![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20090715/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Numiri. Demisii
Tudor Copaci este numit director general al Agenției Agroindustriale "Moldova-Vin". Pînă la numire, Copaci a deținut funcția de viceministru al Economiei și Comerțului.
Alim Afonin, ex-deputat PCRM, este numit în funcția de șef al Direcției teritoriale control administrtiv Soroca a Ministerului Administrației Publice Locale.
În funcția de director general al Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică este numit Vadim Ceban, fost șef de direcție în cadrul Ministerului Economiei și Comerțului.
1.2. Hotărîri
Hotărîrea privind edificarea unui monument. Monumentul domnitorului Bogdan Întemeietorul Moldovei va fi montat în fața Institutului Național de Informații și Securitate al Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Ministerul Culturii și Turismului va monitoriza nivelul artistic al monumentului. Finanțarea edificării și amenajarea terenului aferent și-a asumat-o Asociația veteranilor SIS.
Hotărîrea cu privire la aprobarea Codului de conduită a colaboratorului vamal. Obligația respectării de către colaboratorii vamali a prevederilor Codului privind conduita etică a fost introdusă în Legea serviciului în organele vamale mai bine de un an în urmă, prin Legea nr.175-XVI din 10.07.2008.
Hotărîri pentru alocarea mijloacelor financiare:
1.3. Ședințe. Decizii
Evoluția economiei în primul semestru
La Guvern s-a desfășurat o ședință lărgită, cu participarea Președintelui în exercițiu al Republicii Moldova și a reprezentanților cercurilor de afaceri. Conform informaților Ministerului Economiei și Comerțului și a Ministerului Finanțelor:
Dezvoltarea social-economică a raioanelor Strășeni, Nisporeni și Călărași
Prim-ministrul a prezidat ședința Comisiei pentru coordonarea acțiunilor privind dezvoltarea social-economică a raioanelor Strășeni, Nisporeni și Călărași, în care au fost trasate sarcini concrete pe termen mediu și lung. Accentul în dezvoltarea social-economică va fi pus pe dezvoltarea infrastructurii, crearea parcurilor industriale, dezvoltarea sectorului agricol, procesarea producției agricole, stoparea eroziunii solurilor, protecția mediului, asigurarea dezvoltării sectorului social. Prim-ministrul a solicitat implicarea plenară a Academiei de Științe a Moldovei în elaborarea tuturor secțiunilor Programului și expertizarea activităților planificate, programul urmînd a fi aprobat de Guvern pînă la 1 septembrie 2009.
Notă ADEPT: Încă în anul 2006 Parlamentul a adoptat Legea nr. 438-XVI privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, cu obiectivele obținerii unei dezvoltări social-economice echilibrate și durabile pe întreg teritoriul țării, reducerii dezechilibrelor nivelurilor de dezvoltare social-economică dintre regiuni și din interiorul lor, consolidării oportunităților financiare, instituționale și umane pentru dezvoltarea social-economică a regiunilor.
Vicepremierul Roșca contiuă să fie activ
Vicepim-ministrul Iurie Roșca:
Declarația Guvernului
Într-o declarație emisă la 16 iulie 2009, Guvernul Republicii Moldova se invocă intensificarea amestecului în afacerile interne de către statul vecin România, prin susținerea forțelor politice și exprimarea publică a preferințelor României pentru aducerea la putere a anumitor forțe. Guvernul Moldovei solicită UE crearea unei comisii de mediere a problemelor moldo-române.
2.1. Decrete
Prin două decrete prezidențiale publicate la 3 iulie 2009 este aprobată renunțarea la cetățenia Republicii Moldova de către 206 persoane. Printr-un alt decret, este acordată cetățenia Republicii Moldova la 4 persoane (născute în Ucraina și Uzbekistan).
Prin decret prezidențial, Ordinul "Gloria Muncii" este conferit lui Valeriu Reniță, director general al Agenției Informaționale de Stat "Moldpres".
2.2. Ședințe. Decizii. Declarații
Aprecierea activității Guvernului
Participînd la ședința lărgită a executivului, Președintele Republicii Moldova a apreciat că în pofida crizei economice mondiale și a celei politice care a afectat Moldova, Guvernul a reușit să țină sub control situația la toate compartimentele social-economice, onorîndu-și angajamentele sociale și financiare. Șeful statului a remarcat scăderea cu circa 7 la sută a Produsului Intern Brut, scăderea cu 25 de puncte a producției industriale, cu 21,4% a exporturilor și cu 34 la sută a importurilor, ceea ce a determinat reducerea încasărilor la buget și a acumulărilor în fondurile sociale. Potrivit Președintelui, în condițiile create, statul trebuie să-i protejeze pe agenții economici autohtoni contra concurenței neloiale, din interior sau din exterior, să fie stabilite cerințe fiscale clare și simple. Vladimir Voronin a criticat dur activitatea Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței și cea a Inspectoratului Fiscal, dînd indicații ca personalul Inspectoratului să fie redus cu 10 la sută.
Dezvoltarea unor raioane
Președintele în exercițiu al Republicii Moldova a prezidat o ședință în problema perspectivei de dezvoltare a localităților din raioanele Strășeni, Călărași și Nisporeni, la care a fost prezentat un studiu efectuat de comisia guvernamentală special creată. Potrivit studiului, în cele trei unități teritorial-administrative se atestă o situație foarte dificilă în toate domeniile de activitate, nivelul de dezvoltare a acestora fiind inferior față de majoritatea raioanelor din țară. Comisia guvernamentală a elaborat propuneri de concept care vor sta la baza Programului de dezvoltare social-economică a raioanelor, program care va cuprinde cîteva direcții de dezvoltare: – economico-investițională; – infrastructurală; – dezvoltarea agriculturii și a relațiilor funciare; – mediul înconjurător; – dezvoltarea sectorului social-cultural. Președintele țării a insistat ca la elaborarea și definitivarea programului să fie consultați cetățenii din raioanele respective. În același timp, au fost exprimate regrete și nedumeriri în legătură cu faptul că în unele localități ale raionului Nisporeni, autoritățile administrației publice locale conduse opoziției, ar crea obstacole în derularea cu succes a unor proiecte sociale.
1. Inflația și prețurile
Prețurile tot "înapoi" dau…
Statistica oficială arată că indicele prețurilor de consum (IPC) în iunie 2009 față de mai 2009 a constituit 99,7%, iar față de iunie 2008 – 99,2% (informativ: în iunie 2008 față de mai 2008 IPC a marcat 98,9% și față de iunie 2007 – 115,6%). Deci și in iunie 2009 am avut deflație, nivelul acesteia fiind de – 0,3%. De la începutul anului prețurile au scăzut cu 1,8%. Scăderea prețurilor medii de consum cu 0,3% a fost determinată de reducerea prețurilor la produsele alimentare – cu 1,8% și de creșterea prețurilor la produsele nealimentare – cu 0,5% și a tarifelor pentru prestarea serviciilor populației – cu 0,2%.
În această perioadă față de mai a.c. s-au redus prețurile practic la toate fructele și legumele. Totodată, perioada vizată a fost marcată de creșterea prețurilor la produsele nealimentare, în particular la carburanți – cu cca 9%, medicamente – cu 1,6%, materiale de construcție – cu 0,3% etc. Concomitent au scăzut prețurile la: confecții, încălțăminte, mobilă cărți și altele – cu aproximativ de 1,0%. La serviciile prestate populației în luna iunie 2009 a fost înregistrată o creștere a tarifelor la: aprovizionarea cu apă potabilă și menajeră – cu peste 3%, tarifele pentru întreținerea locuinței – cu 0,7%. La majoritatea produselor și serviciilor prețurile și tarifele au rămas la nivelul lunii mai 2009.
2. Comerțul extern
Valoarea schimburilor comerciale au ajuns sub nivelul anului 2007…
În primele cinci luni ale anului 2009, exporturile din Moldova s-au redus cu cca 22%, iar importurile – cu peste 34% față de aceiași perioadă a anului trecut. Potrivit BNS, în ianuarie-mai 2009 au fost exportate mărfuri în valoare de 473 milioane USD și au fost importate mărfuri în valoare de 1,238 miliarde USD. În perioada de referință deficitul balanței comerciale a constituit cca 765 milioane USD, micșorându-se cu peste 40% față de cel înregistrat în ianuarie-mai 2008.
Cota exporturilor de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE-27) a constituit peste 54% (cca 257 milioane USD), iar a celor destinate țărilor CSI – aproape 36% (cca 169 milioane USD). Totodată, în această perioadă, exporturile în UE s-au redus cu cca 18%, iar către CSI – cu 30%, comparativ cu ianuarie-mai 2008.
Principala piață externă de desfacere pentru produsele moldovenești rămîne a fi România, care se menține în topul partenerilor Moldovei la export cu o cotă de ceva mai mult de 20% (peste 95 milioane USD în valoare nominală). Pe locul doi se situează Rusia cu peste 19% din total export (peste 91 milioane USD), urmată de Italia – cca 11% (peste 50 milioane USD), Belarus – 7,1% (33,6 mil. USD), Germania – 6,1% (29 mil. USD), Ucraina – 5,4% (25,6 mil. USD) etc. La importuri, pe prima poziție se află Kazahstanul, de unde au fost importate mărfuri (în special, gate naturale) în valoare de 166 milioane USD sau de 11 ori mai mult față de perioada similară a anului 2008. Pe locul doi la importuri se situează Ucraina – 12,5% (peste 154 mil. USD), urmată de Rusia – 9,7% (120,5 mil. USD), România – 8,2% (102 mil. USD), Germania – 7,2% (89 mil. USD), China – 7% (86,3 mil. USD).
Diminuarea comerțului în regiunea transnistreană este și mai gravă…
Totodată, exportul realizat de companiile din stânga Nistrului, care au înregistrare oficială la Chișinău, scade tot mai puternic de la o lună la alta: în jumătate de an, livrările externe s-au redus cu 65%, după ce în cinci luni descreșterea se situa la mai puțin de 60%. Potrivit datelor Ministerului Reintegrării, în prima jumatate de an, exportul din regiunea transnistreană declarat Serviciului Vamal al RM a constituit cca 154 mil. USD, reprezentînd doar jumătate din exporturile realizate în perioada similară a anului 2005, pe care administrația din regiune î-l consideră ca unul din cei mai favorabili ani pentru economie.
Exportul s-a redus pe toate categoriile de mărfuri, cu excepția energiei electrice și producției agricole. În jumătate de an, ce-a mai mare reducere, cu 79,2%, s-a stabilit la exportul producției metalurgice, exportul producției din industria prelucrătoare de mașini și electrotehnice s-a micșorat – cu 66%, producției alcoolice – cu 50%, producției din industria ușoară – cu 21,5%.
În șase luni livrările în Uniunea Europeană au constituit 57,3% din volumul total al exportului, iar în țările CSI s-a exportat doar 26,2% din total. Totodată, în primul semestru 2009, volumul importului producției în regiunea transnistreană, declarat Serviciului Vamal a constituit 39,1 mil USD și s-a micșorat cu 42% în comparație cu perioada similară a anului 2008. La importul mărfurilor cea mai mare cotă revine țărilor Uniunii Europene (82,5%). La 1 iulie 2009 la Camera Înregistrării de Stat erau luați la evidență 559 agenți economici din stânga Nistrului, inclusiv la evidență provizorie – 373 și permanent – 186 agenți economici.
3. Macroeconomie internațională
FMI întunecă perspectivele de creștere pentru Europa Centrala și de Est…
FMI estimează că Europa Centrală și de Est va fi puternic afectată de recesiune anul acesta, economiile din regiune urmînd să înregistreze în continuare contracții pronunțate, însă prognozează că 2010 va readuce pe plus mediul economic din partea de est a Europei.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind contracția economică a Europei Centrale și de Est pe 2009, anticipând un declin de 5%, față de anteriorul pronostic din aprilie de 3,7%. Pentru 2010, Fondul vizează o creștere de 1% a Produsului Intern Brut, cu 0,2% mai mult față de estimările din aprilie, potrivit unui raport despre economia mondială publicat recent de instituția internațională.
FMI a întins mâna Europei Centrale și de Est…
Țările din Europa Centrală și de Est au apelat la împrumuturi acordate de FMI, Banca Mondială (BM) și Uniunea Europeană (UE), în încercarea de a contracara dificultățile de pe plan național, induse de criza mondială și accentuate de o adevărată spirală recesionistă. Ungaria a fost primul stat membru al UE care a apelat la ajutorul FMI, UE și BM, obținând în toamna anului trecut asistență financiară totală de 20 mlrd. euro. Totodată, România are un acord stand-by cu FMI în valoare de 12,95 mlrd. euro pe o perioadă de doi ani, urmând ca alte 7 mlrd. euro să vină din partea UE, BM și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Polonia a apelat la o linie de finanțare flexibilă din partea FMI în valoare de 20 mlrd. dolari (14,3 mlrd. euro), diferită de cele primite de România sau Ungaria prin numărul mai mic de restricții impus de Fond.
Bulgaria este una dintre puținele țări din regiune care nu au apelat la sprijin financiar internațional, însă instaurarea noului guvern la Sofia ar putea schimba situația, membrii acestuia declarând în repetate rânduri necesitatea unui astfel de acord pentru cel mai sărac membru al Uniunii Europene.
UE va rămîne totuși pe minus și în 2010…
FMI a înrăutățit și estimările pe 2009 privind economia Uniunii Europene (UE), anunțând o scădere economică de 4,7%, față de prognoza de 4% din aprilie. Totodată, economia UE se va contracta anul viitor cu 0,1%, cu 0,2 p.p. mai puțin decât estima FMI în urmă cu trei luni.
În ceea ce privește evoluția economică a zonei euro, FMI mizează pe o contracție economică de 4,8% în 2009, urmând ca 2010 să aducă o scădere mai moderată, de 0,3%. Indicatorii calculați pe baza sondajelor care evidențiază evoluția consumului și a mediului de afaceri au înregistrat creșteri, însă informațiile privind activitatea economică reală indică semnale slabe de redresare, potrivit raportului FMI.
Integrare Europeană
Suedia a preluat Președinția Uniunii Europene
La 1 iulie, Suedia a preluat de la Republica Cehă președinția Uniunii Europene pentru următoarele 6 luni. Prioritățile pe care se va axa Suedia pe durata președinției sale vor fi: depășirea crizei economice și combaterea efectelor negative ale acesteia; redresarea economiei, creșterea competitivității și angajării forței de muncă; lupta cu schimbările climaterice; Programul Stockholm cu măsuri în domeniul justiției și afacerilor interne; Strategia UE în Marea Baltică; promovarea relațiilor UE cu țările vecine și cu întreaga lume; consolidarea instituțională a UE.
…și a promis să continue implementarea Parteneriatului Estic
Cu referire la politica sa față de statele vecine ale UE, Suedia va acorda prioritate dezvoltării Politicii Europene de Vecinătate și în special, implementării Parteneriatului Estic, a cărui inițiator a fost în 2007, alături de Polonia. În cadrul Parteneriatului Estic, Suedia planifică dezvoltarea cooperării multilaterale a statelor, negocierea acordurile de asociere și de comerț liber și facilitarea treptată a circulației persoanelor.
În cadrul unei întrevederi cu prim-ministrul Zinaida Grecianîi, ambasadorul Suediei la Chișinău, Mats Aberg, a declarat că Președinția Suediei va continua să perfecționeze relațiile dintre UE și Moldova, inclusiv in contextul Parteneriatului Estic. În plus, Moldova va putea beneficia de asistența financiară a UE în consolidarea democrației și instrumentelor de apărare a drepturilor omului, precum și de un suport suplimentar pentru depășirea crizei financiar-economice și soluționarea conflictului transnistrean. Pe de altă parte, președinția suedeză se așteaptă ca procesul electoral să respecte standardele democratice.
Comisia Europeană alocă 40 milioane de euro pentru proiecte multinaționale în Europa de Est și Caucazul de Sud
La 6 iulie, Comisia Europeană a decis alocarea a unui pachet de asistență de 40 de milioane de euro pentru proiecte multinaționale cu implicarea a 7 state vecine la frontiera de est a Uniunii Europene – Rusia, Ucraina, Moldova, Belarus, Armenia, Azerbaidjan și Georgia. Pachetul de asistență va finanța proiecte în care vor fi implicate cel puțin două din statele partenere și care se vor orienta spre următoarele domenii: consolidarea politicilor culturale și a societății civile, gestionarea frontierelor și a migrației, susținerea rețelei de IMM-uri, managementul calității aerului și pregătirea pentru catastrofe.
…și lansează 2 programe operaționale comune – Romania – Ucraina – Republica Moldova 2007–2013 și Bazinul Mării Negre 2007–2013
La 1 iulie Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței al României, în calitate de Autoritate Comună de Management ale programelor operaționale comune "România-Ucraina-Republica Moldova 2007–2013" și "Bazinul Mării negre 2007–2013" a lansat primul apel de propuneri. Ambele programe sunt finanțate în cadrul Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat.
Programul Operațional Comun "Romania – Ucraina – Republica Moldova 2007–2013" își propune crearea unei "punți de legătură" între cele trei state partenere, și susținerea comunităților din zonele de frontieră în găsirea unor soluții comune la problemele de dezvoltare similare cu care acestea se confruntă. Comisia Europeană planifică să aloce acestui program 126,72 mil euro pentru perioada 2007- 2013.
Programul Operațional Comun "Bazinul Mării Negre 2007–2013" urmărește dezvoltarea economică și socială mai puternică și durabilă a regiunilor din Bazinul Mării Negre. La program pot participa 10 țări: Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Rusia, Turcia și Ucraina. Finanțarea Comieiei Europene pentru primul apel de propuneri este de appr. 3,6 mil. euro.
Adresarea Reprezentantului special al Uniunii Europene în Moldova, Kalman Mizsei
La 2 iulie, Reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei, a făcut publică o adresare către politicienii din Moldova în care îi îndeamnă să calmeze "retorica campaniei electorale de dragul țării". În opinia sa, "etichetarea participanților la procesul electoral privind posibila aderența la diferite ideologii și practici totalitare din trecut reprezintă o extindere a acuzațiilor nefondate în cadrul campaniei electorale". Totodată, Kalman Mizsei a subliniat că pregătirea pentru alegerile anticipate este o etapă importantă pentru națiune, iar Uniunea Europeană dorește ca "toți actorii politici să înțeleagă semnificația acestei perioade și să acționeze în consecință". Potrivit lui Kalman Miszei, comunitatea internațională este gata să sprijine Republica Moldova în implementarea reformelor necesare pentru garantarea îndeplinirii standardelor în actualul scrutin și îndeamnă autoritățile să ia măsurile necesare pentru ca mass media să reflecte activitatea tuturor concurenților electorali, iar "reflectarea alegerilor de către media electronică să corespundă standardelor internaționale". (potrivit Infotag)
Cooperare bilaterală
Republica Moldova – România
Nici în perioada raportată, Republica Moldova și România nu au depășit impasul în relațiile bilaterale. Din contra "războiul" declarațiilor continuă, presărat și cu un scandal sexual la Consulatul României din Chișinău.
Din partea Republicii Moldova se mențin acuzațiile de imixtiune a României în afacerile interne ale Moldovei și de planuri de suprimare a statalității Republicii Moldova. Astfel, la 8 iunie, ministrul reintegrării, Vasilii Șova a afirmat că România este implicată în destabilizarea situației din Republica Moldova și a acuzat România că promovează un plan de separare a Transnistriei de Moldova în vederea realizării unor "ambiții politice". Acuzațiile vin după ce președintele României, Traian Băsecu a declarat că și-ar dori ca opoziția să obțină un rezultat bun în alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie. La 15 iulie, într-o conferință de presă, Președintele în exercițiu al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a declarat că normalizarea relațiilor cu România este necesară, dar "nu se mai poate discuta direct cu actualele autorități de la București", care "gîndesc în stilul anilor 30" și de aceea a propus ca aceasta să fie mediată de către Uniunea Europeană. Finalitatea negocierilor urmează să fie semnarea de către Republica Moldova și România a tratatului privind frontiera și a tratatului politic de bază.
Și oficialitățile României deplîng situația existentă în relațiile bilaterale, însă nu este gata să înceapă un dialog cu actualul guvern, ci va angaja "dialogul cu guvernul liber ales al Republicii Moldova", potrivit unei declarații a ministrului extern al României, Cristian Diaconescu. Totodată, România continuă să susțină "proiectul european" al Moldovei și introducerea Moldovei în "pachetul" Balcanilor de Vest.
Republica Moldova – Rusia
Relații moldo-ruse se află într-o dinamică pozitivă. La 7 iulie, Duma de Stat a Federației Ruse a aprobat modificări la bugetul federal din 2009 și acordarea Republicii Moldova creditului de 500 mil dolari. Totodată, au început consultările la nivel de comisii guvernamentale privind condițiile de acordare a creditului. O altă evoluție pozitivă în relațiile moldo-ruse ține de înțelegerea dintre serviciul sanitar rus (Rospotrebnadzor) și Agenția "Moldova-Vin" de extindere geografică a numărului de terminale pentru exportul vinurilor moldovenești de la unu la 4, precum și a numărului de întreprinderi moldovenești cu drept de export al vinurilor în Federația Rusă, inclusiv întreprinderi din vinificația primară, după inspectarea acestora de către experții Rospotrebnadzor.
Cooperarea multilaterală
Republica Moldova – Consiliul Europei
Schimb de replici dintre Televiziunea Publică Moldova 1 și Terry Davis, Secretarul General al Consiliului Europei
În urma unei știri difuzate de Moldova 1, în care se afirma în baza unui editorial publicat de ziarul "Moldova Suverană"că persoane angajate de Consiliul Europei au participat la protestele post-electorale din 7 aprilie, la 10 iulie Consiliul Europei, în persoana Secretarului General Terrz Davis, și-a exprimat îngrijorarea în privința acestor aserțiuni nefondate, făcute fără de prezentarea unor dovezi și fără acordarea Consiliului Europei sau persoanelor implicate șansa de a-și expune punctul de vedere. Terry Davis conchide că "televiziunea de stat din Moldova mai are multe de învățat despre jurnalismul profesionalist".
Industria vinicolă de altă dată
Iurie Gotișan, 15 iulie 2009
Efectele crizei globale și reducerea cererii de pe piața rusă aduce industria vinicolă autohtonă într-o situație economico-financiară destul de dificilă. De fapt aceasta poate fi catalogată chiar dramatica și asta cu numai 2 luni pînă la începerea noului sezon de vinificație, capacitățile tehnologice fiind suprasolicitate, fapt confirmat de specialiști, pe de o parte, și autorități, pe de altă parte. Spre exemplu, în prezent 1/3 din întreprinderile vinicole, din cele cca 170 fabrici de prelucrare a strugurilor, sînt scoase la vînzare sau sînt în procedură de faliment. Producția de vinuri s-a redus în ianuarie-mai curent cu cca 32%, iar exporturile de vinuri s-au diminuat cu peste 20%, comparativ cu sfîrșitul anului trecut. În plus, stocurile la fabricile vinicole se ridica la peste 26 milioane decalitri, ceea ce ar echivala cu aproape două recolte anuale, însă după cum menționam la începutul articolului – curînd va începe recoltă.
În primul rînd, o bună parte din companiile vinicole încă nu au reușit să-și redirecționeze exporturile de pe piețele din CSI către cele din Occident, altele de bine de rău, puțin cîte puțin și-a revenit după interdicțiile la export impuse de Rusia în 2006, or acum iarăși s-a pomenit în plină criză. Doi, totuși, cele care au rămas cu producția pe piața rusă sînt într-un fel strămutate de vinurile de calitate din America Latină, cum ar fi vinurile din Chile sau din Argentina, care la preț sînt mai ieftine decît cele moldovenești. În al treilea rînd, marea majoritate a producătorilor vinicoli au contractat credite bancare și fiind în imposibilitatea de a-și vinde producția, nu pot să-și întoarcă datoriile către bănci, declarîndu-se în ultima instanță falimentare. Deja avem și un precedent în Republica Moldova, cînd o companie destul de vestită a fost declarată insolvabilă. Și, în cele din urmă, o parte din vină o poartă chiar autoritățile care puțin au făcut pentru susținerea vinificatorilor. Ba mai mult, a fost interzis exportul de vinuri în vrac. Poate era necesar un control mai strict, o monitorizare a fiecărei livrări în vrac, dar nu blocarea, atunci cînd întreprinderile și așa erau "pe burtă".
Uniunea Europeană a stabilit pentru 2008 o cotă de import a vinurilor moldovenești din struguri de 60 mii hectolitri (6 mln litri, ceea ce reprezintă 3% din exporturile din 2007), de care companiile au beneficiat sută la sută. Reprezentanții Moldova-vin au declarat recent că exportul de vinuri moldovenești pe piața UE a depășit în 2008 de aproape trei ori cota acordată, dar nici asta nu a salvat situația. În pofida faptului că exporturile de vinuri au crescut de exemplu de peste 2 ori în Ucraina, de 4 ori în Polonia, de cîteva ori în România, în general exporturile de vinuri spre Europa au crescut lent. De aceea nu putem vorbi despre pătrunderea pe alte piețe capabile să înlocuiască deocamdată exporturile de vinuri spre Rusia, exporturi care erau evaluate la peste 70% din total în 2006, dar care actualmente se estimează la 20% din total exporturi.
Ca urmare a situației existente, este firesc că producătorii vinicoli vor fi dublu pierdanți, deoarece mulți din ei au contractat credite pentru desfășurarea activității de producție de la băncile comerciale din țară, credite care pînă la urmă vor trebui întoarse. Chiar dacă nu cunoaștem care este valoarea împrumuturilor acordată de către bănci producătorilor, considerăm că impactul va fi negativ pentru ambele părți. Pe de altă parte, creditele greu de rambursat în teoria bancară se mai numesc și credite neperformante -, și cred că băncile își calculează marjele de risc ca urmare a creditelor acordate, anticipînd potențialele riscuri de împrumut și în general riscuri de sistem.
Bineînțeles că depinde și de mărimea riscurilor, însă în cazul dat acestea par a fi destul de impunătoare, fiind în stare să provoace o criză de proporții, asta unu la mînă. Doi, situația creată poate avea consecințe dramatice nu doar asupra exporturilor în particular, dar și asupra economiei în general. Trebuie să recunoaștem că producătorii de vinuri sînt și unii din marii contribuabili la bugetul de stat. Pînă nu demult, exporturile de vinuri constituiau o treime din totalul exporturilor moldovenești. Deci nu se exclude și o mai mare diminuare a veniturilor la buget, pe lîngă cea pe care o avem. Mai mult, odată cu perpetuarea crizei sînt și vor fi disponibilizați o serie întreagă de angajați, crescînd astfel cohorta șomerilor per total, iar în condițiile cînd prețurile la struguri scad an de an, spre exemplu acestea se așteaptă a fi cu 50% mai mici față de anul trecut.
De fapt problemele mari de abia vor începe se apară în condițiile în care prețurile la struguri vor scădea, fiind în creștere și datoriile pentru materia primă și mă tem că anul acesta nu va fi o excepție. Roada de struguri din acest an se așteaptă a fi similară celei de anul trecut, însă puțin probabil ca întreprinderile vinicole să mai fie atît de avide ca și în anii trecuți odată ce majoritatea se confruntă cu grave probleme financiare. Respectiv, în cele din urmă țăranul nostru ar putea să-și vîndă producția la un preț de nimic. O soluție pentru aceștia ar fi ca statul să le permită să-și comercializeze strugurii în Ucraina sau România fără a le solicita o groază de certificate și să excludă numeroasele proceduri vamale pentru exportul acestora precum se făcea în anii precedenți.
În plus, trebuie să fie investit mult mai mult și mai agresiv în programele de marketing, vinurile moldovenești urmînd a fi prezentate pe noi piețe. Producătorii și exportatorii moldoveni alocau în programul lor de promovare și marketing între 0,5–1% doar din veniturile obținute în urma comercializării producției, este o sumă infimă dacă e să comparăm barem și cu România, care aloca în general pînă la 10% din venituri. Din cîte se știe, guvernul avea un program planificat de a cuceri noi piețe de desfacere, în afară celei din Rusia, însă nu prea se știe cînd acesta urma să fie implementat.
Probabil că nu este încă suficient să fii în posesia unor mărci de produse recunoscute pe piață ori deținerea în palmares a unor medalii obținute la concursuri și expoziții internaționale, pentru a cuceri noi piețe. Pentru aceasta Moldova trebuie să îndeplinească o serie de reforme instituționale și regulatorii în domeniul certificării și calității. Pe plan intern trebuie organizate mai multe "filtre" suplimentare la cele existente, pentru asigurarea calității băuturilor alcoolice.
Pe de alta parte, statul ar putea interveni in acest sens prin subvenționarea producătorilor și exportatorilor vinicoli, însă în situația în care se afla actualmente bugetul și economia în general, după mine cred ca este puțin probabil. Altfel, dacă tendințele vor fi aceleași și în continuare, Moldova riscă să rămînă cu numai 15–20 de fabrici vinicole, din totalul de cca 170.
Vom vedea oare banii rușilor?
Maxim Kuzovlev, 15 iulie 2009
"…Rusia este începutul sfîrșitului".
Talleyrand
O știre aproape senzațională. În urma vizitei lui Vladimir Voronin la Moscova efectuată la 22 iunie 2009, Rusia ne-a promis 500 mil USD. Ce-i drept nu chiar cu titlu gratuit, dar sub forma unui credit. Despre acest lucru a anunțat prim-ministrul FR Vladimir Putin. Ce-i drept, nu se știe cînd anume va fi oferit creditul și care sunt condițiile acestuia. Și dacă va fi, în general, oferit.
Chiar dacă admitem că respectivul credit cu adevărat va fi oferit Moldovei, cu toate că personal am mari dubii, o promisiune ramîne doar o promisiune, ea nu este nicidecum un document. Creditele sunt oferite în baza unor garanții, a unor constante tangibile, or o simplă promisiune, mai ales în condiții de criză, în mod evident, nu poate fi suficient. Dacă totuși vom obține acest credit de la ruși, rămîne de văzut care vor fi condițiile impuse, ce dobîndă va fi stabilită. Oricare credit urmează a fi rambursat. Oricare credit presupune o dependență. Și încă un moment. Cea mai mare problemă a creditului obținut este utilizarea mijloacelor conform destinației. Or, de multe ori, pentru că așa e firea omului, creditele sunt utilizate contrar destinației. Unde mai pui că declarațiile făcute la un atare nivel sunt mai mult un mecanism de PR diplomatic. În Transnistria, în deosebi, în structurile puterii, știrea respectivă a suscitat o mare nemulțumire. Cică, chiar nu aveți pentru ce să cheltuiți niște bani? Mai bine ne oferiți nouă acești bani. Între Chișinău și Tiraspol are loc un fel de concurență mai specifică în competiția pentru bancnotele rusești.
De altfel, Tiraspolul înregistrează anumite reușite la acest capitol. Potrivit unor date oficiale, existente în regim de acces deschis, "în urma reluării în anul 2008 a alocărilor de mijloace din Federația Rusă sub forma unor ajutoare umanitare și tehnice, precum și a majorării altor încasări cu titlu gratuit, volumul transferurilor de peste hotare înregistrat în ianuarie-iunie a constituit 116,9 mil USD, a plăților – 17,4 mil USD. În consecință, afluxul net al transferurilor pe teritoriul republicii a însumat 99,5 mil USD, sau de 1,7 ori mai mult decît în primul semestru al anului 2007" ("Buletinul Băncii Republicane Transnistrene").
Și încă o cifră. În hotărîrea Sovietului Suprem nr.1394 din 4 martie 2008 este indicată cifra de "220500000 de ruble ale Federației Ruse" oferite Băncii Republicane Transnistrene (BRT) și direcționate "pentru creditarea și acordarea suportului agenților economici din complexul agroindustrial".
Banilor rusești care vin în Transnistria, dar, apropo, nu ca și credite, le revine rol extrem de important. Banca centrală a Transnistriei oferă băncilor comerciale din regiune credite în ruble rusești. Băncile comerciale, la rîndul lor, interacționează cu populați și agenții economici.
Mai mult, în 2008, pe parcursul întregului an, din contul mijloacelor ajutoarelor umanitare primite din Federația Rusă au fost achitate suplimente la pensii (85 de ruble transnistrene – 9,4 USD) și alocații lunare de stat.
În luna mai 2009, potrivit informației Ministerului transnistrean al Finanțelor, pentru diverse scopuri, inclusiv, pentru plata suplimentelor la pensii, cheltuieli ce țin de îmbunătățirea calității alimentației în școlile-internat și în casele de copiii, pentru acoperirea altor cheltuieli sociale de stat, au fost utilizate 20 274 515 ruble transnistrene (cca 2 mil. 253 mii USD).
Și ultima cifră. La 26 iunie, serviciul de presă al legislativului transnistrean a anunțat că Tiraspolului deja i-a fost transferată o nouă tranșă de ajutoare umanitare, de data aceasta în valoare de cca 223,5 mil ruble rusești. Și de această dată, conform declarațiilor oficiale, "mijloacele bănești vor fi destinate pentru achitarea de suplimente la pensii, pentru îmbunătățirea calității alimentației în casele de copii, școlile-internat, instituțiile medicale pentru copii, maternități, centrele pentru copii cu dizabilități, grădinițele de copii, instituțiile sanitare specializate".
Așa deci, banii rusești vin. Iar nemulțumirea autorităților de la Tiraspol generată de faptul că și Chișinăul, eventual, ar putea obține un credit, nu trebuie să ne uimească. Ei sunt nemulțumiți nu pentru că s-a putea întîmpla să nu le ajungă și lor bani. Îi nemulțumește de fapt că anume acești bani ar putut fi oferiți cu titlu gratuit adevăraților tovarăși pro-ruși, adică tovarășilor transnistreni. Unde mai pui ca ei au și acumulat o anumită experiență de valorificare a mijloacelor bănești.
Iar cu partenerii de la Chișinău deveniți peste noapte din nou pro-ruși ce rost are să lungești prea mult vorba. Sau poate cu ei poți doar să vorbești? Or totul se va limita doar la vorbe.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |