![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20090630/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Numiri. Demisii
Prin decret prezidențial, ex-deputatul PPCD Iurie Roșca este desemnat în funcția de viceprim-ministru. În Guvern Roșca va fi responsabil de coordonarea activității în domeniul asigurării legalității, respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor, menținerea ordinii publice, combaterea criminalității și corupției, traficului de ființe umane și migrației ilegale, domeniul asigurării securității și capacității de apărare a țării. Autoritățile publice coordonate sînt Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Justiției, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, Serviciul Vamal, Serviciul Grăniceri și Agenția Rezerve Materiale, Achiziții Publice și Ajutoare Umanitare (în partea ce ține de rezervele materiale ale statului).
Notă ADEPT: Mass-media a remarcat numirea "separată" a noului vicepremier, la doar cîteva zile după acordarea votului de încredere întregii echipe a Guvernului, precum și neglijarea conducerii executivului în procesul respectivei promovări.
Natalia Gherman, ex-ambasador al Moldovei în Suedia, a fost numită viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene.
Vitalie Iurcu a fost eliberat din funcția de director general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică și numit ulterior în funcția de director general al S.A. "Moldtelecom"
Alexandru Gîscă este eliberat din funcția de consilier al viceprim-ministrului, în baza cererii.
1.2. Hotărîri
Hotărîrea pentru redistribuirea atribuțiilor de asistență a Comisiei Naționale pentru Integrarea Europeană. Conform schimbărilor aprobate de Guvern prin Hotărîrea din 17 iunie 2009, competențele de asistență organizatorică și informațională a Comisiei naționale pentru integrarea europeană (CNIE) sînt transmise înapoi, de la Aparatul Guvernului – la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.
Notă ADEPT: Anterior, preluarea de către Aparatul Guvernului a funcțiilor de secretariat ale CNIE în domeniu au fost apreciate drept soluție de succes, Președintele Republicii Moldova, (autodesemnat și Președinte al CNIE) expunîndu-se pozitiv și elogios în problema respectivă. În același timp, într-un interviu recent, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene a declarat că formarea Secretariatului CNIE pe lîngă Guvern a fost "capodopera" unui consilier prezidențial, care "intenționa să redirecționeze în afara ministerului domeniul integrării europene" și timp de un an, MAEIE nu a știut cu ce s-a ocupat această structură.
Hotărîrea privind ziua de odihnă din 29 iulie 2009. În legătură cu desfășurarea pe 29 iulie 2009 a alegerilor parlamentare anticipate, ziua de lucru de la aceasta data se va transfera într-o altă zi, care va fi stabilită ulterior de către Guvern.
Hotărîrea pentru aprobarea regulamentului cu privire la eliberarea gratuită a unor bunuri materiale. Conform Regulamentului, producătorii agricoli vor beneficia de motorină pentru desfășurarea campaniei de recoltare și întreținere a culturilor agricole, precum și pentru extinderea plantațiilor forestiere. Lotul de 9500 de tone a fost oferit în calitate de ajutor umanitar din partea Federației Ruse.
Hotărîrea cu privire la alocarea mijloacelor financiare pentru alegeri. Din fondul de rezervă al Guvernului, Comisiei Electorale Centrale i-au fost alocate mijloace financiare în sumă de 22390 mii lei pentru pregătirea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009. Mijloacele respective ar putea fi restabilite la o ulterioară rectificare a bugetului de stat pe anul 2009.
Hotărîre privind acordarea ajutorului umanitar. Moldova va acorda Republicii Cehe un ajutor material în valoare de 50 mii de Euro, pentru lichidarea consecințelor inundațiilor din Cehia. Banii vor fi alocați din fondul de rezervă al Guvernului.
Hotărîri pentru aprobarea unor documente de politici (planuri, strategii):
1.3. Ședințe. Decizii
Noul vicepremier demostrează activism
În primele zile de activitate, noul vicepremier Iurie Roșca a reușit să primească în audiență cîțiva cetățeni, să anunțe lansarea unei linii fierbinți la cabinetul său și să prezideze ședințele:
De asemenea, Iurie Roșca a vizitat: Ministerul Afacerilor Interne; Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției; Serviciul Vamal.
2.1. Decrete
Președintele Republicii Moldova a semnat decretele privind numirea unor ambasadori:
Decrete privind conferirea unor distincții de stat:
2.2. Ședințe. Decizii. Declarații
Noi îngrijorări pentru situația în agricultură
Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință la tema situației create în agricultură, în cadrul căreia a fost audiată informația despre starea de lucruri în domeniu și despre prognozele recoltei așteptate. Generalizînd rapoartele prezentate, șeful statului a cerut acțiuni conjugate în vederea pregătirii campaniei de recoltare a culturilor de toamnă și s-a referit în mod special la pregătirea tehnicii agricole necesare, asigurarea sectorului agrar cu combustibil. Vladimir Voronin a subliniat importanța extinderii și în continuare a rețelei de Stațiuni tehnologice de mașini (STM) și a consolidării terenurilor agricole. Concomitent, s-a dispus inventarierea activității stațiunilor existente deja (220 STM). Voronin a subliniat și necesitatea accelerării programului de extindere a suprafețelor de viță-de-vie, pronunâîndu-se, în context, pentru permiterea exportului vinului în vrac. În alt context, șeful statului a atras atenția conducerii Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare asupra necesității finalizării procesului de restructurare a instituțiilor științifice din domeniu, în conformitate cu deciziile adoptate anterior.
Discuții cu reprezentanții comunității bancare
În cadrul înîlnirii, Preșdintele țării și reprezentnații comunității bancare au fost informați despre situația macroeconomică și existența unor semnale pozitive în domeniu, precum și despre situația pe piața valutară. Vladimir Voronin a remarcat importanța menținerii dialogului între băncile comerciale și autoritatea centrală de reglementare în domeniu, subliniind imperativul respectării recomandărilor și deciziilor BNM.
Îngrijorări la tema restituirii TVA
Șeful statutlui a convocat o ședință în care a fost discutată hotărîrea Curții de Conturi din 29 mai 2009 privind rezultatele controlului asupra corectitudinii și legalității adoptării deciziilor de restituire a TVA de către Serviciul Fiscal Principal de Stat în anul 2008. S-a menționat că evaziunea fiscală practicată de firmele-fantomă reprezintă o problemă serioasă pentru sistemul bugetar. Participanții la discuție au analizat factorii care favorizează apariția și funcționarea multiplelor firme-fantomă, practicile ilicite de returnare a TVA cu implicarea acestora, lacunele cadrului instituțional ce reglementează aceste aspecte, s-au referit la necesitatea eficientizării activității Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și a altor organe care au tangențe cu domeniul respectiv. Președintele țării s-a arătat nesatisfăcut de rezultatele activității structurilor de resort și a apreciat drept pasive activitățile de anticipare, depistare, investigare și contracarare a schemelor de evaziune fiscală. În consecință, s-a cerut mobilizarea eforturilor, intensificarea activității Comisiei de Stat privind restituirea TVA, perfecționarea mecanismului de achitare și restituire a TVA, eliminarea neajunsurilor din activitatea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și a altor organe cu funcții de control. Ministerul?? Dezvoltării Informaționale i s-a cerut urgentarea procesului de elaborare și implementare a facturii electronice și eficientizarea utilizării tehnologiilor informaționale în contracararea evaziunilor fiscale și a tranzacțiilor dubioase legate de restituirea și achitarea TVA.
1. Macroeconomie
Despre remitențe și relația cu creditorii…
Potrivit unor analize recente, recesiunea profundă a economiei din primul trimestru este pusă și pe seama reducerii remitențelor și migrației forței de muncă, respectiv o bună parte din moldovenii întorși în țară completează rîndurile șomerilor. Pentru prima dată în ultimii opt ani șomajul a crescut cu o rată statistic semnificativă, și chiar au apărut și primele semne de scădere a salariilor reale[1]. Reducerea remitențelor emigranților implică în sine doi factori de bază: 1.) diminuarea consumului, importurilor, taxelor, etc. și 2.) exercită presiuni asupra pieței muncii locale (mulți din cei rămași fără de lucru peste hotare se întorc acasă), care și așa este înfiebîntată de o rată înaltă a șomajului. În plus, o consecință negativă a scăderii importurilor este diminuarea încasărilor la buget. Așa cum sursa principală a veniturilor la bugetul de stat sînt impozitele indirecte, în special TVA, este de așteptat ca acestea să se diminueze semnificativ în condițiile scăderii consumului, respectiv toate astea pun sub semnul întrebării realizarea proiectelor sociale și îndeplinirea angajamentelor bugetare.
Potrivit datelor BNM în trimestrul I al anului curent sistemul bancar a înregistrat transferuri de la cei ce muncesc în străinătate în valoare de 227 milioane dolari SUA – cu 43% mai puțin față de sfîrșitul anului 2008 și cu 29% mai puțin decît în trimestrul I 2008. Totuși, dacă să admitem că această scădere de cca 30% se va menține pînă la sfîrșitul anului, atunci Moldova va avea orientativ cu jumătate de miliard (0,5 mlrd. USD) mai puține intrări de valută străină, ceea ce este destul semnificativ. Mulți ar putea spune precum că uite Rusia este cea care "o să ne salveze" avînd în vedere creditul de 500 milioane USD promis, bani care într-un fel ar putea acoperi insuficiența remitențelor. Insă trebuie să se aibă în vedere că în cazul cel mai optimist creditul va fi disbursat în minimum 3 tranșe. În plus, trebuie să se mai aibă în vedere că teoretic acesta este un credit, iar condițiile de contractare, rambursare și utilizare nemijlocită pe domenii practic sînt un incognito pentru publicul larg, deocamdată.
Bineîțeles că Moldova are nevoie de un împrumut extern pentru ca în acest moment nu are alte surse de finanțare la dispoziție. Nu putem sa ne finanțăm prin intermediul emisiunilor de obligațiuni în contextul actual, singura opțiune fiind împrumutătorii instituționali, gen FMI, UE sau BM. Totuși, în actualele condiții guvernul are un atu forte la mînă: faptul că FMI a contramandat decizia de acordare a unui credit tocmai pentru toamna acestui an. Relația cu acest organism internațional va depinde mult de condițiile acordării creditului de către Rusia și de situația de după alegerile din 29 aprilie.
Totodată, țin să aducem la cunoștință că doar Moldova și Tadjikistan pînă la moment au avut programe de eradicare a sărăciei și creștere economică cu FMI , în rest toate țările din spațiul CSI au programe bilaterale mult mai avantajoase ca condiții și termeni de rambursare, cît și ca valoare. Spre exemplu, Belarus are un program stand-by de 2,5 miliarde USD, Ucraina – 16,4 mlrd. USD, fără a mai menționa România, Polonia sau alte state din ECE – cu linii de credit mult mai flexibile. Aceasta vorbește o dată în plus despre incoerența politicilor aplicate și capacitatea slabă de implementare a reformelor structurale și instituționale de reducere a sărăciei, cît și despre decalajele economice față de țările din regiune.
2. Sistemul bancar
Sistemul este pus la "stîlpul infamiei"…
Potrivit datelor BNM activele băncilor moldovenești au crescut, în mai, per total cu cca 1%, pînă la 37,8 miliarde lei (3,375 miliarde USD), iar portofoliul de depozite – cu 0,5%, pînă la 25,3 miliarde lei (cca 2,26 miliarde USD). Aparent, sistemul bancar revine pe creștere, astfel că activele ce au înregistrat o scădere de cca 3,5% în cinci luni și depozitele, cu un declin per total de 6,8%, să intre din nou pe plus. Băncile se așteptau ca în primele cinci luni cele mai mari pierderi să se producă în urma afluxului de capital de pe conturile persoanelor fizice (-6,2%). Soldul depozitelor populației se ridică la 15,5 miliarde lei și depășește cu mult depozitele persoanelor fizice, care au depuse în economii 5,6 miliarde lei. Portofoliul de credite s-a redus cu 3,4%, pînă la cca 24 miliarde lei[2]. Calitatea creditelor continuă să se înrăutățească. În mai reducerile pentru pierderile din creditare au crescut cu 2%, iar de la începutul anului – cu 20%, pînă la 1,44 miliarde lei. Astfel, partenerii și clienții băncilor au împrumutat 1,9 miliarde lei, în timp ce obligațiunile de ansamblu ale băncilor comerciale constituie cca 30,7 miliarde lei cu tendința spre micșorare.
Lichiditatea sistemului bancar continuă să fie înaltă, respectiv 30%, față de norma de pînă la 20%, în timp ce suficiența capitalului e de 32% la un plafon de 12%. Totuși, calitatea datelor din sistem ar putea fi influențată de (în sens negativ) de falimentul Investprivatbank-ului (IPB). Ceea ce s-a întîmplat cu IPB este de fapt o consecință de iresponsabilitate sau neglijență administrativă din partea conducerii acestei instituții care s-a aventurat în contractarea sau acordarea de împrumuturi cu un grad înalt de risc, în pofida avertizărilor din partea Băncii Centrale, asta pe de o parte. Cel puțin așa declară factorii de la BNM că acum un an de zile banca a fost avertizată de autoritatea monetară despre inconsecvențele depistate în activitatea de management a activelor, în particular a portofoliului de credite. Pe de altă parte, primele semnale de impas le-a dat însăși banca acum jumătate de an și ceva, atunci cînd oferea dobînzi pentru depozite de 24% la lei și 16 în valuta, pe cînd media pe sistem era de ceva mai mult de 20% și 13%, respectiv.
De aceea considerăm că cei ce dețin cunoștințe financiare elementare puteau intui că banca deja în noiembrie trecut se confrunta cu o criză acută de lichidități, fapt pentru care oferea dobînzi destul de mari pentru a atrage resurse. Este vorba și de Banca Națională, care știa, cu certitudine, că situația de la IPB este foarte dificilă și trebuia să intervină de urgență, însă a tărăgănat pînă în martie-aprilie 2009, perioadă în care toate băncile sînt supuse unui control ordinar din partea BNM. Dar era deja prea tîrziu. De fapt, relațiile BNM cu băncile comerciale au arătat că aceasta uneori acționează ca un "vraci medieval" care prescrie aceeași cură de tratament pentru toate băncile (mustrări, avertizări etc.), indiferent de sursa problemelor financiare și de durerea pe care pe care o simte "pacientul" în cazul dat banca, că de fapt BNM este o banca a băncilor și e obligată prin lege să ia măsurile de rigoare. În plus, este știut faptul că activele băncii au fost direcționate în cea mai mare parte către afaceri ipotecare, or peste 75% din portofoliul de credite a instituției era constituit din împrumuturi ipotecare: Acest era foarte bine știut de BNM drept care trebuiau să sesizeze banca să-și diversifice portofoliul.
Falimentul IPB cu certitudine crea nemulțămiri în rîndul populației privitor unde aceasta să-și țină sau nu economiile, mai ales că mulți încă mai țin minte episoadele cu OguzBank, Intercapital sau BancoSind din 1996–1998, fapt pentru care mulți din ei nici în ziua de azi nu și-au mai recuperat depunerile. Cel mai grav lucru care se poate întîmpla în acest caz este retragerea în masă a depunerilor, creată de panică, probabilitatea căreia este mai mare pe timp de criză. Riscul unei asemenea situații constă nu doar în pierderea depunerilor, ci și în periclitarea întregului sistem bancar, activitatea normală a căruia este vitală pentru orice economie. În situații de criză financiară este extrem de important să analizăm la rece zvonurile și să nu cădem pradă unei eventuale panici a depunătorilor, dat fiind faptul că activitatea băncilor se bazează în mare parte pe depozitele populației. Iar căderea în plasa panicii nu face altceva decît să agraveze și mai mult situația.
3. Finanțe publice
Visteria statului intră sigur în deficit…
La începutul lunii iunie veniturile în bugetul de stat al Moldovei au constituit puțin peste 5,1 miliarde (peste 455 milioane USD) cu cca 10% mai puțin față de cele planificate. Veniturile acumulate s-au micșorat cu 10,5% față de cele din 2008. Potrivit datelor MF, peste 39% din venituri au fost asigurate de Serviciul Fiscal de Stat, 65,2% – de Serviciul Vamal, 70,8 milioane lei (cu 5,3% mai mult față de indicii prevăzuți) au fost obținuți din impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, 2,26 miliarde lei (-2,4%) – din TVA pentru mărfurile produse în țară, 1,99 miliarde lei (cu cca -15%) – din TVA pentru import, iar peste 563 milioane lei (-7,5%) – din accize. În ianuarie-mai cheltuielile bugetare au constituit 6,25 miliarde lei (558 milioane USD) – cu peste 23% mai puțin față de indicii prevăzuți, însă cu 1,3% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Moldova a efectuat plățile externe în sumă de 31,5 milioane USD, iar pentru datoria de stat internă au fost utilizați peste 297 milioane lei.
4. Piața muncii
Salariile sînt în stagnare…
În luna mai 2009, remunerarea medie a unui salariat din Moldova a fost de cca 2746 lei (245 USD). Comparativ cu luna mai a anului precedent salariul mediu lunar s-a majorat cu 8,2%, iar salariul real cu 10%. Potrivit datelor BNS, în sfera bugetară salariul mediu a constituit 2455 lei (219 USD) și s-a majorat cu cca 20% față de perioada similară a anului trecut. În sectorul real salariul mediu lunar a înregistrat cca 2914 lei (260 USD) și a crescut cu 4,5% față de aceiași perioadă a anului trecut.
Cel mai bine remunerați rămîn a fi angajații în sfera financiară, care în luna mai au primit în medie 5577 lei. După nivelul de salarizare, aceștia sînt urmați de lucrătorii întreprinderilor de aprovizionare cu energie electrică și termică, gaze și apă cu un salariu mediu de 4676 lei, angajații din transporturi și comunicații – 3735 lei, cei din industria extractivă – 3423 lei, angajații companiilor de tranzacții imobiliare – 3460 lei, precum și angajații administrației publice, care în luna mai au avut un salariu mediu de 3252 lei.
Cele mai mici salarii au fost înregistrate în agricultură, economia vînatului și silvicultură – 1322 lei, piscicultură – 1412 lei, angajații în domeniul activităților recreative, culturale și sportive – 2060 lei, din învățămînt – 2134 lei, precum și angajații hotelurilor și restaurantelor – 2175 lei. Totodată, în ianuarie-mai 2009 salariul mediu lunar al unui lucrător din economia națională a constituit 2642 lei (236 USD), departe de promisiunile autorităților ca salariul mediu în 2009 va constitui 300 USD.
Smirnov nu are cu cine discuta pe marginea reglementării transnistrene
În pofida relatărilor optimiste ale autorităților moldovene referitoare la perspectivele reglementării transnistrene, în special după vizita din 22 iunie la Moscova și întîlnirile președintelui în exercițiu, Vladimir Voronin, cu președintele Dmitri Medvedev și premierul Vladimir Putin, liderul transnistrean Igor Smirnov declară că reintegrarea Moldovei este imposibilă. Pe lîngă clișeele propagandistice mai vechi Smirnov apelează la argumente mai noi pentru a-și fundamenta aserțiunile – din cauza destabilizării politice din Republica Moldova nu are cu cine discuta pe marginea reglementării transnistrene, "căci nu va discuta cu un președinte interimar". Transnistria își va menține și în continuare linia strategică privind consolidarea independenței și a apropierii treptate de Federația Rusă.
Consultările de la Viena în format "5+2", din perioada 21–22 iunie, Smirnov le consideră utile pentru găsirea unor mijloace de conjugare a eforturilor în vederea combaterii criminalității și a traficului cu ființe umane și droguri.
Comisia constituțională preocupată de armonizării legislației Transnistriei cu cea a Rusiei
Și după retragerea "inițiativei celor 17" de modificare a constituției transnistrene continuă activitatea comisiei constituționale, instituite de Smirnov. Reprezentanții branșelor legislativă și executivă a autorităților transnistrene au reușit să depășească dificultățile referitoare la funcționarea branșei executive. Potrivit lui Smirnov armonizarea legislației transnistrene cu cea a Rusiei trebuie să se facă avînd în vedere prevederile exprese ale Constituției Federației Ruse. În același timp, Smirnov insistă că armonizarea nu semnifică unificare. De fapt, acesta înseamnă că sub paravanul "armonizării" se poate încerca promovarea intereselor grupărilor mai influente.
Suportul financiar al Rusiei pentru Transnistria
La 26 iunie Rusia a efectuat transferul a $7,3 milioane pe contul Sovietului suprem al Transnistriei. Aceste resurse fac parte din cea de treia tranșă de "ajutor umanitar financiar" acordat Transnistriei în anul curent. Banii vor fi utilizați ca adaos la pensii, asigurarea cu produse alimentare a unor categorii defavorizate de cetățeni dintr-un șir de instituții în grija cărora se află. Potrivit agenției "Novîi Reghion-2" acest ajutor este acordat ca urmare a adresării din 19 decembrie 2008 a Sovietului suprem al Transnistriei către Duma de Stat a Rusie în care se argumentează necesitatea ajutorului financiar umanitar "în scopul înlăturării tendințelor negative în economie și asigurarea protecției sociale a populației defavorizate". Agenția menționată mai precizează că Transnistria primește deja al treilea an astfel de ajutoare financiare din partea Rusiei.
Cooperare bilaterală
Republica Moldova – România
Relațiile diplomatice moldo-române continuă să rămînă înghețate, iar conferința de presă din 24 iunie 2009 la care președintele în exercițiu al Moldovei, Vladimir Voronin a venit cu noi declarații acuzatoare la adresa României, nu prevestește vreo încălzire a relațiilor în viitorul apropiat. Vladimir Voronin a anunțat că Procuratura Generală dispune de date privind implicarea României în dezordinile din 7 aprilie 2009. Totodată, potrivit șefului statului, regimul de vize introdus pentru cetățenii României va fi anulat "imediat ce Uniunea Europeană va simplifica regimul de vize pentru cetățenii Moldovei"[1] și asupra acestei condiții va insista personal pe parcursul președinției sale. Ulterior, într-un interviu acordat postului de radio Vocea Americii, Vladimir Voronin a reiterat acuzațiile aduse României de nerecunoaștere a statalității Moldovei, menționînd că Moldova nu pretinde României semnarea unui Tratat de frontieră special, ci unul similar celor încheiate de București cu alte state.
Practic în același timp, la 25 iunie 2009, președintele României declară în fața unui grup de copii din Transnistria aflați într-o tabără din România că, în pofida mesajului ostil al autorităților moldovenești, România recunoaște statalitatea Republicii Moldova, susține integritatea sa teritorială și dorește ca Republica Moldova să devină membru al UE.
Republica Moldova – Rusia
Relațiile moldo-ruse se află într-o continuă ascensiune. Evenimentul major l-a constituit vizita președintelui în exercițiu al Moldovei, Vladimir Voronin la Moscova și întîlnirea cu președintele Federației Ruse, Dmitri Medvedev și prim-ministrul rus, Vladimir Putin. În timpul vizitei, Vladimir Voronin a adus mulțumiri Federației Ruse pentru suportul politic acordat Moldovei după evenimentele post-electorale, inclusiv și în fața Uniunii Europene, în timp ce oficialii ruși și-au reiterat suportul pentru acțiunile autorităților moldovenești în perioada post-electorală. Concomitent cu suportul moral, Federația Rusă s-a arătat dispusă să acorde și un sprijin financiar Moldovei prin intermediul unui grant de 500 de milioane de USD. Totodată, ulterior într-un interviu, Vladimir Voronin a afirmat că Rusia va oferi și un grant de 20 miloane de USD pentru reparația clădirii Parlamentului.
Asupra îmbunătățirii relațiilor moldo-ruse indică și rezultatele întrevederii dintre Zinaida Grecianîi, prim-ministrul Moldovei, și Igor Șuvalov, prim-viceprim-ministru al Federației Ruse, la care au fost soluționate chestiunile privind liberalizarea exportului producției agroalimentare și vinicole moldovenești pe piața rusă.
Notă ADEPT: Partidele de opoziție s-au arătat îngrijorate de lipsa de transparență a condițiilor de contractare a creditului rus și au solicitat de la Vladimir Voronin dezvăluirea condițiilor de creditare și orientarea creditului (în cazul semnării acordului cu Rusia în corespundere cu normele legale) spre investiții în infrastructură. Condițiile de creditare nu au fost încă făcute publice, dar consultările dintre guvernele Moldovei și Federației Ruse deja au început. Totuși, potrivit unor surse de informare ruse (www.ng.ru) acest credit ar putea fi orientat spre lichidarea datoriei regiunii transnistrene față de gazul rusesc.
Republica Moldova – SUA
În perioada vizată, președintele în exercițiu Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu ambasadorul SUA la Chișinău, Asif J. Chaudhry, cu care a discutat evoluțiile în implementarea Planului Preliminar de Țară și perspectiva semnării acordului Compact al Corporației "Provocările Mileniului" din SUA (odată semnat acest acordat va permite alocarea de circa 500 mil. USD în domenii precum reabilitarea drumurilor, creșterea eficienței sectorului energetic, tranziția la agricultura performantă și dezvoltarea asistenței medicale primare în zonele rurale). În același context, în timpul întrevederii a fost abordat subiectul apropiatelor alegeri anticipate, ambasadorul SUA subliniind importanța asigurării unor alegeri libere și corecte și respectării libertății mass-media, ambele necesare pentru consolidarea democrației în R. Moldova și îmbunătățirea imaginii Moldovei în exterior.
Nota ADEPT: În aceeași zi, viceprim-ministrul Iurie Roșca, a declarat la ședința Comitetului național pentru combaterea traficului de ființe umane că Statele Unite ale Americii denigrează imaginea Republicii Moldova prin prezentarea unor date eronate cu privire la traficul de ființe umane și că autoritățile Moldovei vor cere explicații SUA privind aceste date exagerate.
Cooperarea multilaterală
Republica Moldova – Consiliul Europei
Deciziile CEDO
În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat hotărîrile în cauzele Gurgurov c. Moldovei și Buzilov c. Moldovei. În ambele cauze Curtea a constatat violarea art. 3 CEDO (interzicerea torturii) în urma maltratării reclamanților de către ofițerii de poliție și pe motiv de lipsă a unei anchete adecvate a maltratării lor, iar în cauza Gurgurov c. Moldovei a constatat și violarea dreptului la un recurs efectiv. În ambele cauze, Moldova va urma să plătească 75 000 euro cu titlu de prejudiciu moral și 500 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli. (Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)
Rezultatele vizitei Coraportorilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE)
Pe 22 iunie, coraportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Josette Durrieu și Egidijus Vareikis au făcut publice rezultatele vizitei sale de informare în Moldova din 10 iunie 2009. Reieșind din conținutul notei informative prezentate, coraportorii au salutat modificările la Codul Electoral din 16 iunie, deși acestea nu răspund tuturor îngrijorărilor formulate de APCE și Consiliului Europei (CoE), și au îndemnat autoritățile să le aplice întocmai. De asemenea, au fost făcute recomandări de soluționare a problemelor legate de calitatea listelor electorale și a votului cetățenilor de peste hotare. Coraportorii au insistat asupra asigurării de către autorități a condițiilor la standarde europene pentru desfășurarea campaniei electorale, inclusiv prin asigurarea accesului la mass-media și au recomandat Biroului APCE să trimită o delegație numeroasă de observare a alegerilor anticipate din 29 iulie 2009.
Cu referință la evenimentele din 7–8 aprilie 2009, coraportorii au cerut ca Procuratura Generală să înceapă investigarea cazurilor de violență și tortură semnalate și să informeze Comitetul de Monitorizare al CoE despre desfășurarea anchetei. Comitetul de Monitorizare va continua să urmărească implementarea prevederilor Rezoluției 1666 a APCE din 29 aprilie 2009.
Republica Moldova – CSI
Pe 19 iunie la Chișinău s-a desfășurat cea de-a 42-a Reuniune a Consiliului Economic al CSI, la care pe lîngă reprezentanții Moldovei au participat delegați din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia, Tadjikistan și Ucraina. La forum au fost discutate subiecte legate de colaborarea statelor membre ale Comunității Statelor Independente în dezvoltarea coridoarelor internaționale de transport, sistemelor energetice, luarea măsurilor anticriză.
Prezumția vinovăției
Igor Boțan, 30 iunie 2009
1. Dreptul sfînt de a fi independenți…
La 15 iunie 2009 președintele în exercițiu, Vladimir Voronin, a dizolvat Parlamentul, decretînd desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate pentru ziua de 29 iulie. Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), condus de Vladimir Voronin, a anunțat public despre agresivitatea și duritatea campaniei pe care o va desfășura împotriva opoziției la alegerile anticipate. După toate aparențele și luările de poziție, scopul PCRM în campania pentru alegerile anticipate este să se răzbune pe opoziția liberală, făcînd-o să regrete că nu a acceptat să voteze candidatura PCRM pentru funcția de șef al statului. Față de opoziția liberală este aplicată, fără drept de apel, prezumția vinovăției pentru zborul frînt al PCRM de realizare a bunelor intenții. Lozinca principală a PCRM este: "A venit timpul să recîștigăm dreptul nostru sfînt de a fi independenți, a venit timpul să ne apărăm Patria!". Ea sugerează că inamicii vor fi nimiciți, evident, cu respectarea normelor legale, așa cum precizează președintele în exercițiu, Vladimir Voronin.
Astfel, problemele cu care se confruntă Republica Moldova după opt ani de guvernare a PCRM: criza economico-financiară; o clasă politică antagonizată și polarizată; societate divizată pe multiple criterii; izolare internațională tot mai vădită etc., – sînt puse de guvernanți pe seama inamicilor. Inamicul extern – România, subminează independența Republicii Moldova; inamicul intern – opoziția liberală, subminează stabilitatea politică în favoarea inamicului extern; Marea finanță internațională, care a provocat criza economico-financiară la nivel global din cauza abordărilor liberale în detrimentul celor marxiste, poartă vina pentru criza economică din Republica Moldova etc. Patria e în pericol, toți subminează, doar PCRM și liderul acestuia făuresc. Modul dialectic de identificare a inamicilor este specific pentru PCRM, numai că liderii acestuia au uitat cu ce entuziasm au anunțat în 2007 realizarea revoluției liberale în Republica Moldova, care le-a servit la ceva… Dreptul sfînt de a fi independenți în a decide ce politici servesc mai bine intereselor este extrem de mobilizator.
În situația menționată, campania electorală a PCRM țintește în obținerea unui rezultat care l-ar absolvi de necesitatea cooperării cu opoziția la configurarea noii puteri. Adică, PCRM vrea să obțină cel puțin 3/5 de mandate parlamentare. Liderul PCRM este mai optimist, promițînd chiar 4/5 de mandate. Anume acest scop modulează duritatea și agresivitatea campaniei anunțate de PCRM. Se ivește întrebarea – dacă după alegerile din 5 aprilie, cînd duritatea și agresivitatea nu fusese afișată, au urmat evenimentele din 7 aprilie, atunci la ce să se aștepte cetățenii Republicii Moldova după o campanie, la startul căreia duritatea și agresivitatea au fost făcute cap de afișă?
2. Pentru libertatea ta … să fii stăpîn la tine acasă…
Opoziția liberală îi răspunde PCRM pe potrivă. Numai că reacțiile de răspuns sînt induse de comportamentul dur și agresiv al partidului de guvernămînt. Față de PCRM este aplicată prezumția vinovăției pentru: uzurparea puterii, diseminarea corupției, sărăcirea țării care forțează cetățenii să emigreze cu sutele de mii, încălcarea sistematică și premeditată a drepturilor fundamentale etc. În acest context, opoziția liberală afirmă că bunele intenții ale PCRM au pavat calea spre 7 aprilie…
De altfel, retorica opoziției liberale și a mass-media simpatizante acesteia a evoluat pînă după limita cînd orice înțelegere cu PCRM, dar în special, votarea unei candidaturi a PCRM pentru funcția de șef al statului, echivalează cu trădarea. Sindromul PPCD, adică evoluția Partidului Popular Creștin Democrat de după votul din 4 aprilie 2005, prăbușirea acestuia la alegerile din 5 aprilie 2009 sub pragul electoral, servește drept argument în favoarea blocării oricăror înțelegeri cu PCRM. În campania pentru alegeri anticipate opoziția liberală combate agresivitatea și duritatea PCRM, acuzațiile acestuia, indicînd asupra faptului că anume liderul PCRM, Vladimir Voronin, a fost cel care a sistat în iulie 2007 parteneriatul politic în vederea integrării europene cu opoziția. Voronin a dat startul războiului mediatic și campaniei de hărțuire fără precedent împotriva opoziției, în care s-a implicat Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne și alte instituții publice.
În plus, președintele în exercițiu, Vladimir Voronin, știe mai bine decît oricine altul că opoziția liberală nu a planificat organizarea a ceea ce el numește tentativă de lovitură de stat. Într-adevăr, la 7 aprilie, după ce provocatorii au reușit să instige protestatarii la acte de vandalism, iar edificiile Parlamentului și Președinției erau devastate, președintele în exercițiu discuta cu liderii opoziției liberale modul de stopare a vandalismului, și nu modul de predare a puterii. Cu toate acestea guvernarea speculează problema "Atacului la adresa Moldovei" în scopuri electorale. Și după toate acestea liderii PCRM își etalează la unitățile media-holding-ului aservit, uimirea nevinovată, întrebîndu-se – de ce oare opoziția nu votează un președinte propus de PCRM. În acest context, oferta liberalilor este de a lupta pentru libertate … și dreptul de a fi stăpîn pe propria soartă … pînă la/în…
3. Războiul politic trebuie oprit…
Pe fundalul atitudinilor intransigente a celor două platforme descrise mai sus s-a impus, oarecum, o ofertă de compromis – platforma centristă. Ea are la bază două componente, oarecum, ciudate, bazate de insatisfacțiile reprezentanților lor față de situația în care s-au pomenit după alegerile din 5 aprilie. Drept locomotivă electorală pentru parlamentarele anticipate, plasată pe șinele cu ecartament social-democrat ale Partidului Democrat din Moldova (PDM), servește una din fostele figuri cheie ale PCRM în alegerile precedente – ex-speaker-ul Parlamentului, Marian Lupu. Proiectul lui Marian Lupu a stîrnit multe interpretări și suspiciuni, inclusiv din cauza îndemnului de a opri războiul politic. El menține prezumția vinovăției pentru destabilizarea politică și blocajul instituțional în măsură diferită pentru PCRM-ul infailibil și liberalii învingători moral. Dar cel mai puternic și mai influent este și cel mai vinovat în caz de conflict – e o axiomă.
Nu încape îndoială că meritul apariției platformei centriste îi aparține PCRM, contează doar dacă acest lucru s-a făcut conștient sau involuntar. De aceea, pînă la sfîrșitul campaniei electorale se va specula dacă proiectul Marian Lupu este unul hiper-inteligent al lui Marc Tcaciuc sau dacă este rezultatul manifestărilor unor disfuncții din cadrul PCRM. De fapt, Marian Lupu a părăsit PCRM cu două zile înainte de adunarea activului PCRM, în cadrul căreia liderul PCRM, Vladimir Voronin, a destăinuit modul în care mînuiește verticala puterii. Destăinuirile generează întrebări incomode. Astfel, la întîlnirea din 12 iunie 2009 cu activiștii PCRM Vladimir Voronin recunoștea în fața colegilor de partid (unul dintre care a filmat speech-ul, care a devenit accesibil publicului larg) că în ultimii șapte ani el a "îndeplinit, de fapt, și funcția de Prim-ministru". Voronin a făcut aceste afirmații pentru a sublinia cît de slab și neputincios a fost, în opinia lui, ex-premierul Tarlev. Întrebarea care se ivește este – de ce atunci l-a menținut timp de șapte ani pe Tarlev în funcția de șef al Executivului?
În principiu, pot exista doar două răspunsuri la această întrebare, ambele punînd în evidență lucruri extrem de neplăcute pentru PCRM. Primul răspuns ar fi că Vladimir Voronin a avut nevoie de un premier slab pentru ai prelua competențele în scopul edificării verticalei puterii. Altfel la ce i-ar fi trebuit să-l mențină pe Vasile Tarlev în funcție atîta amar de vreme. Dacă e așa, atunci acuzațiile opoziției liberale la adresa lui Vladimir Voronin privind uzurparea puterii capătă nuanțe foarte interesante.
A doua variantă de răspuns, care ar exclude presupunerea de mai sus, este că printre cei 30 de mii de membri ai PCRM Vladimir Voronin nu s-a găsit nici o persoană destoinică să fie numită în funcția de premier. Dar această variantă de răspuns ar aduce, oarecum, atingere imaginii tocmai a 30 de mii de camarazi ai lui Vladimir Voronin. Și mai trist pentru cei 30 de mii de membri ai PCRM este că și după demiterea lui Vasile Tarlev nu s-a găsit nici un membru al PCRM care să preia funcția de premier, precum nu s-a găsit nici pentru funcția de șef al statului vreo candidatură destoinică. Candidatura membrului PCRM la funcția de șef al statului, Andrei Neguță, a acumulat zero voturi ale camarazilor de partid. În schimb, candidatura nemembrului de partid – Zinaida Greceanîi, a adunat toate voturile fracțiunii PCRM. Și aici mai apare o întrebare nevinovată – oare nu cumva principala calitate a doamnei Greceanîi este foarte asemănătoare cu cea a lui Vasile Tarlev? Oare nu cumva fiind aleasă în funcția de șef al statului ea i-ar fi permis Președintelui Parlamentului, Vladimir Voronin, să îndeplinească, de fapt, și funcția de șef al statului?
Ca membru al PCRM Marian Lupu avea motive să fie nemulțumit de promovarea în funcțiile cheie ale statalității noastre a nemembrilor de partid, cărora li se cultivă sentimentul gratitudinii nemărginite pentru promovarea în fotolii înalte, iar împuternicirile reale ale celui așezat în fotoliul respectiv fiind confiscate de către promotorul binevoitor. Astfel de promovați nu au decît să vegheze ca nu cumva Republica Moldova să dispară de pe harta lumii.
4. Concluzii
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |