![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20090414/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Hotărîri
Hotărîrea cu privire la instituirea regimului de vize. Începînd cu 9 aprilie 2009 se instituie regimul de vize între Republica Moldova și România. Hotărîrea nu invocă nici un temei legal expres, nu stabilește condițiile de obținere a vizelor și alte detalii necesare, stipulînd doar că Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și Serviciul Grăniceri urmează să întreprindă măsurile necesare pentru executarea hotărîrii.
Notă ADEPT: La 10 aprilie 2009, Ministerul Afacerilor Interne a comunicat despre procedura obținerii invitațiilor necesare în scopul solicitării vizei de către cetățenii României. Vor fi aplicabile prevederile Regulamentului privind eliberarea de invitații cetățenilor străini și apatrizilor, aprobat prin HG nr.33 din 22.01.2004, conform căruia, cererile respective urmează să fie adresate Biroului migrație și azil al MAI. În demers se vor indica: datele persoanei care invită (denumirea completă a organizației, întreprinderii sau instituției; tipul; numele, prenumele și patronimicul conducătorului; numărul de înregistrare; numărul de identificare de stat "IDNO"; adresa juridică; adresa oficiului), precum și date despre persoana invitată (numele, prenumele și patronimicul; cetățenia; data și locul nașterii; locul domiciliului permanent; datele actului de identitate: tipul, seria, numărul, data eliberării și termenul de valabilitate; datele personale despre copiii minori; scopul călătoriei; locul perfectării vizei; date despre intrarea în țară și punctul de trecere a frontierei; durata sejurului; date despre șederile anterioare; date despre asigurarea medicală).
Hotărîri pentru aprobarea unor regulamente:
1.2. Ședințe. Decizii. Declarații
Apelul Prim-ministrului către părinți
În apel, Zinaida Greceanîi anunță că intențiile de a pune din nou sub gloanțe viețile tinerilor nu s-au terminat, iar organizatorii celei mai mare crime din istoria Republicii Moldova planifică să folosească din nou copii pentru a devasta și clădirea Guvernului. Dacă acest lucru va fi admis, jertfele umane vor fi foarte greu de evitat, deoarece poliția va folosi toate mijloacele necesare pentru apărarea constituționalității Republicii Moldova, inclusiv armele. Prim-ministru se adresează părinților și profesorilor să vorbească cu copiii și să-i convingă să nu se implice în acțiunile ilegale.
Donație de la Gazprom
Guvernul Republicii Moldova a primit o donație în sumă de 12,25 mln dolari din partea Companiei ruse S.A.D. "Gazprom", asistență destinată procurării produselor petroliere pentru completarea rezervelor de stat. Ajutorul umanitar a fost acordat urmare a înțelegerii stabilite între Președintele Republicii Moldova și Președintele Federației Ruse, în cadrul întrevederii de la Moscova pe data de 18 martie 2009. Agenția Rezerve Materiale, Achiziții Publice și Ajutoare Umanitare va procura din contul mijloacelor financiare vizate păcură și motorină, care vor fi utilizate pentru îndeplinirea lucrărilor agricole de primăvară și pentru asigurarea securității energetice a țării.
2.1. Decrete
Distincții de stat:
2.2. Ședințe. Decizii. Declarații
Restabilirea clădirilor Parlamentului și Președinției
Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință în problema restabilirii clădirilor devastate urmare a actelor de vandalism din 7 aprilie. Potrivit informării prezentate de ministrul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului, costul prealabil al lucrărilor de reparație a edificiilor se estimează la peste 300 de milioane lei, fără a include mobilierul și echipamentul deteriorat. Vladimir Voronin a menționat necesitatea demarării în regim de urgență a lucrărilor de reconstrucție, sursele necesare urmînd a fi preluate din fondurile destinate instituțiilor de învățămînt.
Acuzații la adresa României
În cadrul breiefing-ului susținut pe 10 aprilie 2009, Președintele Republicii Moldova a declarat despre importanța investigării "formelor și metodelor de participare a cetățenilor României la pregătirea evenimentelor din 7 aprilie". Conform lui Voronin, ceea ce se cunoaște, deja creează o bază de dovezi în această privință:
Nemulțumiri privind situația învățămîntului profesional
Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință la tema restructurării și eficientizării instituțiilor de învățămînt secundar-profesional și mediu de specialitate, în cadrul căreia a evidențiat existența unor deficiențe serioase în sistemul învățămîntului profesional-tehnic, privind: calitatea procesului de instruire; relevanța pentru piața muncii; eficiența utilizării resurselor financiare, materiale și umane. La ședință s-a apreciat că rețeaua de școli profesionale și colegii este extrem de extinsă, cu programe de studii care nu corespund cerințelor pieței, . instituțiile respective au rămas în afara procesului de modernizare, devenind total ineficiente și generatoare de cheltuieli enorme. Au fost invocate indiferența și lipsa de reacție la multiplele controale ale Curții de Conturi, care au depistat nereguli grave la compartimentele acreditare a colegiilor și școlilor profesionale; gestionarea mijloacelor financiare și a bunurilor materiale; nerespectarea legislației la stabilirea taxelor pentru studii și a celor pentru cazare în cămine; abuzuri la efectuarea achizițiilor de mărfuri, încheierea contractelor de locațiune și în menținerea evidenței contabile. Președintele RM a dispus ca sistemul de învățămînt profesional să fie temeinic restructurat și modernizat în conformitate cu progresul tehnic și în funcție de necesitățile țării. Șeful statului a solicitat elaborarea și implementarea de către Guvern a unui plan de restructurare și modernizare a colegiilor și școlilor profesionale și de meserii, astfel încît, de la 1 septembrie 2009, procesul educațional în cadrul acestora să demareze în noi condiții de activitate.
Nemulțumiri privind achizițiile publice din sistemul sănătății
Vladimir Voronin, a prezidat o ședință privind procesul de organizare a achizițiilor publice pentru necesitățile sistemului sănătății și controlul medicamentelor, în cadrul căreia a fost reiterată existența unor lacune foarte grave în mecanismul de achiziționare a preparatelor medicamentoase pentru necesitățile domeniului sănătății publice. Șeful statului a invocat ineficiența Regulamentului privind achiziționarea medicamentelor pentru necesitățile sistemului de sănătate, lipsa expertizei anticorupție a documentului în cauză, precum și a unei metodologii obligatorii de evaluare a participanților la licitație, lipsa unei planificări a necesităților de medicamente pentru o anumită perioadă de timp. S-a atenționat asupra răspunderii personale a factorilor de decizie din cadrul Agenției Medicamentului pentru ineficiența mecanismului existent de organizare și desfășurare a achizițiilor publice, precum și de control asupra prețurilor la medicamente, cea ce prune în pericol calitatea serviciilor medicale și nu permite asigurarea unui control strict asupra prețurilor la medicamentele procurate prin intermediul achizițiilor publice. Președintele țării a cerut eliberarea din funcție a directorului general al Agenției Medicamentului, pentru atitudine nestatală în exercitarea funcției detinute.
1. Prețurile și inflația
Moldova este in deflație pentru a patra lună…
Pentru a treia lună consecutiv de la începutul anului în Moldova se înregistrează deflație. Indicele prețurilor de consum (IPC) în martie a.c. față de februarie 2009 a constituit 99,2%, iar față de martie 2008 – 101,2% (informativ: în martie 2008 față de februarie 2008 IPC a marcat 101,1% și față de martie 2007 – 115,4%), informează Biroul Național de Statistică. Scăderea prețurilor medii de consum cu 0,8% a fost determinată de reducerea prețurilor la produsele alimentare – cu 1,5%, nealimentare – cu 0,4% și tarifele pentru prestarea serviciilor populației – cu 0,1%.
Totodată în martie a.c. au fost reduse tarifele pentru serviciile prestate populației de transportul public auto interurban – cu cca 5% și manopera pentru reparația locuințelor – cu 1,5%. De la începutul anului prețurile s-au micșorat cu 1,8%. Astfel, în Republica Moldova începînd cu luna decembrie piața de consum se caracterizează prin procesele deflaționiste (decembrie – minus 0,2%, ianuarie – minus 0,1%, februarie – minus 1%, martie – minus 0,8%).
2. Climatul investițional și poziția externă a Moldovei
Urmare a bătăliilor politice, impactul economic va fi unul puternic…
Fără îndoială că efectele instabilității politice și a celor întîmplate săptămînă trecuta la Chișinău se vor răsfrînge aspra climatului investițional, în particular asupra investitorilor străini. Dacă aceștia pînă de moment erau cam reticenți să-și plaseze afacerile în Republica Moldova, reticența lor de acum încolo considerăm că va fi dublă.
În plus, temerile investitorilor străini prezenți sau care vor să vină în Moldova primesc o confirmare și din plan extern. Spre exemplu, agenția internațională de evaluare financiară Fitch și-a exprimat îngrijorarea față de situația din Moldova, avertizînd că ar putea coborî ratingul Moldovei, care este actualmente de B cu minus. Ratingul acordat Moldovei este unul din categoria speculativ (junk) – fără recomandare de investiții.
Potrivit celor de la Fitch, situația politică și economică din Republica Moldova este foarte dificilă și deja include un risc politic semnificativ, iar dacă riscurile se vor vedea simțite și în continuare, pe termen lung și cu impact asupra economiei, este de așteptat ca aceasta să modifice acest calificativ spre unul și mai prost, fapt care pune în pericol relațiile de creditare din partea granzilor financiari internaționali ca FMI, BM, CE etc.
Se știe bine că memorandumul Moldovei cu FMI este practic expirat (mai 2009), relațiile BM cu Guvernul sînt relativ tensionate, în pofida faptului că în ultima jumătate de an au fost disbursate două tranșe pentru proiectele de infrastructură, o situație similară se atestă și în relația cu Comisia Europeană. Însă relațiile acestora de mai departe cu Guvernul vor fi condiționate în mare parte de existența unui memorandum cu FMI. Mai mult ca atît, nu trebuie să uităm că pe lîngă principalele structuri creditoare internaționale în țară mai sînt prezente proiecte investiționale ale altor state ca Spania, Olanda, Lihteinștein, Japonia etc, proiecte care oricind pot să-și încheie misiunea în lipsa unor elementare libertăți și principii democratice în Republica Moldova.
În plus, în condițiile în care Bucureștiul a susținut Moldova în procesul de integrare europeană, introducerea vizelor pentru români va afecta mediul de business, mai cu seamă că multe dintre afacerile străine din Moldova sînt conduse din România, țară membră a UE. Respectiv, urmare a bătăliilor politice, impactul economic va fi unul puternic, mai cu seamă că Moldova este într-o măsură bună dependentă de fondurile externe, de la banii UE pînă la remiterile muncitorilor care lucrează în străinătate.
Criza economică globală a contribuit la tensiunile din țară, în condițiile în care sumele trimise acasă de moldovenii care lucrează în străinătate s-au diminuat. Datoria externă a Moldovei – de cca 4 miliarde USD sau 70% din produsul intern brut (PIB) din 2008 – este destul de ridicată, deși nu mai mare decît a altor state mici, în curs de dezvoltare. Cifra include atît datoria publică, cît și cea a sectorului privat. În acest an, Moldova mai are de plătit 12 milioane USD, dintr-o emisiune de obligațiuni cu dobînda variabilă scadentă în octombrie, fapt care va face presiuni asupra bugetului de stat.
3. Macroeconomie
Efectele crizei: prognozele clubului IDEA…
Clubul IDEA a făcut public eventuale prognoze în actuala conjunctură economică într-un comentariu semnat de Sorin Hadîrcă în cadrul unei ședințe a acestuia la care s-a discutat despre recesiunea economică mondială și impactul acesteia asupra țării. O întrebare care "circulă" și care, probabil, îi preocupă pe toți este dacă recesiunea economică mondială poate sau nu poate fi valorificată în interesul țării. Membrii clubului au avut un consens deplin în privința faptului că recesiunea per se, nu este în niciun caz o oportunitate și nu aduce decât probleme: diminuarea confidenței, scăderea consumului, ciclul vicios generat de scăderea prețurilor, micșorarea vânzărilor, vulnerabilitatea externă și creșterea șomajului.
Totuși, este rezonabil să se asume, că în dependență de gradul de expunere și setul aplicat de politici, ieșirea din recesiune va surveni mai repede în unele țări și, mai lent în celelalte. În acel moment, țările care vor depăși criza mai repede vor fi într-o poziție mai avantajoasă din punct de vedere al concurenței pe piețele internaționale, fiind primele care vor strânge roadele confidenței restabilite a consumatorilor și consolidându-și astfel cotele pe piețele respective.
Avantaje pentru unii…
De asemenea, s-a discutat despre faptul că unele companii, chiar pe durata crizei, vor fi avantajate față de celelalte. Este vorba de companiile care fie că sunt competitive din punct de vedere al costurilor, fie că sînt "bogate" în lichidități.
Cu referință la cele din urmă, cei de la IDEA s-au gîndit la băncile comerciale din Republica Moldova, care bucurîndu-se de indicatori ridicați ai lichidității și solvabilității (cel puțin pentru moment) ar putea face o mișcare expansivă în piețele țărilor vecine. Desigur, acest pas este asociat cu un grad anumit de risc, iar o analiza detaliată de piață este absolut necesară. Și totuși, sînt multe de cîștigat. Este cunoscut că pe durata crizei prețurile la acțiuni coboară sub valoarea justă de piață (fair market value) din motive evidente: panică, deficitul de lichiditate, repatrierea unor investiții. În momentul cînd panica dispare, în cotarea de piață a companiilor care rămân pe picioare survine o corecție – prețurile la acțiuni recuperează valoarea de piață. În lumea financiară această activitatea este cunoscută sub denumirea "culesul cireșelor" (cherry picking), sugerînd, desigur, că acțiunile companiilor sînt procurate la prețuri de nimica. Într-o perspectivă medie, expansiunea unor bănci pe piețele vecine ar face un serviciu bun exportatorilor și, per total, competitivității.
Prognoza unor indicatori macroeconomici…
În cadrul aceleiași ședințe s-a utilizat metoda expertului care a generat rezultate mai degrabă pesimiste, decît optimiste: PIB în 2009 de 1,4%, inflație (dec. 2009/dec. 2008) - 5,8% și o creștere a șomajului pînă la cota de 9,6%.
| Indicatori | Min. | Mediana | Max. |
|---|---|---|---|
| PIB | -4.0 | 1.4 | 5.5 |
| IPC | 3.0 | 5.8 | 9.0 |
| Rata șomajului | 7.1 | 9.6 | 15.1 |
Judecînd despre PIB cei de la IDEA au încercat să-l privească prin prisma performanței componentelor sale: consum, investiții (inclusiv cheltuielile și investițiile publice) și export net. Respectiv, se așteaptă la un impact negativ din partea consumului și al investițiilor gospodăriilor care va fi compensat parțial de performanța exportului net (care pentru prima oară după mulți ani ar putea influența pozitiv PIB-ul). O influență pozitivă asupra PIB-ului ar putea fi exercitată și de majorarea cheltuielilor bugetare în situația cînd se va avea din ce finanța deficitul.
Performanța IPC-ului este "bună" fiind determinată de micșorarea cererii agregate de consum. În condițiile actuale, asistăm la cîteva luni consecutive de deflație, însă acest lucru s-ar schimba în situația cînd leul moldovenesc ar luneca în direcția deprecierii.
| Min. | Mediana | Max. | |
|---|---|---|---|
| Durata recesiunii (ani) | 0.0 | 1.0 | 2.5 |
Opiniile privind durata recesiunii în Republica Moldova au fost în aparență polarizate. Deoarece pentru a vorbi despre sfîrșitul recesiunii trebuie mai întîi ar trebui să se identifice exact sau să se cadă de acord asupra începutului ei. Or, definiția clasică – 2 trimestre consecutive de scădere a PIB-ului – nu ține în actuala conjunctură, deoarece pe totalul anului 2008 PIB a crescut cu 7,3%. Totuși, asumînd un început de recesiune care se produce chiar în momentul de față (dovadă fiindu-i scăderea industriei cu cca 27%), experții de la IDEA au prognozat că reluarea ritmului de creștere economică va surveni în trimestru I, 2010. Pe total, o concluzie a celor de la IDEA a fost necesitatea unui plan-anticriză menit să sprijine cererea globală și să protejeze sistemul bancar. Pentru mai multe detalii a se vedea http://clubulidea.wordpress.com
Caracterul politicii externe a Republicii Moldova și a relațiilor sale bilaterale în prima jumătate a lunii aprilie a fost determinat de evenimentele referitoare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009.
Poziția UE față de procesul electoral înainte de ziua alegerilor, 5 aprilie 2009
2 aprilie 2009
În cadrul ședinței Consiliului Permanent al OSCE de la Viena, Uniunea Europeană prezintă o declarație privind procesul de pregătire a alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009. În declarație se menționează că campania electorală este în general pluralistă, iar pregătirile pentru alegeri se desfășoară într-un mod transparent și profesionist. Totodată, sunt prezente unele "aspecte negative, precum utilizarea abuzivă a resurselor administrative, probleme privind componența listelor electorale și acoperirea mediatică dezechilibrată în favoarea majorități aflate la putere". În aceeași declarație UE amintește că acordă o mare importanță desfășurării într-un mod democratic a alegerilor din 5 aprilie și că a "încurajat" autoritățile moldovenești să consolideze statul de drept și să-și onoreze angajamentele privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului.
Poziția UE față de desfășurarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009
6 aprilie 2009
Misiunea OSCE/ODIHR de observare a alegerilor din Republica Moldova, din componența căreia făcea parte și o delegație a Parlamentului European, prezintă raportul preliminar de monitorizare a alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009. Potrivit raportului alegerile au fost corecte și pozitive și "s-au desfășurat în general într-un mediu pluralist, oferind alegătorilor alternative politice distincte și a întrunit multe din angajamentele asumate în cadrul OSCE și Consiliului Europei". Potrivit observatorilor votarea în ziua alegerilor a fost bine organizată si avut loc într-o atmosferă calmă si liniștită, fără ca incidente majore să fie semnalate. Observatorii au evaluat pozitiv procedura de votare și numărare a voturilor, în pofida unui număr semnificativ de deficiențe procedurale. Potrivit Misiuni de monitorizare, sunt necesare îmbunătățiri în asigurarea un proces electoral liber de intervenții administrative nepotrivite, garantarea respectării depline a libertății de exprimare și a accesului la informație și sporirea încrederii publice. Raportul scoate în evidență mai multe neajunsuri care au rămas încă nerezolvate: utilizarea resurselor administrative, presupuse intimidări a concurenților și alegătorilor de către poliție, probleme legate de reflectarea campaniei în mass-media (inclusiv privind radiodifuzorul public Moldova 1), lipsa unei proceduri unice de înregistrare a candidaților, imposibilitate de exercitare a dreptului electoral pentru cetățenii din regiunea transnistreană. În pofida acestor concluzii, aprecierile oficialilor europeni privind alegerile, făcute publice la conferința de presă de prezentare a raportului au fost foarte pozitive. În particular, Marinne Mikko, șefa delegației Parlamentului European a declarat că "Noi [Misiunea de Observare] am observat îmbunătățiri reale comparativ cu alegerile parlamentare din 2005", iar Petros Efthymiou, șeful delegației Adunării Parlamentare a OSCE s-a arătat bucuros de progresul democrației în Moldova. Într-un alt interviu acordat unui post de radio estonian, Marianne Mikko a declarat că "alegerile parlamentare din Moldova provoacă emoții pozitive în Europa", și atît OSCE, ct și UE au apreciat înalt nivelul de pregătire și de organizare a alegerilor de către Moldova.
Comisarul European pentru Relații Externe și Politica de Vecinătate, Benita Ferrero-Waldner felicită cetățenii Moldovei că au participat activ la alegerile parlamentare, menționînd că acestea s-au desfășurat într-un mod pașnic și ordonat și într-un mediu pluralist. Comisarul european menționează și neajunsurile raportate de Misiunea internațională de observare, îndemnînd Parlamentul nou ales să implementeze recomandările Misiunii.
7 aprilie 2009
Comisarul european Benita Fererro-Waldner cere stoparea acțiunilor de violență din Chișinău și îndeamnă părțile să recurgă la dialog și să evite declarații violente ce ar duce la amplificarea situației. Comisarul amintește că "toate contestațiile privind alegerile ce au avut loc duminică, 5 aprilie, ar trebui adresate structurilor responsabile".
Președinția cehă a Uniunii Europene face o declarație prin care condamnă utilizarea violenței la Chișinău și îndeamnă părțile să dea dovadă de reținere. Președinția readuce aminte că potrivit rezultatelor preliminare ale misiunii internaționale de observare, alegerile au îndeplinit toate standardele și angajamentele internaționale, dar sunt necesare unele îmbunătățiri.
8 aprilie 2009
Observatorul european baroneasa Emma Nicholson, a declarat că are temeri privind rezultatele raportului OSCE, raportul OSCE fiind prea blînd și prietenos.
9 aprilie 2009
Trio Președinției Uniunii Europene (Miniștrii de Externe ai Cehiei, Franței și Suediei) în timpul unei ședințe la Sarajevo reiterează mesajele anterioare și declară că "va continua colaborarea cu R. Moldova în conformitate cu valorile și standardele europene și […] va consolida mai departe relațiile dintre UE și Moldova". În acest context, rolul Reprezentantului Special al Uniunii Europene în Moldova este crucial. De asemenea, UE face apel la Guvernul Republicii Moldova să restabilească relațiile normale cu România, deoarece "pentru UE este esențial de a avea relații bune cu vecinii săi" și să respecte libertățile constituționale, toate părțile abținîndu-se de la orice acțiuni violente.
10 aprilie 2009
Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Stratan declară într-un interviu ziarul "Financial Times" și Radioului maghiar că introducerea regimului obligatoriu de vize pentru cetățenii români nu înseamnă închiderea frontierelor cu România, ci are drept scop realizarea unui control mai riguros la hotar după evenimentele din 6–7 aprilie. Referindu-se la semnificația Parteneriatului Estic pentru Republica Moldova, inclusiv din perspectiva ultimelor evenimente, Andrei Stratan apreciază buna cooperare pe care a avut-o Moldova cu UE, dar este nemulțumit de "vacuumul dintre relațiile moldo-europene" din prezent. Potrivit ministrului, "Moldova este într-o ușoară derută, deoarece nu înțelege foarte clar pe unde trece calea ei europeană – prin Balcanii Occidentali sau prin muntele Ararat". (sursa: comunicat MAEIE)
Kalman Mizsei, Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru Republica Moldova are o întrevedere cu Andrei Stratan, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, care îi prezintă poziția autorităților moldovenești față de situația creată în țară. Kalman Mizsei afirmă că Uniunea Europeană urmărește cu atenție evenimentele de la Chișinău, și este disponibilă să acorde ajutorul necesar pentru dezamorsarea crizei. Oficialul European subliniază caracterul echilibrat al poziției UE față de evenimentele de la Chișinău, dar accentuează importanța respectării dreptului cetățenilor la libera exprimare și întruniri și a respectării de către toți cetățenii a normelor constituționale.
11 aprilie 2009
Președintele în exercițiu Vladimir Voronin are o discuție telefonică cu Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Externă și Securitate Comună Havier Solana, în care cere lui Solana să trimită o misiune în scopul documentării oficialilor europeni la fața locului cu starea reală a lucrurilor, pentru "a evita speculațiile apărute în unele mass-media în legătură cu evenimentele de ultima oră din Republica Moldova". (sursa: Infotag)
13 aprilie 2009
UE a decis trimiterea la Chișinău a unei misiuni de monitorizare a situației post-electorale. Comisia Europeană salută decizia autorităților moldovenești de a număra repetat buletinele de vot din alegerile parlamentare și declară inadmisibilă aplicarea violenței și încălcarea dreptului la libera întrunire.
15 aprilie 2009
Reprezentantul Special Uniunii Europene, Kalman Mizsei declară că liderii celor patru partide, care au trecut in parlament după alegerile din 5 aprilie, trebuie să lucreze asupra împăcării naționale, să formeze organele de lucru ale parlamentului și să aprobe guvernul. Potrivit lui Mizsei este foarte important ca toate cele patru partide să înceteze să folosească "limbajul necorect" în caracterizarea reciprocă, iar Uniunea Europeana va face tot posibilul pentru ca Moldova să revină la viața normală. Mizsei dă asigurări că în Moldova vor fi păstrate bazele democrației, pe care se fundamentează libertatea presei, iar UE face tot posibilul ca sa împace participanții în situația de conflict. În acest sens, oficiul UE de la Chișinău activează pentru a aduce părțile de conflict să înceapă un dialog politic constructiv, al cărui scop este ieșirea din situația creata. (Sursa: Infotag)
Comitetului pentru afaceri externe al Parlamentului European și delegația pentru relațiile cu Moldova se întrunesc într-o ședință extraordinară privind situația politică din Moldova. Parlamentarii europeni fac un apel la calm și accentuează solidaritatea cu România.
Cooperare bilaterală
Republica Moldova – România
Relațiile dintre R.Moldova și România au degradat dramatic în această perioadă. Imediat după protestul din 7 aprilie și devastarea sediilor Parlamentului și Președinției, Președintele Vladimir Voronin, a acuzat România de implicare în acțiunile de protest. Ca urmare, la 8 aprilie 2009, ambasadorului României la Chișinău, Filip Teodorescu, împreună cu alți doi colaboratori ai Ambasadei României sunt declarați persona non-grata. Tot în aceeași zi, guvernul Republicii Moldova a aprobat o decizie prin care introduce regim de vize cu România, începînd cu 9 aprilie 2009. Potrivit guvernului, această decizie urmărește "consolidarea eforturilor de menținere a controlului asupra evenimentelor de protest care au loc în Chișinău".
Autoritățile române, într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe român, au respins categoric acuzațiile autorităților moldovenești de implicare în relațiile interne ale R. Moldova, subliniind că puterea comunistă transferă responsabilitatea pentru problemele interne din r. Moldova pe seama României și a cetățenilor români. În același timp, MAE român asigura că "nu va lua măsuri similare privind personalul Ambasadei Republicii Moldova la București și va menține sistemul de vize gratuite pentru cetățenii moldoveni".
La 14 aprilie 2009, președintele României, Traian Băsescu, a venit cu o adresare în fața Camerelor reunite ale Parlamentului privind situația politică în R. Moldova și starea relațiilor moldo-române. Președintele român a declarat drept inacceptabile acuzațiile guvernării de la Chișinău la adresa României. Referindu-se la viitorul relațiilor moldo-române, Traian Băsescu s-a disociat de guvernarea actuală de la Chișinău pe care o ostilă României, declarînd că România nu va lua contra-măsuri și "va rămâne consecventă susținerii unei politici active în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova și pentru integrarea acestui stat în Uniunea Europeană". De asemenea, România va continua: să acorde sprijin persoanelor din Republica Moldova care se consideră români; să ofere burse tinerilor din R. Moldova pentru a studia în România; să sprijine dezvoltarea societății civile din R. Moldova. În plus, România va facilita procedura de redobîndire, la cerere, a cetățeniei române de către cei care au pierdut-o în pofida voinței lor.
În timpul unui apel televizat din 15 aprilie 2009, președintele în exercițiu a R. Moldova Vladimir Voronin a catalogat discursul lui Traian Băsescu drept "un exemplu de revanșizm statal", învinuind repetat România de implicare în afacerile interne a R.Moldova, de promovarea unui românism fundamentalist și agresiv și acțiuni de destabilizare politică a R. Moldova. În același timp, Vladimir Voronin a îndemnat România să semneze Tratatul politic de bază și Tratatului de frontieră, să activizeze eforturile în cadrul Uniunii Europene în vederea acordării dreptului de liberă circulație cetățenilor Moldovei, demonstrîndu-și astfel respectul pentru statalitatea moldovenească și dorința de a ajuta Moldova pe calea integrării europene.
Notă ADEPT: Pînă în prezent nu au fost făcute publice probele care ar fi demonstrat implicarea României, sau a altor state în protestele din Chișinău.
Republica Moldova – Rusia
Pe parcursul derulării evenimentelor din Chișinău, autoritățile ruse și-au exprimat repetat susținerea față de acțiunile autorităților moldovenești în gestionarea crizei politice, generate de protestele din Chișinău. Mai mulți politicieni ruși au susținut de asemenea, acuzațiile autorităților moldovenești la adresa României, ca fiind responsabilă de destabilizarea situației în țară. Într-un comunicat de presă al MAE al Rusiei este recunoscută buna desfășurare a alegerilor parlamentare din Moldova, și se afirmă că scopul dezordinilor a fost "de a compromite performanțele din ultimii ani în consolidarea suveranității RM și de a influența rezultatele alegerilor".
În același timp, președintele în exercițiu Vladimir Voronin a acuzat Rusia de menținerea a problemei transnistrene și tergiversarea soluționării acesteia, din motive geopolitice. Într-un interviu acordat ziarului "El Pais", Voronin a declarat că Rusia îl susține pe Smirnov la putere, "care îi îndeplinește ordinele" și pe toți miniștrii transnistreni care sunt și membri ai serviciului de securitate rus.
Cooperarea multilaterală
Republica Moldova – Consiliul Europei
Decizii ale CEDO
La 7 aprilie 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) s-a pronunțat în cauzele Hyde Park și alții c. Moldovei (nr. 4), Breabin c. Moldovei și Străisteanu și alții c. Moldovei. În aceste cazuri Curtea a constatat violarea următoarelor drepturi și libertăți: libertatea de întrunire și asociere, dreptul la libertate și siguranță, dreptul de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante dreptul la un recurs efectiv, dreptul privind motivarea detenției, dreptul de proprietate. Suma totală a despăgubirilor financiare, hotărîte de Curte în aceste trei cazuri este de 200 euro cu titlu de prejudiciu material, 60,000 euro cu titlu de prejudiciu moral și 6,600 euro cu titlu de costuri și cheltuieli. (Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)
Vize ilegale pentru menținerea legalității
Sergiu Grosu, 15 aprilie 2009
La ședința din 8 aprilie 2009, imediat după anunțarea publică a indicației verbale de la Președintele Republicii Moldova în exercițiu, Guvernul a adoptat Hotărîrea nr.269 cu privire la instituirea regimului de vize. Hotărîrea este adoptată "în legătură cu evenimentele care au loc în țară pe parcursul ultimelor zile, ce pun în pericol ordinea constituțională, acțiuni condamnate de ONU, Uniunea Europeană, Consiliul Europei, OSCE, precum și de o serie de state, în scopul apărării statutului de drept, restabilirii și menținerii stării de legalitate". Conform celor două puncte ale hotărîrii adoptate:
Hotărîrea Guvernului nu conține nici un fel de reglementări vizînd procedura solicitării vizelor, nu face deosebiri dintre cetățenii României stabiliți cu domiciliu permanent în România, Republica Moldova sau oricare alte state, nu conține stipulări despre situația deținătorilor pașapoartelor diplomatice/de serviciu și lasă la discreția totală a MAEIE și SG măsurile care urmează a fi întreprinse.
Pentru analiza temeiurilor și modalității de adoptare a deciziei guvernamentale, cîteva considerații prealabile se impun:
În textul Hotărîrii Guvernului nr.269 din 8 aprilie 2009 nu putem găsi nici o argumentare legală expresă, nu există nici o trimitere la norma constituțională sau altă normă legală ce ar argumenta juridic introducerea unor restricții suplimentare pentru intrarea unor cetățeni ai UE în Republica Moldova. Iar introducerea vizelor implică restricții suplimentare, deoarece a impus și obținerea unor invitații vizate la autorități ale Ministerului Afacerilor Interne, responsabile de domeniul migrației, alte proceduri birocratice și costisitoare (bilete de călătorie, asigurări medicale, dovezi de întreținere etc.).
Cea mai importantă contradicție este că introducerea regimului de vize pentru cetățenii României, un stat membru al UE, constituie o derogare directă de la Legea nr. 151-XVI din 08.06.2006, iar pentru ca această derogare să fie conformă principiilor statului de drept, principiilor ierarhiei normelor juridice și ale legiferării – ea urma să îmbrace forma unei legi organice, adoptate conform procedurii corespunzătoare. În acest sens statuează Constituția și Legea nr.780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative (art.9).
În cazul nostru, impunerea regimului de vize s-a făcut de către Guvern, printr-o hotărîre a sa, adică, prin adoptarea unui act normativ aflat la nivelul cel mai inferior al ierarhiei actelor juridice opozabile erga omnes: 1) Constituția și actele internaționale; 2) legile organice și legile ordinare 3) hotărîrile, ordonanțele și dispozițiile Guvernului. Nu a existat nici o lege specială de abilitare a Guvernului să emită respectivul act, nu a fost invocată nici o lege organică sau ordinară care ar permite executivului să procedeze în felul respectiv și nu au fost respectate normele constituționale din art.54, referitoare la existența în legislație a condițiilor restrîngerii exercițiului unor drepturi sau libertăți.
Înțelegem cu toții că pînă la validarea alegerilor parlamentare, doar Guvernul Republicii Moldova mai deține competențele juridice depline, dar aceste competențe nu îi permit executivului intervenția abuzivă în domenii reglementate prin legi organice și nici să provoace complicații de politică externă, care deja au fost considerate ca disproporționate, reprezentanții UE solicitînd restabilirea relațiilor normale cu România[1].Dicționarele definesc cuvîntul "abolit" ca: desființat, anulat, suprimat, abrogat, șters, nul, scos din uz. În sens juridic, abolirea a fost cel mai frecvent utilizată cu referință la: sclavie; muncă forțată și pedeapsa cu moartea. În privința tuturor cazurilor de mai sus comunitatea internațională nu a revenit la starea anterioară, caracterul abolirii fiind susținut ca unul definitiv. Cu alte cuvinte, abolirea este apreciată ca o măsură definitivă, care, chiar dacă nu este absolută, tinde să fie considerată anume astfel. Derogările în materie ar putea fi admise, dar numai pentru cazuri excepționale expres determinate, pe o durată anumită și să fie adoptate conform procedurilor existente în legislație.
Dacă Guvernul RM, printr-o simplă hotărîre, poate desființa regimul stabilit de o lege organică și poate interveni în probleme majore de politică externă, putem presupune, că la un anumit moment și din anumite necesități declarate, Guvernul va adopta și o hotărîre privind suspendarea aplicării prevederilor constituționale referitoare la interzicerea muncii forțate sau chiar anularea normei constituționale privind abolirea pedepsei cu moartea? Sau declarațiile oficialilor despre faptul că se va trage din arme în protestatarii care vor ataca sediile guvernamentale și pe reprezentanții forțelor de ordine deja înseamnă suspendarea normei constituționale în cauză?
Motivele "înghețării" diferendului transnistrean
Maxim Kuzovlev, 15 aprilie 2009
Conflictul în regiunea transnistreană se perpetuează de vreo 20 de ani. În acest răstimp diferendul a parcurs mai multe etape și stadii – de la "stadiul fierbinte" (acțiuni militare în anii 1991–1992) pînă la acel status quo din prezent. În acești ani s-a maturizat o nouă generație care nu a mai apucat perioada sovietică și a trăit în condițiile statului divizat de facto.
Apropos, după stadiul activ, între părțile în conflict nu a fost semnat un acord de pace definitiv, existînd doar Acordul de încetare a focului din 26 iulie 1992.
Celelalte numeroase documente ale Tiraspolului și Chișinăului se referă mai mult la domeniul economic. Majoritatea dintre aceste acte nu funcționează, iar prevederile acestora au putere doar pe hîrtie. Ambele părți în conflict au multiple pretenții și acuze, dar niciuna dintre părți, pentru moment, nu este dispusă sau, cel puțin, nu are dorință să deblocheze această situație, avînd convingerea că orice cedare ar însemna o lezare a propriilor interese.
Care ar fi motivul pentru care conflictul rămîne nesoluționat? În opinia mai multor experți occidentali, dintre toate conflictele înghețate din spațiul postsovietic, diferendul transnistrean este cel mai simplu sub aspectul reglementării. Însă perpetuarea acestuia o perioadă atît de îndelungată poate servi un motiv foarte serios pentru a medita și a înțelege cum se face că cel mai simplu pentru soluționare conflict din spațiul postsovietic nu poate fi totuși reglementat nici mai greu, nici mai ușor.
Această chestiune necesită o abordare profundă și serioasă, dar și o analiză minuțioasă a tuturor cauzelor și coliziunilor diferendului în cauză. Se pare, că dacă vă apărea necesitatea o astfel de analiză va fi efectuată, noi însă vom prezenta în cele ce urmează viziunea noastră, concluziile noastre care sunt practic la suprafață și ar fi greu să fie rămînă neobservate.
Pe parcursul existenței sale, conflictul însăși a suferit o transformare. Asemeni unui organism viu, diferendul a evoluat, s-a modificat. Vorbind la modul figurat, pentru moment, acesta ar fi ca o tortă cu mai multe straturi. Or în această regiune se intersectează variate interese ale diferitor țări, în primul rînd, ale Federației Ruse. Însăși Federația Rusă, mai exact guvernările acesteia au avut vizavi de Transnistria mai multe opinii. În perioada președinției lui Elțin, inițial, Rusia intenționa să-și mențină influența în regiune, se implica activ în procesele care se derulau în Transnistria, avea în acest teritoriu un contingent militar numeros, însă, în timp, ea și-a schimbat poziția, a început retragerea activă a trupelor. Spre finalul președinției lui Elțin, aceste procese au devenit ceva mai lente, în regiune au rămas 1300 militari ruși, la care se adaugă și un batalion de pacificatori, FR a început să evacueze doar armamentul.
Ulterior, prezența Federație Ruse în regiune a luat amploare. Mai ales după eșuarea (nesemnarea), în luna noiembrie 2003, a "Memorandumului Kozak" relațiile moldo-ruse s-au deteriorat brusc, FR a început să se implice activ în regiune, în special, sub aspect economic, privatizînd importante obiecte industriale, instaurînd practic controlul asupra gazoductului ce duce spre Balcani. Totodată, Rusia a început să-și consolideze pozițiile pe arena internațională, transformîndu-se din țară debitoare în țară donatoare. Regiunea transnistreană a început să fie utilizată în marile jocuri politice. Să ne amintim că, spre exemplu, cînd a apărut problema acordării provinciei Kosovo a statutului de stat independent poziția Rusiei a fost una accentuat negativă, așa cum era de fapt foarte previzibil. În cazul recunoașterii independenței Kosovo Rusia își rezerva dreptul să recunoască entitățile statale nerecunoscute din spațiul postsovietic, inclusiv, Transnistria. Recunoașterea Transnistriei nu a avut loc, totul rezumîndu-se la recunoașterea independenței Osetiei de Sud și a Abhaziei. Am putea însă avea certitudinea că rolul rmn în calitate de mic reclamat pentru ultrajele Rusiei se va mai perpetua un timp îndelungat. Totodată, Rusia condiționează retragerea totală a trupelor sale de pe teritoriul Transnistriei prin "reglementarea definitivă a problemei transnistrene într-o manieră agreabilă pentru ambele părți în conflict".
În regiune locuiesc cca 100 mii de cetățeni ruși, o mare parte a populației din regiune lucrează în FR. Majoritatea locuitorilor sunt vorbitori de rusă. Toată corespondența oficială, toate actele în regiune sunt perfectate în limba rusă (deși moldoveneasca și ucraineana sunt și ele limbi oficiale ca și rusa).
"Problema națională" care a servit drept catalizator al proceselor la sfîrșitul anilor ’80 – începutul anilor ’90 din cînd în cînd mai revine în actualitate. Nu este un secret că majoritatea populației satelor din proximitatea teritoriului controlat de Republica Moldova are o atitudine destul de rezervată, iar uneori chiar destul de negativă față de autoritățile transnistrene. Însă, în opinia noastră, în timp, problema limbii nu mai este cea preponderentă. La fel ca în toate timpurile, problema principală a devenit cea a profitului, economic sau politico-economic.
În opinia unora, conflictul s-a transformat într-un proiect de afaceri. Se vehiculează ca unii (se are în vedere, în primul rînd, actuala administrație transnistreană și cea mai importantă entitate de afaceri din regiune) o duc chiar bine mersi. Situația este foarte convenabilă pentru ei, aceștia sunt "pe val" și, în principiu, nu au vreun stimulent evident pentru a recurge la soluții cardinale.
Geneza conflictului s-a produs în perioada dezagregării URSS. În prezent, realitățile sunt altele, la fel și relațiile. În tot acest răstimp, în Moldova s-au perindat cîteva elite politico-economice, la fel s-a întîmplat și în regiunea transnistreană.
Rămîne stabil doar un singur lucru, putem prezenta acest fapt ca și constatare. În cadrul oricăror negocieri "privind reglementarea definitivă a diferendului" partea moldovenească se ghidează de principiul "un pas înainte și doi înapoi". Modificarea permanentă a condițiilor, starea perpetuă de "fund fals", "instabilitatea stabilă". Cu aceasta s-au și obișnuit toți negociatorii, toți mediatorii, dar și participanții, care modificînd periodic componența, nu modifică și tradițiile.
Mai este un moment interesant. Diferendul transnistrean deja de un deceniu nu mai este o prioritate pentru RM. În mare, toți s-au și împăcat cu acesta, iar procesul de negocieri demarează sporadic în virtutea diferitor cauze, subiective, dar și obiective. RM nu poate trăi fără acest conflict, pentru moment nici nu-și imaginează o altfel de existență. În toate domeniile vieții, inclusiv ale cele economice. Deja al doilea deceniu se perpetuează o situație de unicat: două spații vamale în aceeași țară. Iar de respectiva situație de unicat știu să profite atît la Chișinău, cît și la Tiraspol.
Conflictul transnistrean de foarte multe ori este utilizat de o parte și de cealaltă pe post de sperietoare. Autoritățile oficiale ale RM se tot tînguiesc la stînga și la dreapta că nu pot conduce nava moldovenească din cauza breșei transnistrene, iar administrația de la Tiraspol se lamentează că este concepute ca și parte a navei moldovenești.
Mai întîi de toate, la nivel de guvernare, ambele părți există după principiul "pentru mine este bine cînd pentru tine e rău" și pentru moment niciuna dintre ele nu este dispusă spre o apropiere. Apelurile permanente către mai marii timpului – UE, Rusia, SUA – nu înseamnă altceva decît o încercare de a atrage față de sine o atenție sporită și de a-i atrage de partea sa. Or aceste apeluri nu fac altceva decît să îndepărteze părțile, iar în consecință se creează o situație cînd de problemă urmează să se preocupe nu părțile în conflict, dar mai marii timpului care și așa au destulă bătaie de cap. Nimeni nu împușcă, lumea se descurcă cumva, rezerve mari de gaze naturale și țiței nu au fost descoperite, o anumită stabilitate există, un anumit echilibru al intereselor este, atunci este perfect, adică să rămînă așa cum este. Pentru moment, nici UE, nici FR, nici SUA nu au un scenariu clar și chibzuit vizavi de regiunea transnistreană. Toți au dorințe diferite, deși parcă ar declara un scop comun – reintegrarea țării.
Va urma oare Transnistria soarta Ciprului de Nord recunoscut doar de către Turcia și care există doar din contul Turciei? În varianta transnistreană acest scenariu ar însemna recunoașterea regiunii doar de către Rusia și existența ei la fel doar din contul Rusiei. Într-un viitor apropiat un astfel de scenariu nu ar fi posibil. Transnistria nu are un hotar comun cu Rusia, Ucraina abordează în raport cu Transnistria o poziție specială, adică "nici prieten, dar nici dușman", Moscova nu va dori să depindă de toanele Kievului (o eventuală închidere a hotarelor, instaurarea unor noi reguli vamale etc.) în cazul recunoașterii Transnistriei de către Rusia.
Elitei moldovenești la moment nu-i arde de Transnistria căci ea are nevoie stringentă să se clarifice cu propriile probleme la Chișinău. Adică mai apare un segment de timp, cînd la toți nu le arde, ceea ce înseamnă o îndepărtare și mai mare. Cîte segmente de acest fel mai urmează?
Poate ca Transnistria va urma soarta Muntenegrului care nominal era parte a Imperiului Otoman, fiind cînd de facto o entitate statală independentă din 1796 până în 1878. Recunoașterea independenței Muntenegrului a fost consecința controversei (războiului ruso-turc din anii 1877–1878) dintre mai marii timpului, adică Imperiul Rus și a cel Otoman.
Timpurile acum sunt altele, desigur. Doar că algoritmul comportamentului elitelor de la guvernare în toate timpurile sunt extrem de previzibile.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |