ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20090531/index.shtml


e-journal, an.VII, nr. 138, 2–31 mai 2009

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Transnistria

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

Notă ADEPT: Parlamentul nu a reușit să aleagă Președintele țării, alegerile din 20 mai fiind nevalabile din cauza participării la ele doar a 60 de deputați ai PCRM, iar alegerile din 28 mai au fost transferate printr-o procedură neclară și neprevăzută de reglementările juridice, pentru data de 3 iunie 2009.

1.1. Numiri

Vladimir Voronin a fost ales Președinte al Parlamentului, cu votul a 60 de deputați din fracțiunea PCRM. Deși Legea despre statutul deputatului stabilește incompatibilitatea funcției de deputat cu cea de Președinte al țării, Vladimir Voronin a continuat să cumuleze respectivele funcții și după expirarea termenului acordat de lege pentru soluționarea incompatibilității. Această situație a determinat deputații de opoziție să sesizeze Curtea Constituțională, însă instanța de jurisdicție constituțională întîrzie să adopte o decizie în acest sens.

Doar deputații PCRM au votat și pentru alegerea vicepreședinților legislativului:

1.2. Acte legislative

Hotărîrea rivind componența numerică și nominală a Biroului permanent al Parlamentului. Se stabilește componența numerică a Biroului permanent al Parlamentului în număr de 11 membri, în care intră din ofici Președintele, prim-vicepreședintele și vicepreședinții Parlamentului. Respectiv, 7 funcții vor fi deținute de către deputații PCRM, altele 4 revenind liderilor fracțiunilor parlamentare de opoziție.

Hotărîrea privind aprobarea componenței numerice și nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului. Sînt formate 10 comisii permanente, cu una mai mult decît în Parlamentul de legislatura a XVI-ea:

Notă ADEPT: Deputații de opoziție s-au repartizat în comisiile permanente, dar au refuzat să preia funcții de conducere, oferite de majoritatea parlamentară în cadrul acestor comisii.


Guvern

Notă ADEPT: În legătură cu demisia Guvernului, acesta este abilitat să exercite doar funcțiile de administrare a treburilor publice, pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern.

2.1. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la planurile de înmatriculare în anul 2009 la studii superioare de licență (ciclul I) și de masterat (ciclul II), medii de specialitate și secundar profesionale și prognoza înmatriculării în anii 2010–2014. Conform documentului, Ministerul Economiei și Comerțului, în baza propunerilor înaintate de către ministerele de resort, în cazul lipsei candidaților și în funcție de necesitatea respectării cerințelor în vigoare privind formațiunile de studiu, va opera redistribuirea, la unele specialități, a planurilor de înmatriculare în învățămîntul superior și mediu de specialitate (cu excepția specialităților economice, limbi moderne, politologie, relații internaționale, drept), în limitele planurilor de înmatriculare.

Notă ADEPT: Limitările introduse pentru un șir de specialități sînt calificate de experți independenți drept abuzive și intervenții în autonomia universitară, precum și încălcare a dreptului la libera alegere a profesiei și muncii.

Hotărîri pentru aprobarea unor documente de politici (planuri, strategii):

Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:

2.2. Ședințe. Decizii

Un nou Program cu FMI

Prim-ministrul în exercițiu a avut o întrevedere cu misiunea Fondului Monetar Internațional, aflată la Chișinău în vederea negocierii unui nou Program pentru Republica Moldova. Șeful misiunii FMI a informat că Guvernul are opțiunea de a semna unul dintre două genuri de Program cu FMI: STAND BY, care oferă finanțare în condiții de piață țărilor care au încheiat programul de tip PRGF sau BLEND, un program intermediar și oferă finanțare parțială în condiții concesionale. Prim-ministrul Moldovei a declarat că situația în economia națională este complicată, agravată și de criza politică, pronunțîndu-se pentru negocierea și semnarea unui nou Program cu FMI indiferent de evoluțiile politice pe termen scurt.


Președinție

3.1. Decrete

Sergiu Stati este numit Ambasador Extraordinar si Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Turcia.

Notă ADEPT: Stati este consilier al Președintelui țării și la ultimele alegeri a fost ales deputat în Parlament, pe listele PCRM, obținînd și funcția de președinte al Comisiei pentru politică externă și integrare europeană.

Ion Ciornîi este rechemat din funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Lituania.

Notă ADEPT: Ciornîii a fost numit ambasador în Lituania relativ recent, acesta înmînînd scrisorile de acreditare la finele anului 2007.

Ordinul "Gloria Muncii" a fost conferit lui Constantin Cheleș, director al Întreprinderii de Stat "At-Prolin" din orașul Ceadîr-Lunga.

Vladimir Ianiev, vicedirector general al Societății pe Acțiuni "Elevator Kelley Grains" din orașul Căușeni a fost decorat cu "Ordinul Republicii".

Președintele țării a emis cîteva decrete privind decorarea unor grupuri de colaboratori ai Serviciului de Informații și Securitate, ai Ministerului Afacerilor Interne și ai Serviciuluid e protecție și Pază de Stat.

3.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Eficientizarea instituțiilor de învățămînt preuniversitar

Președintele Republicii Moldova a convocat astăzi o ședință în problema restructurării și eficientizării instituțiilor de învățămînt secundar-profesional și mediu de specialitate. Participanții la ședință au reiterat necesitatea perfecționării sistemului de învățămînt profesional, luîndu-se în calcul necesitățile reale de cadre ale economiei naționale și ale teritoriilor. S-a propus repartizarea regională uniformă a instituțiilor de învățămînt secundar-profesional și mediu de specialitate, specializarea acestora în funcție de profilul socio-economic al teritoriilor și optimizarea instituțiilor cu profil identic. Președintele țării a menționat importanța demarării reformei instituțiilor de învățămînt secundar-profesional și mediu de specialitate, al cărei obiectiv este modernizarea, consolidarea capacităților sistemului de învățămînt profesional, sporirea eficienței acestuia și a calității instruirii.

Agenda solicitărilor electorale

Vladimir Voronin a convocat o ședință la tema măsurilor care urmează a fi întreprinse în vederea soluționării problemelor cetățenilor, abordate în cadrul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare. Șeful statului a insistat asupra importanței definitivării planului de acțiuni cu privire la implementarea adresărilor și solicitărilor expuse, cerînd Ministerului Administrației Publice Locale o evidență strictă a procesului de realizare a propunerilor lansate. Vladimir Voronin a cerut și acordarea atenției sporite soluționării problemelor de ordin privat care au fost abordate în cadrul întîlnirilor cu alegătorii. La ședință a fost examinat și procesul de realizare a programelor naționale: gazificarea localităților; aprovizionarea cu apă; reabilitarea drumurilor, subliniindu-se necesitatea menținerii ritmurilor de implementare a acestor documente strategice.

Îngrijorări pentru securitatea alimentară

La ședința prezidată de șeful statului a fost audiată informația Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, conform căreia, pentru roada anului 2009 au fost semănate peste 1,1 mln hectare de teren arabil, inclusiv cu culturi de toamnă – 433 mii hectare, dintre care 310 mii – cu grîu. Culturile de toamnă au ieșit din faza de iernare într-o stare satisfăcătoare, însă temperaturile ridicate, insuficiența de precipitații și reducerea rezervelor umidității în sol, din lunile aprilie-mai, au creat condiții nefavorabile pentru dezvoltarea culturilor cerealiere. Pentru asigurarea securității alimentare, Vladimir Voronin a propus stoparea temporară a exportului de grîu alimentar și examinării oportunității de sistare a exportului grîului furajer. De asemenea, a fost reiterată importanța intensificării eforturilor în vederea extinderii suprafețelor irigate. Guvernului i s-a cerut să examineze și alte posibilități menite să amelioreze situația din sectorul agroindustrial și a producătorilor agricoli.

Întîlnire cu deputații găgăuzi

Vladimir Voronin a avut o întîlnire cu deputații Adunării Populare a UTA Găgăuzia, care s-a desfășurat într-un cadru informal, la reședința prezidențială din Condrița. În cursul întrevederii a fost efectuat un schimb de opinii pe marginea situației social-politice și economice din Republica Moldova, fiind abordat, în mod special, subiectul cu privire la dezvoltarea UTA Găgăuzia. Participanții la discuții s-au referit la inițiativa lansată recent de către șeful statului cu privire la elaborarea unui program complex de dezvoltare durabilă a Găgăuziei, la necesitatea păstrării și dezvoltării identității culturale, lingvistice și etnice a găgăuzilor.


Politici economice

1. Inflația și prețurile

2. Sistemul bancar

3. Comerțul extern

4. Remitențe

5. Macroeconomie

6. Piața muncii


Transnistria

Liderii transnistreni nu-și fac iluzii în privința reluării procesului de negocieri

Liderul transnistrean Igor Smirnov a oferit, la 14 mai, un interviu postului de televiziune din Rusia "TV Center" în cadrul căruia a menționat că nu-și face nici un fel de iluzii în privința reluării procesului de negocieri cu autoritățile de la Chișinău. Smirnov a profitat de ocazie pentru a se referi la impactul evenimentelor din 7 aprilie 2009 asupra relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol. Pentru Smirnov evenimentele menționate au fost previzibile întrucît Republica Moldova ar promova o politică naționalistă de separare a cetățenilor pe criterii etnice. De asemenea, Smirnov a menționat că nu are nici o încredere în autoritățile de la Chișinău care semnează documente pe care apoi le ignoră și, în general, promovează politici oscilante – ba orientate spre UE, ba spre Rusia. În aceiași ordine de idei șeful diplomației transnistrene, Vladimir Yastrebceak, a ținut un discurs cu ocazia "zilei lucrătorului diplomatic" în care a reiterat că autoritățile transnistrene sînt dispuse să reia procesul de negocieri în format "5+2" doar atunci cînd vor fi înlăturate toate barierele impuse Transnistriei. De asemenea, Yastrebceak a menționat că politica externă a Transnistriei are drept priorități relațiile cu Rusia, Ucraina, UE și cu partenerii din cadrul CSI-2.

Cu ocazia zilei profesionale a securiștilor transnistreni, la viitorul relațiilor Tiraspolului cu Chișinăul s-a referit și ministrul securității de stat al Transnistriei, general-locotenentul Vladimir Antiufeev. Potrivit relatării agenției INFOTAG, Antiufeev consideră că scopul principal al comuniștilor din Moldova în cadrul organizării dezordinilor din 7 aprilie de la Chișinău a fost să demonstreze că "nimeni în afară de PCRM nu este capabil să țină situația sub control". Antiufeev a menționat că "participarea României în evenimentele din Moldova, de asemenea, a fost previzibilă" Prin declararea politicii de integrare europeană "Moldova merge în "stomacul" României. Acesta este un proces obiectiv și nu trebuie să fie careva iluzii". Potrivit lui, în Transnistria autoritățile "au creat mecanismele de apărare împotriva tehnologiilor ale așa-numitelor revoluții colorate".

Evenimentele din Republica Moldova nu vor influența strategia Transnistriei

Autoritățile transnistrene au anunțat că strategia lor de realizare a obiectivelor ce reies din rezultatele referendumului din septembrie 2006 nu poate fi influențată de evenimentele politice post-electorale din Republica Moldova. Astfel, autoritățile de la Tiraspol intenționează să continue fortificarea independenței Transnistriei cu scopul asocierii acesteia cu Federația Rusă. În acest context reluarea negocierilor în format "5+2" poate avea loc doar dacă vor fi înlăturate toate presiunile de natură să prejudicieze interesele Transnistriei, lucru fixat în Declarația de la Barviha. Deocamdată, autoritățile transnistrene planifică să participe la seminarul de la Helsinki din luna iunie, desfășurat sub auspiciile OSCE, la care vor fi discutate problemele consolidării încrederii reciproce în domeniul militar și al securității. Transnistria a format deja un grup de experți în domeniile menționate, așteptînd ca Chișinăul să facă același lucru.

În cadrul unei conferințe organizate de Institutul țărilor CSI, condus de Constantin Zatulin, șeful diplomației transnistrene, Vladimir Yastrebceac, a menționat că declarațiile Chișinăului privind dialogul cu partea transnistreană nu au nicio pondere atîta timp cît nu e ales un nou președinte al Republicii Moldova. În al doilea rînd, în prezent nu e clar ce statut are Vladimir Voronin – de președinte al Parlamentului sau de șef al statului, lucru care generează confuzii, împedicînd reluarea dialogului. În al treilea rînd, invocarea de către Chișinău a atașamentului față de continuarea negocierilor în format "5+2" a devenit tradițională, dar nu semnifică nimic mai mult decît plecăciuni față de partenerii occidentali, pe care ar vrea să-i asigure că în Republica Moldova după alegerile parlamentare nu s-a întîmplat nimic, deși au avut loc evenimente care trebuie luate în considerație la negocieri. În la patrulea rînd, instabilitatea politică din Republica Moldova poate dura destul de mult, perioadă în care funcționarii moldoveni vor evita să-și asume riscuri, purtînd discuții serioase, iar eventualii lor succesori vor prefera să aibă drept punct de referință prevederile legii din 2005, care prevede statut de autonomie pentru Transnistria, lucru inacceptabil pentru aceasta din urmă. În al cincilea rînd, luați împreună și separat factorii menționați mai sus îndepărtează Transnistria de Republica Moldova.

Armonizarea legislației Transnistriei cu cea a Rusiei – o sursă de conflict

La 14 mai 2009, liderul transnistrean, Igor Smirnov, i-a trimis o scrisoare speaker-ului Sovietului Suprem, Evghenii Șevciuk, în legătură cu "inițiativa celor 17" privind modificarea Constituției transnistrene, votată în prima lectură la 15 aprilie 2009. În ajun, Smirnov a dispus ca ministrul transnistrean al justiției să efectueze o analiză comparativă și minuțioasă a constituțiilor Transnistriei și Federației Ruse pentru a putea combate "inițiativa celor 17", avînd drept pretext principal motivul armonizării legislației transnistrene cu cea a Rusiei. În mesajul lui Smirnov către Șevciuk se menționează că examinînd textul modificărilor constituționale a ajuns la concluzia precum că scopul declarat de armonizare a legislației Transnistriei cu cea a Rusiei nu poate fi realizat prin modificările votate în prima lectură de către Sovietul Suprem, ba dimpotrivă, amendamentele constituționale în cauză lărgesc discrepanțele dintre legislația Transnistriei și cea a Rusiei. În acest context, Smirnov menționează:

În baza argumentelor expuse mai sus, Igor Smirnov i-a solicitat speaker-ului Evghenii Șevciuk să decline proiectul modificărilor constituționale, iar propunerile să fie transmise grupului de lucru interdepartamental pentru armonizarea legislației Transnistriei cu cea a Rusiei, astfel încît să fie continuată activitatea de armonizare.

Întrucît îndemnul lui Smirnov n-a avut vreun impact, competiția politică dintre speaker-ul Șevciuk și administrația lui Igor Smirnov, legată de "inițiativa celor 17" deputați de a modifica constituția Transnsitriei, a atras noi susținători de partea lui Smirnov. 27 de deputați din prima legislatură a Sovietului suprem transnsitrean au convocat o adunare pentru a lua atitudine față de "inițiativa celor 17" în cadrul căreia au supus criticii, atît inițiativa propriu-zisă, cît și pe speaker-ul Șevciuk, acuzîndu-l de faptul că în 2003, pe cînd fusese membru al "comisiei constituționale" pentru reglementarea transnistreană, era dispus să facă cedări unilaterale Republicii Moldova, apoi manifestase intenția de a implica UE și ONU în calitate de moderatori ai procesului de negocieri, iar în prezent s-ar ocupa de coruperea deputaților și a electoratului prin intermediul unor fonduri venite din Federația Rusă. Totuși, cea mai gravă acuzație care i se aduce lui Șevciuk ține de faptul că sub acoperirea lozincii privind armonizarea legislației Transnistriei cu cea a Federației Ruse, tinde să uzurpeze puterea cu scopul de a-i slăbi pozițiile vice-președintelui transnistrean, Alexandr Koroliov, anulînd funcția respectivă prin intermediul reformei constituționale. Participanții la adunarea desfășurată cu participarea unor funcționari din aparatul lui Smirnov au adoptat o declarație, conținînd următoarele propuneri:

Inițiativa privind circulația rublei rusești deopotrivă cu cea transnistreană

Concomitent cu armonizarea legislației transnistrene cu cea rusească deputații de la Tiraspol examinează și posibilitatea punerii în circulație pe teritoriul regiunii și a rublei rusești. Reprezentanții Băncii republicane din Transnistria au contestat însă inițiativa legiferării circulației rublei rusești deopotrivă cu a celei transnistrene. Potrivit experților în domeniul bancar, punerea în circulație a rublei rusești pe teritoriul Transnistriei ar avea următoarele consecințe negative: pierderea controlului asupra ofertei de bani și asupra proceselor de emisie; devalorizarea valutei locale; transferarea de către agenții economici în valută rusească a valutei locale, care va fi astfel eliminată din circuitul local; pierderea controlului asupra inflației; creșterea ratei sectorului ilegal al economiei; pierderea încrederii populației în politicile economice promovate de autorități. În definitiv, Transnistria și-ar putea pierde "suveranitatea economică" ca urmarea a eventualei puneri în circulație a rublei rusești.

Chișinăul acuzat de problemele economice ale Tiraspolului

Propaganda transnistreană încearcă să convingă cetățenii din regiunea transnistreană că o parte din vină pentru greutățile economice ale Transnsitriei îi revine Chișinăului, care în 2006 a introdus noile reguli vamale pentru exportatorii transnistreni. În consecință, în primele patru luni ale anului 2009 producția industrială a Transnsitriei a atins doar cota de 67,5% față de aceiași perioadă a anului precedent. Producția Uzinei Metalurgice de la Rîbnița a scăzut cu 70%, indicatorii industriei ușoare sînt de doar 55%, iar a materialelor de construcție de 19% față de aceeași perioadă a anului 2008.

Actualizarea datelor demografice

Potrivit filialei agenției de presă "Novyi Reghion", care citează date statistice oficiale, făcute publice de ministerul Economiei de la Tiraspol, în regiunea transnistreană declinul numărului populației ia amploare. Către 1 aprilie 2009 numărul populației era de 526,5 mii de oameni. Conform statisticilor oficiale, numai în perioada ianuarie-februarie 2009 declinul natural al populației a constituit 771 persoane. În perioada de referință au fost înregistrați 1248 de nou-născuți vs. 2019 decese. Majoritatea deceselor sînt cauzate de maladii cardio-vasculare și oncologice. Conform datelor statistice, 68% din populația regiunii transnistrene locuiește în localități urbane, iar 32% – în localități rurale. În perioada ianuarie-martie în Transnistria au fost înregistrate 618 căsătorii și 500 de divorțuri.

Urmașii familiei imperiale la Tiraspol

Accidental sau nu, între Chișinău și Tiraspol se desfășoară o luptă a simbolurilor. La 5 mai 2009 a fost convocat în prima ședință Parlamentul ales la 5 aprilie, dominat în proporție de 60% de comuniști, care conform programului lor politic se declară urmași ideologici ai lui V.I. Lenin. În aceiași zi, la invitația liderului transnistrean, Igor Smirnov, la Tiraspol a sosit într-o vizită marea principesă Maria Vladimirovna Romanov. Potrivit agenției INFOTAG, marea principesă a vizitat complexul memorial din Tighina, unde au fost înmormîntați mii de militari din armata rusă, care au luptat pe aceste meleaguri în secolul al XVIII-lea. De fapt, ea fusese invitată la ceremonia dedicată aniversării a 600 de ani ai orașului Tighina, care a fost serbată la 8 octombrie 2008. Însă atunci ea nu a putut veni, trimițîndu-l în locul ei pe secretarul șefului familiei împărătești ruse Alexandr Zakatov. Principesa consideră că una din principalele sale sarcini este misiunea pacificatoare și consolidarea prieteniei între toate popoarele care odată s-au aflat într-un singur stat.


Relații externe

Integrare Europeană

Lansarea Parteneriatului Estic

Pe 7 mai, la Praga s-a desfășurat summit-ul pentru Parteneriatul Estic, la care a fost semnată declarația comună de lansare a inițiativei Parteneriatului Estic de către reprezentanții Uniunii Europene și a celor 6 state ex-sovietice participante în Parteneriatul Estic – Armenia, Azerbaidjan, Belarusi, Georgia, Moldova și Ucraina. Republica Moldova a fost reprezentată de către Andrei Stratan, Viceprim-ministru în exercițiu, ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova.

Declarația prezintă Parteneriatul Estic drept o inițiativă a Uniunii Europene în scopul accelerării asocierii politice și de continuare a integrării economice între Uniunea Europeană și țările partenere interesate și impulsionării dezvoltării economice și sociale regionale a acestor țări. Parteneriatul se va baza principiile de drept internațional și valorile fundamentale ale democrației, a statului de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și pe angajamentul față de economia de piață, dezvoltarea durabilă și buna guvernare. Totodată, aprofundarea și intensificarea relațiilor bilaterale dintre UE și țările partenere, în contextul Parteneriatului Estic, se baza pe principiile de diferențiere și condiționalitate, în timp ce aproximarea legislativă și regulatorie este crucială pentru țările partenere, care doresc o apropiere de UE. Declarația, de asemenea, specifică că noile Acorduri de Asociere vor avea drept obiectiv crearea de vaste zone de liber schimb bilaterale. În schimb, liberalizarea completă a regimului de vize dintre UE și țările partenere este văzută drept obiectiv pe termen lung și individual în funcție de partener, cu condiția ca această mobilitate este bine gestionată și sigură. Declarația propune și instituirea Adunării Parlamentare de Vecinătate a Uniunii Europene (EURO-NEST CP) și stabilirea unui Forum al societății civile a Parteneriatului Estic.

Parteneriatul Estic se va dezvolta în baza a patru platforme tematice: democrație, buna guvernare și stabilitatea; integrarea economică și convergență cu politicile sectoriale ale UE; securitatea energetică și contactele între oameni.

În timpul summit-ului Andrei Stratan, a avut o întrevedere cu Benita Ferrero-Waldner, Comisar European pentru Relații Externe și Politica Europeană de Vecinătate. Discuțiile au vizat situația social-politică actuală din Republica Moldova și din UE, posibilitățile de dezvoltare a relațiilor moldo-comunitare, deteriorarea relațiilor moldo-române. Benita Ferrero-Walnder a afirmat că în viitorul apropiat Comisia Europeană va propune un set de măsuri pentru intensificarea dialogului politic și a cooperării moldo-comunitare, normalizarea relațiilor dintre Chișinău și București, facilitarea în continuare a regimului de călătorii în UE, acordarea unei asistențe financiare Republicii Moldova.

Rezoluția Parlamentului European privind situația în Moldova

La 7 aprilie, Parlamentul European (PE) a adoptat o Rezoluție privind situația în Moldova. Principalele prevederi ale rezoluției sunt următoarele:

Notă ADEPT: Președintele Comisiei de cooperare parlamentară UE-RM Grigore Petrenco a calificat Rezoluția PE drept o insultă la adresa poporului moldovean, deoarece aduce acuzații grave și nefondate autorităților constituționale din Republica Moldova. În același timp, alt membru al PCRM, prim vicepreședintele parlamentului, Vladimir Țurcan a declarat că Rezoluția Consiliului Europei și cea a Parlamentului European privind Moldova sînt documente de bază pentru negocierile autorităților cu opoziția.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și România continuă să fie blocate, iar comunicarea dintre autoritățile ambelor state este substituită prin schimbul de declarații contradictorii.

Pe de o parte, președintele României Traian Băsescu a făcut declarații privind inutilitatea semnării unui tratat de frontieră între România și Republica Moldova, deoarece ar fi consfințit Pactul Ribentrop-Molotov, îndemnînd autoritățile moldovenești să nu condiționeze semnarea Acordului privind micul trafic la frontieră cu semnarea tratatului de frontieră dintre cele două țări. În același timp, Traian Băsescu constată că relațiile moldo-române au făcut "pași înapoi" la nivel guvernamental, ca urmare a introducerii de către autoritățile de la Chișinău a regimului de vize pentru cetățenii români și acuzațiilor neconfirmate de implicare a României în organizarea protestelor violente din 7 aprilie. Autoritățile românești au afirmat că nu vor numi un nou ambasador la Chișinău (după respingerea de către MAEIE moldovean a candidaturii lui Mihnea Constantinescu), ci vor ridica un diplomat din ambasada României în R.Moldova la rang de însărcinat cu afaceri. Totodată, potrivit oficialilor români, situația existentă în relațiile moldo-române nu va afecta politica României față de populația din Republica Moldova, care vor beneficia de un proces accelerat de acordare a cetățeniei române și nici politica României de susținere activă a Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. Totuși, ministrul de externe al României, Cristian Diaconescu, a menționat într-un interviu televizat că semnarea noului acord al UE-RM va fi condiționată de anularea regimului de vize pentru cetățenii României.

Pe de altă parte, ca răspuns la declarațiile din partea României, Guvernul Republicii Moldova a acuzat România de politică agresivă și revanșardă în adresa Republicii Moldova, și de contestarea independenței și suveranității Republicii Moldova. În aceeași declarație a guvernului, făcută publică pe 19 mai 2009, autoritățile moldovenești își exprimă nemulțumirea față de refuzul conducerii României de a semna Tratatul politic de bază și Tratatului de frontieră cu R. Moldova, "de acordarea masivă a cetățeniei române pentru cetățenii R. Moldova, de amestecul activ în procesele de politică internă". Totodată, Guvernul Moldovei îndeamnă Uniunea Europeană să se implice în calitate de intermediar în stabilizarea relațiilor moldo-romane și în "neutralizarea politicii agresive a României" capabile să genereze un nou focar de instabilitate regională, prin "readucerea ei [României] pe făgașul politicii externe unice a UE".

Republica Moldova – Rusia

În relațiile moldo-ruse continuă să se mențină o dinamică pozitivă, manifestată prin consultările diplomatice frecvente dintre ambele țări și prin susținerea de către Federația Rusă a mesajul extern al Moldovei privind culpabilitatea României în evenimentele violente post-electorale și privind politica revanșardă a României față de Republica Moldova.

Pe parcursul lunii mai, au avut loc cel puțin trei consultări moldo-ruse. Prima s-a desfășurat pe 6 mai, înainte de summit-ul de lansare a Parteneriatului Estic, cînd Andrei Stratan, Viceprim-ministru în exercițiu, ministrul al afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova a efectuat o vizită fulger la Moscova, unde s-a întîlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Potrivit informației oficiale, în timpul vizitei, miniștrii au discutat subiecte legate de situația politică internă din Moldova, securitatea europeană, agenda CSI etc. Potrivit comunicatelor de presă a MAEIE, la 13 și 26 mai, Andrei Stratan s-a întîlnit cu ambasadorul rus Valeri Kuzmin, cu care a discutat relațiile bilaterale moldo-ruse actuale și de perspectivă, precum și modalitatea de interacțiune a ambelor state în cadrul instituțiilor de securitate internațională și regională.

La 15 și 18 mai, ambasadorul rus la UE, Vladimir Cijov, a acuzat autoritățile române de agravarea tensiunilor din Republica Moldova. Totodată, Cijov și-a exprimat nemulțumirea față de refuzul României de a semna tratatul de frontieră cu Republica Moldova și față de inițiativa președintelui Băsescu de a acorda cetățenie în masă moldovenilor de origine română, acuzînd Uniunea Europeană de aplicarea standarde duble la acest capitol . La 20 mai președinția rusă, prin intermediul consilierului prezidențial, Serghei Prihodiko, a ieșit cu un mesaj prin care acuză România de provocarea dezordinilor de la Chișinău din 7 aprilie 2009.

Totodată, autoritățile moldovenești, în persoana prim-ministrului în exercițiu al Moldovei, Zinaida Grecianîi care a prezidat la 22 mai 2009 ședința Consiliului șefilor de guverne CSI de la Astana, Kazahstan, au mulțumit Rusiei pentru "susținerea permanentă acordată Moldovei pe plan economic și politic".

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii ale CEDO

La 12 mai 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) s-a pronunțat în cauza Masaev c. Moldovei. Curtea a constatat violarea dreptului la un proces echitabil și libertății de gîndire, conștiință și religie și a acordat reclamantului 26 de euro cu titlu de prejudiciu material, 1500 de cu titlu de prejudiciu moral și 1000 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli. (Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)

Delegația Grupului de Raportori pentru Democrație a Comitetului de Miniștri al CoE la Chișinău

O delegație a Grupului de Raportori pentru Democrație a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei s-a aflat la Chișinău în perioada 19–20 mai. Vizita a avut drept scop investigarea evenimentelor post-electorale. Rezultatele investigațiilor vor face subiectul unui raport de concluzii și recomandări. În timpul vizitei, delegația a avut întrevederi cu viceprim-ministrul Andrei Stratan, ministru al afacerilor externe și integrării europene în exercițiu, care a prezentat viziunea autorităților moldovenești asupra evenimentelor de după alegerile parlamentare.

Delegația include șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la Strasbourg ai Austriei, Cehiei, Poloniei, Lituaniei, Ungariei si membri ai Secretariatului Consiliului Europei. (potrivit comunicatului MAEIE)

Sesiunea a 119 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei (CoE)

Pe 12 mai, la Madrid s-a desfășurat cea de-a 119 sesiune a Comitetului de Miniștri a CoE, la care a participat și o delegație a Republicii Moldova condusă de Valeriu Ostalep, viceministru al afacerilor externe și integrării europene. Pe agenda sesiuni s-au aflat următoarele subiecte: implementarea Planului de Acțiuni privind contribuția CoE la stabilitatea și securitatea comună, aprobat la cel de-al treilea Summit al șefilor de stat si guverne de la Varșovia, relațiile dintre CoE și UE și implementarea Memorandumului de Înțelegere dintre acestea, conflictul din Georgia și situația democrației în Belarusi, alegerea noului Secretar General și preluarea președinției Comitetului de Miniștri a CoE de către Slovenia.

La Madrid, viceministrul Valeriu Ostalep a mai avut întrevederi bilaterale cu Secretarii de Stat al Portugaliei și Franței, cu Prim-viceministrul Cehiei și cu delegația Estoniei, în cadrul cărora a solicitat susținerea acestora în viitoarele negocieri asupra noului acord moldo-comunitar și în dialogul RM-UE privind facilitarea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni. (potrivit www.coe.int, MAEIE)

Republica Moldova – CSI

Pe 22 mai, la Astana, Kazahstan s-a desfășurat ședința ordinară a Consiliului șefilor de guverne a CSI, prezidată de către prim-ministrul moldovean în exercițiu, Zinaida Grecianîi. În cadrul ședinței a fost aprobat Planul de Acțiuni pentru realizarea primei etape a Strategia de Dezvoltare Economică a CSI pînă în anul 2020. Prima etapă prevede acțiuni pentru perioada 2009–2011 de extindere a cooperării statelor în sectorul industrial, realizarea de programe inter-statale în domeniul energetic, agro-industrial și de transport, armonizarea legislației în domeniul de ocupare și migrație a forței de muncă etc. De asemenea, a fost semnat Planul de Acțiuni în domeniul colaborării umanitare dintre statele CSI pentru anii 2009–2010. (Sursa: www.cis.minsk.by)

Republica Moldova – NATO

Declarația Adunării Parlamentare a NATO privind Republica Moldova

La 26 mai, Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) a făcut o declarație privind Republica Moldova, în care își exprimă îngrijorarea privind situația politică tensionată din Republica Moldova. AP NATO se așteaptă la un dialog real, efectiv și transparent dintre guvernare și opoziție, precum și dintre forțele politice și societatea civilă. De asemenea, AP NATO îndeamnă Guvernul Republicii Moldova să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale, pe care s-a angajat să le respecte inclusiv prin aderarea la Parteneriatul pentru Pace.


Studii, analize, comentarii

Economia Moldovei și FMI
Iurie Gotișan, 31 mai 2009


Este indiscutabil faptul că principalii creditori ai Republicii Moldova sînt FMI și BM. Incontestabil e că și asistența acordată de aceste organisme a fost foarte importantă pe parcursul anilor. Dar în același timp, trebuie să remarcăm că uneori politicile pe care aceste organisme le-au aplicat față de Moldova nu au fost întotdeauna în acord cu interesele de securitate socială a populației. Iar relațiile cu FMI au arătat că acesta uneori acționează ca un vraci medieval care prescrie aceiași cură de tratament pentru toate țările, indiferent de sursa problemelor economice și de durerea pe care pe care o simte "pacientul".

Misiunea FMI, care și-a început lucrările săptămîna trecută la Chișinău, pare să fi fost așteptată cu mare nerăbdare, în particular de către autorități. Eventuala asistență din partea fondului probabil ar putea fi un "colac de salvare" pentru guvern în măsura în care acesta a declarat tranșant că situația din economie este dificilă, țara fiind prinsă și de o criză politică de amploare.

Pentru mai multă lumină FMI își oferă mijloacele mai mult pentru stabilitate macroeconomică, iar responsabile de gestionarea acestora fiind băncile centrale ale țărilor membre. Un aspect important este că în cazul în care BM spre exemplu își oferă disponibilitatea să acorde finanțare unei țări, aceasta se consultă cu Fondul, și invers. Deci avizele pozitive din partea unei structuri sunt reciproce și pentru cealaltă.

Principala provocare pentru guvern în următoarele luni va fi revizuirea sau chiar reducerea cheltuielilor publice și a datoriei statului într-un moment în care populația este supărată din cauza disparităților sociale fiind stresată și de efectele crizei economice. Majoritatea indicatorilor economici s-au înrăutățit vizibil. Șomajul este în plină ascensiune, apariția unor semnale din sectorul bancar a generat retrageri importante ale economiilor populației, deficitele externe sînt în creștere, iar acestea după cum se știe se finanțează foarte scump, Moldova fiind între "suspecții de serviciu" privind nesustenabilitatea deficitelor. Într-un final, capacitățile guvernului vor fi testate în negocierile acestuia cu principalii creditori internaționali, în particular cu FMI și BM.

Totuși, deficitele externe (comercial și de cont curent) s-ar putea probabil să se diminueze volens-nolens în acest an, deoarece tranzacțiile comerciale, export și importul, dar și influxurile de capital străin și nu numai se vor diminua în mod dramatic atît în regiune, cît și în Moldova. Aici apare o problemă: trebuie ca, în asemenea condiții, un deficit bugetar să fie micșorat drastic (după cum au declarat autoritățile și unii economiști), în timp ce sectorul privat își restrînge activitățile puternic? O politică bugetară care se bazează pe reduceri masive de cheltuieli (după cum APC a avertizat APL privind reducerea cu 20% a cheltuielilor) și, adesea, pe creșterea de impozite (măsurile propuse de președintele în exercițiu, în particular cota unică de impozitare), într-o perioadă în care sectorul privat își diminuează activitățile, ar înrăutăți situația economică cu certitudine. S-ar intra, în mod nemilos, într-o logică a cercurilor vicioase.

Deci în mod normal, dacă bugetele publice nu sînt de vină în principal pentru mărimea deficitelor externe, ele pot fi utilizate cu eficacitate în tentativa de reducere a dezechilibrelor externe. Am putea menționa în context că, de departe, grosul datoriei externe pe termen scurt al Moldovei este pe seama sectorului privat. În plus, să ne aducem aminte de criza asiatică de acum un deceniu. Atunci programele de stabilizare promovate de FMI au mizat pe obținerea de surplusuri bugetare, pentru diminuarea deficitelor externe, în condițiile în care nu bugetele publice erau la originea datoriilor externe. Rezultatul a fost că acele programe au prăbușit activitatea economică, mai ales că atunci economia internațională nu era, în ansamblu, în recesiune.

Prin urmare, pentru moment Moldova are nevoie de politici bugetare prudente, care să țină cont de imposibilitatea de a face orice emisiuni de obligațiuni în condițiile crizei internaționale, fapt ce indică deficit bugetar sub control. Pe de altă parte, FMI și alte instituții financiare internaționale donatoare trebuie să țină cont de circumstanțele extraordinare, de declinul economic generalizat în lume, care pun serios sub semnul întrebării o politică de stabilizare axată pe diminuarea cu orice preț a deficitului bugetar și care ar accentua dinamici negative în economie. Deja încasările bugetare pe primele 3 luni dau dreptate celor care au subliniat premise nerealiste în elaborarea bugetului public din acest an ca și neîndeplinirea țintei de deficit de 1–1,5%% din PIB, mai ales că efectele crizei nu s-a simțit încă pe deplin.

În ultimele zile se vorbește tot mai des despre eventuale scenarii privind evoluția economiei, despre deficite bugetare diferite și curs de schimb, vorbe care susțin ideea, inclusiv a subsemnatului, că a ține franc de un deficit bugetar de 1% din PIB în condițiile recesiunii internaționale nu are sens. Cînd sectorul privat nu mai funcționează la turații maxime și piețele externe se restrâng bugetul public trebuie, chiar dacă are o marjă foarte limitată de acțiune, să nu împiedice economia (modificările la legislația fiscală sunt periculoase). Dacă încasările bugetare scad, un deficit mic ar favoriza intrarea în recesiune. Ajutorul unui an agricol bun este și el iluzoriu, întrucât agricultura este în mare parte nefiscalizată, încasările bugetului depind peste 70% de economia urbană.

Nu trebuie să uităm și de situația de pe piața valutară, care aparent pare a fi stabilă, însă dacă ținem cont că banca centrală a vîndut valută cu nemiluita, pierzînd peste 30% din rezervele sale valutare, atunci conjunctura nu este deloc avantajoasă. Ar fi naiv să credem că leul se va menține tare și în continuare. Potrivit unor estimări acesta se va deprecia lent față de dolar pînă în august (că față de euro deja de ceva timp nu mai este la nivelul de acum 2–3 luni), după care s-ar putea să asistăm la o depreciere bruscă în cazul în care remitențele se vor subția substanțial din intensitate. În plus, va fi afectat și bugetul, deoarece undeva la vreo 40% din veniturile acestuia provin transferurile de peste hotare, care stimulează importurile, respective și consumul.

Intrările de la donatori ar putea fi influențate și ele. Dat fiind faptul că nici un creditor nu-și asumă riscul să finanțeze o țară, un proiect etc. în plină criză sau cînd riscurile sînt destul de mari. Nu excludem faptul că mai mulți creditori ar putea să-și sisteze finanțarea pentru o perioadă de timp nedeterminată. Iar finanțarea din partea FMI va depinde de relațiile acestuia cu guvernul și de capacitatea autorităților de a reduce substanțial din cheltuieli și venituri la sugestia fondului. În final ar fi bine să reflectăm asupra declarațiilor făcute de Graeme Justice, șeful misiunii FMI, care a spus următoarele "Guvernul moldovean că are la dispoziție două opțiuni în semnarea unui acord cu FMI. Primul este STAND BY, care oferă finanțare în condiții de piață (deci nimic preferențial) țărilor care au încheiat programul de tip PRGF, iar al doilea – BLEND, care este un program intermediar și oferă finanțare parțială în condiții concesionale.


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]