![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20090301/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Hotărîri
Hotărîrea cu privire la repartizarea alocațiilor prevăzute în bugetul de stat pentru majorarea salariilor. Este alocată suma de 467 milioane de lei, pentru majorările operabile de la 1 ianuarie 2009.
Hotărîrea cu privire la împrospătarea rezervelor de grîu alimentar și achiziționarea grîului furajer de clasa a V-a. În scopul redresării situației în agricultură și susținerii producătorilor agricoli autohtoni, se autorizează Agenția Rezerve Materiale, Achiziții Publice și Ajutoare Umanitare să elibereze, din rezervele materiale de stat, cu titlu de împrospătare (înlocuire), 22 mii tone de grîu alimentar, care va fi comercializat prin licitații deschise prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri din Moldova, la prețul inițial al grîului alimentar de 1600–1800 lei/tonă. Agenția, în comun cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va asigura restituirea stocurilor de grîu alimentar din roada nouă, prin achiziționarea acestuia de la producătorii agricoli autohtoni, precum și va organiza licitații de achiziționare de la producătorii agricoli autohtoni a grîului furajer de clasa a V-a, la prețul maxim de 1100 lei/tonă.
Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:
1.2. Ședințe. Decizii. Declarații
Satisfacții privind reforma ocrotirii sănătății
Prim-ministrul Zinaida Greceanîi a participat la ședința de raportare a activității Spitalului Clinic Republican (SCR) și a rostit un discurs, în care a menționat că reforma în domeniul ocrotirii sănătății, demarată în 2004 prin introducerea asigurărilor obligatorii în medicină, se implementează într-un mod satisfăcător. Printre problemele persistente Greceanîi a numit: efectul dezastrului în care se afla țara la etapa de inițiere a acestei reforme și efectele crizei economice globale. Premierul a informat despre proiectul de renovare capitală a SCR, care va demara anul curent și ale cărui costuri se estimează la peste 90 mln euro.
Colegiul CNAS
Participînd la ședința colegiului Casei Naționale de Asigurări Sociale, Prim-ministrul a apreciat pozitiv activitatea CNAS în anul 2008, care a asigurat buna funcționare a întregului sistem de asigurări sociale, efectuarea la timp și în deplină măsură a tuturor plăților sociale către beneficiari. Totodată, Premierul a subliniat importanța perfecționării continue a calității serviciilor prestate de către CNAS și subdiviziunile sale teritoriale și a solicitat mai multă cooperare cu alte instituții statale competente și cu partenerii de dialog social. Conform raportului Președintelui CCNAS, instituția își propune crearea unui sistem flexibil și modern menit să răspundă la toate doleanțele beneficiarilor de drepturi sociale.
Scădere continuă a numărului populației
Conform datelor Biroului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2009, numărul preliminar al populației stabile în Republica Moldova constituia 3 mln 567,5 mii de persoane, comparativ cu 3 mln 570,1 mii, cît constituia numărul mediu anual al populației pentru anul 2008.
2.1. Decrete
Distincția "Ordinul de Onoare" este conferită lui Vasili Sakovici, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Belarus în Moldova.
Prin decret prezidențial, lui Valentin Zubic, vice-ministru al afacerilor interne, i-a fost acordat gradul "general-maior de poliție".
2.2. Ședințe. Decizii. Declarații
Atenție sporită sferei sănătății
Președintele Republicii Moldova a participat la o întîlnire de bilanț cu cadrele medicale, pe care le-a asigurat de tot sprijinul său în vederea modernizării sistemului medical, deoarece medicinei îi revine un rol foarte important în "construirea statului social". Vladimir Voronin a menționat și o serie de deficiențe în medicină: procentul mare de decese la domiciliu; sistemul informațional imperfect în ramura farmaceutică; necesitatea modernizării sistemului de asigurări sociale pentru invalizi.
Președintele țării a participat la ceremonia de lansare, în cadrul ÎM "Farmaco" SA, a liniei automate pentru producerea soluțiilor injectabile în fiole, dotată cu utilaj performant, avînd o capacitate de peste 3,15 mln de fiole a cîte 1–10 mililitri lunar. Funcționarea acestei linii permite și producerea a 36 de preparate medicamentoase solicitate pe piața farmaceutică internă, extinderea pieței de desfacere, sporirea productivității muncii etc.
În cursul vizitei efectuate în UTA Găgăuzia, Președintele Republicii Moldova a participat la inaugurarea unui bloc chirurgical modern în cadrul Spitalului raional Ciadîr-Lunga, creat conform unui proiect-pilot elaborat în anul 2006.
1. Sistemul bancar
Criza afectează creditarea…
Valoarea totală a creditelor acordate de băncile moldovenești în luna ianuarie a suferit o scădere de peste 60%, urmare a creșterii costului surselor de finanțare și a exigenței mai mari a băncilor la acordarea împrumuturilor. Cea mai mare diminuare s-a produs la creditele în lei moldovenești. Date ale BNM arată că valoarea totală de împrumuturi în lei, respectiv de peste 510 milioane, a fost de 3 ori mai mică decît în luna precedentă, cînd creditul în monedă națională a ajuns la 1,62 miliarde de lei.
Situația pe care o avem poate fi explicată din mai multe puncte de vedere, dar 3 ar putea fi cei mai importanți:
O situație mai bună ar putea avea-o acele bănci care au linii de creditare internațională sau cele ale cărora pachetul majoritar de acțiuni este în posesia unor bănci europene sau internaționale, cu toate că trebuie să avem în vedere că și cele din occident se confruntă cu aceleași probleme.
Standardele de creditare au devenit considerabil mai restrictive în ianuarie-februarie 2009, atît în cazul creditelor pentru achiziția de locuințe, cît și în cazul creditelor de consum. Așteptările în această privință au fost confirmate în mare măsură. Ultimul trimestru al anului trecut a consemnat prima înăsprire a condițiilor pentru creditele ipotecare, băncile anticipînd aceasta evoluție încă la jumătatea anului 2008. Conjunctura de piață arată că prețul locuințelor se află pe o pantă negativă, înregistrînd în ultimul trimestru al anului 2008 o corecție însemnată, mai accentuată chiar decît se anticipa. Referitor la creditele de consum, cererea a scăzut într-o măsură mai mare decît se așteptau băncile la sfîrșitul lui 2008, confirmînd o tendință generalizată la nivelul populației și mai cu seamă în ceea ce privește reducerea apetitului pentru consum.
Transferurile valutare constituie cît un buget întreg al Moldovei…
Menținerea fluxului de remitențe ar fi un "colac de salvare" pentru sistemul bancar, cît și pentru economie în general. Totuși acestea s-ar putea subția în eventualitatea unor disponibilizări masive de personal, fiind afectați inclusiv moldovenii care muncesc în afara țării, primele semnale au început deja să vină – avem exemplul angajaților din sectorul de construcții din Rusia, în particular Moscova.
Pentru Moldova, d.p.d.v. economic, rolul central al emigrației este demonstrat de faptul că peste 20% din resursele de muncă lucrează în afara granițelor țării, iar veniturile transferate de muncitorii emigranți în 2008 au echivalat cu 1/3 din PIB. De fapt, în valoare nominală acestea s-au cifrat la peste 1,65 miliarde USD fiind echivalentul bugetului Moldovei. Dacă privim lucrurile la nivel macroeconomic, transferurile au implicații fundamentale asupra creșterii economice, a balanței de plăți și pieței muncii. În Republica Moldova cererea de consum mai mare finanțată de transferuri a stimulat majorarea ofertei din partea producătorilor autohtoni și acest lucru este pozitiv pentru economie. Dar în paralel au sporit și importurile, deoarece economia nu este capabilă să satisfacă o cerere atât de diversă și de mare.
2. Clasamente internaționale
Moldova la coada topului privind bunăstarea în lume…
Un studiu privind bunăstarea în lume realizat de Legatum Institute (Dubai) arată că problema-cheie a Moldovei constituie sănătatea oamenilor, în care statul investește anual mai puțin de 200 dolari SUA per capita. Potrivit studiului, 43% dintre moldoveni declară că nu sînt satisfăcuți de starea sănătății lor (sondajul global Gallup). Morbiditatea prin HIV în Moldova este cea mai înaltă în regiune. Aproape 20% din cetățenii țării fumează, iar peste 10% suferă de malnutriție. Ca rezultat, speranța de viață în Moldova constituie pînă la 60 ani, iar numărul populației este în descreștere.
Printre rezultatele pozitive înregistrate de Moldovei studiul menționează nivelul înalt al educației și nivelul jos al șomajului. Totodată, în studiu se arată că în Moldova, care este cea mai săracă țară din Europa, cu un nivel al veniturilor de 3 mii USD per capita, nu există stabilitate politică și administrare eficientă, fapt ce îi ține la distanță pe investitori, aceasta constituind o barieră în calea creșterii economice. Statul continuă să exercite un rol dominant în economie, iar privatizarea este desfășurată lent. În același timp, studiul denotă un număr mare de documente (20), necesar pentru deschiderea unei afaceri, cheltuieli înalte (fără salarizare) de întreținere a angajaților etc.
Investițiile străine se confruntă cu ineficiența birocratică și corupția. Drept urmare, volumul total al investițiilor străine directe abia depășește 1,5 mlrd. USD. Dezvoltarea unei economiei deschise este blocată de relațiile politice tensionate, fapt care au dus, spre exemplu, la căderea exportului de vin în Rusia – piața principală de desfacere. De asemenea, un impact negativ asupra dezvoltării economiei îl are problema transnistreană. Nivelul de dependență de asistența străină, care constiruie 2% din PIB, este mai înalt decît în alte țări europeane. Potrivit studiului, nivelul migrației de 34% este cel mai înalt în regiune.
Studiul Legatum Prosperity Index 2008, realizat în 104 țări ale lumii a plasat Moldova pe locul 83, între Honduras și Pakistan. În fruntea topului se află Australia, Austria și Finlanda, pe ultumul loc s-a plasat Yemenul. Vecinii Moldovei, România și Ucraina, au ocupat locurile 47 și respectiv 68. Cît privește spatiul ex-sovietic, o viață mai bună o au estonienii (locul 36), letonii (46). Kazahstanul e pe locul 56, Rusia – 57, Belarus – 78 și Uzbekistan pe locul 80.
3. Piața muncii
Potrivit datelor BNS în ianuarie 2009 salariul mediu lunar al unui lucrător din economia națională a constituit 2555 lei și a crescut față de perioada similară a anului precedent cu 12,8% (salariul real a crescut cu 6,7%). În instituțiile bugetare salariul mediu a constituit 2096 lei, în sfera nebugetară – 2834 lei (Tabelul 1).
Tabelul 1. Salariul mediu lunar al unui angajat, lei
|
Eforturile de reluare a negocierilor
La 25 februarie 2009, viceministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Valeriu Ostalep, a avut o întrevedere cu Ambasadorul Charalampos Christopoulos, trimisul special al Președintelui în exercițiu al OSCE, care a efectuat o vizită de lucru în Republica Moldova. Cei doi au discutat stadiul actual în procesul de soluționare a conflictului transnistrean, fiind menționată necesitatea unor eforturi susținute în vederea reluării negocierilor în formatul "5+2". Trimisul special al președinției elene a OSCE a confirmat sprijinul instituției respective pentru pachetul de propuneri înaintat de autoritățile moldovenești vizînd soluționarea conflictului transnistrean. Oficialul grec a reiterat importanța promovării în continuare a măsurilor de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului, subliniind că soluția finală a conflictului poate fi atinsă în formatul "5+2", în baza respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.
La 26 februarie 2009 Ambasadorul Charalampos Christopoulos s-a întîlnit la Tiraspol cu reprezentanții autorităților transnistrene, care au afirmat următoarele:
Viceministrul Reintegrării, Ion Stăvilă, a discutat cu ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Serghei Pirojkov, aspecte ce țin de reglementarea transnistreană. Discuția a avut un caracter informativ, părțile informîndu-se reciproc despre consultările care au avut loc recent în contextul procesului de reglementare și al acțiunilor ce se vor desfășura în viitorul apropiat. Vorbitorii au evidențiat semnificația consultărilor în diverse configurații, în scopul reluării procesului de negocieri în formatul "5+2", în cadrul căruia urmează să fie elaborat statutul juridic special al Transnistriei, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. În același context au fost examinate unele inițiative privind dezvoltarea cooperării moldo-ucrainene în cadrul euroregiunilor, menite să contribuie la întărirea încrederii și la crearea unei atmosfere propice pentru reglementarea definitivă a conflictului. (potrivit agenției MOLDPRES)
Impactul vizitei în Republica Moldova a ministrului de Externe al Rusiei
În timpul vizitei sale în Republica Moldova, în perioada 23–24 februarie 2009, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a afirmat că:
Interviul președintelui Vladimir Voronin pentru ziarul moscovit "Kommersant"
După vizita ministrului rus de Externe la Chișinău, ziarul moscovit "Kommersant" a publicat un interviu cu Președintele Moldovei. Vladimir Voronin a confirmat că în luna martie ar putea avea loc o întrevedere trilaterală Medvedev-Voronin-Smirnov, în cadrul căreia să fie discutată reglementarea transnistreană. Voronin a subliniat că negocieri pot avea loc doar în formatul "5+2", iar întîlnirea în format "2+1" poate fi calificată doar ca una de consultare și în rezultatul ei ar putea fi emis doar un comunicat de informare a opiniei publice. Voronin s-a arătat sceptic că Smirnov ar accepta să semneze vreo declarație în care să se menționeze necesitatea respectării integrității teritoriale a Republici Moldova. În același timp, președintele Voronin a afirmat că în cadrul eventualei întîlniri cu președintele Medvedev ar dori să audă ce crede conducerea Rusiei despre "abordarea de pachet" pe care au acceptat-o OSCE, Ucraina, UE și SUA. Referidu-se la apropiatele alegeri parlamentare din Republica Moldova, președintele Voronin s-a arătat încrezător că formațiunea pe care o conduce – Partidul Comuniștilor (PCRM), va acumula o majoritatea absolută, dar posibil și una constituțională. Potrivit lui Voronin, PCRM ar avea nevoie de o majoritate constituțională pentru modificarea Constituției în vederea soluționării definitive a conflictului transnistrean. Voronin a subliniat că s-a înțeles cu ministrul Lavrov, că în eventualitatea apariției unor probleme legate de pregătirea întîlnirii cu președintele Medvedev, ar fi mai bine ca aceasta să fie amînată pînă după alegerile parlamentare din 5 aprilie.
Impactul crizei economice
Criza economică internațională are un impact negativ asupra Transnistriei. Astfel, din cele aproximativ 100 de întreprinderi exportatoare din Transnistria, doar aproximativ 40 își continuă activitatea de export. S-a schimbat substanțial și geografia exporturilor. Anterior 56% din export era orientat spre statele CSI și doar 44 spre statele UE. În prezent, 64% din volumul exporturilor se îndreaptă spre UE și doar 25% spre CSI. Scăderea bruscă a exportului spre CSI este cauzată de devalorizarea substanțială a rublei rusești – cu 30% și a hrivnei ucrainene – cu aproximativ 60%. Astfel, produsele transnistrene în sumă de $100, de exemplu, fiind exportate în Rusia și Ucraina intră în concurență cu aceleași produse ale firmelor locale, ce costă doar $60–70. În prezent, un șir de întreprinderi și-au stopat activitatea: Uzina de ciment din Rîbnița, Uzina de electroaparataj din Tiraspol. Uzinile "Litmaș", "Electromaș" și "Tirotex" abia și-au reluat activitatea într-un regim foarte redus. Uzina metalurgică de la Rîbniță utilizează capacitățile de producere la cota de 40%. În luna martie se așteaptă cel mai pronunțat nivel de șomaj în regiune. În aceste circumstanțe, speaker-ul transnistrean, Evgheny Șevciuk, s-a întreținut cu reprezentantul special al UE în Republica Moldova, Kalman Mizsei, pentru a discuta posibilitățile facilitării exporturilor transnistrene pe piața UE.
Reacțiile la prelungirea interdicțiilor de circulație pentru liderii transnistreni
Diplomația transnistreană și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu prelungirea de către UE și SUA a interdicțiilor de circulație pentru un șir de oficiali transnistreni. Autoritățile transnistrene consideră aceste practici nemotivate, în timp ce UE și SUA consideră că liderii transnistreni nu manifestă interes sincer pentru reglementarea conflictului, aceasta fiind principala cauză a restricțiilor de circulație. Diplomația transnistreană neagă lipsa de interes pentru reglementarea conflictului, acuzînd Republica Moldova că ar fi adoptat legea din iulie 2005 tocmai pentru a zădărnici reglementarea transnistreană. Respectiv, diplomația transnistreană consideră că acțiunile UE și SUA nu favorizează consolidarea măsurilor de încredere între părți. Mai mult, autoritățile transnistrene le amintesc SUA și UE despre modul în care au procedat recunoscînd independența provinciei Kosovo. Ele consideră că limitarea circulației liderilor transnistreni este o măsură de exercitare a presiunilor care are efect contrar, întrucît aceștia nu-și pot face auzite punctele de vedere. În definitiv, autoritățile transnistrene au amenințat SUA și UE cu măsuri de răspuns. În lista respectivă, pe care presa transnistreană o compară cu "Lista Schindler" (?!) se regăsesc numele a 19 persoane, primul fiind Igor Smirnov. Ambasadorul cu misiuni speciale al Federației Ruse, Valeriy Nesterușkin, consideră că cu măsuri prohibitive ne se poate impulsiona dialogul între Chișinău și Tiraspol.
Problemele ajutorului umanitar
Viceministrul Reintegrării, Ion Stăvila, și-a exprimat nedumerirea în legătură cu declarațiile făcute public recent de către șeful Misiunii Organizației Internaționale "Medici Fără Frontiere", Mark Walsh, potrivit cărora, populației din regiunea transnistreană i s-ar repartiza doar un mic procent din asistența umanitară de care beneficiază Republica Moldova. În cadrul întrevederii cu Mark Walsh, oficialul moldovean a apreciat drept tendențioase și necorespunzătoare realității astfel de acuzații. Potrivit lui Stăvilă, doar în ultimii 2 ani Guvernul și donatorii externi au acordat locuitorilor din regiunea transnistreană ajutoare umanitare în valoare de peste $40 milioane. În acest context se înscrie oferirea de ochelari, proteze, aparate auditive și cărucioare pentru pensionari și persoanele cu dizabilități, distribuirea de bunuri materiale pentru depășirea consecințelor calamităților naturale, donațiile de echipamente și medicamente pentru instituțiile medicale de pe malul stîng etc. Stăvila și-a exprimat regretul în legătură cu obstacolele artificiale create de către structurile de la Tiraspol care din considerente politice complică distribuirea în regiune a asistenței umanitare oferite Republicii Moldova. El a reiterat voința autorităților de la Chișinău de a promova consecvent și în continuare măsurile de întărire a încrederii și de sprijinire a populației în contextul procesului de reglementare a conflictului transnistrean. (potrivit agenției MOLDPRES)
"Interdnestrcom" ar putea cîștiga la CEDO
Presa transnistreană a informat că ar exista șanse bune pentru compania transnistreană de telecomunicații "Interdnestrcom" să cîștige la CEDO împotriva Guvernului Republicii Moldova, cazul fiind pe rol. Acum cîțiva ani compania "Interdnestrcom" a cumpărat de la Guvernul moldovean o licență pentru prestarea serviciilor de telefonie mobilă, achitînd un milion de dolari. Ulterior, autoritățile moldovene au anulat licența eliberată, refuzînd să întoarcă banii.
Integrare Europeană
Uniunea Europeană va aloca 3 mln euro pentru desfășurarea liberă și corectă a alegerilor parlamentare
Comisia Europeană a decis să finanțeze proiecte ce vor promova și monitoriza respectarea standardelor internaționale în timpul alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009. În acest sens, vor fi alocate 3 mln euro prin intermediul unor proiecte și instrumente de finanțare[1]. Benita Ferrero-Waldner, Comisarul pentru Relații Externe și Politica Europeană de Vecinătate a declarat că această decizie a Comisiei Europene reprezintă un indicator important al interesului activ al UE pentru aprofundarea relațiilor cu Republica Moldova. În același timp, oficialul european a îndemnat autoritățile moldovene să depună eforturile necesare pentru a consolida statul de drept și pentru a implementa toate angajamentele privind respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special pe durata procesului electoral.
Reuniunea a V-a a Sub-comitetului UE-RM pentru Economie, Finanțe și Statistică
La 27 februarie 2009, la Chișinău s-a desfășurat cea de-a V-a reuniune a Sub-comitetului de Cooperare UE-RM pentru Economie, Finanțe și Statistică. Agenda a inclus subiecte legate de: ultimele evoluții macroeconomice și financiare în Republica Moldova, implementarea angajamentelor economice asumate de RM conform Planului de Acțiuni UE-RM; realizarea reformei regulatorii etc. În timpul discuțiilor, participanții au subliniat importanța suportului și asistenței financiare a UE în procesul de reformare internă, identificînd prioritățile și măsurile necesare a fi luate pentru consolidarea cooperării sectoriale moldo-comunitare. (potrivit comunicatului MAEIE)
Vizita ministrului adjunct de externe la Bruxelles
La 18 februarie 2009, Valeriu Ostalep a efectuat o vizită de lucru la Bruxeless, unde s-a întîlnit cu John Kjaer, Șef de Unitate, DG RELEX al Comisiei Europene și cu Janos Herman, Consultant Principal pentru Cooperare Regională, Vice-director Politic, DG RELEX al Comisiei Europene. Discuțiile au vizat cîteva subiecte importante pentru Moldova: negocierea noului Acord RM-UE, politica de vize a UE și lansarea dialogului privind liberalizarea regimului de vize, asistența acordată de Comisia Europeană Republicii Moldova. De asemenea, au fost discutate ultimele evoluții interne din Republica Moldova și calendarul evenimentelor organizate în comun cu Comisia Europeană. (potrivit comunicatului MAEIE)
Cooperare bilaterală
Republica Moldova – Rusia
În perioada 23–24 februarie a.c., ministrul afacerilor externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov a efectuat o vizită de lucru la Chișinău. În cadrul vizitei, ministrul rus de externe a fost primit de președintele Vladimir Voronin și a purtat discuții cu prim-ministrul Zinaida Greceanîi și vice-ministrul moldovean al afacerilor externe, Valeriu Ostalep. Pe agenda discuțiilor s-au aflat: colaborarea statelor pe plan internațional, inclusiv informarea Moldovei despre inițiativa Rusiei de a elabora Tratatul privind securitatea, dezvoltarea cooperării bilaterale în mai multe domenii, în special în cel comercial-economic și cultural-umanitar, problematica transnistreană; președinția Moldovei în CSI . În timpul vizitei, ministrul rus de externe a participat la deschiderea Centrului Cultural Rus de la Chișinău, a semnat Programul de colaborare în domeniul umanitar dintre Moldova și Rusia pentru anii 2009–2010 și Planul de Consultări între MAE-ul Rusiei și MAEIE ale Republcii Moldova pentru anul 2009 și a înmînat președintelui Voronin copiile unui un set de materiale de arhivă legate de creația și activitatea lui Dimitrie și Antioh Cantemir.
Notă ADEPT: Vizita lui Serghei Lavrov a survenit după o pauză de 8 ani cînd un ministru de externe rus a vizitat Moldova, și aceasta în plină campanie electorală. Acest lucru a determinat atît presa moldovenească, cît și cea rusă, precum și lideri ai partidelor de opoziție să declare că aceasta are o tentă electorală în favoarea PCRM. Deși ministrul rus de externe a negat ideea unei conotații electorale a vizitei sale, însăși faptul că obiectivele declarate ale vizitei sunt, mai degrabă, pe măsura unui oficial de rang mai mic, dar nu a ministrului de externe al Rusiei, nu dau prea multă credibilitate cuvintelor lui Serghei Lavrov.
Cooperarea multilaterală
Republica Moldova – Consiliul Europei
Decizii ale CEDO
La 24 februarie 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) s-a pronunțat în cauza Decev c. Moldovei și a hotărît asupra satisfacției echitabile în cazul Dacia SRL c. Moldovei. În ambele cazuri Curtea a constatat violarea dreptului la protecția proprietății și la un proces echitabil. În cazul Decev c. Moldovei, Curtea a acordat 2500 euro cu titlu de prejudicii morale și 800 euro cu titlu de costuri și cheltuieli. În cazul Dacia SRL c. Moldovei, Curtea a decis restituirea de către Guvernul Moldovei a hotelului "Dacia"(inclusiv terenul aferent+inventarul hotelului) companiei reclamante. În cazul refuzului Guvernului de a restitui hotelul, acesta va trebui să plătească reclamantului 7 237 700 euro cu titlu de prejudiciu material, 25 000 euro cu titlu de prejudiciu moral și 6 000 euro cu titlu de costuri și cheltuieli.
(Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)
Republica Moldova – OSCE
Lansarea misiunii ODIHR de observare a alegerilor parlamentare
La 26 februarie, a fost lansată oficial misiunea Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) de observare a alegerilor parlamentare din Moldova. Monitorizarea scrutinului de către observatori OSCE are loc la invitația Comisiei Electorale Centrale. Misiunea este formată din 13 experți internaționali. La începutul lunii martie, la aceștia se vor alătura 24 de observatori pe termen lung, iar înainte de ziua alegerilor vor sosi încă 200 de observatori pe termen scurt. Potrivit șefului misiunii OSCE/ODIHR de observare a alegerilor, Nikolai Vulchanov, mandatul misiunii este de a nu interveni în procesul electoral, de a nu formula recomandări sau consultări autorităților țării cum să organizeze alegerile, ci doar să observe și să notifice faptele, în timp ce responsabilitatea exclusivă privind valabilitatea scrutinului va aparține autorităților, partidelor politice și societății civile. (potrivit Moldpres)
Votul moldovenilor de peste hotare
Igor Boțan, 23 februarie 2009
1. Cei care mențin Moldova pe linia de plutire nu pot participa la guvernare
Revendicările unor concurenți electorali privind asigurarea dreptului de vot al cetățenilor moldoveni aflați la munci peste hotare sînt absolut legitime. Mai mult, este de remarcat că, în cazul de față, asigurarea dreptului de vot al gastarbeiter-ilor moldoveni are o legitimitate mai mare decît cea conferită de prevederile legale, consfințite în Constituție și în legislația electorală. Marele paradox moldovenesc este că tocmai cei care mențin Republica Moldova pe linia de plutire nu pot participa la guvernarea treburilor publice prin alegerea reprezentanților lor în organele reprezentative ale statului.
Într-adevăr, atunci cînd guvernanții, de exemplu, se laudă că într-un ciclu electoral au reușit să mărească bugetul de două ori, ei uită să menționeze adevărata sursă a «succesului fenomenal» remitențele gastarbeiter-ilor. În ultima perioadă dintre alegerile parlamentare suma remitențelor gastarbeiter-ilor a egalat bugetul de stat, reprezentînd aproximativ 1/3 din PIB!
Figura 1. Dinamica remitențelor, valori anuale, mln. USD
Dacă e așa, atunci ce atitudine ar trebui să aibă clasa politică, în general, și guvernanții, în particular, față de gastarbeiteri? Răspunsul este evident să aibă grijă ca interesele și voința politică a acestora să fie luate în considerație.
2. Cîți gastarbeiteri are Republica Moldova și cîți din ei votează?
Nu încape îndoială că numărul gastarbeiter-ilor moldoveni este impunător. Însă cei care pledează cauza gastarbeiter-ilor moldoveni exagerează numărul acestora, din motive, mai degrabă nobile, pentru a evidenția importanța problemei în cauză. De obicei, se vehiculează cifra rotundă de un milion de cetățeni din cei ~2,4 milioane cu drept de vot (fără cetățenii din Transnistria). De fapt, datele din surse diferite, corelate între ele, permit a estima numărul de gastarbeiteri ca variind între 400-600 mii.
Într-adevăr, aceste estimări, vehiculate de birourile de la Chișinău ale Băncii Mondiale (BM) și Fondului Monetar Internațional (FMI), se corelează foarte bine cu datele Ministerului Dezvoltării Informaționale (MDI) și cu datele sondajelor de opinie:
Este adevărat că creșterea exponențială a volumului remitenților induce concluzia că numărul gastarbeiter-ilor crește și el exponențial. O altă explicația ar fi că cei aflați peste hotare se acomodează din ce în ce mai bine cu trecerea anilor, respectiv, cîștigînd mai bine. Dacă e așa, atunci, gravitatea problemei cetățenilor moldoveni aflați la munci peste hotare constă nu numai în numărul forte mare de aproximativ 1/5 sau chiar 1/4 din cei cu drept de vot, ci și că cei plecați sînt și cei mai buni cetățeni, cu inițiativă, avînd vîrsta între 20-50 ani, capabili să-și ia propria soartă în mîini.
În lumina celor expuse mai sus este, practic, cu neputință să fie estimat numărul gastarbeiter-ilor care participă la votare. Tabelul de mai jos relevă numărul de moldoveni aflați peste hotare, care, în diferiți ani electorali, au participat la votare.
Tabel. Numărul de cetățeni moldoveni care au participat la votare în străinătate
|
Adică, din aproximativ o jumătate de milion de cetățeni peste hotare, la ultimele alegeri au votat aproximativ 2%. Probabil, au votat preponderent studenții, turiștii și cei care se află legal pe teritoriile statelor respective. De aceea, putem conchide că din numărul total de gastarbeiteri la ultimele alegeri a votat aproximativ 1%!
3. Experiența internațională privind votul cetățenilor aflați peste hotare
Există o vastă experiență internațională privind votul peste hotare. Regula generală este că, întrucît alegerile sînt o manifestare a voinței suverane a popoarelor, acestea se efectuează pe teritoriile respective și în «extensiile» acestora de peste hotare ambasade și consulate. Atunci cînd există interes reciproc și bunăvoință, guvernele unor state încheie acorduri pentru deschiderea secțiilor de votare extra-teritoriale și în afara misiunilor diplomatice, altfel nu se poate. Pentru că fenomenele «globalizării» modifică realitățile, mulți cetățeni ai diferitor state se află peste hotare. Din acest considerent, adesea se recurge la «votul prin corespondență», adică la votarea la distanță, prin poștă, de obicei, înaintea zilei votării propriu-zise. Această metodă este utilizată pe larg de SUA. În ultima vreme se extinde fenomenul votului prin internet. În ultimii ani OSCE a organizat un șir de conferințe pentru dezbaterea standardelor obligatorii minime pentru votul prin internet și măsurile de securizare a acestuia. Anume suspiciunile legate de asigurarea securității votului electronic fac guvernele multor țări dezvoltate să fie reticente față de votul electronic. Iată un șir de exemple foarte recente ce confirmă cele expuse mai sus:
4. Mai pot fi deschide secții de votare în afara misiunilor diplomatice?
Problema deschiderii secțiilor de votare suplimentare peste hotarele țării nu este problema Comisiei Electorale Centrale (CEC), ci a Guvernului. Dar nici Guvernul, chiar dacă ar reuși să încheie acorduri cu autoritățile statelor unde se află un număr mare de cetățeni moldoveni, nu mai poate face nimic în situația în care articolul 29(5) afirmă foarte rigid că «În cazul alegerilor parlamentare și referendumului republican, pe lîngă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova se organizează cîte o secție de votare pentru colaboratorii acestor reprezentanțe și membrii familiilor lor, precum și pentru cetățenii Republicii Moldova aflați în țările respective, indiferent de numărul acestora».
De aceea, pentru deschiderea secțiilor de votare în afara misiunilor diplomatice este nevoie de modificarea legislației. E necesară și modificarea bugetului CEC, deși nu e problema în bani, ci în alocarea lor la timp, Guvernul putînd utiliza resursele «Fondului de rezervă». Este inimaginabil de presupus că Parlamentul și Guvernul se vor întruni pentru a examina această chestiune. Însă problemele nu se termină aici, procedurile votării peste hotare, în afara misiunilor diplomatice, sînt foarte complicate, necesitînd o pregătire minuțioasă cu mult înainte de începerea campaniei electorale. Aceste probleme pot fi soluționate doar în condițiile unei încrederi reciproce între guvernare și opoziție pe un șir de subiecte:
Toate aceste probleme sînt rezolvabile, însă ele necesită proceduri foarte clare și verificabile pentru a evita conflictele ulterioare. Pentru elaborarea lor și coordonarea cu principalele forțe politice nu mai există destul timp. Această formulă conține, de fapt, esența răspunsului la întrebarea de ce votul cetățenilor moldoveni aflați peste hotare nu poate fi exercitat în secții din afara misiunilor diplomatice, precum și de ce Republica Moldova nu practică votul prin corespondență. Vorba e că la adoptarea Codului electoral în noiembrie 1997 accentul s-a pus pe securizarea procedurilor de tipărire și distribuire a buletinelor de vot. De aceea, tipărirea buletinelor de vot cu mult înaintea zilei votării și trimiterea lor la adresa solicitanților votării prin poștă este o problemă mai mult decît delicată. Apoi, votare prin poștă se recomandă doar statelor în care cetățenii au încredere în poștă. Încrederea în poșta din Republica Moldova, unde au existat multiple cazuri de deschidere neautorizată a corespondenței, este o problemă la care se adaugă cea a încrederii în poșta altor state. Să nu uităm de speculațiile referitoare la scrutinul parlamentar din 2005, precum că autoritățile unor state din CSI ar fi avut interesul de a influența rezultatele alegerilor din Republica Moldova.
În sfîrșit, perspectivele votării prin internet pentru moldovenii de peste hotare este foarte îndepărtată tot din cauza neîncrederii reciproce dintre guvernare și opoziție. De exemplu, numai alcătuirea registrului electronic al alegătorilor a provocat aversiunea unor partide de opoziție influente. Ce să mai vorbim despre încrederea în soft-urile pentru votarea electronică dacă partidele, deopotrivă cele aflate la guvernare și în opoziție, flutură cu exemplul blocării calculatoarelor la alegerile municipale din 1999, ca o mare fraudă electorală, cînd procesele verbale din cele aproximativ 300 de secții de votare erau la dispoziția tuturor pentru a face verificările de rigoare. În sfîrșit, votul prin internet va putea fi accesibil atunci cînd cetățenii moldoveni for înțelege procedurile și ceea ce înseamnă «semnătura electronică». Probabil va trece nu un singur ciclu electoral pînă la acel moment.
De aceea, problema votului peste hotare va fi actuală și la următoarele alegeri parlamentare din 2013. Este important de menționat acest lucru fiindcă prezenta discuție la această temă produce efectul «deja vu». Exact aceste probleme se discutau și în preajma alegerilor parlamentare din 2005. Totuși, lucrurile nu s-au mișcat din loc cîtuși de puțin. Toate argumentele invocate acum patru ani sînt reiterate în acest articol aproape fără schimbare. Doar exemplele experienței internaționale sînt înnoite.
5. Concluzii și recomandări
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |