ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20090731/index.shtml


e-journal, an.VII, nr. 142, 16–31 iulie 2009

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Transnistria

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Guvern

1.1. Numiri. Demisii

Dumitru Socolan este numit Consul general al Republicii Moldova în Germania (cîteva landuri), cu reședință în orașul Frankfurt pe Main.

Vitalie Condrațchi a demisionat din funcția de șef al Serviciului de presă al Guvernului, începînd cu data de 17 iulie 2009.

1.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la efectivul-limită al Serviciului Fiscal de Stat. Efectivul-limită se stabilește în număr de 1939 unități, față de 2081 unități, cît număra anterior.

Hotărîrea cu privire la transmiterea ÎS "Aeroportul Internațional Chișinău". În scopul executării prevederilor Acordului încheiat între Republica Moldova, BERD și Banca Europeană de Investiții, Întreprinderea de Stat "Aeroportul Internațional Chișinău" se transmite din administrarea Agenției Transporturi în administrarea Agenției Proprietății Publice de pe lîngă Ministerul Economiei și Comerțului.

Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:

Hotărîri pentru alocarea mijloacelor financiare:

1.3. Ședințe. Decizii

Achitarea salariilor și plăților sociale

Premierul Zinaida Greceanîi a cerut instituțiilor de resort să asigure achitarea la timp și în volumele stabilite a tuturor plăților sociale, invocînd că, în mai multe localități, la instituțiile sociale, medicale și educaționale, din motive neîntemeiate, sînt înregistrate întîrzieri la plata salariilor sau reducerea acestora, micșorarea programului de muncă, trimiterea în concediu forțat etc. Greceanîi a menționat că transferurile de la bugetul de stat către autoritățile locale nu au fost blocate, s-a realizat doar reducerea cu 20% a transferurilor, pe seama cheltuielilor pentru întreținerea administrației locale și nu din resursele destinate pentru plata salariilor. Premierul a subliniat că actualmente nu există premise ca vreo instituție socială sau educațională să-și întrerupă activitatea, deoarece toate transferurile bănești către acestea sînt efectuate pe deplin.

Dezmințiri despre eventuale interdicii

Guvernul Republicii Moldova infirmă categoric informația apărută în una din publicațiile periodice privind elaborarea unui proiect de hotărîre de guvern prin care cetățenilor RM li se va interzice, pentru o perioadă de doi ani, să părăsească țara și să meargă la lucru peste hotare.

Activitatea vicepremierului Iurie Roșca

Și în ajunul alegerilor parlamentare, vicepremierul Iurie Roșca a continuat să fie activ:

A efectuat vizite de lucru: în subdiviziunile de frontieră ale Serviciului Grăniceri și la Colegiul Național de Grăniceri din or. Ungheni; la Comisariatul General de Poliție, mun.Chișinău; la Direcția Poliției Rutiere a MAI; la Brigada 1 mobil-operativa a trupelor de carabinieri ale MAI; la Regimentul de patrulă și santinelă "Scut" al Comisariatului general de poliție al mun. Chișinău; la Brigada 1 de infanterie motorizată "Moldova" din orașul Bălți; la penitenciarul nr. 15 din orașul Cricova și la subdiviziunile Agenției Rezerve Materiale, Achiziții Publice și Ajutoare Materiale;

Programul național de abilitare economică a tinerilor

În cadrul celei de-a cincea întruniri a Comitetului de coordonare al Programului național de abilitare economică a tinerilor a fost prezentat raportul privind desfășurarea activităților în perioada iulie 2008 – iulie 2009 și examinate perspectivele de dezvoltare a Programului în perioada următoare. Potrivit datelor prezentate, în cadrul Programului au fost realizate 296 proiecte de afaceri ale tinerilor, fiind alocate 84 mil. lei, dintre care 33,6 mil. lei constituie granturi. Participanții la ședință au constatat impedimentele de dezvoltare a Programului: gajul solicitat de băncile comerciale și lipsa piețelor de desfacere pentru producția întreprinzătorilor-beneficiari ai Programului. Membrii Comitetului de coordonare au aprobat o decizie, prin care au cerut Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii pe lîngă Ministerul Economiei și Comerțului intensificarea desfășurării cursurilor de instruire, în special, pentru tinerii antreprenori din zona de Sud și Centru a țării. De asemenea, instituțiilor responsabile le-a fost recomandată examinarea posibilităților de extindere a spectrului de afaceri pentru care se vor acorda credite cu porțiune de grant, precum și identificarea mijloacelor financiare suplimentare în scopul majorării numărului de beneficiari ai Programului, dar și a sumei de credit de la 300 mii lei pînă la 500 mii lei.

Negocieri pentru credit de 1 miliard dolari

Guvernul RM a semnat un Memorandum de înțelegere cu conducerea corporației chineze de stat COVEC, în vederea acordării unui credit de circa un miliard de dolari pentru realizarea unor proiecte în domeniul infrastructurii și de producere. Creditul ar putea fi acordat în baza unei garanții de stat, în condiții preferențiale, pentru realizarea diferitor proiecte de infrastructură: drumuri, energetică, sisteme de aprovizionare cu apă, stații de epurare, industrializarea sectorului agricol și dezvoltarea sferei de prelucrare, proiecte destinate creării sistemelor avansate de producere.


Președinție

2.1. Decrete

Prin decret prezidențial Sergiu Stati este numit Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Turcia.

Valerii Diozu este eliberat din funcția de Consilier prezidențial în problemele dezvoltării informaționale, șef al Direcției informativ-analitice a Aparatului Președintelui RM.

Ordinul "Gloria Muncii" este conferit:

Medalia "Meritul Civic" este conferită lui Mihail Lazari, președinte al raionului Ocnița.

Ordinul de Onoare este conferit lui Gianii Buquicchio, secretar al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția).

Președintele Republicii Moldova a semnat un decret privind conferirea de titluri onorifice unui grup de oameni de artă.

2.2. Ședințe. Declarații

Procesul de gazificare

Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință la tema gazificării localităților, în cadrul căreia s-a constatat că în total mai urmează a fi conectate la rețeaua de gaze naturale încă 751 de localități, procesul de gazificare a acestora aflîndu-se la etape diferite de realizare. Vladimir Voronin a solicitat examinarea, în termen de 10 zile, a motivelor din care conductele de gaze finalizate nu au fost date în exploatare. De asemenea, șeful statului s-a referit la necesitatea finalizării pînă la 1 octombrie curent a lucrărilor de construcție la cele 125 de gazoducte inter-rurale planificate și a demarării, în lunile august-septembrie, a lucrărilor de gazificare în localitățile care dispun de documentația de proiect.

Întîlnire cu Președintele CEC din Federația Rusă

Vladimir Voronin l-a primit pe președintele Comisiei Electorale Centrale a Federației Ruse, Vladimir Ciurov, în scopul unui schimb de opinii pe marginea scrutinului parlamentar anticipat desfășurat pe 29 iulie. Vladimir Ciurov a anunțat disponibilitatea CEC a Federației Ruse de a împărtăși Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova experiența de care dispune în domeniul implementării tehnologiilor de votare electronică, precum și alte procedee ce țin de informatizarea procesului de vot, de colectare a datelor și de procesare a rezultatelor alegerilor. Președintele Moldovei a menționat interesul autorităților moldovenești pentru perfecționarea și modernizarea procesului electoral. De asemenea, a fost exprimată ideea comună privind necesitatea menținerii cursului ascendent al dezvoltării dialogului moldo-rus în diverse domenii, indiferent de rezultatele finale ale alegerilor parlamentare anticipate și evoluțiile postelectorale din Republica Moldova.


Politici economice

1. Sectorul real

2. Sectorul bancar

3. Finanțe publice

4. Piața muncii


Transnistria

Desfășurarea alegerilor în secția de votare de la Corjova a fost zădărnicită

Pe 29 iulie 2009, în ziua desfășurării alegerilor anticipate pentru Parlamentul Republicii Moldova, votare în secția de votare din satul Corjova, situat pe malul stîng al Nistrului, a fost zădărnicită. Atît autoritățile de la Chișinău, cît și cele de la Tiraspol consideră că localitatea Corjova se află sub jurisdicțiile lor. Chișinăul își confirmă drepturile prin încercarea periodică de a organiza alegeri în localitatea, iar Tiraspolul prin subminarea acestor încercări. Și de această dată, la fel ca și în cazul alegerilor precedente, la momentul deschiderii secției de votare, la ora 7.00, pe 29 iulie, secția de votare din Corjova a fost blocată de aproximativ 400 de persoane cu lozinci gen: "Jos mîinile de pe Transnistria"; "Nu – alegerilor ilegale"; "Nu – pretențiilor teritoriale la adresa integrității teritoriale a Transnistriei". Acest gen de blocaj este susținut de autoritățile transnistrene, care consideră că cele moldovene – dușmănoase, destabilizează situația politică din regiune. Ca de obicei, Comisia Electorală Centrală a decis schimbarea locului votării pentru locuitorii din Corjova, în secțiile de votare din localitățile megieșe, a căror aflare sub jurisdicția Chișinăului ne e contestată.

Smirnov amenință cu aplicarea măsurilor de răspuns adecvate

După consultările în format "5+2", care au avut loc la Viena în lina iunie, liderul transnistrean Igor Smirnov s-a întîlnit cu ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova și cu șeful misiunii OSCE în Moldova, Philip Remler pentru a discuta perspectivele reluării dialogului în format "5+2". Potrivit lui Philip Remler, există un șir de probleme care urmează a fi rezolvate, de aceea, negocierile trebuie reluată fără precondiții. Igor Smirnov a contestat această abordare, menționînd, ca de obicei, că există un pachet de înțelegeri semnate de autoritățile moldovene, care nu se respectă. Ultimul exemplu este cel referitor la semnarea la 18 martie 2009 a Declarației de la Barviha. Potrivit acestei Declarații, negocierile în formar "5+2" ar putea fi reluate după crearea condițiilor corespunzătoare. Președintele Vladimir Voronin procedează ca de obicei, acceptă anumite lucruri, semnează documente care să confirme consimțămîntul, apoi refuză să-și îndeplinească angajamentele. Exact așa a fost și în cazul semnării Declarației de la Barviha. Voronin s-a angajat să se întîlnească cu Smirnov la 25 martie 2009 și fără să dea vreo explicație a refuzat să se prezinte la întîlnirea programată. În opina lui Smirnov, ținînd cont de comportamentul autorităților moldovene, nu se întrevede nicio perspectivă în vederea reluării negocierilor în format "5+2". Ceea ce ar urma să se facă se referă la continuarea lucrului grupului de experți în vederea soluționării problemelor social-economice. Smirnov a amenințat că regimul său va răspunde adecvat dacă Chișinăul va încerca să exercite presiuni economice și comerciale asupra Tiraspolului.

Rusia și Transnistria se susțin reciproc

După ce la 8 iulie 2009 președintele Sovietului suprem, Evghenii Șevciuc, și-a prezentat demisia, susținătorul său de la Moscova, Constantin Kosaciov, președinte al Comitetului Dumei de Stat pentru Politică Externă, a sosit la Tiraspol pentru al susține în relațiile cu administrația lui Smirnov. Cum suportul lui Smirnov la Moscova este mai puternic, misiunea lui Kosaciov s-a redus și la discutarea cu Smirnov a cooperării dintre Federația Rusă și Transnistria. În cadrul întîlnirii Smirnov a menționat că Transnistria are nevoie de lărgirea cooperării cu Rusia în beneficiu mutual. Kosaciov a susținut implementarea în Transnistria a standardelor rusește de educație și armonizarea legislației transnistrene cu cea rusească, confirmînd că și business-ul rusesc se simte confortabil în Transnistria. De asemenea, Kosaciov a reconfirmat poziția oficială a Rusiei cu referință la reglementarea conflictului dintre Chișinău și Tiraspol – Rusia va susține soluția asupra căreia vor conveni cele două părți egale ale conflictului. Kosaciov a sublinia că Rusia nu va utiliza Transnsitria în calitate de monedă de schimb în relații cu terțe părți ale procesului politic internațional.

Proiectul modificărilor constituției Transnistriei

Ministerul justiției din regiunea transnistreană a dat publicității modificărilor la constituția Transnistriei pentru a o aduce în conformitate cu normele constituționale ale Federației Ruse. Experții transnistreni consideră că inițiativa ex-speaker-ului Evghenii Șevciuc de modificarea a constituției transnistrene a fost deturnată și în acest mod șeful administrației de la Tiraspol încearcă să-și fortifice și mai mult pozițiile. Formal, modificările se reduc la împrumutarea unor norme constituționale rusești, dar, de facto, se urmărește transferarea responsabilităților de la președinția transnistreană către un cabinet de miniștri, care oricum va rămîne la cheremul instituției prezidențiale, care numește și revocă miniștri și îi destituie după bunul plac.


Relații externe

Relațiile externe în cea de-a doua jumătate a lunii iulie au fost dominate de campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate.

Integrare Europeană

Apelurile Uniunii Europene către autoritățile Republicii Moldova în ajunul alegerilor din 29 iulie

În perioada care a precedat alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie, Uniunea Europeană a adresat mai multe apeluri către autoritățile și formațiunile politice din Republica Moldova privind asigurarea unor alegeri libere și corecte, a libertății de expresie și libertății mass-media, crearea condițiilor egale pentru toți concurenții electorali, neadmiterea unor intimidării față de mass-media, ONG-uri și formațiuni politice, respectarea dreptului la întruniri etc. Apelurile au fost adresate prin intermediul Reprezentantului Special al UE în R. Moldova, Kalman Miszei, Ambasadorului Extraordinar si Plenipotențiar al Suediei în Republica Moldova, Mats Aberg, și a ministrului polonez de externe, Radoslaw Sikorski în timpul întrevederilor cu autoritățile moldovenești.

Suplimentar, Radoslaw Sikorski, aflat într-o vizită de lucru la Chișinău pe 24 iulie, a cerut autorităților, reprezentanților partidelor opoziției și societății civile să coopereze în baza unui consens social larg, să continue reformele democratice din țară, să investigheze evenimentele din 7 aprilie, să demonstreze deschidere pentru cooperarea cu UE și vecinii săi apropiați [România], asigurînd un tratament egal pentru toți cetățenii UE. Totodată, Radoslav Sikorsi a condiționat consolidarea dialogului dintre R. Moldova și UE de desfășurarea unor alegeri libere și corecte pe 29 iulie 2009. Ministrul polonez de externe a confirmat că în condițiile unei evaluări internaționale pozitive a alegerilor, Polonia va oferi suportul ei în promovarea Moldovei pe plan european, în particular, la negocierea noului acord moldo-comunitar, în includerea Moldovei în mecanismele de finanțare europene și proiecte ale Parteneriatului Estic, în negocierile Moldovei cu organismele financiare internaționale (FMI, BM, BERD etc.) și la lansarea unui pachet extins de inițiative pentru susținerea democrației în R. Moldova.

Mandatul EUBAM prelungit pînă în 2011

Comisia Europeană a decis să extindă mandatul Misiunii Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina (EUBAM) pentru încă doi ani, începînd cu 1 decembrie 2009. Extinderea mandatului a fost făcută la solicitarea autorităților R. Moldova și Ucrainei.

Uniunea Europeană va aloca 70 milioane euro pentru proiecte de investiții în cadrul PEV

Comisia Europeană a anunțat că va aloca 70 milioane de euro pentru Instrumentul Investițional în cadrul Politicii Europene de Vecinătate. Aceste fonduri vor fi orinetate spre dezvolatarea proiectelor investiționale în domeniile energetic, transporturilor și ecologie, precum și la dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și a sectorului social.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

"Înghețul" din relațiile moldo-române persistă. Autoritățile moldovenești continuă să acuze România de amestec în afacerile interne ale R. Moldova. Ultima declarație a Guvernului Republicii Moldova difuzată pe 16 iulie, culpabilizează conducerea de vîrf a României de susținerea deschisă a anumitor forțe politice din R. Moldova și de exprimarea deschisă a preferințelor pentru victoria acestor forțe în alegerile din 29 iulie. Totodată, Guvernul RM cere UE să dea o apreciere declarațiilor și acțiunilor României și solicită repetat asistența UE în medierea problemelor moldo-române. Potrivit declarației, RM este dispusă să semneze Tratatul de frontieră cu România și a Tratatului de bază moldo-român, însă România este cea care tergiversează realizarea acestui fapt.

În același timp, președintele României, Traian Băsescu a declarat în cadrul unui interviu acordat postului de radio Europa Liberă că România nu va înceta să respingă acuzațiile de implicare în treburile interne ale R.Moldova.

Notă ADEPT: Este de remarcat faptul că susținerea de către Traian Băsescu a președintelui Voronin în alegerile parlamentare din 2005 și suportul acordat acestuia pentru a forma majoritatea parlamentară nu a fost la moment dat considerată drept imixtiune în afacerile interne ale Moldovei.

Republica Moldova – Rusia

Au fost inițiate negocierile asupra proiectului Acordului de finanțare dintre Guvernul R. Moldova și cel al Federației Ruse privind acordarea unui credit de stat R.Moldova. în sumă de $150 mil. Pentru finanțarea proiectelor investiționale în infractructura drumurilor și reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă. Creditul urmează a fi rambursat timp de 15 ani.

Republica Moldova – China

Pe 23 iulie, R.Moldova a semnat un Memorandum de intenție cu privire la acordarea unui credit în valoare de $1 mlrd. din partea Corporația de stat China National Overseas Engineering Corporation (COVER). După semnarea Memorandumului, urmează obligatoriu semnarea unui acord dintre Guvernul R.Moldova și cel al Chinei, cu ratificarea ulterioară a acestuia de către Parlament. Creditul va fi acordat pentru o perioadă de 15 ani, cu o perioadă de grație de 3 ani. Rata dobînzii creditului nu a fost stabilită deocamdată. Potrivit ministrului construcțiilor și dezvoltării teritoriului, Vladimir Baldovici, creditul va fi utilizat pentru realizarea unor proiecte de infrastructură cum ar fi drumuri, energetică, sisteme de aprovizionare cu apă, stații de epurare, precum și în scopul creării sistemelor avansate de producere.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Deciziile CEDO

În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat hotărîrile în cauzele Baroul Partner-A c. Moldovei (Cazul Carierei de pietriș și granit de la Soroca) și Olaru și alții c. Moldovei. În cazul ambele cauze Curtea a constatat violarea dreptului la un proces echitabil și protecția proprietății. Curtea nu s-a expus asupra satisfacției echitabile, rezervând această chestiune pentru o hotărâre separată, Guvernul Moldovei și părțile reclamantă au fost chemați să prezinte Curții observațiile scrise privind satisfacția echitabilă în termen de trei luni sau, eventual, să încheie un acord de reglementare amiabilă. (Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)

Raportul Comisarului CoE pentru Drepturile Omului asupra vizitei sale la Chișinău din 25–28 aprilie 2009

La 17 iulie 2009, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg, a făcut public un raport întocmit în baza vizitei întreprinse în Moldova la finele lunii aprilie. Potrivit raportului "Tratamentele inumane și brutalitatea poliției, care au ieșit la suprafață în perioada post-electorală, în timpul demonstrațiilor din 6–7 aprilie de la Chișinău, trebuie stopate, în scopul restabilirii climatul de încredere în societate". În raportul sau, comisarul susține sînt necesare acțiuni decisive pentru nu a permite intoleranța în domeniul justiției, inclusiv prin revizuirea comportamentului atît a polițiștilor vinovați, cît și a superiorilor acestora. Totodată, Thomas Hammarberg a subliniat că libera exprimare și accesul la informație ar trebui să fie protejate, inclusiv în perioadele de criză.

Republica Moldova – OSCE

Misiunea OSCE/BIDDO de monitorizare a alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie din Moldova a dat publicității un raport cu constatările și concluziile preliminare privind procesul electoral. Potrivit Misiunii de Observare a Alegerilor (MOA), "alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 din Moldova au fost în general bine administrate, permițînd competiția partidelor politice care reprezintă o pluralitate de opinii". Alegerile au întrunit mai multe standarde ale OSCE și ale Consiliului Europei. Totuși, potrivit MOA mediul de desfășurare a campaniei a fost afectat negativ de intimidare subtilă și tratament preferențial în reflectarea în mijloacele de informare în masă. Alte neajunsuri depistate au fost legate de incorectitudinea listelor electorale și utilizarea resurselor administrative. Potrivit observatorilor OSCE, aceste neajunsuri trebuie pe viitor remediate (ex. crearea unui registru electronic al alegătorilor), inclusiv prin continuarea reformelor democratice.


Studii, analize, comentarii

Reflecții: investiții vs. justiție
Iurie Gotișan, 31 iulie 2009


În ultima perioadă presa de specialitate, și nu numai, a pus frecvent în dezbatere subiectul vis-a-vis de potențialele credite care urmează a fi acordate de Federația Rusă și China. Puțin s-a vorbit și publicat totuși despre condițiile de contractate a acestor două credite și despre faptul dacă formalitățile de acordare vor fi strict aplicate și ajustate la standardele financiare internaționale. Autoritățile au mai declarat banii for fi strict direcționați spre reparația unor porțiuni de drumuri, reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă etc.

Se cunoaște bine că pe parcursul ultimilor ani au fost elaborate un șir întreg de strategii și programe. Au fost implementate proiecte-pilot în diferite domenii, inclusiv infrastructură. Dacă e să ne referim la drumuri, există o strategie a infrastructurii transportului terestru care specifică segmentele concrete de drum ce necesită a fi renovate sau modernizate, s-au calculat costurile estimative ale acestor lucrări, iar pentru unele trasee s-au făcut chiar studii de fezabilitate. O situație similară se atestă și domeniul construcției sistemelor de aprovizionare cu apă și canalizare, în particular în mediul rural. Bineînțeles că, investițiile în infrastructură reprezintă una din sarcinile principale ale autorităților în scopul îmbunătățirii standardelor de viață ale populației și pentru a le apropia de cele europene. Asupra acestui aspect se concentrează în prezent strategiile de conlucrare a organizațiilor financiare internaționale (BM, FMI etc.) cu țara noastră. Această necesitate a existat întotdeauna, dar n-a existat suficientă voință din partea autorităților și evident bani. La prima vedere pare a fi simplu – vin banii, problema este cunoscută, dar în practică e altfel.

În tot cazul, să admitem că pînă la urmă banii vor fi acordați. Ce trebuie să facă un guvern responsabil pentru ca acești bani să ajungă la destinație? În primul rînd trebuie să se dorească acest lucru. Există un cadru juridic mai mult sau mai puțin suficient (concepții, strategii, programe, proiecte). Experiență de implementare, de asemenea, avem. Populația cunoaște exemple concrete, inclusiv pozitive, dar acestea sunt totuși puține. Cele mai răspîndite ar fi probabil proiectele de infrastructură și investiții sociale. Cît privește cetățenii, ei susțin aceste procese și de multe ori chiar contribuie financiar la realizarea lor. Alta e că aceiași cetățeni deplîng cronic lipsa de transparență la nivelul procedurilor de implementare.

După cum am mai menționat baza legală pentru realizarea acestor proiecte este în general adecvată, totuși "piatra de poticnire", sînt achizițiile publice. Experții fac trimitere că deși partenerii internaționali ai Republica Moldova au insistat de mult ori pe perfecționarea și aplicarea Legii privind achizițiile publice anume aici se poate vorbi cel mai mult despre lipsa sau insuficiența transparenței. De aici și pornesc cele mai multe probleme. În cazul în care demarează un proiect anume, antreprenorul poate să "umfle" prețurile, să folosească materiale necalitative sau insuficiente, să se abată de la standarde și tehnologii, și în consecință atît populația, cît și statul sînt în pierdere, deopotrivă. Un exemplu arhicunoscut ar fi cel al traseului de drum Orhei-Bălți. Ca și în acest caz, de regulă sînt favorizați antreprenorii care prezintă oferte foarte avantajoase financiar, dar irealizabile din start. În acest fel, banii sînt cheltuiți, iar obiectele date în exploatare sînt de o calitate necorespunzătoare sau în general nu sînt duse pînă la capăt.

Aparent, autoritățile parcă ar încerca să soluționeze această situație, însă vorba ceea "bățul are întotdeauna doua capete". Dacă n-ar exista această regulă ca ofertele cele mai avantajoase financiar să fie cîștigătoare s-ar putea ajunge la situația în care antreprenorii protejați de înalți demnitari de stat să ofere prețuri exagerate, dar să cîștige concursurile sub pretextul calității înalte. Aceasta chiar ar exclude concurența și ar zădărnici implementarea mai multor proiecte din cauza cheltuielilor mari. Probabil că cea mai bună soluție ar fi tragerea la răspundere a antreprenorilor, inclusiv prin sancțiuni financiare sau chiar cauze penale. Însă, deocamdată, în actualele condiții acest lucru pare imposibil de realizat

Un impediment ar fi formularea ambiguă a prevederilor legislative în ce privește conflictul de interese, or presa locală a dezvăluit numeroase cazuri cînd anumiți demnitari aveau interese directe sau indirecte în favorizarea anumitor firme în procesul de achiziții publice. Prin urmare și funcționalitatea scăzută a sistemului judiciar care nu este capabil să tragă la răspundere funcționarii de rang înalt, or într-un stat european demnitarii vizați ar fi demiși și puși sub urmărire penală. La noi, dimpotrivă, pot fi promovați sau chiar ridicați în rang.

De fapt în Moldova nu se simte un deficit de legi, ba chiar mai mult putem vorbi despre o inflație legislativă, ci de un deficit de interpretare corectă a acestora în sistemul de justiție, care de multe ori este caracterizat ca fiind corupt și birocrat, precum și de un deficit cronic de executare a deciziilor judecătorești. Spre exemplu, rapoartele Băncii Mondiale declară că aproape 70% din întreprinderile chestionate din Moldova califică sistemul judiciar ca fiind "injust, costisitor, corupt și incapabil de a impune respectarea legii". În altă ordine de idei, mai mulți investitori consideră că justiția din Moldova este nesigură pentru ei, dat fiind faptul că instanțele de judecată protejează doar instituțiile statale și statul.

Dacă oamenii de afaceri din țară, cît și cei din afară, nu vor fi încrezuți de faptul că judecătorii în Moldova anume fac dreptate și nu o vînd celui care plătește mai mult, putem să elaborăm legi una mai inspirată ca alta, pentru că investiții oricum vom avea mai puține decît ar putea sistemul economic să înghită.


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]