![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20090615/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
Notă ADEPT: Nici la ședința din 3 iunie 2009, Parlamentul nu a reușit să alegă Președintele Republicii Moldova, motiv pentru care, la sesizarea șeful statului în exercițiu, Curtea Constituțională a constatat existența circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului d legislatura a XVI-a, ales în cadrul scrutinului general din 5 aprilie 2009.
1.1. Numiri. Demisii
Parlamentul a adoptat o hotărîre privind demisia unor deputați, care au depus cereri în acest sens:
Marian LUPU, deputat pe lista PCRM, ex-spicher al Parlamentului, a declarat la 10 iunie 2009 că se retrage din Partidul Comuniștilor și iese din fracțiunea parlamentară a PCRM. Lupu a difuzat o declarație, în cuprinsul căreia explică motivele acțiunilor sale și afirmă că rămîne decis să ia și în continuare "parte activă la procesul politic moldovenesc".
1.2. Acte legislative
Legea de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe. Guvernul este abilitat, pînă la data validării alegerilor pentru un nou Parlament, să emită ordonanțe în domeniile ce țin de: securitatea energetică, veterinară, fitosanitară, alimentară și securitatea sănătății publice; realizarea politicii statului privind dezvoltarea economiei naționale; activitatea de întreprinzător, inclusiv activitatea economică externă.
Legea pentru modificarea Codului electoral. Prin modificările operate a fost redus pragul electoral pentru partidele politice, de la 6% la 5%. De asemenea, a fost modificat pragul de validare a alegerilor parlamentare, de la 1/2 la 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Pentru alegerile repetate pragul de validare a fost exclus totalmente, alegerile fiind valabile indiferent de numărul participanților la ele.
Legea pentru aplicarea art.76 alin.(3) din Codul electoral. Conform legii adoptate, în cazul alegerilor parlamentare anticipate, organizate drept urmare a dizolvării Parlamentului pe motiv de nealegere a Președintelui RM, articolul 76 alineatul (3) din Codul electoral se va aplica astfel încît termenele de organizare și desfășurare a alegerilor anticipate să fie reduse proporțional. Coeficientul de reducere proporțională a termenelor se va stabili prin împărțirea cifrei "60" la numărul de zile de la data intrării în vigoare a decretului și pînă în ziua alegerilor. Comisia Electorală Centrală va aplica coeficientul menționat pentru reducerea termenelor de realizare a acțiunilor prevăzute de Programul calendaristic privind realizarea procedurilor de desfășurare a alegerilor anticipate.
Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative (din domeniul instituțiilor financiare. Au fost introduse prevederi referitoare la lichidarea silită a băncilor și s-a stabilit că procesele de lichidare a băncilor în legătură cu insolvabilitatea, intentate după 15 februarie 2002, dar pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, se reglementează în conformitate cu legislația în vigoare la momentul intentării acelor procese.
Legi pentru ratificarea unor acte internaționale:
Acordul cu privire la finanțarea suplimentară a Acordului de credit pentru dezvoltare (Proiectul Energetic II) dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare
Acordul dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare cu privire la finanțarea suplimentară a proiectului II al Fondului de Investiții Sociale.
Hotărîrea pentru acordarea votului de încredere Programului de activitate și întregii liste a Guvernului. Spre deosebire de alte documente de acest gen, noul program al Guvernului provizoriu nu are o denumire proprie, nu are un motto general și nu este structurat pe capitole generale distincte, iar chiar din preambul conține o serie de supoziții cu caracter politic și propagandistic. Prioritățile determinate în program vizează:
Notă ADEPT: pentru lista și programul de activitate a Guvernului au votat doar deputații fracțiunii PCRM, cu excepția ex-spicherului Parlamentului, care a lipsit de la ședința plenară. Fracțiunile AMN, PLDM și PL au difuzat declarații, prin care au supus criticii Programul Guvernului Greceanîi II, calificîndu-l drept "manifest electoral", "eseu pe temă liberă", "strategie de măgulire a electoratului".
2.1. Numiri. Demisii
În componența Guvernului provizoriu, investit în funcție la 10 iunie 2009 au intrat aceiași membri ca și anterior, cu excepția ministrului Administrației Publice Locale Valentin Guznac, fotoliul căruia va fi ocupat de Iacov Timciuc, ex-ambasador al Moldovei în China, care a deținut un timp și funcția de ministru al Energeticii (în cadrul Guvernului condus de Vasile Tarlev). În funcția de ministru al Culturii și Turismului, vacantă de mai mult timp, a fost numit Mihail Barbulat, ex-ambasador al Moldovei în Republica Turcia, fost șef al Serviciului de protocol al Președinției (în perioada 2001–2005).
Domnul Andrei Gurin este eliberat din funcția de director general al Agenției Agroindustriale "Moldova-Vin", în baza cererii de demisie.
2.2. Ședințe. Decizii
Pachet de propuneri anticriză
La o conferință de presă menită să informeze despre Programul de activitate al Guvernului provizoriu, Prim-ministrul a declarat că executivul va înainta un set de propuneri pentru susținerea economiei naționale și menținerea stabilității macroeconomice a țării, printre acestea numărîndu-se:
3.1. Decrete
La 10 iunie Președintele țării a emis decretul privind numirea Guvernului.
Pe data de 15 iunie, Președintele Republicii Moldova a emis decretul privind dizolvarea Parlamentului și a stabilit pentru data de 29 iulie 2009 desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate.
La 16 iunie, la doar cîteva zile după ce Guvernul a primit votul de încredere și a fost investit în funcție, președintele țării a emis decretul privind numirea domnului Iurie Roșca în funcția de viceprim-ministru. În Guvern Roșca va fi responsabil de coordonarea activității instituțiilor de forță/organelor de drept.
Decrete pentru numirea sau rechemarea unor ambasadori:
Prin decret prezidențial, lui Sergiu Burduja, director al centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, i s-a acordat gradul special de general-maior.
3.2. Ședințe. Decizii. Declarații
Vizită la CCCEC
Președintele Republicii Moldova a efectuat o vizită la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (CCCEC), cu prilejul sărbătoririi celei de-a șaptea aniversări a acestei instituții. Vladimir Voronin a apreciat în termeni pozitivi activitatea CCCEC, menționînd că instituția a demonstrat justețea deciziei de înființare a sa și eficacitatea în domeniul combaterii crimelor economice și a corupției. Președintele a evidențiat însemnătatea crescîndă a rolului CCCEC în actualele condiții economice provocate de recesiunea globală și a cerut mobilizarea eforturilor și resurselor centrului în exercitarea la un nivel înalt a atribuțiilor de preîntîmpinare, depistare, cercetare și curmare a contravențiilor și infracțiunilor economico-financiare și fiscale; de contracarare a corupției și protecționismului; de prevenire și combatere a spălării banilor; de efectuare a expertizei anticorupție a proiectelor de acte legislative și normative. În aceeași ordine de idei, Vladimir Voronin a relevat despre importanța aplicării pe larg a tehnologiilor avansate în activitatea CCCEC, astfel încît această instituție să fie în pas cu timpul, capabilă să facă față actualelor provocări.
Vizită la ULIM
Vladimir Voronin a vizitat Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM), unde a discutat cu studenții diverse probleme de actualitate și oportunitățile oferite tinerilor pentru valorificarea capacităților și cunoștințelor obținute, încadrarea în viața social-politică a țării. În discursul rostit, Președintele țării a a subliniat importanța dialogului, care a luat amploare în cadrul Anului Tineretului, pentru identificarea problemelor cu care se confruntă studenții și a soluțiilor de depășire a acestora. Președintele a subliniat eforturile conducerii țării de menținere și de valorificare a bazei de dezvoltare social-economice acumulate pe parcursul ultimilor opt ani și a menționat impactul negativ al recesiunii globale, al situației politice dificile din Republica Moldova. Voronin a regretat faptul că nu s-a reușit atingerea unui consens politic cu forțele de opoziție, și a ținut să accentueze că partidul de guvernămînt va depune toate eforturile în vederea menținerii stabilității situației social-economice din țară. În urma discuțiilor purtate cu șeful statului, Senatul Studențesc ULIM a înaintat mai multe propuneri menite să îmbunătățească procesul de studii în cadrul acestei instituții de învățămînt superior, dar și sistemul educațional în ansamblu:
1. Macroeconomie
Anul 2009 – cea mai mare recesiune economică din istoria Moldovei?…
Recent, BNS a publicat date privind dinamica PIB-ului pentru T1’2009 unde acesta înregistrat o scădere de cca 7% .În tot cazul, dacă tendințele economice vor fi similare pentru următoare perioadă (inclusiv și pentru sfîrșitul acestui an) sau cel puțin se vor situa în aceiași albie ca și pentru trimestru unu, atunci cu certitudine că 2009 va fi anul cu cea mai adîncă recesiune economică de după 1991 încoace. O diminuare aproape similară a Produsului Intern Brut (de 6,5% a fost înregistrată în 1998, anul defoltului financiar din Rusia, care a lovit puternic și Republica Moldova. Practic toți indicatorii economici, excepție fiind agricultura (+3%), au înregistrat scăderi semnificative, aceștia fiind influențați în particular din doua motive. Primul este scăderea cererii de consum interne, atît a consumului privat, cit și a celui public (guvernamental), iar cel de-al doilea motiv: scăderea dramatică a cererii pentru produsele de export ale Republica Moldova, or comerțul exterior al țării constituie peste 140% din PIB.
Cel mai mare impact asupra PIB-ului l-a avut recesiunea din industrie, de minus 24%. Însă cea mai mare contribuție, bineînțeles în termeni negativi, a avut-o căderea dramatică a sectorului construcțiilor cu peste (-30%). Totuși, este cert faptul că nu există nici o legătură dintre criza economică și criza politică prin care trece acum Republica Moldova, după cum au mai spus și alți economiști, întrucît criza economică a început cu mult mai devreme decît cea politică. Poate că scăderea nu ar fi fost atît de puternică dacă autoritățile interveneau cu niște măsuri la timp și nu erau preocupate de alte probleme decît cele economice.
Totodată, la începutul lunii iunie a.c. raportul grupului britanic EIU descrie o situație și mai dură față de Moldova decît cel din martie a.c., mai ales că acesta reflectă efectele evenimentelor din aprilie, în particular asupra tendințelor economice și sociale din țară. Situația prezentată în raport este practic similară cu cea publicată recent de BNS. Majoritatea indicatorilor economici fiind în declin, pe fonul diminuării consumului atît importurile, cît și exporturile au scăzut dramatic, respectiv încasările la buget sînt comparabil mai mici; remitențele au scăzut puternic, sectorul productiv, care și așa este într-o situație extrem de dificilă, mai este "strîns între ușe" de tendințele de apreciere a leului fața de dolar, fapt care îngreunează și mai mult promovarea produselor pe piețele externe, iar datoria externă și cea internă, prima mai ales pe seama îndatorării sectorului privat, au crescut simțitor – situație care pune în pericol o eventuală incapacitate de plată a țării pe plan extern.
2. Inflația și prețurile
Inflația deocamdată nu este o problemă…
În luna mai, față de aprilie a.c., a fost înregistrată o rată a inflației de 0,2%, însă pentru primele 5 luni ale anului rata inflației este de (-1,5%) de fapt fiind înregistrată o deflație (Figura 1). Aparent, inflația nu arată să dea mare bătaie de cap, mai ales că pentru primele cinci luni ale anului avem chiar deflație, explicația este simplă – consumul a diminuat puternic, respectiv o creștere de prețuri nu a fost înregistrată. Însă satisfacția prețurilor în scădere rămîne a fi doar pe termen scurt, pe cînd pe termen lung aceasta se poate transforma în nemulțumire, pentru că în condițiile deflației prelungite, întreprinderile își reduc/stopează producția sau chiar devin insolvabile și/sau se lichidează.
Acest fapt, amplificat de scăderea veniturilor populației în Moldova, conduce la diminuarea veniturilor la bugetul public național (de stat, asigurărilor sociale și medicale) și veniturilor salariale ale populației. Mai mult, cca 70% din veniturile bugetului de stat pentru anii cel puțin 2007–2008 au reprezentat taxele vamale. Importurile au scăzut în T1’09 cu peste 28%, la fel și taxele vamale. În consecință, au de suferit toți: angajații din sectorul privat și cel public, pensionarii, invalizii, studenții și chiar întreprinderile, care furnizează statului bunuri/lucrări/servicii. Scad sau chiar încetează investițiile publice în drumuri, reparații curente și capitale, construcții, echipamente etc.
Figura 1. Dinamica principalilor indicatori economici, valori anuale în %
Sursa: BNS
3. Finanțele publice
Bineînțeles ca principala provocare pentru guvern în următoarele luni va fi revizuirea sau chiar reducerea cheltuielilor publice și a datoriei statului într-un moment în care populația este supărată din cauza disparităților sociale fiind stresată și de efectele crizei economice. Statului îi va fi extrem de dificil să facă față obligațiilor sociale. Se știe bine că șomajul este în plină ascensiune (fapt care acționează direct asupra bugetului), apariția unor semnale din sectorul bancar a generat retrageri importante ale economiilor populației – și există pericolul că sistemul financiar să se confrunte cu o criză de lichidități – în pofida declarațiilor autorităților, deficitele externe sînt în creștere, iar acestea după cum se știe se finanțează foarte scump, Moldova fiind între "suspecții de serviciu" privind nesustenabilitatea deficitelor. Deja încasările bugetare pe primele 3 luni dau dreptate celor care au subliniat premise nerealiste în elaborarea bugetului public din acest an ca și neîndeplinirea țintei de deficit de 1–1,5%% din PIB, mai ales că efectele crizei nu s-a simțit încă pe deplin.
4. Sectorul bancar
Modificări legislative…
Pînă a fi dizolvat, Parlamentul a aprobat modificări la Legea Instituțiilor financiare și Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice. Aparent, modificări propuse sunt bune în sine și binevenite, fapt pentru care ar pune pe gînduri majoritatea actorilor bancari din țară să fie extrem de prudenți atunci cînd contractează credite sau se aventurează în proiecte investiționale riscante care potențial pun în pericol activele băncii (respectiv și pasivele – constituite implicit din economiile populației), decizii care deseori sînt luate cu bună știință fără a se recurge la o cercetare amplă de piața sau de la caz la caz.
Interesantă abordare se face prin introducerea unui capitol nou și anume "Capitolul VI(1). Lichidarea silită a băncii". Cu toate că se creează impresia că instituirea acestui capitol ar veni în contradicție cu prevederile organice stipulate în Legea insolvabilității. Mai mult ca atît, articolul 38(1) din acest capitol prevede numirea unui lichidator în numele unei persoane fizice – conform căreia acesta urmează să aplice juridic toate masurile de lichidare a instituției și gestionare a activelor acesteia. Iarăși, la prima vedere pare a fi instrument care ar elimina orice interese corporative sau de clan, pe de altă parte este foarte dificil de presupus cum vor fi interpretate acestea și nu există nici o siguranță ca o persoane fizică să nu facă jocul de grup sau să apere niște interese corporative, în pofida faptul că noile modificări stipulează expres incompatibilitatea celor descrise cu atribuțiile lichidatorului
Totuși, modificarea de urgență a legii instituțiilor financiare și a legii privind garantarea depozitelor persoanelor fizice, precum și sporirea puterii de intervenție a statului este un semn clar că situația pare să se agraveze de tot, nu numai în sectorul bancar.
Speaker-ul Șevciuk a pierdut competiția cu Smirnov
Ziarul "Novaya Gazeta" din Bender a publicat o analiză referitoare la conflictul dintre branșele legislativă și executivă din Transnistria privind revizuirea constituției. Potrivit publicației "inițiativa celor 17" deputați ai sovietului Suprem privind revizuirea constituției a suferit eșec. Presiunile exercitate de liderul transnistrean Igor Smirnov și acoliții acestuia din mass-media și organizațiile obștești i-a făcut pe deputați să bată în retragere. La 27 mai 2009 grupul de inițiativă pentru modificarea constituției transnistrene i-a înmînat speaker-ului Evgheni Șevciuk o adresare prin care cereau retragerea inițiativei invocate. În răspuns Șevciuk li-a mulțumit pentru "manifestarea înțelepciunii și a poziției civice", menționînd, în același timp, că "timpul va pune punctele pe "i"". În acest context, "Novaya Gazeta" menționează că fracțiunea majoritară a partidului "Obnovlenie" din Sovietul Suprem nici nu a avut curajul să se poziționeze drept opoziție față de Smirnov, dorind cu măsuri paliative și declarații de genul "ajustarea legislației Transnsitriei la cea a Federației Ruse" să învingă clanul lui Smirnov la viitoarele alegeri prezidențiale. Manifestînd un comportament laș Sovietul suprem condus de Șevciuk s-a expus și ar putea fi dizolvat, iar Șevciuk riscă să piardă suportul candidaturii sale pentru viitoarele alegeri prezidențiale din regiune.
Forumul investițional din Transnsitria
În perioada 4–5 iunie la Tiraspol și-a ținut lucrările primul forum investițional din Transnsitria, organizat de Camera de comerț și industrie din regiune. În cadrul forumului au fost propuse spre examinarea 92 de proiecte pentru atragerea unui volum de investiții, estimat la $700 milioane. Potrivit organizatorilor 33 de propuneri au fost acceptate de către potențialii investitori, putînd atrage investiții estimate să valoreze $242 milioane. Sectorul privat a reușit să atragă aproximativ 60% din eventualele resurse anunțate a fi investite. Printre atracțiile investiționale au figurat Stația Hidroelectrică de la Dubăsari și Stația Electrică de la Dnestrovsk. Din cei peste 300 de participanți la forum 70 reprezentau 12 state străine.
Nevoia de investiții în economia Transnsitriei se face vizibilă pe fundalul crizei economico-financiare, care a afectat serios regiune. În primul trimestru al anului 2009 PIB a scăzut în Transnsitria cu 9,3%, în timp ce volumul producției industriale a scăzut cu 30,4%. În total 178 de întreprinderi au redus volumul de producere dintre care 21 de întreprinderi, în general, nu au reluat procesul de producere. Industria chimică și-a micșorat volumul de producere cu 71,7%, industria electro-tehnică – cu 65,4%, industria construcției de mașini – cu 65,1%, industria metalurgică – cu 61%, industria ușoară – cu 42.3%. În schimb, a crescut producerea energiei electrice cu 21,7% și darea în exploatarea a locuințelor – cu ~70%.
Nota ADEPT: Forumul investițional din Transnistria s-a desfășurat pe fundalul unei crize politice ca urmarea a conflictului dintre branșa legislativă și cea executivă, vizînd modificări constituționale și redistrubuirea împuternicirilor. De asemenea, în ajunul și în zile desfășurării forumului investițional, doi oameni de faceri din regiune au fost uciși, iar asupra șefului departamentului "politici investiționale" al ministerului economiei din regiune a fost săvîrșit un atentat.
Integrare Europeană
Concluziile Consiliului pentru Afaceri Generale și Relații Externe al UE (CAGRE) privind Republica Moldova
Pe 15 iunie, în cadrul reuniunii CAGRE de la Luxemburg au fost adoptate Concluziile privind Republica Moldova care vin să confirme angajamentul Uniunii Europene pentru consolidarea relațiilor cu Republica Moldova, inclusiv prin adoptarea mandatului de negociere a noului acord UE-RM în schimbul Acordului de Parteneriat și Cooperare (PCA), dar și să accentueze necesitatea respectării valorilor și principiilor democratice de către Moldova pentru avansarea dialogului moldo-comunitar. Concluziile CAGRE se rezumă la următoarele:
Notă ADEPT: Reacția autorităților moldovenești la aceste concluzii a fost una rezervată, prezentînd opiniei publice întru-un comunicat MAEIE doar unele extrase din aceste concluzii, în mare parte de conotație neutră, și anunțînd că va examina opinia UE referitor la subiectele nepublicate.
Ședința Sub-comitetului de comunicare RM-UE "Energetică, Transport și Telecomunicații, Știință și Tehnologie, Instruire și Educație"
În perioada 9–11 iunie, la Chișinău a avut loc ședința ordinară a Sub-comitetului de comunicare RM-UE "Energetică, Transport și Telecomunicații, Știință și Tehnologie, Instruire și Educație", la care au fost prezentate ultimele evoluții ale Republicii Moldova în domeniile sectoriale de profil (transporturile, societatea informațională, mediul ambiant, sănătate, energetica, educația, cultura, mass-media, cercetare etc.) în contextul angajamentelor asumate în cadrul PAUERM. În cadrul ședinței au fost discutate și viitoarele posibilități de cooperare, inclusiv în cadrul inițiativelor regionale și asistența acordată de UE legate de: conectarea Moldovei la Axa Rutieră Centrală; colaborarea cu Agenția Europeană pentru Securitate în Aviație și eventuala aderare a Moldovei la Spațiul European Aeronautic Comun; semnarea Acordului Dunărean și cooperarea Moldovei în cadrul grupului de lucru DABLAS; convergența graduală a pieței gazelor naturale și electricității la principiile UE; continuarea negocierilor privind aderarea Moldovei la Tratatul Comunității Energetice etc. (potrivit comunicatului MAEIE)
Cooperare bilaterală
Republica Moldova – România
"Înghețul" relațiilor diplomatice dintre Republica Moldova și România continuă; posturile de ambasador în ambele state sunt vacante, iar regimul de vize impus cetățenilor români rămîne în vigoare. Cu toate acestea, oficial ambele părți se declară interesate de normalizarea relațiilor moldo-române. Totuși atît partea moldovenească, cît și cea română condiționează restabilirea bunelor relații. Potrivit prim-ministrului moldovean, Zinaida Grecianîi, vizele pentru cetățenii români vor fi anulate dacă România va semna Tratatul privind recunoașterea frontierelor și Convenția privind micul trafic la frontieră[1]. Ulterior, Republica Moldova a mai înaintat o condiție, și anume, facilitarea procesului de obținere a vizelor pentru România pentru cetățenii moldoveni, prin anularea condiției de deținere a unui cont bancar cu 500 de euro[2]. După părerea președintelui român, exprimată într-un interviu acordat postului public de televiziune din România, "normalizarea relațiilor moldo-române se va întîmpla atunci cînd în Republica Moldova vor fi politicieni care vor face o politică în favoarea poporului"[3].
Un nou motiv pentru intensificarea schimbului de declarații contradictorii dintre oficialitățile moldovenești și românești l-a constituit declarația ministrului afacerilor externe al României, Cristian Diaconescu, făcută la reuniunea Consiliului Afaceri Generale și Relații Externe (CAGRE) din 15 iunie 2009 în care confirma faptul că la solicitarea României, UE a condiționat lansarea negocierilor pentru un nou acord moldo-comunitar de asigurarea unui tratament egal pentru toți cetățenii statelor membre în materie de vize, subliniind totodată importanța respectării de către Republica Moldova a principiului relațiilor de bună-vecinătate. Ca reacție la aceste declarații, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republica Moldova a venit cu un comunicat de presă în care acuză România însăși de nerespectarea principiului de bună-vecinătate, prin implicarea sistematică în afacerile interne ale Moldovei și complicarea procesului de obținere a vizelor pentru România pentru cetățenii moldoveni, prin instituirea condiției de deținere a unui cont bancar cu 500 euro.
Republica Moldova – Rusia
Relațiile moldo-ruse se află într-o dinamică pozitivă. Concomitent cu intensificarea relațiilor diplomatice, se atestă unele semnale pozitive și pe plan economic. Astfel, la 1 iunie, serviciul sanitar rus (Rospotrebnadzor) a dat publicității o declarație privind importul și realizarea producției alcoolice din Republica Moldova, în care menționează că studiază posibilitățile de simplificare a expertizei producției de vinificație pentru unele fabrici de vinuri din Moldova.
Republica Moldova – SUA
La 1 iunie, președintele în exercițiu Vladimir Voronin a primit un mesaj din partea Secretarului de Stat al SUA, Hillary Rodham Clinton în care este exprimat suportul SUA pentru dezvoltarea democrației în Moldova și sînt condamnate violențele care au avut după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009. Totodată, se menționează despre necesitatea Guvernului Republicii Moldova de a analiza îngrijorările care au apărut cu privire la desfășurarea alegerilor, precum și modul în care au fost tratate persoanele reținute, jurnaliștii și reprezentanții societății civile în urma violențelor. Potrivit Secretarului de Stat al SUA, o explicație completă a acestor subiecte va consolida încrederea în instituțiile democratice ale Moldovei. (potrivit comunicatului Președinției RM)
Cooperarea multilaterală
Republica Moldova – Consiliul Europei
Vizita Coraportorilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (AP CoE)
Pe 10 iunie coraportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Josette Durrieu și Egidijus Vareikis au efectuat o vizită în Moldova, în cadrul căreia au avut întrevederi cu reprezentanții partidului de guvernămînt, partidelor parlamentare de opoziție și partidelor extraparlamentare, reprezentanții organizațiilor neguvernamentale, comunității diplomatice și cu Procurorul General, Valeriu Gurbulea. La finalul vizitei, coraportorii au declarat că viitoarele alegeri parlamentare anticipate reprezintă un proces foarte important pentru Moldova și îndeamnă autoritățile să soluționeze problemele care au generat conflictele post-electorale, cum ar fi: întocmirea corectă a listelor electorale și accesul tuturor formațiunilor politice la postul public de televiziune "Moldova 1". Raportorii AP CoE au subliniat că la următorul scrutin, CoE va trimite mai mulți observatori care vor fi mult mai atenți, monitorizînd nu doar ziua alegerilor, ci întreg procesul de organizare și desfășurare a alegerilor.
Republica Moldova – SEECP
La 5 iunie, la Chișinău s-a desfășurat summitul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) cu participarea Șefilor de Stat și de Guvern a statelor membre la SEECP, precedată pe 4 iunie de reuniunea Miniștrilor Afacerilor Externe ai SEECP. La reuniuniau participat și reprezentanți ai actualei Președinții Cehe la Consiliul UE și ai viitoarei Președinții Suedeze, ai Comisiei Europene, precum și Secretarul General al Consiliului Regional de Cooperare (CRC).
În timpul reuniunii Miniștrilor de Externe au fost abordate subiecte privind progresele în regiunea Europei de Sud-Est în procesul de integrare europeană și discutate modalitățile de consolidare a rolului SEECP în calitate de for politic important în regiune și de intensificare a cooperării cu Consiliului Regional de Cooperare (CRC). De asemenea, au fost aprobate mai multe documente importante: Raportul Președinției în exercițiu a Republicii Moldova la SEECP 2008–2009; Raportul Anual al Secretarului General CRC referitor la cooperarea regională în Europa de Sud-Est; Programul Strategic de Lucru al CRC pentru perioada 2009–2010.
Reuniunea a 12-a a Șefilor de Stat și de Guvern ai SEECP de la Chișinău a marcat finalizarea mandatului de Președinție a Republicii Moldova la SEECP 2008–2009. În cadrul reuniunii au fost prezentate evoluțiile țărilor din regiune în procesul de integrare europeană și realizările obținute în cadrul cooperării regionale în perioada de referință. De asemenea, au fost discutate posibilitățile de cooperare regională și susținerea politică și financiară a acestora de către Uniunea Europeană și instituțiile financiare internaționale. La finele summitului au fost adoptate următoarele documente: Declarația Politică de la Chișinău, Declarația Comună de la Chișinău, Raportul Anual al Secretarului General CRC referitor la cooperarea regională în Europa de Sud-Est, Programul Strategic de Lucru al CRC pentru perioada 2009–2010, Raportul Președinției în exercițiu a Republicii Moldova la SEECP 2008–2009. (potrivit comunicatelor MAEIE)
O manevră de "renovare" compromisă
Maxim Kuzovlev, 15 iunie 2009
La finele lunii mai a. c., deputații din parlamentul transnistrean care au inițiat modificările în Constituție și-au retras proiectul de lege. Pe lîngă Igor Smirnov a fost creată "Comisia de stat pentru dezvoltarea și perfecționarea Constituției Transnistriei în cadrul armonizării cu Constituția FR". Astfel au eșuat visurile partidului "Obnovlenie". Lansîndu-și falnic inițiativa de modificare a Constituției la începutul lui aprilie, aceștia la fel de falnic și-au retras inițiativele. Serviciul de presă al Sovietului Suprem a prezentat un citat din declarațiile deputatului Galina Antiufeeva: "În cadrul activității acestei comisii este preconizată modificarea complexă a Legii Supreme a Transnistriei. Ulterior, toate modificările propuse se preconizează a fi înaintate la referendum. Examinarea modificărilor constituționale este o activitate destul de migăloasă, iată de ce eu cred că totul va fi finalizat pentru sufragiul universal prin luna octombrie curent". A fost o turnură interesantă. Care ar fi motivele reale pentru o astfel de retragere coordonată?
Există anumite legități. Inițiativele sonore ale partidului "Obnovlenie" care de cele mai dese ori sunt făcute publice de către șeful Parlamentului, dl Șevciuk, au o trăsătură distinctivă și anume acestea nu mai ajung să fie finalizate. Pe cînd declarațiile lui Evgheni Vasilievici sunt dintre cele sonore. Anume acesta pe timpuri a evocat și a mediatizat unele momente ținînd de privatizarea stranie și la un preț redus a Centralei Hidroelectrice Moldovenești (Centrala de la Cuciurgan). Anume el a abordat la fel cu mult tam-tam subiectul dispariției banilor achitați pentru gazele naturale, lansînd acuze directe la adresa familiei lui Smirnov. Și ce a urmat de fapt? Cu ce rezultate s-a soldat această zarvă? Ba cu niciun fel de rezultate.
De data aceasta însă nu fost un "recital" în fața unui auditoriu larg, ci o inițiativă legislativă. Să fie oare adevărat că aleșii poporului nu-și găsesc liniștea doar din cauza preocupărilor pentru armonizarea legislației transnistrene și rusești? Nu cred. Se știe că de cel mai dese ori legislația transnistreană era elaborată preponderent grație copierii celei rusești prin înlocuirea cuvintelor "Rusia", "Federația Rusă" cu "RMN", "Republica Moldovenească Nistreană", "Transnistria". Însă legislația rusească se schimbă vertiginos, pe cînd cea transnistreană nu întotdeauna reușește să țină pasul cu aceasta.
Însă dacă e să analizăm lucrurile la modul obiectiv, atunci trebuie menționat că în Transnistria a demarat campania pentru fotoliul prezidențial. Există doar doi pretendenți reali – Șevciuk și vicepreședintele Alexandr Koroliov. Ultimul este considerat anume figura care i-ar putea succede lui Smirnov. Desigur dacă ultimul nu se va lansa pentru cel de-al cincilea mandat, însă în această ipoteză cred prea puțini. Șevciuk nu are nevoie de un rival-succesor al lui Smirnov, iată de ce a și fost inventată această acțiune de armonizare a legislației transnistrene cu cea rusească. Dacă este lichidată funcția de vicepreședinte, atunci este lichidată și pista de lansare pentru Koroliov.
Însă și această tentativă, acest flash-mob parlamentar, a eșuat. Le lăsăm deci pe la toamnă, iar atunci va fie așa cum va decide poporul. Se știe, că Smirnov este categoric împotriva acestor inițiative și că organizațiile obștești din anturajul său (care apar atunci cînd este nevoie) vor face praf din orice inițiativă necoordonată cu domnia sa. Cel puțin de ochii lumii, cel puțin pentru a crea senzația de spirit al maselor.
Să ne referim acum la tema "armonizării". De exemplu, e bine cunoscută inițiativa legislatorilor transnistreni de a recunoaște drapelul rusesc ca și drapel de stat în paralel cu cel transnistrean. Stranie idee. De ce doar drapelul? Fără stemă și fără imn? Această "armonizare" e una cam parțiala, trunchiată.
Și atunci de ce au fost stopate inițiativele? Circulă zvonuri precum că celor din administrația firmei care stă în spatele partidului "Obnovlenie" le-au amintit despre perioada de formare și le-au găsit suficiente argumente pentru ca șefii formațiunii respective să conștientizeze: afacerile sunt un lucru bun, însă politica e cu totul altceva. Este clar că firma nu putea să se dezvolte atît de rapid fără acordul/interesul guvernării. Așa ceva nu ar fi fost posibil. Mai ales în spațiul post-sovietic. Pretutindeni businessul de mare este loial puterii. Iar dacă nu mai este loial, ori dispare, ori nu mai este mare.
Pe de altă parte, parlamentarii care au uitat axioma respectivă, acționau astfel, posibil, pentru că erau siguri că nu-i paște nici un pericol. Însă nu au trecut nici două luni că aceștia s-au și răzgîndit. Establishment-ul transnistrean reprezintă o structură extrem de închisă, este una practic de breaslă. Desigur aceasta se mai schimbă. Însă nu atît de radical cum și-ar fi dorit partidul "Obnovlenie" și cei care stau în spatele acestuia.
Și ultimul moment. Candidatura președintelui transnistrean, fără îndoială, va fi aprobată/coordonată la Moscova. Koroliov, dar și Șevciuk doresc să-și creeze o imagine impecabilă în ochii Moscovei. Însă în structurile puterii din FR încă nu au decis cu cine la va fi mai convenabil să coopereze. Anul urmator va fi în Transnistria unul electoral: în regiune vor avea loc alegerile în organele publice locale și în Sovietul Suprem. Firește că partidul "Obnovlenie" care este o forță mai mobilă decît anturajul lui Smirnov a încercat, profitînd de inerția rivalilor, să-și consolideze pozițiile, de altfel, destul de bune, în ajunul anului 2011.
Cîteva cuvinte despre preconizatul referendum. Dacă Smirnov și sectorul asociativ care-l susține se vor poziționa în mass-media ca și adversari ai schimbărilor, atunci putem presupune, că inițiativele Sovietului Suprem nu vor avea sorți de izbîndă.
Așa dar, primăvara curentă, grupările rivale aflate la putere din Transnistria au demonstrat ce-și doresc.
Putem pleca în vacanța de vară.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |