului
Însă este puțin probabil ca actualul ritm de creștere economică să fie menținut, asta din simplu motiv dacă ne uităm la pericolele care bat din exterior (efectele crizei financiare…), dar nu mai puțin și pe intern (…și implicațiile acesteia asupra sectorului productiv local și exporturilor). În plus, actuala creștere economică se datorează mai mult unor factori conjuncturali și mai puțin unor politici sănătoase. Economia a fost propulsată de o producție agricolă foarte bună, de un consum încă destul de mare (atît privat, cît și cel public), ritmul înalt de dezvoltare al sectorului construcțiilor, formarea brută de capital fix și un sector al serviciilor destul de activ (cu o pondere de peste 60% din PIB).
Totuși, dacă privim mai îndeaproape factorii creșterii, observăm că baza acesteia nu este atît de solidă. Anul agricol 2008 nu se va repeta, pentru că nu politica agricolă l-a determinat, ci mai mult clima favorabilă. Consumul este încă foarte mare care ca consecință stimulează importurile (impozite pe produs și servicii etc.) însă care s-ar putea diminua în eventualitatea unei reduceri a cererii (în particular prin scăderea remitențelor), iar construcțiile s-au relansat mai mult din banii moldovenilor plecați la muncă în străinătate. De fapt, structural, puțin ce s-a schimbat în economie pe durata anului 2008. Agricultura este la fel de înapoiată și de extensivă, importurile masive se reflectă negativ în deficitul comercial și cel de cont curent (cca 20%), iar în ceea ce privește construcțiile, finanțarea lor nu este programatică și de durată, ci sporadică, depinzînd mai mult de piața internațională a muncii.
Efectele crizei financiare nu prea au afectat Republica Moldova, sau că aceasta nu prea este conectată la fluxurile comerciale și tranzacțiile financiare internaționale, sau că sistemul economic nu este atît de dependent de extern ca să resimtă consecințele, totuși urmează să urmărim evoluțiile. Bineînțeles că în 2008 o problemă interna a fost și va rămîne și în 2009 cea a deficitelor "gemene", cel comercial și cel de cont curent. Dar depinde din care punct de vedere ne uităm, că de fapt deficitele au contribuit, la creșterea economică (importuri/consum/impozite) și la retehnologizarea economiei, dar astăzi totuși ele se dovedesc o zonă de risc pentru economia moldovenească.
La fel ca în situația crizei mondiale, piața imobiliară locală am putea spune că a suferit o corecție. Spun asta referindu-mă la o potențială scădere a prețurilor pe aceasta piață. Însă cred că problema pieței imobiliare este mai complicată decît cea strict legată de preț fiind vorba mai ales de blocarea finanțării proiectelor în derulare, cît și a tranzacțiilor.
Totodată, efectele creșterii economice în 2008 s-au dus mai mult pe salarii sociale decît pe elemente de politică socială. Alte raționamente decît cele cu caracter economic au făcut ca o parte importantă a bugetului public să fie canalizată către plăți sociale (inclusiv și pentru 2009), specifice unei populații întreținute, asistate. Iar bugetul public sărăcește (deficitul bugetar este în creștere…). Aceasta înseamnă ca s-ar putea să nu satisfacă cerințele vitale ale economiei și obligațiile internaționale pe care ni le-am asumat, obligații care înseamnă mulți bani.
O relație extrem de bună au avut autoritățile cu organismele financiare internaționale, în particular cu FMI și BM, ceea ce este un semnal foarte bun pentru investitori. S-au îmbunătățit relațiile Guvernului cu Comisia Europeană, aceasta din urma disbursînd o serie de finanțări de mai multe zeci de milioane de euro. Nu putem să nu amintim și despre colaborarea productivă a Guvernului cu Corporația Provocările Mileniului în care Moldova s-a dovedit a fi eligibilă pentru finanțarea programului Compact în 2009.
Eventuale prognoze…
Consider că și în 2009 principala problemă a marilor economii ale lumii va fi ținerea sub control a crizei mondiale, fapt care nu va putea fi evitat și de economia Moldovei. Totuși, criza ar putea avea un efect stabilizator asupra economiei, prin scăderea inflației (diminuarea cererii/consumului) dacă vreți, eventual prin înghețări de salarii (după cum au declarat unii angajatori) și a unei cereri mai mici din partea populației. Populația de fapt va începe să economisească mai mult. Însă, cred că economia își va reveni undeva pe la sfîrșitul anului 2009 sau începutul lui 2010, dar revenirea va depinde și de evoluțiile regionale și internaționale.
De fapt, în 2009 Moldova are două mari avantaje care îi pot garanta o revenire rapidă. Primul este că sistemul financiar (în particular bancar) nu a fost afectat – nu au falimentat bănci și nu a fost nevoie de intervenția statului ca în alte țări. Chiar dacă ai recesiune, însă merge sistemul financiar, poți ieși mult mai ușor din ea. Al doilea avantaj este că Moldova, potrivit statisticilor preliminare a înregistrat o creștere economică în jur de 8% în 2008, mult peste media europeană, ceea ce înseamnă că "avem norocul de unde să cădem".
În 2009 am putea asista la potențiale diminuări ale prețurilor pe piața imobiliară, însă cel mai înțelept ar fi ca cei care își doresc o casă să aștepte și să urmărească evoluțiile pieței imobiliare. Nu trebuie să uităm că anul 2009 este un an electoral, respectiv cursul reformelor economice sau potențialelor schimbări ar putea să sufere unele modificări după instaurarea noului guvern. Politica fiscală și bugetul aferent anului 2009 vor reprezenta punctele centrale ale discuțiilor pe care le va purta organizațiile financiar-internaționale, în special FMI cu autoritățile moldovene. Insă și politica salarială, rata de schimb și evoluția prețurilor cred că vor rămîne în vizorul acestora sau cel puțin așa ar trebui să fie.
În 2009, poate mai mult decît în anii precedenți, inflația va fi ținta-țintelor. În dependență de comportamentul acesteia se vor comporta și ceilalți indicatori macroeconomici cu impact pentru publicul larg. Deocamdată se poate spune cu o probabilitate "oficială" că rata anuală a inflației va fi în limitele celei din 2008, dar cu șanse mari să iasă din prognoze avînd în vedere o eventuală creștere a prețurilor la importul de hidrocarburi și agenți energetici. De fapt, inflația va rămîne indicatorul cu cel mai mare impact în economie. Pînă la urmă s-ar putea ca inflația să se apropie de ținta propusă de 10% (-/+1%), chiar dacă este posibil să crească semnificativ mai ales în prima parte a anului, dar să atingă valori negative în perioada de vară.
Probabil BNM va practica și în 2009 un regim valutar dirijat mai ales pentru a ține în frâu inflația. Dar va depinde și de evoluțiile pe piețele regionale și internaționale. Tot în 2009 se încheie memorandumul cu FMI și cu certitudine va trebui negociat un nou document, dar acesta cred că va intra în atribuțiile noului guvern.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |