![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20090316/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Numiri. Demisii
Artur Vîsotin este numit în funcția de șef al Centrului Serviciului Civil.
1.2. Hotărîri
Hotărîrea cu privire la indexarea prestațiilor de asigurări sociale și a unor prestații sociale de stat. Se stabilește coeficientul indexării prestațiilor în anul 2009 în mărime de 20% și de la 1 aprilie 2009 se indexează: – toate tipurile de pensii, stabilite și recalculate în temeiul Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat; – pensiile stabilite pentru vechime în muncă, care se achită din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat; pensiile funcționarilor publici, stabilite în temeiul Legii serviciului public; pensiile colaboratorilor vamali, stabilite în temeiul Legii serviciului în organele vamale; indemnizațiile de invaliditate, stabilite în temeiul Legii asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale; – pensiile, stabilite în temeiul Legii privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl etc. Indexarea pensiilor deputaților, membrilor de Guvern, funcționarilor publici, aleșilor locali și colaboratorilor vamali se va efectua doar pentru partea de pensie achitată din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.
Hotărîrea cu privire la unele măsuri pentru lichidarea consecințelor calamităților naturale produse în vara anului 2008 și asigurarea sinistraților cu locuințe. Este instituit un grup pentru examinarea stării tehnice a caselor de locuit avariate și formată o Comisie de negocieri pentru procurarea caselor de locuit pentru sinistrați. Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului, va asigura procurarea pînă la 1 mai 2009 a materialelor de construcție necesare pentru reparația și consolidarea caselor de locuit avariate și le va preda sinistraților cu titlu gratuit, iar Ministerul Finanțelor va aloca în acest scop 2 milioane lei pentru procurarea locuințelor și materialelor de construcție necesare.
Hotărîrea cu privire la unele măsuri privind asigurarea activității Portului Internațional Liber Giurgiulești. Agenția Relații Funciare și Cadastru este împuternicită să organizeze, prin intermediul instituțiilor subordonate, efectuarea lucrărilor, elaborarea documentației respective și realizarea tranzacțiilor ce țin de exproprierea bunurilor imobile (terenuri și construcții) proprietate privată, situate pe amplasamentul lucrărilor de utilitate publică din extravilanul satului Giurgiulești. Este formată și o Comisie pentru soluționarea întîmpinărilor expropriaților la propunerile de expropriere.
Hotărîri pentru aprobarea unor regulamente:
Hotărîri pentru aprobarea unor planuri, programe, documente de politici:
Hotărîre pentru alocarea mijloacelor financiare. Aparatului Guvernului i se alocă 1,987 milioane de lei pentru confecționarea, transportarea, importarea a 500 de însemne ale Ordinului "Bogdan Întemeietorul", confecționarea a 2000 de Medalii jubiliare "650 ani de la întemeierea Țării Moldovei", 100 de exemplare de însemne "Artist al Poporului", 300 de exemplare de însemne "Artist Emerit".
1.3. Ședințe. Decizii. Declarații
Pedepse celor care tergiversează achitarea salariilor majorate
Primul-ministru a solicitat ca reprezentanții administrației publice locale care tergiversează achitarea salariilor majorate pentru angajații din sfera bugetară să fie sancționați. Indicația a fost dată după ce Ministrul Finanțelor a menționat că deși la 1 martie pe contul administrației publice locale au fost deja transferate peste 621 mln de lei, în 13 raioane ale țării salarii majorate încă nu au fost achitate, fiind invocate diferite motive. Premierul a calificat situația creată drept sabotaj direct din partea administrației locale, în contextul campaniei electorale, pentru a destabiliza situația din țară și a cerut formarea unui grup de lucru care să efectueze controale în organele administrației publice locale pentru a soluționa problemele apărute.
2.1. Decrete
Distincția "Ordinul de Onoare" a fost conferită Secretarului General al Consiliului Europei, domnul Terry Davis.
Membrii echipajului aeronavei SAAB-200 a Companiei "Carpatair" au fost decorați pentru înaltul profesionalism și spiritul de sacrificiu manifestate în situația excepțională apărută în timpul efectuării cursei aeriene Chișinău-Timișoara: "Ordinul de Onoare" a fost decernat piloților Leonid Babivschi și Iurie Oleacov, iar Medalia "Meritul Civic" – însoțitoarelor de bord Natalia Borozan și Violeta Țîbulschi.
Ordinul "Gloria Muncii" a fost conferit:
Cu prilejul încheierii misiunii diplomatice, John Beyer, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Republica Moldova a fost decorat cu Medalia "Meritul Civic".
2.2. Ședințe. Decizii. Declarații
Sporirea protecției sociale a veteranilor
Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință de lucru consacrată acțiunilor ce urmează a fi întreprinse în contextul celei de-a 65-a aniversări a eliberării Moldovei de sub ocupația fascistă. În mod special au fost abordate chestiunile vizînd susținerea socială a participanților și invalizilor celui de-al doilea război mondial, Vladimir Voronin lansînd mai multe propuneri menite să sporească nivelul protecției sociale a invalizilor și participanților celui de-al doilea război mondial, printre acestea fiind și majorarea cu 50% a alocației de stat stabilite pentru invalizii și participanții celui de-al doilea război mondial.
Securitatea statului și protecția consumatorilor
La ședința Consiliului Suprem de Securitate s-a discutat problema protecției drepturilor consumatorilor, în cadrul căreia Președintele țării a apreciat drept alarmantă situația existentăși a solicitat adoptarea unor măsuri urgente în vederea îmbunătățirii ei. Printre neajunsuri au fost menționate: – imperfecțiunea cadrului legal și instituțional; – funcționarea ineficientă a structurilor abilitate cu funcții de control în sfera protecției drepturilor consumatorilor; - periclitarea sănătății publice și a securității populației. Șeful statului s-a referit la necesitatea stabilirii unor condiții foarte stricte privind calitatea mărfurilor și produselor importate.
Evoluții pozitive a indicatorilor macroeconomici
La Președinție a fost convocată o ședință cu privire la situația financiar-economică și acțiunile întreprinse de autorități în vederea menținerii stabilității financiare, în cursul căreia s-a remarcat că, în pofida unui mediu economic dificil în regiune, la începutul anului curent în Republica Moldova se atestă o evoluție pozitivă a indicatorilor macroeconomici. În contextul continuității procesului de îndeplinire a programelor sociale lansate de autorități, a fost discutată pregătirea pentru realizarea celei de-a doua etape a indexării depunerilor bănești ale cetățenilor în "Banca de Economii", Guvernul urmînd să prezinte, în cel mai scurt timp, mecanismul de implementare a acesteia. Vladimir Voronin a insistat asupra importanței deosebite a menținerii unui control exigent asupra situației în sfera economico-financiară.
Notă ADEPT: La doar cîteva zile după ședință pe piașța valutară au fost atestate tendințe de devalorizare a leului în raport cu principalele valute străine, situație pe care autoritățile au legat-o de declarațiile publice ale unor comentatori economici și preluarea lor de mass-media.
Atenție sporită sectorului agroalimentar
La ședința convocată de șeful statului a fost examinată situația din sectorul agroalimentar și măsurile necesare pentru desfășurarea cu succes a lucrărilor agricole de primăvară. În cursul ședinței s-a menționat că starea semănăturilor de toamnă este satisfăcătoare, necesarul de semințe este asigurat pe deplin. Printre problemele actuale din complexul agroalimentar au fost numite cele privind lipsa piețelor de desfacere, a mijloacelor circulante, posibilitățile reduse pentru producătorii agricoli de a beneficia de credite bancare, rata dobînzii fiind foarte înaltă, neachitarea întreprinderilor de prelucrare față de furnizorii de materie primă. Participanții la ședință au formulat propuneri de ordin organizatoric, financiar-bancar și bugetar, ce se impun a fi întreprinse în vederea ameliorării situației în complexul agroindustrial: – finalizarea licitațiilor pentru achiziționarea în rezerva de stat a 40 mii tone de grîu furajer; – neadmiterea blocării conturilor întreprinderilor agricole de către Inspectoratul Fiscal pe perioada lucrărilor de primăvară; – elaborarea unui sistem eficient de rambursare operativă a sumelor TVA producătorilor agricoli; – crearea unui mecanism de monitorizare a utilizării mijloacelor bănești de către băncile comerciale și micșorare a ratei dobînzii la creditele eliberate în agricultură; – reeșalonarea creditelor acordate anterior de către bănci agenților economici din complexul agroindustrial. Șeful statului a menționat suplimentar necesitatea plantării suprafețelor de 7000 ha de vii și 5000 ha de livezi,, precum și elaborarea unui grafic de achitare de către întreprinderile de prelucrare a producției agricole a restanțelor față de producătorii agricoli pentru producția achiziționată în anul 2008.
1. Inflația și prețurile
Prețurile "dau înapoi"…
Datele BNS arată că indicele prețurilor de consum (IPC) în februarie a.c. față de ianuarie 2009 a constituit 99%, iar față februarie 2008 – 103,1 % (informativ: în februarie 2008 față de ianuarie 2008 IPC a marcat 101,5% și față de februarie 2007 – 114,8%). Deci, în mod normal pentru primele 2 luni ale anului Moldova înregistrează o rată a inflației negativă (deflație) – (-1,1%). Diminuarea prețurilor medii de consum cu 1% a fost determinată de reducerea prețurilor la produsele alimentare – cu 1,8%, nealimentare – cu 1% și tarifele pentru prestarea serviciilor populației fiind în creștere – cu 0,2%.
În această perioadă față de ianuarie a.c. s-au redus prețurile la orez – cu 7%, ulei vegetal – cu 5,5%, crupe – cu cca 5%, pâine – cu aproape 4%, struguri – cu cca 4%, zahăr – cu 3,5%, fructe proaspete – cu 3,4% (mere – cu cca 5%), legume proaspete, carne de pasăre și făină de grîu – cu peste 3,1%. La mărfurile nealimentare în perioada de raport a fost marcată scăderea prețurilor la: combustibil – cu 5,5 la sută (gaze naturale ambalate în butelii – cu 15,4%, cărbune – cu 3,1%, carburanți pentru transport – cu 0,8%), materiale pentru construcție – cu 1,7 la sută, încălțăminte – cu 0,7 la sută și la confecții – cu 0,5 la sută.
La serviciile prestate populației în luna februarie 2009 a fost înregistrată o creștere a tarifelor în alimentația publică și telecomunicație – cu peste 1%. Totodată în februarie a.c. au fost reduse tarifele pentru serviciile prestate populației de transportul public auto interurban – cu cca 5%, transportul feroviar interstatal – cu 0,4% și la serviciile hoteliere – cu 0,5%.
2. Macroeconomie
Prognozele internaționale "împing" Moldova în recesiune…
Institutul britanic de analiză economică Economist Intelligence Unit anticipează că economia Moldovei se va contracta în anul curent cu 1%. Prognoza oficială a conducerii de la Chișinău este o creștere economică de 6%. Experții britanici susțin că PIB-ul Moldovei va scădea anul acesta, creșterea economică urmînd să fie reluată abia în 2010, cu aproximativ 3%.Dacă aceste pronosticuri se vor confirma deficitul bugetar ar putea să se ridice la 1,5 miliarde de lei, nu vor ajunge bani pentru realizarea programelor anunțate, ca urmare Guvernul va fi nevoit să revizuiască cheltuielile.
Totodată, Fondul Monetar Internațional anticipează că rezervele valutare ale Republicii Moldova vor scădea, în acest an, cu peste 600 milioane USD. Experții Fondului au simulat și un model mai sumbru pentru Republica Moldova – în cazul în care remitențele, exporturile și investițiile străine vor cădea brusc, atunci rezervele valutare ale țării s-ar putea diminua cu peste 1,3 miliarde USD, de la actualul nivel de 1,365 miliarde USD. Spre exemplu, ianuarie 2009, transferurile bănești au constituit 64,8 milioane USD, micșorându-se cu cca 28% față de aceiași perioadă a anului 2008, cînd acest indicator constituia peste 71 mil.USD. Remitențele practic au substituit economia Moldovei și pe termen lung aceasta nu este o soluție bună. Reducerea volumului remitențelor va conduce la scăderea capacității de cumpărare a populației.
Conform acestui scenariu, economia țării va intra în recesiune, iar scăderea ar putea atinge 4,5% în 2009. Este un exercițiu pur matematic, dar aceste estimări trebuie luate în calcul ca ultimă variantă. Recent, FMI și-a revizuit prognozele pentru cele mai sărace țări. Astfel, pentru Moldova FMI prognozează o creștere a PIB de 3,5% pe parcursul anului 2009. Pe de altă parte, economiștii de la BERD susțin că în anul 2009 economia Moldovei ar putea înregistra o creștere de 4,1%.
3. Infrastructura
Potrivit celei de-a treia ediții anuale a Raportului Competitivității Călătoriilor și Turismului (Travel & Tourism Competitiveness Report 2009), Moldova ocupă locul 132 din 133 țări din lume după calitatea infrastructurii rutiere. Raportul elaborat de Forumul Economic Mondial (World Economic Forum), plasează Moldova lîngă țările cu cea mai proastă infrastructură rutieră ca Ciad, Bosnia și Herțegovina, Paraguay și Bolivia. De asemenea, calitatea rețelei de transport în Moldova este la fel de slabă unde țara noastră este situată pe locul 87. În plus, Republica Moldova este considerată o țară "scumpă" din punct de vedere al biletelor pentru călătorii aeriene și taxe aeroportuare. La acest capitol sîntem plasați pe locul 108 din 133 de țări. Raportul privînd Analiza Constrîngerilor elaborat în 2007 demonstrează o situație similară.
Figura 1. Evoluția stării rețelei de drumuri din Moldova
Sursa: Analysis of the current status of the Moldovan Transport Sector, World Bank, 2007
În același timp, Moldova a înregistrat performanțe la capitolul ospitalitate, nivelul prețurilor la carburanți, la servicii hoteliere. În clasamentul general al turismului, Moldova a urcat cinci poziții și s-a situat pe locul 93 din 133 față 98 în anul 2008. Moldova este poziționată între Kazahstan și El Salvador. România este plasată pe locul 66, Ucraina – pe 77, Rusia – pe 59. Ratingul a fost elaborat în baza unor indicatori precum reglementarea în turism, infrastructură, resurse naturale și capital uman. Pe primele trei locuri în top se află cele mai atractive țări pentru dezvoltarea turismului: Elveția, Austria și Germania, la polul opus situîndu-se Burundi, Lesotho și Ciad.
4. Protecția socială
Nivelul pensiilor din Moldova este printre cel mai mic din regiune…
Moldova se află pe locul opt în CSI și Țările Baltice după mărimea pensiilor minime. Potrivit datelor statistice la începutul lui februarie a.c. în Moldova unui pensionar îi revenea minimul de 45 USD. Cele mai înalte pensii minime sînt stabilite în Estonia – 170 USD, Letonia – 136 USD și Kazahstan – 101 USD. Înaintea Moldovei s-au poziționat Azerbaidjan – peste 93 USD, Lituania – 92 USD, Ucraina – 70 USD, Belarus – 67 USD și Rusia – 51 USD. Totodată, clasamentul este încheiat de Uzbekistan – 40 USD, Georgia – 33 USD, Armenia – 26 USD, Tadjikistan – 16 USD și Kîrgîstan – 13 USD.
Figura 2. Valoarea pensiilor minime în țările CSI
Sursa: www.infotag.md
De ceva vreme se vorbește de crearea fondurile nestatale sau private de pensii, parca legislația e bună în acest sens, dar carul încă nu se mișcă din loc. Pe de altă parte, aceste fonduri sînt parte într-o piața financiară dezvoltată, însă la noi piața financiară sau piața de capital este într-o fază embrionară. Spre exemplu, contribuțiile angajaților la fondurile private de pensii ar fi atît o investiție pentru o bătrînețe mai liniștită și stabilă, pe măsura contribuțiilor anuale, cît și o soluție să zicem durabilă pentru creditarea pe termen lung a agenților economici. Cu atît mai mult că aceste instituții, de rînd cu băncile, formează de regulă în toată lumea aceeași piață financiară și că legislația RM permite înființarea unor astfel de fonduri.
O soluție pentru depășirea crizei ar fi ca Guvernul să identifice toate măsurile posibile pentru ca moldovenii plecați în străinătate cu contract de muncă, să se introducă obligativitatea de a contribui la sistemul de pensie în țările în care lucrează, urmînd ca drepturile sa fie transferate ulterior. Asta, în cazul în care Moldova are (sau va avea) asemenea acorduri cu țările respective. În caz contrar, imigranții moldoveni ar putea să contribuie din străinătate direct la sistemul de pensii autohton, deoarece siguranța acestuia poate fi amenințată pe viitor cînd o parte din emigranți vor reveni la baștină.
În acest sens, potrivit unor estimări ale Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) în perioada 2010–2050 în 45 de țări ale lumii, printre care Belarus, Bulgaria, Georgia, Germania, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, Rusia, România și Ucraina numărul populației va scădea cu 10%. Ultima prognoza a UNFPA arată că, daca lucrurile vor merge în ritmul actual (natalitate redusă, spor natural negativ, emigrarea în masă a populației), în 2050 vom fi doar 2,9 milioane de moldoveni, respectiv populația economic activă nu va depăși 1 milion de persoane, iar numărul de salariați nu va constitui mai mult de jumătate din aceștia, în timp ce numărul pensionarilor va depăși 1milion (actualmente aceștia sunt peste 640 mii). Respectiv, un salariat va "duce în spate" mai mult de 2 pensionari.
Consultații în format "2+1"
Liderul transnistrean, Igor Smirnov, a anunțat că "întîlnirea președinților în format 2+1" a fost programată să se desfășoare la 18 martie 2008, la Moscova. El a dat dispoziții departamentului pentru relații externe să pregătească întîlnirea în strînsă cooperare cu Ambasada Rusiei la Chișinău. Smirnov a subliniat că, în orice caz, va avea loc "întîlnirea președinților" Medvedev și Smirnov, confirmarea despre participarea lui Vladimir Voronin urmînd să parvină. Oficialitățile de la Chișinău au confirmat că șeful statului va participa la întîlnirea din 18 martie.
Ucraina acceptă consultații în format "2+1", dar nu și negocieri
Reprezentantul special al Ucrainei la negocierile în format "5+2", Victor Krîjanovskii, a vizitat Tiraspolul pentru a discutat cu șeful diplomației transnistrene pe marginea situației create în ajunul întîlnirii de la Moscova din 18 martie 2009 pe marginea reglementării transnistrene. Diplomatul ucrainean a menționat că după demisia ministrului ucrainean de Externe, Vladimir Ogrîzko, nu va urma schimbarea abordărilor Ucrainei sale față de reglementarea transnistreană. Krîjanovskii a subliniat că Ucraina nu este împotriva consultărilor în format "2+1", dar este categoric împotriva semnării oricăror documente politice fără participarea țării sale: "Noi sîntem împotriva negocierilor separate. Fără Ucraina nu poate exista niciun fel de înțelegere, aceasta însemnînd erodarea procesului de negocieri. Nu dorim să fim simpli semnatari, dorim să rămînem participanți activi ai procesului de negocieri". Șeful diplomației transnistrene, Vladimir Yastrebciak, a declarat că: "Această poziție a Ucrainei este binecunoscută, avem o atitudine înțelegătoare față de ea, iar întîlnirea de la Moscova, în format trilateral, nu înseamnă subminarea formatului "5+2". Vacuumul care s-a creat în procesul de negocieri trebuie umplut cu un anumit conținut și în acest sens sînt utile orice inițiative de mediere. Nu e vorba despre negocieri separate, totul va fi transparent pentru toți participanții la procesul de negocieri".
Ucraina va crea o structură interdepartamentală pentru reglementarea transnistreană
Reprezentantul special al Ucrainei la negocierile în format "5+2", Victor Krîjanovskii, aflat în vizită a Tiraspol, a declarat că țara sa promova o politică foarte clară și conturată în vederea reglementării transnistrene. El a precizat va fi creat un grup interdepartamental, în fruntea căruia de va afla adjunctul Secretarului Consiliului de Securitate și Apărare, Stepan Gavriș. Krîjanovski va fi adjunctul lui Gavriș. Necesitatea creării grupului este dictată de faptul că în prezent ministerele și departamentele ucrainene nu-și coordonează foarte bine acțiunile în relațiile cu Transnistria. "Fiecare minister sau departament care se ocupă de problema reglementării relațiilor moldo-transnistrene are interesele sale. Ministerul Afacerilor Externe este nevoit să armonizeze aceste interese, lucru care necesită timp. E nevoie să existe un echilibru în aceste interese".
Eventuala întîlnire Voronin-Smirnov
Liderul transnistrian a declarat că s-ar putea întîlni și separat, pe teritoriul Transnistriei, cu Vladimir Voronin în a doua jumătate a lunii martie pentru a discuta probleme legate de cooperarea comerciala, exporturile agenților economici transnistreni, alte probleme menite să faciliteze viața cetățenilor. Smirnov a subliniat că, întrucît autoritățile moldovene nu au dat un răspuns pozitiv la propunerea de a semna un tratat de prietenie și cooperare cu Transnistria, autoritățile de la Tiraspol, la rîndul lor, consideră inacceptabil "pachetul de documente" privind reglementarea conflictului pe care președintele Vladimir Voronin i l-a înmînat lui Igor Smirnov la întîlnirea din 24 decembrie 2008. Discuții serioase ar putea avea loc doar pe marginea unui "acord de armonizare a relațiilor" cu Republica Moldova.
Volumul comerțului extren a fost de peste $2,5 miliarde în 2008
În 2008 volumul comerțului extern al Transnsitriei a fost de $2,571 miliarde, potrivit departamentului de statistică din regiune. Volumul exportului a fost de $928,9 milioane, iar a importului – $1642,6 milioane. Balanța comercială a fost negativă – $713,7 milioane. În 2008 regiunea transnistreană a menținut relații comerciale cu 114 țări ale lumii, inclusiv cu cele 12 state ale CSI. Volumul comercial cu statele CSI a reprezentat 55% la exporturi și 68,7% la importuri. Raportul importului față de export în relațiile cu Ucraina este de 3:1. Volumul total al producției în 2008 a fost cu 2,1% mai mic decît în 2007. Inflația a fost de 33%.
Problemele saciale în regiunea transnsitreană
Departamentul de statistică din Transnsitria a făcut publică informația privind nivelul de salarizare în regiune. Astfel, salariu mediu lunar în 2008 a fost de $246. În organizațiile bugetare salariul mediu a fost de $118. Cele mai mari salarii medii lunare pe sectoare au fost înregistrate în energetică, sistemul bancar și de asigurări, respectiv: 595, 435 și 365 USD. În 2008 față de 2009 salariul mediu nominal a crescut 28,2%, totuși, salariul mediu real a constituit doar 96,1% față de cel din 2007. Către 1 ianuarie 2009 numărul totatl de pensionari era de 133209, cu 115 persoane mai mic decît la 1 ianuarie 2008. Pensia media în regiune în 2008 a fost de $54.
ONG-urile transnistrene pledează pentru trecerea la un sistem electoral proporțional
20 de ONG-uri transnsitrene și-au exprimat susținerea față de cerințele de introducere în regiune a sistemului electoral proporțional la alegerea Sovietului suprem. Se crede că sistemul proporțional va reprezenta mai plenar diferite grupuri de cetățeni. Inițiativa legată de adoptarea unui sistem electoral proporțional este motivată prin necesitatea armonizării legislației transnistrene cu cea din Rusia. Totuși, autorii inițiativei consideră că pragul electoral în Transnistria ar trebui stabilit la nivel de 2–3% și nu de 7% cum e în Rusia. De asemenea, ei pledează pentru liste deschise de candidați și nu liste închise, întrucît alegătorii trebuie să-i știe pe cei care îi vor reprezenta timp de cinci ani.
Ședințele Comisiei Unificate de Control rămîn ineficiente
Ședințele Comisiei Unificate de Control (CUC) rămîn ineficiente. Numai discuțiile pe marginea agendei necesită cîte două ore. La ultima ședință din 12 martie 2009 discuțiile s-au desfășurat pe marginea a două instituții penitenciare moldovenești, aflate în municipiul Bender, precum și pe marginea Centrului de instruire al ministerului apărării transnistrean dislocat în Cetatea Bender. Autoritățile separatiste cer cu orice ocazie închiderea penitenciarilor, iar reprezentanții Republicii Moldova invocă, la rîndul lor, necesitatea închiderii Centrului de instruire, dislocarea căruia contravine Convenției cu privire la principiile reglementării pașnice a conflcitului armat din zona nistreană a Republicii Moldova, semnat la 21 iulie 1992 de președinții rus și moldovean.
Integrare Europeană
Parlamentul britanic lansează o moțiune în sprijinul Republicii Moldova
Potrivit unui Comunicat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a Moldovei, Camera Comunelor a Parlamentului Marii Britanii a lansat o moțiune parlamentară "Viitorul Moldovei" de susținere a eforturilor Republicii Moldova în realizarea obiectivelor sale de integrare europeană și reintegrare a țării.
Moțiunea parlamentară a fost elaborată de un grup de parlamentari în frunte cu dl Alun Michael, membru al Grupului parlamentar de prietenie britanico-moldovenesc, și a fost semnată la momentul lansării de 53 membri ai Camerei Comunelor. Moțiunea parlamentară sprijină perspectiva de integrare europeană a Moldovei, cu semnarea unui nou cadru juridic moldo-comunitar care ar asigura Moldovei calea spre aderarea la UE. În același timp, moțiunea susține suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei, îndempînd la reluarea procesului de negociere a conflictului transnistrean în formatul 5+2. Moțiunea apreciază înalt activitatea Misiunii UE de Asistență la Frontieră și pledează pentru extinderea mandatului acesteia după anul 2009. (potrivit comunicatului MAEIE)
Raportul general privind activitatea Uniunii Europene în 2008
Comisia Europeană a publicat raportul general de activitate al Uniunii Europene în 2008. Raportul poate fi accesat on-line.
Cooperare bilaterală
Republica Moldova – Bulgaria
În perioada 12–13 martie 2009, Președintele Republicii Bulgaria, Gheirghi Pîrvanov a efectuat o vizită oficială la Chișinău, unde s-a întîlnit cu Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin și a vizitat Universitatea de Stat din Taraclia. În timpul discuțiilor bilaterale, au fost abordate subiecte ce țin de cooperarea social-economică dintre Bulgaria și Moldova, precum și probleme internaționale de actualitate. În special, a fost menționată existența unui potențial nevalorificat în relațiile comercial-economice bilaterale și necesitatea realizării pe viitor a unor proiece investiționale comune, inclusiv cu destinațșie turistică. Referindu-se la opțiunea europeană a Moldovei, Gheorghi Pîrvanov a dat asigurări că Bulgaria va sprijini eforturile Moldovei de integrare europeană. (potrivit unui comunicat de presă al Președinției RM)
Notă ADEPT: Mai mulți comentatori politici au declarat că vizita președintelui bulgar în plină campanie electroală, face parte din vizitele aducătoare de capital electoral pentru PCRM, și vizează mai puțin obținerea suportului Bulgariei în procesul de integrare europeană a Moldovei, Bulgaria fiind una din țările care are mai mlte restanțe în cadrul UE.
Cooperarea multilaterală
Republica Moldova – Consiliul Europei
Decizii ale CEDO
La 3 martie 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) s-a pronunțat în cauza Eugenia și Doina Duca c. Moldovei. Curtea a constatat violarea dreptului proprietății și la un proces echitabil. Valoarea satisfației morale și materiale va fi stabilită printr-o hotărîre separată.
La 10 martie 2009, Marea Cameră a Curții Europene pentru Drepturile Omului a pronunțat hotărîrea în cauza Paladi c. Moldovei. Retrimiterea cazului în fața Marii Camere a Curții s-a făcut la solicitatea solicitarea Guvernul Moldovei după ce la 10 iulie 2007, Camera a Patra a Curții a pronunțat deja o hotărîre favorabilă în cauza Paladi c. Moldovei. Marea Cameră a confirmat violarea dreptului la libertate și securitate și cel de a sesiza Curtea, precum și violarea articolului 3 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului (interzicerea torturii și a tratamentului degradant). Curtea a acordat reclamantului 2 080 euro cu titlu de prejudicii materiale, 15 000 euro – prejudicii morale și 7 000 euro – costuri și cheltuieli.
(Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)
Vizita Secretarului General al Consiliului Europei, Terry Davis
În perioada 5–6 martie 2009, Secretarul general al Consiliului Europei, Terry Davis, a efectuat o vizită de lucru la Chișinău, unde a purtat discuții cu președintele Vladimir Vornin, prim-ministrul Zinaida Grecianîi, și a participat la ceremonia de inaugurare a primei promoții a Institutului Național de Justiție. În timpul discuțiilor, Terry Davis a apreciat realizarile inregistrate de Moldova în mai multe domenii, înclusiv în avansarea ei pe calea alinierii la standardele și normele europene. În același timp, Secretarul General a declarat că aceste succese nu sunt un motiv pentru relaxare, iar autoritățile moldovenești urmează să continue procesul de realizare a reformelor democratice, consolidare a statului de drept și de asigurare a respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Cu referință la apropiatele alegeri parlamentare din Moldova, Terry Davis a menționat că Consiliul Europei își dorește mult ca aceste alegeri să fie corecte; Adunarea Parlamentară a CoE va participa la monitorizarea procesului electoral și va elabora și un raport.
Listele comune de candidați
Igor Boțan, 9 martie 2009
1. Interzicerea blocurilor electorale a contribuit la crearea "polurilor politice"
Modificările Codului electoral de acum un an au stîrnit comentarii diverse. Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD), care au promovat ideea ridicării pragului electoral pînă la 6%, deopotrivă și interzicerea blocurilor electorale, și-au argumentat opțiunea prin necesitatea evitării fragmentării excesive a componenței viitorului Parlament. Pe de altă parte, Alianța "Moldova Noastră" (AMN), în calitate de cea mai puternică formațiune de opoziție, a criticat amendamentele, lăsînd totuși să se înțeleagă că este, oarecum, satisfăcută că nu va trebui să suporte presiunile eventualilor condrumeți electorali de a fi luați în "marsupiu", la fel cum s-a întîmplat la parlamentarele din 2005. Celelalte formațiuni au fost mai sincere în protestele lor împotriva modificărilor, referindu-se la faptul că acestea sînt contrare recomandărilor instituțiilor internaționale – OSCE, Comisiei de la Veneția etc.
Atitudinile față de amendamentele menționate se explică prin interesul partidelor cu "șanse mari" de a beneficia de pe urma redistribuirii "voturilor pierdute" de cele cu un rating la limita trecerii pragului electoral etc. Acestora din urmă, evident, nu le surîde rolul de "plancton electoral" care alimentează "balenele politice". Numai că un vechi proverb spune despre tot felul de aranjamente că "nu este pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește". Adică, ridicarea pragului electoral și interzicerea blocurilor electorale ar putea avea efecte neașteptate pentru designer-ii modificărilor. În acest sens, cel mai evident pericol pentru PCRM este că s-ar putea lipsi de eventuali parteneri de coaliție. Probabil, anume din aceste considerente PCRM a început a înghiți părți de "plancton electoral", care se regăsesc pe lista de candidați ai formațiunii.
De la bun început devenise evident că singura formulă de ocolire a interdicției referitoare la crearea blocurilor electorale va fi "lista comună" a mai multor partide, adică compilată sub auspiciile unuia dintre ele. În mod neașteptat, chiar partidul care a introdus interdicția blocurilor – PCRM, a apelat la această formulă de ocoliș. Curiozitatea constă în faptul că partidele de dreapta și susținătorii acestora au discutat patetic vreo jumătate de an pe marginea "listei comune a unității naționale", pentru ca pînă la urmă să reușească să adune sub auspiciile Mișcării "Acțiunea Europeană" (MAE) alte două partide – Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Național Român (PNR). În același timp, PCRM și Uniunea Centristă din Moldova (UCM), fără discuții publice despre necesitatea "consolidării forțelor", au reușit să formeze două garnituri – "liste comune", la care au aderat opt formațiuni.
Pentru observatorii fenomenului politic din Republica Moldova cele trei "liste comune" au devenit de mare interes fiindcă, întîmplător sau nu, au readus în prim plan polarizarea absolut distinctă a opțiunilor de pe cîmpul electoratul moldovenesc. Am putea spune că în actuala campanie electorală "listele comune" s-au constituit în jurul a trei poluri binecunoscuți electoratului: pro-românesc; pro-rusesc; și pro-guvernamental/pro-moldovenesc.
2. Polul pro-guvernamental
Faptul că PCRM a acceptat constituirea "listei comune" cu Partidul Agrar din Moldova (PAM) și cu Partidul Socialiștilor din Moldova "Patria-Rodina" (PSMPR) este un indicator că liderii partidului de guvernămînt nu mai sînt încrezători în capacitatea reeditării succeselor de altădată. Existau așteptări că PCRM va pune piedici altor formațiuni să compileze "liste comune", invocînd drept argument prevederile articolului 41(2) din Codul electoral: "Partidele politice pot desemna drept candidați atît pe membrii lor de partid, cît și persoanele fără apartenență politică". Dar iată că PCRM a acceptat fără rezerve simplele declarații ale liderilor unor partide privind sistarea apartenenței lor politice pentru a putea participa la alegeri pe o "listă comună". PCRM chiar a devenit unul din beneficiarii acestui artificiu de ocolire a interdicției blocurilor electorale. Că e vorba despre o "listă comună" se vede din faptul că organele de conducere ale PSMPR și PAM au făcut declarații publice privind susținerea PCRM, iar liderii acestor formațiuni s-au regăsit pe lista PCRM, evident după ce au făcut declarații că își sistează calitatea de lideri și membri ai formațiunilor pe care le reprezentau.
Singura sursă de confuzie este "categoria de greutate" a partenerilor PCRM. Poate fi înțeleasă cooptarea pe "lista comună" a PSMPR, care are un rating constant, de aproximativ 2%. Însă este cu neputință de înțeles rostul cooptării PAM, care nici nu a putut participa la parlamentarele din 2005, iar la alegerile locale din 2007 a acumulat aproximativ vreo 300 (!) de voturi. Totuși, "lista comună" a PCRM nu e lipsită de semnificații profunde. Astfel, PAM a dominat viața politică din Republica Moldova timp de mai bine de patru ani – din iulie 1992 pînă în ianuarie 1997 (în acea perioadă denumirea formațiunii era Partidul Democrat Agrar din Moldova – PDAM). Formațiunea a preluat puterea politică în mîinile sale în cîteva etape. După trecerea în opoziție a Frontului Popular din Moldova (FPM), la 13 octombrie 1991, a trecut ceva mai mult de o jumătate de an și fostul lider informal al PDAM, Andrei Sangheli, a devenit prim-ministru, la 1 iulie 1992. Puterea a trecut definitiv în mîinile PDAM în ianuarie 1993, cînd liderii FPM și-au dat benevol demisia și din funcțiile de conducere ale Parlamentului. Formal, agrarienii au pierdut puterea în 1998, imediat după alegerile parlamentare, deși PDAM era deja ruinat cînd ex-premierul Sangheli s-a văzut nevoit să-și prezinte demisia, la 24 ianuarie 1997, peste 10 zile după învestirea lui Petru Lucinschi în funcția de șef al statului.
În perioada dominației PDAM au avut loc evenimente importante pentru destinul Republicii Moldova: a fost repus în legalitate PCRM, lucru care s-a produs imediat după victoria PDAM la parlamentarele din 1994; a fost ratificat documentul de aderare la CSI; a fost adoptată Constituția și a început marea privatizare. În acest context merită menționat și celălalt partener de pe "lista comună" a PCRM – PSMPR, care este o formațiune desprinsă din Blocul Partidul Socialist și Mișcarea "Unitatea-Edinstvo" (BPSMUE). Blocul respectiv obținuse 28 de mandate din 104 la parlamentarele din 1994, influențînd, în mod hotărîtor, evoluțiile politice prin susținerea PDAM la ratificarea documentului de aderare a Republicii Moldova la CSI și adoptarea Constituției. Oricum, este extrem de important de menționat că afinitățile ideologice dintre PAM și PCRM se regăsesc mai ales în "moldovenism", pe care cele două formațiuni îl consideră salvator pentru identitatea etnică și statalitatea Republicii Moldova. Agrarienii au fost cei care au inițiat, iar PCRM a dezvoltat "ideologia moldovenismului", cultivîndu-i mitologia istorico-religioasă aferentă și încadrînd-i perceptele în legislația țării.
La alegerile locale din 1995, iar apoi și la cele parlamentare din 1998, PCRM a demonstrat fără putință de tăgadă că succesul socialiștilor din 1994 a fost unul temporar – un succes al substituenților provizorii, care au trebuit să se resemneze imediat după repunerea în legalitate a partidului comunist. Este de remarcat că anume în cadrul fracțiunii BPSMUE s-a fortificat nucleul grupării comuniste, avîndu-l drept lider informal pe Victor Stepaniuc. La parlamentarele din 1998 PCRM a demonstrat că și agrarienii au fost substituenți provizorii. Ulterior PCRM a demonstrat că nu-i dă uitării pe binefăcătorii săi. La alegerile locale din 1999 PCRM a acceptat să formeze Blocul comuniștilor, agrarienilor și socialiștilor (BCAS), ultimii fiind deja ruinați completamente. Astfel, actuala "listă comună" a PCRM nu este decît o reincarnare a BCAS, dar și un gest de "achitare a unor polițe" mai vechi.
Este demnă de a fi remarcată atitudinea PCRM mai ales față de PAM, liderul căruia, Anatol Păpușoi, a fost răsplătit de către PCRM cu funcția de director general al Agenției de stat pentru silvicultură "Moldsilva". Anatol Popușoi a fost numit în această funcție la 28 iunie 2001, doar peste 4 luni după victoria absolută a PCRM la parlamentarele din 2001. El a fost reconfirmat în funcția respectivă și după victoria parlamentară a PCRM din 2005. S-a putea crede că actualmente PAM a fost cooptat pe "lista comună" a PCRM pentru a beneficia de pe urma "resurselor administrative" de care dispune "pădurarul principal" al Republicii Moldova. Puțin probabil, deoarece PCRM are la dispoziție toate resursele administrative și de altă natură pe care și le dorește. S-ar putea chiar crede că în ultimii opt ani am fi avut în Republica Moldova o guvernare de coaliție comunisto-agrariană, care se dorește acum a fi oficializată și prelungită prin intermediul "listei comune". Formal chiar așa este, dar de fapt PCRM, pur și simplu, a manifestat un atașament constant față de afinitățile politico-ideologice dintre cele două formațiuni. Anume acest lucru este important pentru înțelegerea evoluțiilor politice din Republica Moldova în anii de independență. Astfel, după experimentele PCRM de tot genul, legate de declararea "revoluției liberale", construirea societății post-industriale, de experimente "de-constructiviste și scindări a voinței subiectului post-modernist" etc., "lista comună" cu PAM și PSMPR readuce partidul de guvernămînt la originile sale din perioada independenței Republicii Moldova.
3. Polul pro-rusesc
"Lista comună", compilată sub auspiciile Uniunii Centriste din Moldova (UCM), comportă semnificații la fel de profunde ca și în cazul PCRM. Totuși, există și diferențe semnificative. Reprezentînd o formațiune mai mult decît modestă, foștii lideri ai UCM au reușit pentru început să-l coopteze pe ex-premierul Vasile Tarlev în calitate de lider. Acestuia îi revine rolul de "locomotivă electorală". Mai tîrziu, de "locomotiva Tarlev" au decis să-și prindă "vagoanele" și alte partide și mișcări – Partidul Umanist din Moldova (PUM), Partidul Popular Republican (PPR), Mișcarea "Ravnopravie" (MR), Partidul Legii și Dreptății (PLD), Mișcarea "Găgăuzia Unită" (MGU). Prezența pe "lista comună" a reprezentanților MR și MGU este chezășia că această garnitură va fi percepută ca una pro-rusească. Acest lucru nu poate fi neglijat, știindu-se că un segment electoral ce cuprinde ~ 25–30% este reprezentat de cetățenii moldoveni rusolingvi. În acest sens, nu este deloc întîmplător că înainte de a deveni lider al UCM, ex-premierul Tarlev devenise lider al organizației "Prietenii Rusiei în Moldova". Deocamdată, Tarlev rămîne lider informal al celor două organizații, întrucît Ministerul Justiției refuză să-i recunoască împuterniciri statutare. Cele menționate mai sus nu lasă loc pentru dubii în privința demersurilor politice ale lui Vasile Tarlev, de a se poziționa foarte tranșant, lucru care să-l ajute la tragerea liniei de "separare a apelor" în raporturile cu PCRM.
"Lista comună" a UCM indică, fără putință de tăgadă, că formațiunea are potențialul să "absoarbă ca un aspirator" porțiuni electorale, aflate mai la stînga de PCRM (~4%, potrivit rezultatelor alegerilor din 2007), aflate mai la dreapta de acesta (~4%), putînd "ciupi" și din electoratul consacrat al partidului de guvernămînt. Cu un lider binecunoscut, cum este ex-premierul Tarlev, șansele UCM cresc considerabil. Din acest punct de vedere, PCRM a avut motive să se opună "proiectului Tarlev", ridicîndu-i tot felul de bariere. Cea mai nostimă, în acest sens, se referă la încercarea de a lipsi UCM de dreptul utilizării numelui "Tarlev" în simbolul electoral, care se imprimă pe buletinele de vot. Adică PCRM pretindea dreptul de al lipsi pe ex-premierul Tarlev de posibilitatea de a dispune de propriul nume pe motiv că acesta a fost mediatizat timp de 7 ani, cît a deținut funcția de premier în guvernul PCRM.
Precizările de mai sus doar atrag atenția asupra discuțiilor precum că "proiectul Tarlev" ar fi o emanație inteligentă a PCRM, menită să-i asigure o victorie în cadrul unui "marș electoral în două coloane". Există un șir de argumente că lucrurile nu stau tocmai așa și că "strategia celor două coloane" ar fi funcționat mult mai bine dacă "proiectului Tarlev" nu i s-ar pune piedici. Ideea celor două coloane, care să conveargă în Parlament, a fost lansată de istoricul Ivan Grec, fost deputat PCRM și ideolog al acestei formațiuni, în vara anului trecut. Grec argumenta că potrivit evidențelor "cetățenii Moldovei, care pledează pentru consolidarea statalității moldovenești, ar proceda rațional dacă ar merge la alegerile parlamentare din 2009 cu două coloane: una în frunte cu Voronin și cealaltă în frunte cu ex-premierul Tarlev". Dacă această logică pare a fi evidentă, atunci de ce să se facă "dramaturgie" pe marginea implementării ei? Răspunsul este că nu e vorba de "dramaturgie", pur și simplu, liderul PCRM nu dorește să-l aibă pe Tarlev în calitate de partener egal și, oarecum, de sine stătător. Pericolul este legat de faptul că după alegeri, în situația cînd Vladimir Voronin nu va mai fi șef al statului, iar PCRM nu va avea o majoritate absolută în Parlament, "apele se pot separa" și în cadrul PCRM propriu-zis. Adică, "garda veche" ar putea migra spre platforma lui Tarlev, iar "vlăstarele tinere" ar putea să migreze spre un pol social-democrat etc.
De aceea, "exacerbarea" mesajului pro-rusesc al ex-premierului Tarlev are tocmai menirea să tragă linia de "separare a apelor". Recentele declarații ale lui Tarlev referitoare la: intențiile de a se întîlni cu "președintele regiunii transnistrene"; conferirea limbii ruse statut de limbă de stat; oficializarea prezenței militare ruse în raioanele de est ale Republii Moldova etc., nu sînt nici pe departe improvizații de moment. Aceste declarații evocă promisiuni anterioare, neonorate de PCRM, de "soluționare a conflictului în cîteva luni", de "aderare la Uniunea Rusia-Belarus" etc. Aceste lucruri sînt menționate în articolul intitulat "Mulți văd chezășia succesului Moldovei în cooperarea echipelor consolidate în jurul lui Vladimir Voronin și Vasile Tarlev", semnat de Sergiu Nazaria. Acesta din urmă este director executiv al organizației "Prietenii Rusiei în Moldova", al cărui președinte este Vasile Tarlev. Este semnificativ că Sergiu Nazaria și-a publicat articolul pe 22 septembrie 2008, cu o zi înainte de congresul UCM la care Tarlev a fost ales președinte al formațiunii. Articolul lui țintește în două direcții. Pe de o parte, el îi dă o replică lui Ivan Grec, menționînd că "proiectul Tarlev" se contrapune clar celui realizat de Voronin și nicidecum nu poate fi perceput ca unu paralel. În acest sens, Nazaria dă o descriere "regimului Voronin", care generează corupție și degradare în Republica Moldova. Pe de altă parte, articolul lui Nazaria pare să aibă pretenția unui manifest politic, adresat noului lider UCM, căruia i se sugerează realizarea unei "revoluții de sus în jos":
Este adevărat că "manifestul" a fost semnat fără mențiunea că autorul lui este director executiv al organizației "Prietenii Rusiei în Moldova". Precum este adevărat că Tarlev evită să fie la fel de tranșant în luările sale de poziție ca și colegul său Sergiu Nazaria. Totuși, afinitățile nu pot fi ignorate. Mai mult, aderarea Mișcării "Ravnopravie" la "lista comună" a UCM este de neconceput fără o coeziune programatică în probleme de maximă importanță. În acest sens, clauzele "manifestului Nazaria" coincid cu viziunile programatice ale Mișcării "Ravnopravie", care stipulează că " există o singură ieșire din impasul istoric în care s-a pomenit Moldova. Ea constă în renașterea Moldovei ca stat înfloritor în cadrul uniunii cu Rusia, în restabilirea unității moldo-ruse tradiționale". Și suportul public, exprimat în favoarea UCM din partea organizației "Patria-Moldova" a gastarbeiterilor de la Moscova, este inimaginabil fără existența unor afinități. Astfel, liderul organizației "Patria-Moldova", Andrei Tărnă, este cunoscut pentru pledoariile sale în favoarea confederalizării Republicii Moldova, susținerea referendumului de independență din Transnistria etc. Altfel, dacă gradul de coeziune a componentelor "listei comune" a UCM va fi sub un anumit nivel, atunci garnitura respectivă va fi doar una pentru depășirea pragului electoral, o singură dată.
4. Polul pro-românesc
Cooptînd pe "lista comună" de candidați reprezentanții Partidului Național Liberal (PNL) și ai Partidului Național Român (PNR), MAE a declarat formarea "polului european" cu o ofertă electorală axată pe "integrarea europeană". De fapt, toate partidele importante din Republica Moldova pledează pentru integrarea europeană, însă oferta MAE, oricum, este specială. Ea țintește, mai degrabă, spre formarea unui pol pro-românesc. Astfel, MAE reprezintă singura garnitură electorală care oferă o viziune explicită, fără ocolișuri și treceri sub tăcere, a integrării europene ca pe un proces desfășurat într-o albie pro-românească. În acest sens, la 22 februarie 2009, MAE a lansat "Manifestul de la Soroca" prin care a invitat partidele care se consideră "reformatoare și naționale" să-și "expună deschis, franc și ferm" atitudinea față de zece probleme cruciale pentru definirea viitorului nostru comun:
Denumirea formațiunilor care au format "lista comună" a MAE și biografia politică a liderilor acestora justifică pe deplin denumirea de pol pro-românesc pentru această garnitură. Este adevărat că biografia politică a PNR și a liderilor acestuia sînt puțin cunoscute publicului larg. PNR a participat la parlamentarele din 1994, acumulînd mai puțin de 1%. La parlamentarele din 2001 PNR a făcut parte din blocul "Credință și dreptate", deopotrivă cu Partidul Reformei, obținînd ~0,7%. În acest sens, participarea PNR pe "lista comună" la actualele alegeri are o semnificație exprimată explicit de denumirea formațiuni. În schimb, ceilalți doi lideri ai garniturii MAE au un grad sporit de notorietate. Liderul MAE, Anatol Petrencu, este un binecunoscut savant-istoric, promotor consecvent al predării cursului "Istoria românilor" în școlile din Republica Moldova, iar liderul PNL, deputatul Vitalia Pavlicenco, este cunoscută drept savant-filolog și promotor consecvent a ideii "uniunii interstatale" dintre Republica Moldova și România.
Pledoaria pentru crearea unui pol pro-românesc este relevată și prin faptul că liderul PNL a cerut ca în ultimul sondaj, realizat de o filială regională a GALLUP-group în Republica Moldova, în toamna lui 2008, să figureze și întrebarea referitoare la atitudinile cetățenilor față de o eventuală unire cu România. Cum în Republica Moldova această întrebare este, oarecum, "tabuizată" la desfășurarea sondajelor, interesul pentru ea nu poate fi privit decît prin prisma încercărilor de consolidare a polului pro-românesc. Astfel, liderul PNL, Vitalia Pavlicenco, afirma că 29% din respondenți s-ar fi arătat favorabili ideii unei eventuale uniri. Rezultatele celor patru scrutine parlamentare de după declararea independenței Republicii Moldova au relevat că partidele cu mesaje pro-românești mai mult sau mai puțin tranșante nu au acumulat în sumă mai mult de 25% din voturi.
5. Concluzii
Interzicerea blocurilor electorale de către PCRM are, deocamdată, un efect incert, impactul final putînd fi evaluat abia după alegeri. El va fi apreciat pozitiv dacă se va putea evita o eventuală destabilizare politică și dacă formațiunile care au recurs la constituirea "listelor comune" vor fuziona, "aerisind" spectrul politic. Dacă fuziunile anunțate nu vor avea loc, atunci compilarea "listelor comune" va fi tratată ca o banală recurgere la un șiretlic, irelevant atît pentru consolidarea sistemului de partide, cît și pentru reprezentarea intereselor cetățenilor;
Substituenții blocurilor electorale – "listele comune", au evocat de o manieră curioasă divizarea spectrului politic după criterii tranșante din punct de vedere etnic și geopolitic:
Rezultatele alegerilor din 5 aprilie vor permite estimarea ponderii aproximative a "votului etnic";
"Lista comună" a PCRM evocă afinitățile ideologice și opționale ale celor trei formațiuni, referitoare la: agenda guvernării în diferite perioade; integrarea europeană; privatizarea proprietății publice. Din punct de vedere al interesului electoral al PCRM, "lista comună" comportă un mare risc pentru formațiune. Vorba e că formațiunile inserate pe "lista comună" a PCRM au guvernat țara la modul direct mai bine de 12 ani din cei 18, cît există Republica Moldova, adică mai mult de 2/3 din perioada de independență. În plus, ținînd cont de faptul că PCRM se declară "bastion al independenței" Republicii Moldova, pentru care nu a optat și pe care a dobîndit-o totuși Frontul Popular din Moldova, succesorul căruia – PPCD, este actualul partener politic informal al PCRM, acesta din urmă nu are cui să-i reproșeze eșecurile din perioada de pînă la preluarea guvernării de către PDAM, în iulie 1992. În aceste circumstanțe, s-ar părea că PCRM ar fi, oarecum, îndreptățit să critice doar guvernarea Alianței pentru Democrație și Reforme (ADR), din perioada 1998–2000, neavînd nicio relație cu formațiunile reprezentate în ADR. Totuși, nici măcar în acest caz PCRM nu poate fi credibil. Vorba e că guvernarea ADR a trebuit să se ocupe de lichidarea urgentă a consecințelor colapsului financiar din Rusia, din august 1998, care a afectat direct Republica Moldova, distrugîndu-i, pur și simplu, economia. Anume în acea perioadă PCRM, avînd statutul de cea mai puternică forță politică, etala o agendă politică aproape echivalentă cu cea prezentă a UCM-ului, condus de ex-premierul Tarlev, pe care o contestă în prezent;
Criticile PCRM la adresa democraților că n-ar fi făcut nimic pentru integrarea europeană a țării sînt incalificabil de răuvoitoare. Anume cele două guverne ADR – Cibuc-2 și Sturza, au elaborat primele programe de guvernare ce conțineau drept prioritate explicită integrarea europeană. Anume în acea perioadă PCRM se ocupa de colectarea semnăturilor în vederea desfășurării unui referendum de interzicere a proprietății private asupra pămîntului. Se poate oare cineva lăsa convins de afirmațiile PCRM că ar fi fost un promotor mai abitir al integrării europene decît ADR? Este oare în principiu posibilă integrarea europeană fără asigurarea dreptului de proprietate privată asupra pămîntului? Chiar și din acest punct de vedere este clar că anume PCRM a zădărnicit demararea procesului de integrare europeană. Acest lucru este confirmat și de agenda electorală a formațiunii din 2001. PCRM nu are nici un merit deosebit, legat de semnarea Planului de Acțiuni cu UE. Pur și simplu UE și-a lansat politica de vecinătate în 2004, elaborînd planurile de acțiuni cu vecinii și propunîndu-le să le semneze;
Privatizarea proprietății publice, pe care PCRM o numește "prihvatizare", a fost începută și promovată la modul real de guvernarea PDAM. Cele două legi principale ale planului de privatizare a proprietăților publice pentru anii 1995–1996 și, respectiv, pentru anii 1997–1998 au fost adoptate în timpul dominației PDAM. Recentul program de privatizare masivă, elaborat de PCRM, nu lasă loc pentru îndoieli în privința autorilor marii "prihvatizatori" din Republica Moldova. Acestea fiind subliniate, s-ar putea afirma că "lista comună" a PCRM identifică fără putință de tăgadă principalul adresat cărui poporul Republicii Moldova ar trebui să-i formuleze majoritatea întrebărilor legate de evoluțiile politice și economice din perioada de independență;
Viitorul proiectului politic al ex-premierului Tarlev are contururi foarte vagi, chiar și în eventualitatea trecerii pragului electoral de către UCM. Simpla reeditare a agendei politice a PCRM de acum opt ani evocă o intenție de "intrare în același rîu de doua ori", lucru puțin recomandabil. Vorba e că "proiectul Tarlev" nu va putea fi pro-rusesc pînă la limita "necesară". Declarîndu-se favorabil federalizării, legalizării prezenței militare rusești etc., lui Tarlev i se va cere mai mult și mai mult. De exemplu, ce ar putea răspunde Tarlev dacă Mișcarea "Găgăuzia Unită" și "Ravnopravie" de pe lista comună îi va cere la un anumit moment să se pronunțe în favoarea recunoașterii independenței Osetiei și Abhaziei? Acest lucru i-a fost cerut actualelor autorități moldovenești. În plus, oricît de experimentat ar fi ex-premierul Tarlev, el nu posedă experiența liderilor partidelor, care au ajuns pe "lista comună" a UCM. În sfîrșit, mai există riscul că grupurile analitice, care au identificat în persoana lui Tarlev un subiect influențabil, vor exercita presiuni cu rezultate imprevizibile, generatoare de confuzii;
Polarizarea spectrului politic de către "listele comune" are un specific foarte interesant. Astfel, între polurile pro-guvernamental și pro-rusesc sînt megieșe, între ele practic nu există spațiu ocupat de alte formațiuni politice. În același timp, între polul pro-guvernamental și cel pro-românesc avem un bloc de trei partide liberale, un bloc din două partide social-democrate și creștin-democrații. Aceste plasamente virtuale pot fi sugestive pentru eventualele coaliții în vederea alegerii organelor de conducere ale țării, după alegerile parlamentare. În acest sens, gluma referitoare la faptul că "alegerile parlamentare au fost numite pentru 5 aprilie pentru a exclude un eventual nou "4 aprilie" este o sugestie că linia de "separare a apelor" trece prin "ogorul" social-democraților. Deocamdată însă lucrurile rămîn foarte vagi, nefiind clar ce formațiuni vor trece pragul electoral.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |