ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20090214/index.shtml


e-journal, an.VII, nr. 132, 2–14 februarie 2009

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Transnistria

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

Important: Parlamentul s-a întrunit în două ședințe plenare, pe 2 și 3 februarie, în cadrul cărora a examinat peste 30 de proiecte și adoptat definitiv 25 de acte legislative. Printre primele documente adoptate la 2 februarie 2009 a fost Hotărîrea prin care, în legătură cu expirarea, la 7 martie 2009, a mandatului Parlamentului de legislatura a XVI-a și în temeiul art.76 alin.(2) din Codul electoral, este stabilită data de 5 aprilie 2009 pentru desfășurarea alegerilor Parlamentului.

1.1. Numiri

Domnul Vasile FOLTEA este numit în funcția de director adjunct al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, pentru un mandat de 5 ani.

1.2. Acte legislative

Codul subsolului. Sînt reglementate relațiile miniere, în scopul asigurării folosirii raționale și complexe a subsolului pentru satisfacerea necesităților de materie primă minerală și altor necesități ale economiei naționale, protecției subsolului, asigurării securității lucrărilor la folosirea subsolului, precum și protecției drepturilor persoanelor fizice și juridice, indiferent de tipul proprietății și forma juridică de organizare. Principiile puse la baza Codului sînt: asigurarea folosirii raționale, complexe și în siguranță a subsolului; asigurarea protecției subsolului și mediului înconjurător; asigurarea îmbinării intereselor republicane și regionale; asigurarea extinderii bazei de materie primă minerală; publicitatea la folosirea subsolului; asigurarea egalității în drepturi și a intereselor legitime ale tuturor persoanelor juridice, persoanelor fizice care beneficiază de folosirea subsolului.

Legea pentru aprobarea Strategiei Naționale de Tineret (2009–2013). Scopul Strategiei rezidă în asigurarea tinerilor cu oportunități egale și condiții adecvate, ce le-ar permite să-și dezvolte cunoștințele și competențele pentru a participa activ în toate aspectele vieții. Obiectivele generale ale Strategiei sînt: – asigurarea accesului tinerilor la educație și informare; – dezvoltarea serviciilor de sănătate și protecție socială; – asigurarea oportunităților economice pentru tineri; – participarea tinerilor la viața publică; – consolidarea capacităților instituționale în domeniul tineret. La implementarea strategiei vor participa Ministerul Educației și Tineretului, Ministerul Economiei și Comerțului, Ministerul Protecției Sociale, Familiei și Copilului, Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, Ministerul Culturii și Turismului, Ministerul Administrației Publice Locale, Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Agenția Sportului, Academia de Științe a Moldovei, autoritățile administrației publice locale, instituțiile de învățămînt, reprezentanții societății civile din Republica Moldova.

Legea privind prevenirea și combaterea infracțiunilor săvîrșite prin intermediul sistemelor informaționale. Sînt reglementate raporturile juridice privind: prevenirea și combaterea infracțiunilor săvîrșite prin intermediul sistemelor informaționale; cadrul de asistență mutuală în prevenirea și combaterea criminalității în domeniul informațional, în protecția și acordarea de ajutor furnizorilor de servicii și utilizatorilor de sisteme informaționale; colaborarea autorităților administrației publice cu organizațiile neguvernamentale și cu alți reprezentanți ai societății civile în activitatea de prevenire și combatere a criminalității în domeniul informațional; cooperarea cu alte state și organizații internaționale și regionale cu competențe în domeniu.

Legea privind Supravegherea de Stat a Sănătății Publice. Este stabilit cadrul juridic privind asigurarea și supravegherea de stat a sănătății, conform legislației comunitare și recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Legea va substituie actuala Lege privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populației.

Legea pentru modificarea și completarea Legii privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte. Noua reglementare a exclus cîteva categorii de deținători de pașapoarte cu regim special:

La capitolul persoanelor care au dreptul la pașapoarte diplomatice și de serviciu au fost incluși:

Legea pentru modificarea și completarea Codului penal. A fost introdus un articol nou – articolul 13412 – Starea de ebrietate alcoolică, care determină concentrația de alcool în sînge, depășirea căreia va fi apreciată drept infracțiune. Sancțiunile pentru asemenea încălcări au fost majorate, Codul fiind completat și cu un articol nou – articolul 2641 – Conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate avansată produsă de alcool sau stare de ebrietate produsă de alte substanțe. Comiterea faptelor prevăzute de acest articol va atrage de la sancțiunea amenzii începînd cu 400 unități convenționale (8000 lei) și pînă la privațiune de liberate pe un termen de pînă la 3 ani.

Legi pentru ratificarea unor acte internaționale:

1.3. Declarații

Deputatul Dumitru Braghiș a dat citire unei declarații prin care Partidul Social Democrat cheamă al aprobarea programului anticriză.

Deputatul Valentina Cușnir a dat citire unei declarații prin care acuză că unul din avocații parlamentari a avut deficiențe la studierea dreptului, nu a achitat mai mulți ani contribuții de asigurări sociale de stat și a prezentat acte neconforme privind activitatea de muncă.


Guvern

Notă ADEPT: Pe lista de candidați în alegerile parlamentare din partea Partidului Comuniștilor figurează Primul-ministru, 2 viceprim-miniștri, 8 miniștri și 2 viceminiștri. Conform art.13 alin.(3) al Codului electoral, miniștrii sînt obligați să-și suspende activitatea pe perioada campaniei electorale. Actuala structură a Guvernului numără 16 ministere și astfel, mai bine de jumătate dintre acestea vor fi conduse pe durata campaniei electorale de vice-miniștri, interimari.

2.1. Numiri. Demisii

Filip Lozovan este rechemat din funcția de director adjunct al Departamentului colaborare umanitară, probleme politice și sociale al Comitetului Executiv al CSI, în funcția respectivă fiind desemnat Dumitru Prijmireanu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea privind pregătirea pentru realizarea etapei a doua a indexării depunerilor bănești în "Banca de Economii". Conform deciziei guvernamentale, Ministerul Finanțelor va asigura, pînă la 20.04.2009, elaborarea mecanismului de indexare și va prezenta, pînă la 15.09.2009, propunerile privind termenele de achitare a indexării. S.A. "Banca de Economii" va asigura prezentarea informațiilor privind beneficiarii indexării și a sumei aferente acestora. Ministerul Dezvoltării Informaționale va asigura actualizarea listei beneficiarilor (conform datelor prezentate și informația pentru pregătirea bazei de date.

Hotărîrea cu privire la prelungirea termenului procedurii planului pentru S.A. "Termocom". Conform deciziei guvernamentale, termenul procedurii planului se prelungește pentru o perioadă de 3 ani, dată fiind importanța S.A. "Termocom" pentru asigurarea securității energetice a țării.

Notă ADEPT: Conform Legii insolvabilității, durata procedurii planului se stabilește în baza hotărîrii adunării creditorilor și nu poate depăși 3 ani, iar în cazul cînd debitorul este de importanță vitală pentru economia națională, prin hotărîre de Guvern, durata procedurii planului poate fi stabilită pe un termen de pînă la 5 ani. În cazul în care termenul de 5 ani nu a fost suficient pentru finalizarea procedurii planului, iar lichidarea debitorului ar putea avea un impact negativ asupra economiei naționale, acest termen se poate prelungi, prin hotărîre de Guvern, pînă la 3 ani. Anterior autoritățile municipiului Chișinău, partidele de opoziție și experți independenți au calificat activitatea S.A. "Termocom" drept ineficientă din puncte de vedere economic, iar menținerea acestei întreprinderi în procedură de insolvabilitate prelungită este considerată drept pîrghie de influență economică asupra autorităților municipale.

Hotărîrea pentru modificarea Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare. Esența modificărilor constă în schimbarea termenelor de implementare a acțiunilor care nu au fost îndeplinite în anul 2008.

Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:

Hotărîri pentru aprobarea unor planuri, programe:

Hotărîrea cu privire la repartizarea mijloacelor financiare. Se alocă 2300 mii lei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CPD), din contul mijloacelor aprobate pentru implementarea Strategiei de reformă a administrației publice centrale.

Notă ADEPT: Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal a fost adoptată la 15 februarie 2007, dar CPD a fost creat în baza Legii nr.182-XVI din 10.07.2008, care a intrat în vigoare "la data adoptării" și stabilea deschiderea finanțării Centrului începînd cu 1 ianuarie 2009. În același timp, în Legea bugetului de stat pentru anul 2009 nici Guvernul, nici Parlamentul nu au inclus mijloacele necesare activității respectivei instituții publice, situație ce a blocat și continuă să facă deficientă activitatea ei.

2.3. Ședințe. Decizii. Declarații.

Sarcina principală – asistență businessului

Prim-ministrul a făcut un comentariu pe marginea situației economice din Republica Moldova:

Salarii majorate pentru angajații din medicină

Salariile angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală vor fi majorate, de la 1 martie 2009, cu circa 22%. Astfel, salariului pentru prima categorie de calificare va spori de la 615 lei la 750 de lei și salariul mediu al acestor categorii de angajați se va încadra între 2394–3809 lei. Pentru efectuarea majorărilor de salarii vor fi necesare peste 342 mln de lei anual. Cheltuielile ce țin de realizarea majorărilor de salarii vor fi acoperite din limita mijloacelor contractate de Compania Națională de Asigurări în Medicină, precum și din alte surse de venit ale instituțiilor medico-sanitare publice. De majorările de salarii vor benefia circa 50 de mii de angajați ai instituțiilor medico-sanitare publice.


Politici economice

1. Macroeconomie

2. Inflația și prețurile

3. Sistemul bancar

4. Comerț extern


Transnistria

Eforturile OSCE de impulsionare a reglementării transnistrene

Perspectivele reluării procesului de negocieri

Autoritățile transnistrene acuză Moldova și mulțumesc Rusia pentru ajutor

Efectele crizei economice internaționale asupra Transnistriei

Prioritățile politicii externe a Transnistriei

Cu diferite ocazii, șeful diplomației transnistrene, Vladimir Yastrebciak, deopotrivă cu adjunctul său Serghey Simonenco, au explicat pentru mass-media internațională punctele de reper ale politicii externe a regimului de la Tiraspol:

Punctul de vedere al ex-ministrului de Externe român Adrian Cioroianu

Presa rusă și cea transnistreană a comentat pe larg interviul pentru revista "Foreign Policy România", oferit de ex-ministrului de externe al României, Adrian Cioroianu. În cadrul interviului fostul șef al diplomației române și-a exprimat punctul de vedere în privința reglementării transnistrene:

Notă ADEPT: Soluția decupării temporare a Transnistriei de Republica Moldova, fără recunoașterea independenței, fost propusă în 2002 de către Oleg Serebrian, pe atunci președinte al Partidului Social Liberal din Moldova. O soluție similară a fost propusă în octombrie 2007 și de către ex-consilierul prezidențial, Segiu Mocanu, care a insistat și asupra tragerii hotarului pe Nistru.

MGB-ul apără regimul de "revoluția cromatică"

Departamentul de anchetă a ministerului securității (MGB) din Transnistria a inițiat o cauză penală împotriva lui Serghei Kolerov, redactor al portalului www.regnum.ru din Federația Rusă. Cauza penală are drept subiect de investigație articolul "Sindromul Stockholm – consecințele regionale a "războiului gazelor" dintre Rusia și Ucraina". Autorul publicației și-a exprimat nemulțumirea față de politica autorităților transnistrene de a echilibra influențele și interesele Rusiei și Ucrainei în regiune. Kolerov și-a exprimat punctul de vedere în sensul că odată ce Rusia ajută Transnistria pe diverse căi, politica externă a acesteia trebuie să fie fără echivoc pro-rusească, altminteri guvernarea transnistreană va trebui schimbată, inclusiv pe cale "revoluționară". În acest sens, MGB l-a acuzat pe Kolerov de instigarea la răsturnarea puterii de stat din Transnistria. La 10 februarie ofițerii MGB au efectuat percheziții la fostul sediu regional din Tiraspol al redacției "REGNUM", fără măcar să țină cont că aceasta l-a părăsit demult, confiscînd purtătorii de informație a redacției revistei "Partner" a Camerei de Comerț din regiune. Liderul transnistrean Igor Smirnov a comentat cazul, afirmînd că nu se amestecă în procesul de anchetare, dar că acum cîțiva ani l-a primit la Tiraspol pe proprietarul portalului în cauză, Modest Kolerov. Pe atunci Kolerov deținea funcția de consilier al președintelui Vladimir Putin "pentru relațiile cu compatrioții". Potrivit lui Smirnov "nimeni nu a simțit efectele activității acestuia, în schimb acum Kolerov instigă la revoluție cromatică". În contextul celor expuse mai sus, este de remarcat că Banca Republicană din Transnistria s-a răzbunat pe "REGNUM" refuzînd să-i ofere informații despre volumul de remitențe ale gastarbeiterilor transnistreni în anul 2008.

Notă ADEPT: Smirnov nu are dreptate cînd afirmă că activitatea lui Kolerov n-a avut nici-un impact. Rețeaua mișcărilor "PRORÎV" din Transnistria, Crimeea, Osetia și Abhazia este opera lui Kolerov. Mișcări respective au fost înființate în 2005, după seria de "revoluții cromatice" în spațiul CSI, și aveau menirea să se opună valului generat de "revoluții cromatice" prin promovarea unor acțiuni pro-rusești. Ironia sorții este că inițiatorii mișcărilor anti-revoluții cromatice amenință cu o eventuală revoluție cromatică. Cum să nu-ți amintești de zicala – "unde dai și unde crapă!"


Relații externe

Integrare Europeană

Uniunea Europeană lansează un nou proiect de asistență tehnică pentru Moldova

Luni, 2 februarie 2009, Comisia Europeană a lansat un nou proiect de asistență tehnică pentru Moldova finanțat de Uniunea Europeană – "Suport pentru promovarea exportului și atragerea investițiilor în Republica Moldova". Beneficiarii proiectului vor fi Ministerul Economiei și Comerțului și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare din Moldova. Proiectul urmărește să stimuleze companiile locale să exporte pe piețele străine, inclusiv prin: consolidarea agențiilor de suport, precum Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor din Moldova (MIEPO); instruirea personalului laboratoarelor de testare pentru introducerea standardelor recunoscute de calitate; stabilirea parteneriatelor; stimularea investițiilor străine în Moldova. Proiectul, în valoare de 1,6 mln euro, va dura 2 ani și va fi implementat de GFA Consulting Group (Germania) în consorțiu cu compania IDI (Irlanda).

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – Ungaria

La 11 februarie 2009, Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, a efectuat o vizită de lucru la Budapesta, unde a avut întrevederi cu Matyas Eorsi, Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului ungar și oficiali ai ministerului de externe ungar – Gabor Szentivany, Secretar de Stat și Director politic și Mihaly Bayer, Ambasador cu Misiuni speciale din cadrul MAE al Ungariei.

În timpul discuțiilor bilaterale au fost discutate următoarele subiecte: prioritățile Moldovei la negocierea noului Acord moldo-comunitar și disponibilitatea Ungariei de a acorda asistența necesară Moldovei în procesul de pregătire pentru negocieri; securitatea energetică din regiune și dezvoltarea de proiecte energetice, inclusiv NABUCCO; cooperarea economică bilaterală și intensificarea parteneriatelor în cadrul programelor ale UE. (potrivit MAEIE)

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii ale CEDO

La 10 februarie 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) s-a pronunțat în cauza Iordachi și alții c. Moldovei. Curtea a constatat că legislația moldovenească nu acordă o protecție adecvată împotriva abuzului puterii de stat în domeniul interceptării convorbirilor telefonice și a condamnat Republica Moldova în violarea dreptului la respectarea vieții private și de familie (art. 8 CEDO). Curtea a acordat 3500 euro cu titlu de costuri și cheltuieli. (Sursa: www.lhr.md)

Republica Moldova – OSCE

În perioada 10–12 februarie, Moldova a fost vizitată de o delegație a Adunării Parlamentare (AP) a OSCE condusă de Președintele AP, Joăo Soares. În timpul vizitei, delegația s-a întîlnit cu înalți oficiali ai guvernului și parlamentului Republicii Moldova, cu oficiali fin Tiraspol, cu președintele CEC, Eugeniu Știrbu și cu reprezentanții partidelor politice și ai societății civile. Două subiecte s-au aflat pe agenda vizitei delegației AP OSCE: pregătirea și desfășurarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009 și procesul de soluționare a problemei transnistrene.

Joăo Soares a menționat importanța unui proces electoral transparent, liber și corect, în condițiile unui acces echitabil la mass-media, posibilități egale de a face agitație electorală și aplicarea justiției în mod echitabil pentru toți concurenții electorali. În particular, Președintele AP OSCE s-a arătat îngrijorat de cazurile de intimidare a partidelor din opoziție de către organele de drept în perioada electorală, de care a aflat în timpul vizitei sale. Joăo Soares a asigurat că OSCE va investiga toate aceste cazuri, însă dacă cazurile se vor confirma, acest lucru va discredita serios alegerile din 5 aprilie.

Republica Moldova – Inițiativa Central Europeană (ICE)

Pe 9–10 februarie, 2009, Secretarul General al ICE, Pierro Ercole Ago, a efectuat o vizită de lucru în Moldova, cu ocazia încheierii Președinției Moldovei la ICE. Scopul vizitei a fost de a discuta rezultate atinse pe parcursul președinției moldovenești și planurile de viitor ale Moldovei în cadrul ICE.

În timpul vizitei, Pieero Ercole Ago a participat la reuniunea Punctelor Focale naționale (reprezentanți ai instituțiilor de stat) care au fost responsabili de elaborarea proiectelor în diverse domenii sectoriale pe parcursul anului 2008. Participanții au discutat mecanismele de conlucrare cu ICE și prioritățile de finanțare ale ICE pentru 2009, Secretarul General ICE îndemnînd pentru o participare și implicare mai activă a Rețelei Punctelor Focale ICE în activitățile sectoriale ICE. (potrivit MAEIE)

Republica Moldova – CSI

La scurt timp după lansarea la Minsk a programului Moldovei în CSI (30 ianuarie 2009), Secretarul Executiv și Președintele Comitetului Executiv al CSI, Serghei Lebedev a efectuat în perioada 9–10 februarie o vizită de lucru la Chișinău. În timpul vizitei Serghei Lebedev a fost primit de președintele Vladimir Voronin și s-a întîlnit cu prim-ministrul Zinaida Greceanîi, ministrul afacerilor externe și integrării europene, Andrei Stratan și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Gheorghe Duca – toți membri ai Comisiei Naționale pentru asigurarea președinției Republicii Moldovei în CSI. În timpul întrevederilor a fost discutat detaliat programul președinției Moldovei în CSI și agenda reuniunilor structurilor CSI. Serghei Lebedev a atenționat despre necesitatea realizării deciziei Consiliului Șefilor de State CSI privind instituirea Coordonatorilor Naționali[1]. La rîndul său, Vladimir Voronin a invitat observatorii CSI să monitorizeze alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009.


1 Aceștia urmează să coordoneze activitatea organelor guvernamentale locale de implementare a deciziilor din cadrul CSI.


Studii, analize, comentarii

Votul cetățenilor Republici Moldova din regiunea transnistreană
Igor Boțan, 14 februarie 2009


1. Problema organizării alegerilor în Transnistria

După declararea independenței Republicii Moldova autoritățile moldovene nu au putut crea condiții pentru organizarea votării în raioanele din stînga Nistrului, controlate de autoritățile separatiste. Acestea din urmă s-au opus constant pe motiv că Transnistria ar fi un stat independent. Soluția paliativă, acceptată de autoritățile moldovene pentru a asigura dreptul de vot al transnistrenilor la primele alegeri parlamentare pluripartinice din februarie 1994, a avut la bază decretul Președintelui Republicii Moldova din 17 februarie 1994. Esența soluției este că cetățenii localităților din stînga Nistrului ale Republicii Moldova și orașul Bender unde nu pot fi constituite secții de votare, participă la alegeri în secțiile de votare din localitățile limitrofe, controlate de autoritățile constituționale.

Soluția invocată a fost repetată constant la alegerile parlamentare din 1998, 2001, 2005, precum și la alegerile prezidențiale din 1996. Începînd cu alegerile parlamentare din 1998, în vederea îmbunătățirii evidenței și asigurării securității procesului de votare pentru alegătorii din Transnistria se constituie secții de votare speciale. Tabelul de mai jos arată care a fost gradul de participare a locuitorilor transnistreni la alegeri.

Tabelul 1. Numărul de cetățeni din Transnistria care au participat la alegeri

Localitatea/anul1994*199820012005
Sănătăuca32921878389
Vadul lui Rașcov22---
Rezina2594724211492
Lalova6---
Saharna Nouă8---
Solonceni686---
Jora de Sus59---
Cocieri1094582261588
Oxentia4---
Pohrebea4616--
Doroțcaia2441571058494
Gura Bîcului45--
Varnița4249221622194235
Copanca1543048165
Răscăeți8553109266
Fîrlădeni**-1010431
Molovata Nouă**-21--
Nimereuca**-6--
Hagimus***   546
Total7664377642988206

* În 1994 cetățenii din Transnistria au votat în localitățile menționate, în secții de votare comune. De aceea, datele din listele suplimentare nu permit stabilirea exactă a numărului de alegători din Transnistria care au participat la votare.
** Localități noi în care la alegerile din 1998 au fost deschise secții de votare speciale. Localitățile pentru care nu sînt indicate datele participării la votare nu au mai fost destinate votării transnistrenilor.
*** Localitatea în care la alegerile din 2005 a fost deschisă o secție de votare specială. Localitățile pentru care nu sînt indicate datele participării la votare nu au mai fost destinate votării transnistrenilor.

Este aproape cert că și la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 alegătorii transnistreni vor vota în secții de votare speciale. Deocamdată, Comisia Electorală Centrală (CEC) a constituit circumscripția electorală nr. 37 pentru localitățile din stînga Nistrului, urmînd a fi stabilite localitățile de pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale în care cetățenii din Transnistria vor putea să-și exercite dreptul de vot. Votarea cetățenilor din stînga Nistrului în secții speciale este unul dintre cei mai elocvenți indicatori că procesul reglementarii transnistrene stagnează.

2. Cîți cetățeni din stînga Nistrului au dreptul să voteze la parlamentarele din 5 aprilie?

Mediile informaționale oficiale din Transnistria contestă datele vehiculate de autoritățile moldovene referitor la numărul de locuitori din Transnistria care dețin cetățenia Republicii Moldova. Ele afirmă că decizia Chișinăului de a extinde perioada de eliberare pe gratis a actelor de identitate pentru locuitorii transnistreni pînă la 31 iulie 2009 ar fi o manevră propagandistică. Potrivit datelor Ministerului Dezvoltării Informaționale (MDI) al Republicii Moldova doar în prima jumătate a anului 2008 mai mult de 106 mii de locuitori transnistreni ar fi primit acte de identitate moldovenești. Presa oficială din Transnistria se arată nemulțumită, în special, de faptul că se afirmă precum că, în prezent, 58,7% din locuitorii transnistreni cu vîrsta de peste 16 ani ar deține cetățenia moldovenească.

Pentru a combate aceste date, presa transnistreană face referință la datele recensămîntului din noiembrie 2004, potrivit căruia în regiune ar exista 555347 de locuitori, dintre aceștia mai mult de 90% deținînd cetățenia transnistreană și doar aproximativ 1/3 deținînd "cetățenia altor state":

Încercarea de a face referință la datele referendumului pentru a acuza autoritățile moldovene de manipulare cu cifrele nu este tocmai reușită. Astfel, se invocă faptul că în 2005 MDI ar fi vehiculat o informație că mai mult de 270 mii de locuitori din Transnistria ar deține cetățenia Republicii Moldova, mărînd intenționat cifrele de 2–3 ori, iar în prezent ar pretinde că cetățenia moldovenească ar fi deja deținută de 326 mii de transnistreni. Aceste date ale MDI sînt într-adevăr îngrijorătoare pentru autoritățile transnistrene, întrucît din cei aproximativ 555 mii de locuitori din Transnistria aproximativ 400 mii au drept de vot la alegerile din regiune. Astfel, se poate concluziona că mai bine de 4/5 din masivul electoratului transnistrean este, în principiu parte a masivului electoratului Republicii Moldova, trebuind să-i fie asigurat participarea la votarea din 5 aprilie 2009.

Pornind de la cele menționate mai sus se poate înțelege de ce problema asigurării dreptului de vot pentru cetățenii moldoveni din Transnistria deranjează autorităților de la Tiraspol. Învinuirile la adresa MDI că ar exagera în mod intenționat numărul deținătorilor cetățeniei moldovenești sînt provocate de faptul că numărul în creștere a deținătorilor cetățeniei moldovenești justifică, de exemplu, necesitatea prezenței poliției moldovenești în municipiul Bender, dar mai ales justifică necesitatea menținerii Transnistriei în cadrul Republicii Moldova.

Excesul de zel al propagandiștilor transnistreni în a contrazice MDI ar trebui extins și asupra lui Igor Smirnov însăși. Acesta din urmă declarase într-o conferință de presă recentă, susținută la Moscova, precum că 125 mii din locuitorii Transnistriei sînt deținători ai pașapoartelor rusești, iar alte 40 mii de locuitori s-ar afla în proces de perfectare a actelor pentru obținerea cetățeniei rusești. Deci, dacă numărul deținătorilor cetățeniei ruse a crescut de mai bine de două ori în ultimii patru ani, (de la 56 mii la 125 mii), atunci de ce n-ar fi crescut în aceeași proporție și numărul deținătorilor cetățeniei moldovenești, mai cu seamă că autoritățile moldovenești perfectează acte de identitate pe gratis, recunoscînd dreptul la cetățenie tuturor celor care s-au născut sau au locuit pe teritoriul Transnistria, în hotarele fostei RSSM la momentul declarării independenței și după aceasta?

3. Cum este explicată opunerea participării la alegeri a cetățenilor din stînga Nistrului?

Mediile informaționale afiliate autorităților separatiste afirmă deschis că participarea transnistrenilor, deținători ai cetățeniei moldovenești, la alegeri ar deveni un factor puternic în justificarea pretențiilor Republicii Moldova de incorporare a Transnistriei în eventualul stat reunificat, argumentată prin faptul că alegerile au avut loc pe întreg teritoriul țării, inclusiv cu participare la votare a transnistrenilor. În acest context, acestea explică obținerea de către locuitorii regiunii a cetățeniei moldovenești doar prin necesitatea de a-și lărgi libertatea de circulație.

Totuși, liderul transnsitrean Igor Smirnov este mai atent la explicații. El a declarat în cadrul interviului pentru presa moscovită că autoritățile transnistrene nu vor împiedica participarea la alegerile parlamentare a locuitorilor transnistreni care dețin și cetățenie moldovenească. Potrivit lui Smirnov locuitorii din Transnistria nu prezintă vreun interes pentru alegerile din Republica Moldova, întrucît în Transnistria există deja o comunitate de oameni care nu se simt parte a societății moldave, care nu a trăit niciodată în Republica Moldova. În plus, autoritățile electorale moldovene nu s-au adresat cu o cerere oficială către cele transnistrene pentru a soluționa problema participării alegătorilor transnistreni la alegeri. Drept exemplu pozitiv Smirnov a invocat adresarea oficială a CEC din Rusia pentru deschiderea secțiilor de votare la alegerile parlamentare și prezidențiale din 2007 și 2008, din această țară. Nu încape îndoială că Smirnov înțelege că formal Rusia nu consideră Transnistria parte a teritoriului sau, iar Republica Moldova, dimpotrivă, o consideră drept parte inalienabilă, deși Rusia controlează completamente regimul transnistrean, iar Republica Moldova ba. O adresare oficială a autorităților moldovenești către cele transnistrene de a deschide secții de votare ar fi imediat folosită în scopuri propagandistice pentru afirmații gen – Republica Moldova a recunoscut independența Transnistriei. Evident, orice forță politică s-ar afla la guvernare în Republica Moldova n-ar accepta în plină campaniei electorală să se expună riscurilor de a fi atrasă într-o astfel de campanie propagandistică.

În mod previzibil, și comunitatea de organizații neguvernamentale din Transnistria s-a alăturat lui Smirnov. Astfel, președintele uniunii ONG-urilor, Grirogiy Agre, a declarat în numele acesteia că se pronunță împotriva participării la alegerile parlamentare din Republica Moldova. Explicație este că în Republica Moldova nu ar exista partide care ar fi cu adevărat pro-rusești. Potrivit lui Agre, singurul partid pro-rusesc "Ravnopravie" nu poate fi luat în serios, întrucît liderul acestuia, Valerii Klimenco, își urmărește, mai degrabă, propriile interese și nu promovarea celor rusești, activitățile lui sporadice neputînd fi considerate drept muncă pentru susținerea comunității rusești din Moldova. Formal, comunitatea ONG-urilor din Transnistria își bazează concluzia pe pozițiile exprimate de liderul comunității ruse din Transnistria, Victor Arestov, președintele uniunii ofițerilor transnistreni, Serghey Zaicenco, și a uniunii colectivelor de muncă (OSTK) – organizații care de-a lungul anilor au fost vîrful de lance al separatismului transnistrean la nivel de "societate civilă". Aceștia susțin că este lipsită de sens susținerea participării transnistrenilor la alegerile parlamentare din Republica Moldova, întrucît:

Este adevărat că se fac auzite și puncte de vedere mai nuanțate. Astfel, Alexandr Porojan, fost co-președinte al Comisiei Unificate de Control (CUC) din partea Transnistriei, consideră că în eventualitatea participării active a populației din Transnistria la alegerile parlamentare din Republica Moldova acest lucru ar avantaja Partidul Comuniștilor. Potrivit lui, această concluzie se referă la eventualul comportament al locuitorilor raionului Dubăsari, care ar fi resimțit ajutorul din partea Guvernului Republicii Moldova – oferirea locurilor pentru studii tinerilor din Transnistria, construirea drumurilor în satele moldovenești etc., îi face pe cetățeni să creadă că "nu mai este Voronin atît de rău". Porojan nu este nici pe departe un fan al PCRM, mai degrabă există interesul pentru fragmentarea puterii politice în Republica Moldova, care să nu poată promova politici coerente, inclusiv față de Transnistria.

4. Ce s-ar putea întreprinde?

Problema deschiderii secțiilor de votare în Transnistria nu ține doar de refuzul autorităților de la Tiraspol de a permite acest lucru. Ea este mult mai complexă și necesită o abordare pe potrivă, cel puțin, pentru a nu dăuna și destabiliza situația politică internă de pe malul drept al Nistrului. Astfel, un proces electoral autentic presupune:

De aceea, oricît de importantă n-ar părea asigurarea dreptului de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din Transnistria, nu există, deocamdată, o soluție mai bună decît cea a secțiilor speciale, utilizată pînă în prezent. Ceea ce ar putea face suplimentar autoritățile moldovene este să încerce în cadrul "măsurilor de consolidare a măsurilor de încredere reciprocă dintre Chișinău și Tiraspol" să asigure circulația pe gratis a transportului dintre anumite localități din Transnistria și localitățile în care sînt constituite secțiile de votare speciale.


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]