![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20090331/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Hotărîri
Hotărîrea cu privire la constituirea rezervației cultural-naturale "Orheiul Vechi". Este constituită Instituția Publică "Rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi", în scopul protecției, conservării și salvării pentru generațiile prezente și viitoare a ansamblului de monumente istorico-culturale și natural-peisagistice cu valoare excepțională care formează complexul respectiv. De asemenea, sînt aprobate Regulamentul instituției, Planul hotarelor și a zonelor de protecție. Ministerul Culturii și Turismului urmează să prezinte spre examinare Strategia de dezvoltare a Rezervației cultural-naturale "Orheiul Vechi". Cheltuielile pentru elaborarea planului de urbanism, amenajarea teritoriului și salarizarea personalului vor constitui peste 350 mii de lei, iar pregătirea obiectivelor pentru înscrierea în Lista Patrimoniului UNESCO va fi necesar circa 1 milion de lei.
Hotărîrea cu privire la unele măsuri de dezvoltare a șahului. Prin hotărîre, se consideră promovarea șahului una din direcțiile prioritare ale dezvoltării sportului în Republica Moldova, iar Ministerul Educației și Tineretului urmează să includă în curricula la disciplina școlară "Educație fizică" un modul pentru studierea șahului și va asigura organizarea, în cadrul instituțiilor specializate, a formării cadrelor didactice pentru predarea șahului. Agenția Sportului, în comun cu Federația Națională de Șah va elabora și va prezenta spre examinareproiectul Programului național pentru dezvoltarea șahului.
Hotărîrea cu privire la aprobarea Cadastrului funciar conform situației de la 1 ianuarie 2009. Suprafața totală constituie 3384,56 mii ha, inclusiv 228,3 ha terenuri irigate și 69,2 mii ha terenuri desecate. Suprafețele coincid întru totul cu cele din Cadastrul funciar aprobat anul trecut.
Hotărîrea cu privire la transmiterea unui imobil. În gestiunea Curții de Conturi este transmis un imobil separat, situat în centrul mun.Chișinău, cu teren aferent, pentru amplasarea sediului acestei instituții.
Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:
Hotărîri pentru aprobarea unor planuri, programe, documente de politici:
Hotărîri privind reorganizarea și dizolvarea unor întreprinderi:
1.3. Ședințe. Decizii. Declarații
Conferința de presă a Prim-ministrului
La conferința de bilanț a activității Guvernului au fost reiterate realizările anterioare și curente:
Zinaida Greceanîi a îndemnat populația țării să participe la scrutinul parlamentar din 5 aprilie, pe care îl consideră de importanță vitală pentru viitorul țării noastre.
Cooperația de consum
Prim-ministrul a participat la ședința anuală a Consiliului de Administrație al Moldcoop, rostitnd o alocuțiune în cuprinsul căreia a apreciat tendința de creștere a indicatorilor economici ai Uniunii Centrale a Cooperativelor de consum și eficiența managementului acestei structuri. Moldcoop își desfășoară activitatea prin intermediul a peste 2900 de magazine și puncte comerciale deschise pe teritoriul țării și tradițional, Guvernul declară că își leagă mari speranțe de această structură în dezvoltarea sistemului de comerț intern. Zinaida Greceanîi a solicitat din partea Biroului Executiv al Moldcoop propuneri și o implicare activă în crearea unor mecanisme civilizate pentru funcționarea comerțului intern.
Combaterea traficului de ființe umane
Viceprim-ministrul Valentin Mejinschi a prezidat ședința Consiliului de coordonare a activității de prevenire și combatere a criminalității și corupției, în cadrul căreia au fost discutate problemele prevenirii și combaterii traficului de ființe umane, precum și prevenirea tergiversării termenelor în cadrul procesului de urmărire penală. Consiliul a dispus organelor de resort să ia măsuri pentru:
2.1. Decrete
Ordinul "Gloria Muncii" a fost conferit:
Medalia "Meritul Civic" a fost conferită unor conducători ce au participat la construcția Portului de pasageri Giurgiulești, unor angajați în servicii publice.
Titluri onorifice ("Artist al Poporului", "Maestru în Artă", "Om Emerit", "Artist Emerit") au fost conferite unui grup de oameni de artă.
2.2. Ședințe. Decizii. Declarații
Apreciere pozitivă activității Guvernului
Șeful statului a participat la ședința Guvernului din 31 martie 2009, în cadrul căreia a apreciat că activitatea echipei Greceanîi a fost profesionistă și a permis realizarea tuturor proiectelor preconizate. În opinia Președintelui, Guvernul a reușit să gestioneze mai multe situații de criză și să mențină stabilitatea. În mod special a fost menționată creșterea salariilor și pensiilor, continuarea programelor naționale de gazificare, de aprovizionare cu apă potabilă, renovarea segmentelor de drumuri, consolidarea terenurilor agricole, darea în exploatare a tronsonului de cale ferată Cahul-Giurgiulești etc. Vladimir Voronin consideră că Guvernul a reușit să îndeplinească și toate prevederile Planului de Acțiuni RM-UE. Pe viitor, Guvernul nou-format va trebui să depună eforturi considerabile pentru a păstra stabilitatea macroeconomică, să sporească gradul de ocupare a populației și să asigure îndeplinirea obligațiilor sociale ale statului. Este nevoie de mai puțină birocrație, de mai multă participare și de sprijin real pentru procesele investiționale.
Activitatea gărzilor populare
Președintele Republicii Moldova a participat la o întrunire de bilanț a activității gărzilor populare, în cadrul căreia a subliniat meritul gărzilor populare la combaterea infracționalității și menținerea ordinii publice. Potrivit ministerului de interne, datorită conexiunii organelor de poliție și a gărzilor populare s-a reușit combaterea cu susces a crimelor deosebit de grave și a celor ce țin de relațiile familiale și a criminalității stradale. Actualmente în Republica Moldova activează 1 220 detașamente ale gărzilor populare, cu un efectiv de 16 mii membri, și parcursul anului 2008 aeștia au participat la reținerea în flagrant delict a peste 100 de infractori, au contribuit la descoperirea a circa 800 de infracțiuni, reținerea a 100 de persoane anunțate în căutare și au participat la documentarea a 15 mii de contravenienți.
Îngrijorări privind situația în domeniul financiar-bancar
Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință pentru discutarea ultimelor evoluții de pe piața monetar-valutară și mersul executării bugetului de stat. Conform datelor BNM, valuta națională și-a păstrat stabilitatea în raport cu principalele valute de referință, iar sistemul bancar autohton manifestă un grad sporit de rezistență, coeficientul de lichiditate curentă, constituind în mediu 30,1%, față de limita minimă de prudență care constituie 20%. Intrările și ieșirile de valută sînt mai echilibrate față de anul 2008, ceea ce a permis concluzia că situația macroeconomică la capitolul fluxuri valutare este mai bună față de anul trecut, iar fluctuațiile de pe piața valutară nu au temei obiectiv, dar sînt provocate de presiunile exercitate asupra cetățenilor prin intermediul mass-media. Șeful statului a subliniat importanța monitorizării permanente a evoluțiilor în domeniul financiar-bancar în vederea menținerii condițiilor macroeconomice favorabile. În cadrul discuțiilor pe marginea executării bugetului de stat, s-a anunțat că veniturile bugetare acumulate din impozite și taxe interne înregistrează o ușoară creștere față de anul 2008, dinamici pozitive fiind atestate în veniturile administrate de Serviciul Vamal: importurile au crescut cu 3,7% și exporturile cu 4,2%, ceea ce a dus la o creștere cu 5% a încasărilor vamale la bugetul de stat. Veniturile curente ale bugetului de stat permit finanțarea ritmică a cheltuielilor prioritare, inclusiv achitarea salariilor, pensiilor și altor prestații sociale, a plăților externe.
Atenție sporită distincțiilor de stat pe perioada mandatului
Președintele Republicii Moldova a înmînat distincții unui grup de persoane și a spus în cadrul cuvîntului de felicitare că în cei 8 de activitate în calitate de Președinte al țării a participat la numeroase ceremonii de conferire a distincțiilor de stat și că din 4350 de dosare prezentate spre examinare a fost acceptată conferirea decorațiilor a 1950 de persoane. Șeful statului a apreciat că necesitatea conferirii distincțiilor de stat a apărut după o perioadă de muncă grea și asiduă, depusă în diverse domenii de activitate, urmare a căreia s-a reușit stabilizarea situației social-politice și consolidarea societății. Numărul impunător de persoane, cărora le-au fost conferite în 8 ani ordine, medalii și titluri onorifice constituie o dovadă a evoluțiilor pozitive care au loc în toate sferele vieții societății, a mai afirmat Președintele RM.
Prima promoție a Institutului Național al Justiției
Președintele Republicii Moldova a participat astăzi la ceremonia de înmînare a atestatelor primei promoții a Institutului Național al Justiției, în cadrul căreia a declarat că sistemul judiciar eficient va fi posibil doar în condițiile în care va fi asigurată atît pregătirea profesională temeinică, cît și antrenarea în exercitarea atribuțiilor de procurori și judecători a unor persoane de o probitate morală ireproșabilă. Vladimir Voronin a reamintit că cele mai multe nemulțumiri exprimate de populație vizează activitatea corpului judecătoresc, aceasta constituind și subiectul mai multor adresări ale cetățenilor Republicii Moldova la CEDO.
1. Piața muncii
Moldovenii primesc salarii mai mici…
Potrivit datelor BNS, în februarie 2009 salariul mediu al unui angajat din economie a constituit 2532 lei (173,6 euro), cu 1% mai puțin față de luna precedentă, cînd acesta a fost de 2555 lei (190 euro). Ținînd cont de deprecierea leului față de euro, salariul în februarie (173,6 euro) a constituit cu 8,6 % mai puțin față de ianuarie (190 euro). Față de luna februarie 2008, salariul din februarie 2009 s-a majorat cu 13%, iar cel mediu real majorîndu-se doar cu 10%.
În sectorul bugetar salariul mediu a constituit 2237,3 lei (153,4 euro) și s-a mărit cu 24% față de perioada similară a anului trecut. În sectorul real salariul mediu lunar a înregistrat 2707,8 lei (158,7 euro) și a crescut cu 10% față de aceiași perioadă a anului trecut. Totuși, ca tendință salariile medii au scăzut în majoritatea sectoarelor economice, începînd cu sectorul agricol și terminînd cu cel financiar.
Cel mai prost plătiți au fost angajații din domeniul agriculturii, economiei vînatului și silviculturii – cu 1236 lei sau 84,7 euro (față de 1260 lei sau 93 euro în ianuaarie 2009), pescuitului și pisciculturii – 1659,3 lei sau 113,9 euro (față de 1348,7 lei sau 100 euro în ianuarie 2009), învățămîntului -1930,6 lei sau 132,4 euro (față de 1766,6 lei sau 130 euro în ianuarie 2009) etc.
Cele mai mari salarii, dar comparativ mai mici cu lunile precedente, le-au primit angajații din sfera financiară – 4783,3 lei (328 euro, față de 5822,8 lei sau 430 euro în ianuarie 2009), cei din industria energiei electrice și termine, haze și apă – 4442,4 lei sau 304,7 euro (față de 4522,1 lei sau 335 euro în ianuarie 2009), transporturi și comunicații – 3485,6 lei sau 239 euro (față de 3335,7 lei sau 247 euro în ianuarie 2009), tranzacții imobiliare- 3247,2 lei sau 222,7 euro (față de 3164 sau 234 euro în ianuarie 2009), administrația publică – 3140 lei sau 215,4 euro (față de 3017,6 lei sau 224 euro în ianuarie 2009).
2. Sistemul bancar
Plafonul de garantare a depozitelor persoanelor fizice a fost majorat…
Potrivit unei decizii a Consiliului de administrație al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar (FGDSB) din 22 decembrie 2008, plafonul de garantare a depozitelor persoanelor fizice a fost majorat de la 4,5 mii lei pînă la 6 mii lei. Noul plafon va fi aplicat în perioada 1 aprilie 2009 – 31 martie 2010.
Majorarea a fost efectuată prin stabilirea coeficientului de variație în mărime de 1,3333 de la plafonul stabilit în alin. 1 art.6 al Legii privind garantarea depozitelor persoanelor fizice îin sistemul bancar – 4,5 mii. Astfel, în cazul în care depozitele unei bănci autorizate devin indisponibile, Fondul garantează plata a 6 mii lei fiecărui deponent, indiferent de numărul și mărimea depozitelor sau de valuta în care au fost constituite.
Totodată, mărimea obligației băncii față de deponent se calculează prin însumarea tuturor depozitelor acestuia, inclusiv a dobînzilor datorate și neplătite la data constatării indisponibilității depozitelor. Sumele de garantare a depozitelor în sistemul bancar se acumulează în special din contribuțiile anuale sau trimestriale ale băncilor comerciale.
Conform Legii privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar, banca plătește o contribuție inițială unică de 1% din suma depozitelor înregistrate în bilanțul băncii și o contribuție trimestrială în mărime de 0,25% din suma totală a depozitelor garantate în funcție de plafonul stabilit, înregistrate în bilanțul băncii la sfîrșitul fiecărui trimestru. Potrivit datelor publicate pe site-ul Fondului, actualmente, suma totală a mijloacelor Fondului destinate garantării depozitelor persoanelor fizice constituie cca 73,7 milioane lei.
3. Poziția externă a țării
De la începutul anului rezervele valutare s-au redus cu cca 490 milioane USD…
Potrivit datelor BNM la sf. lui martie rezervele valutare constituiau 1,18 miliarde USD, diminuîndu-se cu cca 490 milioane USD (30%) față de situația înregistrată la 31 decembrie 2008, cînd rezervele valutare au însumat 1,67 miliarde USD. În special, în ianuarie rezervele valutare ale BNM s-au redus cu peste 168 milioane USD, iar în februarie – cu cca 140 milioane USD. În prognozele revizuite pentru anul 2009, FMI a menționat posibilitatea reducerii rezervelor valutare ale Moldovei cu 614 mil. USD. Potrivit unui scenariu mai pesimist, în cazul în care remitențele și exporturile vor continua să scadă, rezervele valutale ale țării ar putea scădea cu 1,3 miliarde USD, adică Moldova practic ar putea rămîne fără rezerve valutare.
Reprezentanții BNM au menționat anterior că reducerea activelor oficiale de rezervă în 2009 a fost determinată de intervențiile pe piața valutară a Moldovei sub forma de vînzari, plățile efectuate în contul datoriei externe a țării, alte plăți externe, precum și reducerea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul american. În 2008, rezervele valutare ale Moldovei s-au majorat cu 338,72 mil. USD (25,4%) – pînă la 1 mlrd. 672,41 mil. USD. La 31 decembrie 2007 rezervele valutare ale BNM au constituit 1 mlrd. 333,68 milioane USD.
Declarația din 18 martie 2009 de la Barviha
La 18 martie 2009 în localitatea Barviha din preajma Moscovei a avut loc întîlnirea președinților Rusiei și Republicii Moldova – Dmitri Medvedev și Vladimir Voronin, la care a participat și liderul transnistrean Igor Smirnov. Întîlnirea s-a terminat cu semnarea unei Declarații comune, care a fost dată publicității de către Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei. Declarația specifică că la Barviha s-a întîlnit "conducerea Republicii Moldova și a Transnistriei" – părți ale conflictului, în prezența Președintelui Federației Ruse. Scopul întîlnirii este – consolidarea eforturilor în vederea reglementării transnistrene, exclusiv prin metode politice, pașnice. Participanții la întîlnire au căzut de acord asupra următoarelor clauze:
Liderul transnistrean despre semnificația Declarației de la Barviha
La 23 martie 2009, liderul transnistrean, Igor Smirnov, a oferit un interviu ziarului moscovit "Nezavisimaia Gazeta" în care a dezvăluit dedesubturile Declarației de la Moscova. Potrivit lui Smirnov, pozițiile Rusiei s-au consolidat în regiunea transnistreană, ceea ce va permite o mai ușoară integrare a regiunii în componența Rusiei. În timpul cel mai apropiat problema transnistreană urmează a fi discutată în cadrul Consiliului de Securitate al Rusiei. În același context, Igor Smirnov a deschis și alte paranteze referitoare la contextul semnării și conținutul Declarației de la Barviha. Astfel, potrivit lui:
Proiectul "acordului privind garanțiile reglementării transnistrene"
După întîlnirea de la Moscova din 18 martie 2009, liderul transnistrean Igor Smirnov i-a transmis președintelui Vladimir Voronin proiectul de "acord privind sistemul garanțiilor în reglementarea moldo-transnistreană". Potrivit proiectului Moldova și Transnistria sînt părți egale ale conflictului, Rusia și Ucraina – garanți, iar OSCE depozitar al acordului. Proiectul de acord prevede că:
Propaganda transnistreană despre pericolul românesc
Agenția oficială din Transnistria a publicat la 16 martie, în ajunul întîlniri din 18 martie 2009, de la Moscova, a președinților Medvedev și Voronin cu liderul transnistrian Igor Smirnov, un comunicat prezidiul consiliului coordonator al organizațiilor obștești și partidelor din Transnistria în care se afirmă că încă nu au fost înlăturate cauzele care au provocat războiul din regiune, întrucît cercurile guvernante din Moldova continuă politica îndreptată spre aderarea politică, economică și etnoculturală cu România. Drept dovadă celor invocate mai sus ar servi:
Nota ADEPT: Această declarație este cea mai elocventă mostră de "spălare a creierilor" cetățenilor din Transnistria. Nu e nevoie să descrii starea relațiilor moldo-române pentru a combate propaganda transnistreană, este suficient de a menționa că în ajunul alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, comisarul pentru relații externe și politică de vecinătate, Benita Ferrero-Waldner, s-a văzut nevoită să transmită prin intermediul purtătorului de cuvânt a următorului mesaj "Comisia Europeană monitorizează atent situația cu privire la presupusele interdicții de acces în Republica Moldova a unor cetățeni români, semnalate după data de 26 martie… Comisia consideră că nu trebuie impuse nici-un fel de obstacole călătoriilor legitime ale cetățenilor români în Republica Moldova". Iată cum, de fapt, se "integrează" Republica Moldova cu România.
Analistul Vladimir Socor despre Declarație de la Barviha
Comentînd semnarea la Barviha a Declarației "trilaterale" – Medvedev, Voronin, Smirnov, analistul de la Gamestown Foundation, Vladimir Socor, constata că:
Consecințele imediate ale Declarației de la Barviha
Consiliul European aprobă o declarație privind Parteneriatul Estic
La 20 martie 2009, Consiliul European de la Bruxelles a adoptat o declarație privind Parteneriatul Estic, care se conține în Concluziile Președinției în urma Consiliului European de la Bruxelles. Declarația scoate în evidență următoare:
Declarația nu menționează nimic despre acordarea unei perspective europene clare statelor participante.
Parteneriatul Estic urmează a fi lansat la 7 mai 2009, în cadrul unui summit organizat special cu această ocazie.
EUBAM face public raportul său de activitate pentru anul 2008
La 26 martie 2009, Misiunea de Asistență la Frontieră a Uniunii Europene (EUBAM) a făcut public raportul de activitate pentru anul 2008. Potrivit raportului, Curtea Europeană de Auditorilor care a examinat eficiența suportului UE în domeniul libertății, securității și justiției în Moldova, Ucraina și Belarus, a constatat că EUBAM a contribuit considerabil la edificarea capacității serviciilor de frontieră și vamale moldovenești și ucrainene.
Reuniunea Troicii COEST Uniunea Europeană – Republica Moldova (Grupul de lucru al Consiliului UE pentru Relații cu Europa de Est si Asia Centrală)
La 25 martie, la Bruxelles, delegația moldovenească în frunte cu Valeriu Ostalep, vice-ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene a participat la Reuniunea Troicii COEST UE-RM. În timpul întrevederii, au fost abordate subiecte legate de: desfășurarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova; ultimele evoluții în procesul de soluționare a diferendului transnistrean, viitorul relațiilor UE-RM și negocierea noului acord moldo-comunitar.
În timpul vizitei, delegația moldovenească s-a întîlnit cu Hugues Mingarelli, Director adjunct al DG RELEX, Comisia Europeană și cu cercetătorii științifici – Michael Emerson, Cercetător Superior Științific, Centrul de Studii Politice Europene (CEPS – Center for European Policy Studies), și Antonio Missiroli, Director de Studii, Centrul pentru Politici Europene (EPC – European Policy Center). (potrivit comunicatului MAEIE)
MAEIE lansează Buletinul Informativ privind Parteneriatul de Mobilitate RM – UE
Pe 27 martie, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a lansat, în versiune electronică, primul număr al Buletinului Informativ cu privire la Parteneriatul de Mobilitate Republica Moldova – Uniunea Europeană.
Buletinul prezintă un scurt istoric al negocierilor pe marginea Planului de Mobilitate RM-UE, mecanismul de monitorizare a implementării, evoluțiile în implementarea Parteneriatului de Mobilitate și evenimentele preconizate pentru perioada imediat următoare.
În viitoarele ediții, buletinul va oferi informații despre implementarea proiectelor din cadrul Parteneriatului de Activitate orientate spre:
(potrivit comunicatului MAEIE)
Cooperare bilaterală
Republica Moldova – România
După ce în a doua jumătate a lunii ianuarie, România a încercat să restabilească într-un fel bunele relații cu Republica Moldova, către sfîrșitul lunii martie, relațiile moldo-românești iarăși trec printr-un moment de încordare. Aceasta survine după ce mai multor cetățeni români le-a fost refuzat accesul pe teritoriul Republicii Moldova, fără careva motive clare. Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe a României aproximativ 300 de cetățeni români și moldoveni nu au fost lăsați să intre în Republica Moldova în perioada 27–29 martie 2009. Situația dată a trezit atît nemulțumirea autorităților românești, cît și îngrijorarea Comisiei Europene. În particular, ministrul român de externe Cristian Diaconescu a declarat într-o conferință de presă, că "restricțiile privind libera circulație a cetățenilor în spațiul european denotă lipsa unei reale angajări [a Republicii Moldova] în parcursul european, susținut energic de România, la Bruxelles"[1], în timp ce o notă a MAE român subliniază că "tratamentul aplicat cetățenilor români este inacceptabil și neconform cu statutul acestora de cetățeni europeni, cu normele Uniunii Europene la care Republica Moldova dorește să adere și cu drepturile fundamentale ale omului…"[2]
Într-o conferință de presă din 31 martie 2009, Zinaida Grecianîi, prim-ministrul Republicii Moldova, a negat orice abuz din partea autorităților moldovene, afirmînd că acțiunile serviciilor grăniceri și vamale moldovenești au fost perfect legale[3]. În același timp, prim-ministrul a declarat că motivele reținerii au fost legate de prevenirea unor presupuse acțiuni destabilizatoare organizate de către grupuri de cetățeni români în ajunul alegerilor parlamentare din Moldova.
Trebuie menționat faptul că, la 20 martie, 2009, MAEIE l-a convocat pe Filip Teodorescu, Ambasadorul României la Chișinău, pentru a-l informa despre posibilele acțiuni publice cu caracter electoral, organizate de grupuri de cetățeni români la Chișinău în perioada 27–28 martie. În timpul întrevederii, MAEIE l-a informat pe diplomatul român că autoritățile moldovenești "vor întreprinde toate măsurile ce se impun pentru neadmiterea unei astfel de situații, care ar periclita bunele relații între Republica Moldova și România"[4].
Republica Moldova – Rusia
În a doua jumătate a lunii martie, relațiile moldo-ruse au fost marcate de două evenimente. Cel mai remarcabil eveniment, este vizita președintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin la Moscova, unde a avut o întrevedere cu președintele Federației Ruse, Dmitri Medvedev și a semnat împreună cu omologul său rus și liderul transnistrean; Igor Smirnov o Declarație comună (vezi Capitolul PROBLEMA TRANSISTREANĂ). Cel de-al doilea eveniment, mai puțin remarcat, este vizita ministrului Economiei al Federației Ruse, Elvira Nabiullina la Chișinău. În timpul vizitei, ministrul rus a avut întrevederi cu președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, și oficiali din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului. În timpul întrevederilor au fost discutate subiecte legate de situația relațiilor comercial-economice dintre Republica Moldova și Federația Rusă și oportunitățile de intensificare și extindere a acestora. În particular, Vladimir Voronin a menționat despre posibilitatea livrării produselor agro-alimentare moldovenești pe piața rusă, inclusiv prin intermediul Portului Internațional de la Giurgiulesti. La rîndul său, Elvira Nabiullina a afirmat că agenții economici din Federația Rusa vor continua sa investească și să realizeze noi proiecte investiționale în Republica Moldova, în special în sectorul energetic și telecomunicații, în pofida crizei economice mondiale.(potrivit comunicatului MEC)
Notă ADEPT: Unii analiști consideră că vizita ministrului rus al Economiei se înscrie în lista vizitelor "electorale" ale oficialilor străini în favoarea PCRM. Cu toate aceste, nu este exclus faptul că, scopul vizitei ministrului rus al economiei a fost de a identifica oportunități de investiții în sectorul energetic și de telecomunicații local și/sau de a stabili condițiile de oferire Moldovei a unei asistențe financiare din partea Rusiei, în condițiile cînd repercusiunile crizei financiare și economice mondiale se vor face resimțite și la Chișinău.
Cooperarea multilaterală
Republica Moldova – Consiliul Europei
Decizii ale CEDO
La 31 martie 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) s-a pronunțat în cauzele Hyde Park și alții c. Moldovei (nr. 1), (nr.2), (nr.3). În toate cele trei cauze, Curtea a constatat violarea libertății de întrunire și asociere și a dispus acordarea reclamanților sumei de 9 000 euro pentru toate cauzele, cu titlu de prejudiciu moral și suma totală de 3 000 euro cu titlu de costuri și cheltuieli. (Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)
Clasamente internaționale, deficite externe, curs de schimb…
Iurie Gotișan, 31 martie 2009
Recent grupul Economist Intelligence Unit, parte a cunoscutei reviste britanice The Economist, a publicat un raport privind vulnerabilitatea statelor lumii la consecințele crizei economice mondiale. Raportul plasează Republica Moldova, Ucraina și Bosnia-Herțegovina ca cele mai instabile țări din punct de vedere politic, respectiv acestea fiind în același timp foarte vulnerabile la tot ceea ce se întîmplă pe plan economic. Sînt de fapt niște explicații cît se poate de firești, Ucraina spre exemplu a intrat în plină criză economică cu o clasă politică fragmentată, cu scindări și confruntări interne. Bosnia și Herțegovina are o situație practic similară Ucrainei, iar Republica Moldova, care a fost caracterizată cu un regim mai mult autocratic decît democratic, cu un nivel foarte ridicat de insatisfacție a populației și de neîncredere a acesteia în instituțiile politice. Deci, toți acești factori, dacă nu direct, atunci indirect nu au cum să nu influențeze nivelul de stabilitate economică și politică dintr-o țară anume.
Potrivit unui alt clasament al agenției internațională de evaluare financiară Fitch IBCA arată că ratingul Republicii Moldova pentru angajamentele externe pe termen lung este la nivelul "B-", iar pentru cele interne la nivelul "B", ambele cu prognoza "stabilă". Totodată, în opinia celor de la Fitch, situația politică și economică din Republica Moldova este "foarte dificilă" pe fundalul creșterii datoriei externe și al persistenței unui leu apreciat. În contextul evoluțiilor sus-menționate, venim cu unele comentarii pe marginea evaluărilor celor două clasamente, conturînd cîteva aspecte privind contextul macroeconomic.
Potrivit datelor BNM pentru trimestrul III 2008 datoria externă totală a Republicii Moldova valora cca 4 miliarde USD, fiind în creștere cu cca 19% în comparație cu sfîrșitul anului 2007 și constituind ceva mai mult 66% din PIB (în 2008 PIB a fost de cca 6,03 miliarde USD calculat la un curs mediu de 10,42 lei/USD). Din totalul datoriei externe, datoria publică garantată de stat constituia la sfîrșitul anului 2008 cca 0,78 miliarde USD sau cca 13%, în linii mari fiind un nivel acceptabil. Cea mai mare pondere în totalul datoriei externe este pe seama datoriei private negarantate care constituie cca 3,1 miliarde USD, majorîndu-se cu 20% față de 2007, în special ca urmare a ascensiunii creditelor comerciale. În plus, deficitul comercial a ajuns la un nivel record de peste 3,3 miliarde USD în 2007, reprezentînd cca 55% din PIB și este probabil ca deficitul de cont curent să fi ajuns peste 6% din PIB. Este cert că, cifrele de mai sus arată o tendință de creștere a deficitelor externe din ultimii ani cu "contribuția" decisivă a sectorului privat. Mai mult decît atît, creșterea deficitelor externe justifică temerea mai multor economiști față de posibile derapaje în 2009 pe fundalul efectelor crizei economice și explică într-un fel de ce discuțiile cu FMI sînt dificile.
De fapt, raportul între contul curent și PIB (CC/PIB) este indicatorul principal la care ar trebui să se atragă atenția cînd se evaluează poziția externă a țării. Respectiv, atît balanța comercială, cît și remitențele fac parte din contul curent al balanței de plăți. Spre exemplu, în cazul Moldovei în trimestrul III 2008 deficitul contului curent s-a ridicat la 218 milioane USD. Utilizînd metoda simplei extrapolări, am putea estima că în 2009 deficitul contului curent se va ridica la peste 500 milioane USD sau peste 10% din PIB (FMI estimează 10,6% din PIB). Sigur că 10% e un deficit greu de finanțat, în orice economie, însă Moldova o duce relativ bine comparativ cu alte țări din regiune. Banca centrală, în pofida epuizării pronunțate a rezervelor valutare în ultima perioadă, are resurse suficiente pentru a se apăra de atacuri speculative. Totuși, la astfel de nivele Ungaria sau Polonia în ultimii zece ani, au trecut prin crize financiare importante, marcate de devalorizări ale monedei naționale.
Mai trebuie specificat încă un lucru: o parte însemnată a deficitului de cont curent (cca 50%) este mai mult pe seama sectorului privat, or sectorul privat se împrumută mai mult ca statul. Iar în acest sens există o explicație foarte elementară: sectorul privat este, probabil, mai rațional ca cel public (căci se supune regulilor de piață) și pînă la urmă aceste deficite au explicații naturale. Asta o arată chiar și statistica pentru 2008: importurile de echipamente tehnologice, de mașini și aparate sînt tot mai pronunțate ca volum, respectiv agenții economici investesc mai mult în retehnologizarea și modernizarea întreprinderilor – asteptîndu-se la profituri mai mari în viitor.
Pe de altă parte, anunțatele scăderi ale dobînzilor la lei, salarii mai mari, expansiunea creditului de consum, o eventuală apreciere a leului vor favoriza o dinamică a cererii interne considerabil superioară ofertei interne. Scăderea dobînzilor ar impulsiona creditarea în lei într-o economie care este prinsă încă de febra consumului. Dacă scăderea impozitelor în 2008 și impozitului zero pe profit corporativ nu prea a stimulat suficient acumulările la buget, expansiunea consumului este regăsită în deficite externe mai mari și, probabil, în încetinirea eforturilor de diminuare a inflației. Aprecierea leului față de dolar a ajutat întrucîtva obținerea unei inflații mai mici în 2008 față de 2007, dar a adîncit deficitele externe.
Evoluția macroeconomică din acest an va depinde mult și de tendințele regionale. Totuși, pe fundalul evoluțiilor economice negative atît pe intern, cît și extern este greu de spus care vor fi posibilitățile Moldovei de a se descurca fără un ajutor financiar extern. Amintim că memorandumul cu FMI practic a expirat, iar negocierea unui nou acord va fi posibilă deja doar după formarea noului guvern. Acordarea ajutorului de către alți donatori, de asemenea, este condiționată de existența unui acord cu FMI. Dacă nu va reuși să identifice surse de finanțare alternative sau să renunțe la unele programe sociale și economice guvernul va fi nevoit să apeleze la asistența Băncii Naționale. Totuși, epuizarea rezervelor ar putea conduce la eliberarea spiralei prețurilor și la declanșarea unor atacuri speculative asupra leului. Un rezultat imediat ar putea fi creșterea prețurilor, devalorizarea monedei naționale, și, bineînțeles, scumpirea importurilor strategice ca gazele naturale, energia electrică etc. Mai ales că, în ultimele zile s-au înregistrat creșteri bruște la petrol pe piețele internaționale.
Deseori am fost martorii unor acuzații aduse BNM privind politica cursului de schimb, care pe alocuri au fost justificate. Un leu apreciat poate contracara puseurile inflaționiste, dar deficitele externe se vor adînci și efectele nu vor întîrzia să apară. Cînd leul se apreciază, inclusiv nominal, consecințele, le suportă, în primul rînd, exportatorii prin diminuarea încasărilor la producția comercializată în exterior. În plus, o apreciere de durată a leului, cu unele fluctuații, erodează stabilitatea economică dacă cîștigurile de productivitate nu sînt corespunzătoare, cauzînd deficite mari la nivel de întreprinderi și economie națională. A miza pe aprecierea leului ca un factor care ar contribui la reducerea inflației se poate dovedi o soluție foarte riscantă. Unii vorbesc despre iminența unei crize financiare provocată de o eventuală "fugă a capitalului", care ar face ca leul să se prăbușească. Însă, în același timp Moldova nu prea riscă să se confrunte cu fuga capitalului speculativ. În cele din urmă, opțiunile guvernului ar trebui judecate în relație cu dilemele Băncii Naționale, iar alegerile de politică economică cu care se confruntă acesta sînt extrem de dificile, întrucît implică compromisuri și costuri importante. Oricum, este necesară o bună colaborare între Guvern și BNM, mai ales că conjunctura economică internă din 2009 ar putea fi influențată și de rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie.
Parteneriatul Estic – oportunitate sau barieră pentru integrarea europeană a Moldovei?
Oleg Cristal, 31 martie 2009
În cadrul sesiunii Consiliului European din 20 martie 2009, șefii de stat și guvern ai Uniunii Europene (UE) au aprobat propunerea Comisiei Europene privind Parteneriatul Estic, o inițiativă polono-suedeză. Parteneriatul Estic este parte a Politicii Europene de Vecinătate (PEV) și implică, pe lângă statele-membre ale UE, șase țări din vecinătatea estică a comunității: Ucraina, R. Moldova, Belarus, Georgia, Azerbaidjan și Armenia. Bugetul acestui instrument de cooperare regională va fi de 600 milioane Euro, pentru perioada 2007–2013. Lansarea oficială a Parteneriatului Estic va avea loc pe 7 mai, la Bruxelles, unde au fost invitați să participe liderii tuturor statelor incluse în respectiva structură. Astfel, ideea polono-suedeză se materializează la mai puțin de un an de la înaintarea acesteia (mai 2008), ceea ce pentru notoria mașinărie birocratică europeană poate fi apreciat drept un adevărat succes.
Care este esența acestei inițiative și ce aduce ea nou în cadrul PEV? Este Parteneriatul Estic o piedică în calea aderării R. Moldova la UE sau reprezintă, mai degrabă, o oportunitate? Care sunt beneficiile pe care țara noastră le poate obține în cadrul aranjamentului dat? Iată doar câteva întrebări la care urmează să dăm răspuns.
Scurt istoric al Parteneriatului Estic
Așa cum s-a menționat mai sus, Suedia și Polonia au propus la 23 mai 2008 crearea unui Parteneriat Estic între cele 27 de state membre ale UE și șase state din Europa de Est. Esența inițiativei este de a consolida relațiile cu vecinii din Europa de Est, în raport cu cei din zona mediteraneană. Potrivit art. 49 al Tratatului privind UE, orice stat european care respectă principiile comunității poate solicita să devină stat membru al Uniunii. În felul acesta, spre deosebire de vecinii sudici (din bazinul Mediteranian), statele est-europene, cel puțin teoretic, au șanse de a adera la UE. Prin urmare, consideră autorii inițiativei, aceste țări trebuie să primească un tratament diferit din partea UE în cadrul PEV.
Deși în calitate de autori ai Concepției Parteneriatului Estic sunt doar Polonia și Suedia, proiectul în cauză a fost susținut pe diverse căi și de către Țările Baltice, Ungaria, dar și de către Germania, locomotiva economică a Europei. O reacție negativă la această inițiativă au avut doar România și Bulgaria[1], care mizau pe un alt proiect propus de către aceste state pentru spațiul sud-estic – Sinergia Mării Negre. Ulterior, poziția țărilor date s-a schimbat, ele devenind susținătoare ale Parteneriatului Estic.
La o lună de la lansarea propunerii privind Concepția Parteneriatului Estic, pe 20 iunie 2008, liderii UE, reuniți în cadrul Consiliul European, au salutat inițiativa polono-suedeză și au chemat Comisia Europeană să propună modalități concrete de implementare a respectivei inițiative în primăvara anului 2009[2]. Războiul ruso-georgian din august 2008 a sporit atenția UE față de vecinătatea estică și a catalizat procesul de elaborare a Concepției Parteneriatului Estic. Drept urmare, la 3 decembrie 2008, Comisia Europeană a transmis statelor membre ale UE și Parlamentului European viziunea sa cu privire la Parteneriatul Estic[3]. Cu această ocazie, Comisarului european pentru Relații Externe și Politica de Vecinătate, Benita Ferrero Waldner a declarat că acest instrument acordă posibilitatea unor state est-europene, care deja sunt pregătite, să obține statut de asociat la UE[4]. La rândul său, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, a declarat că Parteneriatului Estic este un instrument de asociere politică și integrare economică.
La 14 ianuarie 2009, premierul ceh, Mirek Topolanek, a prezentat în fața Parlamentului European prioritățile președinției cehe a UE. Potrivit acestuia, prioritatea președinției cehe va continua să fie Parteneriatul Estic. La 18 februarie 2009, Parlamentul European a aprobat rezoluția referitoare la raportul anual al Consiliului privind aspectele principale ale politicii externe și de securitate comune (PESC) în 2007, în care se vorbește despre "necesitatea unei prezențe mai puternice a UE în vecinătatea estică". La dezbaterea acestui document, eurodeputatul român Alexandru Nazare a subliniat că Parteneriatul Estic este un stimulent binevenit pentru țările participante, care vor dori să candideze la statutul de stat membru al Uniunii Europene, precum Republica Moldova[5]. Deputații europeni au sprijinit propunerea Comisiei Europene potrivit căreia noile relații cu țările din cadrul Parteneriatului Estic ar trebui să se clădească pe baza unor acorduri de asociere specifice fiecărei țări, ceea ce ar constitui un răspuns mai adecvat la aspirațiile partenerilor privind o relație mai strânsă[6].
La ședința din 23 februarie a Consiliului UE la nivel de miniștri de externe s-a discutat despre începerea lucrului asupra inițiativei Parteneriatului Estic în baza documentelor președinției cehe a UE. Consiliul a subliniat că au mai rămas un șir de chestiuni, în special ce țin de liberalizarea regimului de vize, stabilirea unui echilibru între Parteneriatul Estic și inițiativa Sinergiei la Marea Neagră, participarea unor state terțe (Rusia și Turcia au fost invitate în calitate de observatori la Parteneriatul Estic) și finanțarea, care urmează să mai fie examinate[7]. Următorul pas a fost aprobarea, pe 20 martie, de către Consiliul UE la nivel de lideri de stat ai UE, a Parteneriatului Estic.
Premisele apariției Parteneriatului Estic
Concepția Parteneriatului Estic a fost lansată pe un teren deja pregătit pentru schimbări în relațiile dintre UE și vecinii din est. Mai întâi trebuie să precizăm că Parteneriatul Estic este parte componentă a PEV. Politica de vecinătate a fost lansată în 2004, pentru a încuraja bunele relații dintre UE extinsă și țările vecine, fără a le oferi celor din urmă perspectivă de aderare la UE. În conformitate cu strategia de securitate europeană, această politică a fost elaborată pentru a asigura prosperitatea, stabilitatea și securitatea tuturor părților implicate. Din PEV fac parte 15 state și Autoritatea Palestiniană, inclusiv 6 din Estul Europei, care acum se regăsesc în Parteneriatul Estic.
Printre beneficiile oferite de PEV se numără cele ce țin de dezvoltarea economică și socială precum și obținerea posibilității de acces pe piața internă și integrarea în cadrul altor alte politici europene:
Începând cu 2005, statele din PEV au încheiat Planuri de Acțiuni individuale cu UE, R. Moldova fiind prima țară care a semnat, pe 22 februarie al acelui an, documentul în cauză. Aceste documente politice stabilesc programul, obiectivele strategice și prioritățile relațiilor dintre UE și statele din PEV, fiind prevăzute pentru trei ani.
În 2006 Germania a început discuțiile informale despre o reformare a PEV, pentru a avantaja prin diferențiere statele est europene față de cele mediteraneene[8]. PEV reformulată a fost numită "PEV+", semnul "plus" semnificând "ceva mai mult" decât oferă Politică de vecinătate. Discuțiile despre PEV + au ieșuat foarte repede, cum a explicat deputatul Bundestagului german Rainder Steenblock, "datorită împotrivirii unor state din bazinul Mediteranean"[9].
Pe 11 aprilie 2007, Comisia Europeană a prezentat o nouă inițiativă de cooperare a UE pentru regiunea Mării Negre în cadrul PEV. "Sinergia Mării Negre", idee româno-bulgară, susținută puternic de Germania, are ca obiectiv dezvoltarea cooperării în cadrul regiunii Mării Negre, precum și între această regiune și UE. Împreună cu politicile bilaterale ale UE față de țările din regiune stabilite în PEV, cu procesul de pre-aderare cu Turcia, precum și cu parteneriatul strategic cu Rusia, "Sinergia Mării Negre" urmează să completeze eforturile realizate de UE pentru promovarea stabilității și a reformelor în țările din jurul Mării Negre. Din acest proiect fac parte șase state riverane la Marea Neagră (România, Rusia, Bulgaria, Ucraina, Turcia și Georgia), cât și alte state care au o strânsă legătură cu regiunea (R. Moldova, Grecia, Armenia, Azerbaidjan). "Sinergia Mării Negre" se va sprijini pe programe sectoriale și inițiative comunitare în domenii ca: buna guvernare, circulația persoanelor și securitate, energie, transporturi, mediu, politica maritimă, pescuit, comerț, cercetare, educație, ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, știință și tehnologie.
În primăvara lui 2008 oficialități germane au pornit din nou discuții despre o nouă formă de relații cu vecinii din est. Astfel, la jumătatea lunii aprilie 2008, vicepreședintele Uniunii Democrat-Creștine din Parlamentul European, Ingo Friedrich, membru al prezidiului PE, a propus crearea unei Uniunii a Europei de Est, în care să intre R. Moldova, Ucraina și unele state din Caucaz, care merg pe calea aderării la UE. Deputatul german pleda pentru "o a treia cale, între calitatea de membru și ne-membru în UE, între statele din interiorul UE și din afara frontierelor". Câteva zile mai târziu, Elmar Brok, membru al Comitetului pentru relații externe a Parlamentului European, a anunțat despre faptul că UE gândește o nouă strategie pentru vecinii din Est, care ar prevede ceva între calitatea de membru al UE și simplu vecin. El a spus că se va vorbi deja despre "vecinii europeni și nu despre vecinii Europei". Peste aproximativ o lună a fost propusă Concepția Parteneriatului Estic.
Stăruința cu care Germania promova ideea unei cooperări mai strânse în Estul Europei i-a făcut pe unii observatori să spună că acesta este răspunsul Berlinului la insistența unui grup de state sudice, în frunte cu Franța, de a promova Uniunea Mediteraniană, care prevede o colaborare mai strânsă între UE și vecinii ei din sud (foste colonii franceze). După aproximativ un deceniu de discuții despre necesitatea creării Uniunii Mediteraniene, aceasta a fost lansată în iulie 2008.
Esența Parteneriatului Estic
Parteneriatul Estic prevede stabilirea unor relații aprofundate între UE și cele șase state din vecinătatea răsăriteană a comunității, având la bază o abordare individuală. Cu aceste state urmează a fi semnate Acorduri de Asociere, însă diferite de cele încheiate cu statele din Balcani, care au perspectivă de aderare la UE. Parteneriatul Estic prevede instaurarea unei zone comerciale cu adevărat libere și coprehensibile, precum și îndepărtarea treptată a tuturor obstacolelor din calea liberei circulații a persoanelor (incluzând, în cele din urmă, eliminarea vizelor) și cooperarea în privința tuturor aspectelor securității, în special a securității energetice[10]. Structura operațională a viitorului cadru multilateral al Parteneriatului Estic va fi ierarhizată în patru trepte: 1) reuniuni bianuale la nivel de șefi de stat și de guvern; 2) reuniuni anuale la nivel de miniștri de Externe ai UE și partenerii din Europa de Est care vor evalua progresele Parteneriatului Estic și vor trasa noi obiective; 3) reuniuni la nivel de înalți funcționari ce se vor organiza pe patru platforme tematice de cooperare, și anume: democrația, buna guvernare și stabilitatea; integrarea economică și convergența cu politicile UE; securitatea energetică; contactele inter-umane; 4) reuniuni la nivel de experți care, de asemenea, se vor întruni pe cele patru platforme tematice menționate mai sus.
Poziția ambiguă a Moldovei
Chișinăul a ezitat mult timp să se pronunțe pe marginea Concepției Parteneriatului Estic, dând de înțeles, pe canale neoficiale, că este nemulțumit de esența acestuia. Motivul principal este lipsa din acest instrument de cooperare regională a unei perspective clare de integrare în UE. Cea mai clară poziție exprimată de către autoritățile moldovenești vizavi de inițiativa polono-suedeză este cea a președintelui țării, Vladimir Voronin, care, într-un interviu pentru publicația rusă "Kommersant", la 27 februarie 2009, a declarat că Parteneriatul Estic "este similar unui CSI-2". Șeful statului s-a întrebat retoric "la ce bun ne trebuie să mai creăm un CSI sub controlul UE?", adăugând că acesta "seamănă cu un cerc în jurul Rusiei". Voronin a explicat nemulțumirea lui față de Parteneriatul Estic prin faptul că R. Moldova este cu mult înaintea statelor caucaziene în procesul de integrare europeană.
Nemulțumirea exprimată de președintele moldovean la aproape un an de la apariția acestei inițiative repetă, în anumită măsură, reacția rezervată a autorităților de la Kiev, expusă în 2008. Fără a aduce critici deschise Parteneriatului Estic, Ministerul de Externe al Ucrainei a subliniat, într-un comentariu din 26 mai 2008, că această concepție trebuie să prevadă perspectiva clară de aderare la UE a statelor din estul continentului. În iulie 2008, inițiativa polono-suedeză a fost comentată negativ de către ex-ministrul ucrainean de externe, Boris Tarasiuk, șef al Comitetului Radei Supreme pe probleme de integrare europeană. Acesta a declarat că "orice proiecte noi, care nu aduc Ucrainei perspectiva aderării la UE, nu pot fi privite drept prioritare". Spre deosebire de R. Moldova, Ucraina are mai multe motive să nu fie mulțumită de Parteneriatul Estic. Această țară este în etapa finală de negociere a noului acord juridic cu UE, urmând să semneze, în a doua jumătate a anului curent, Acordul de Asociere. Negocierile pe marginea acestui document durează de mai bine de doi ani. În rezultatul tratativelor dintre Kiev și Bruxelles, Ucraina a obținut deja practic, pentru noul document, tot ce oferă în prezent Parteneriatul Estic: semnarea în timpul apropiat a unui Acord de Liber Schimb; a început deja negocierile privind simplificarea regimului de vize cu UE până la anularea acestuia (Kievul speră că UE va anula vizele pentru ucraineni până în 2012); lărgirea cooperării în vederea asigurării securității energetice etc. Amintim că în cazul R. Moldova Comisia Europeană deocamdată nu a definitivat nici mandatul de începere a negocierilor privind noul acord juridic RM-UE. La fel, Ucraina a avansat mai mult și la capitolul reforme democratice în raport cu R. Moldova.
Tactică aplicată de Ucraina ar fi recomandabilă și R. Moldova. Kievul nu atacă frontal Parteneriatul Estic, pentru că o atare atitudine provoacă, în cel mai bun caz, nedumerire europenilor. Ucrainenii încearcă să aducă un plus de valoare acestei inițiative, pedalând pe ideea necesității stabilirii unei perspective europene pentru statele est-europene care îndeplinesc condițiile de aderare la UE. De exemplu, pe 25 martie 2009, președintele ucrainean, Victor Iușcenco a declarat că Parteneriatul Estic nu reprezintă o alternativă pentru tendința de integrare europeană a Ucrainei. El a precizat că așteptările Kievului privind integrarea europeană urmează să se materializeze în Acordul de Asociere.
Atuurile și neajunsurile Parteneriatului Estic pentru Moldova
Partea negativă a acestei inițiative e că proiectul nu prevede acordarea unei perspective clare de aderare la UE pentru cele 6 state din estul Europei asupra căreia insistă Chișinăul, Kievul și Tbilisi. Nu ne poate bucura nici faptul că suntem incluși în același "pachet" cu statele din Caucaz, în special Azerbaidjan și Armenia, dar și alături de Belarus. R. Moldova, alături de Ucraina, sunt mai avansate pe calea integrării europene în raport cu Azerbaidjan și Armenia, dar și față de Georgia, iar Belarus nici nu-și propune drept scop aderarea la UE. Cu toate acestea, Bruxelles-ul vorbește despre relații personalizate cu statele care vor face parte din Parteneriatul Estic, astfel ca fiecare să poată lua de la acest proiect "ce dorește și cât poate". Prin urmare, apropierea de UE depinde, în cea mai mare măsură, de calitatea și viteza reformelor implementate de R. Moldova.
Parteneriatul Estic are un șir de avantaje, de care Moldova ar trebui să beneficieze. Lansarea Parteneriatului Estic în primăvara curentă va cataliza procesul de negocieri privind noul cadru juridic dinte RM-UE. Avem șanse ca până în 2010 să semnăm un Acord de Asociere cu UE. Grație Parteneriatului Estic, Moldova are siguranța că într-o perspectivă medie sau îndepărtată va avea un Acord de Liber schimb aprofundat și coprehensibil cu UE, un regim de vize și mai facilitar sau chiar abolirea acestuia. În felul acesta, Moldova va avea acces practic la toate cele 4 libertăți care stau la baza UE: libertatea de deplasare a mărfurilor, a capitalului, serviciilor și persoanelor.
La fel, în cadrul Parteneriatului Estic vom putea beneficia de diferite proiecte finanțate de UE, inclusiv ce țin de infrastructură, securitate energetică, educație etc. Până în 2020, UE va ridica cheltuielile sale per capita în regiunea noastră de la 6 euro la 20 euro. Această schimbare va costa UE aproximativ 2,1 mlrd. euro. Între timp, până în 2013, când va fi adoptat noul buget comunitar, UE va aloca partenerilor săi din Est noi fonduri în sumă de 350 mln. euro, iar alte 250 mln. vor fi reorientate spre implementarea proiectelor regionale din cadrul dimensiunii multilaterale a Parteneriatului Estic[11]. Amintim că aceste state beneficiază de finanțare din partea UE și în cadrul PEV. Bugetul total al PEV pentru perioada bugetară a UE 2007–2013 constituie 12 miliarde Euro.
Prin urmare, este necesar să folosim toate oportunitățile pe care le oferă Parteneriatul Estic pentru a avea o apropiere graduală de UE, de asemenea, pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor noștri, a continua procesul de reforme democratice nu doar în vorbe, ci și în fapte. Parteneriatul Estic nu prevede perspectiva de aderare la UE, dar nici nu interzice acest lucru statelor care aspiră la integrare, iar noi trebuie să fim pregătiți pentru momentul când poarta Marii Familii Europene se va deschide și pentru R. Moldova.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |