![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20090831/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
La 28 august 2009, Parlamentul de legislatura a XVIII-a, ales în cadrul scrutinului din 29 iulie 2009, s-a convocat în ședința de constituire. Inițial, la ședință și-au înregistrat prezența toți cei 101 deputați, ale cărora mandate au fost validate de Curtea Constituțională. Inițial, ședința de constituire a fost prezidată de decanul de vîrstă, deputatul PCRM Ivan Calin. După ce Președintele Curții Constituționale a dat citire Raportului privind rezultatele alegerii Parlamentului și validarea mandatelor deputaților aleși, s-a purces la anunțarea constituirii fracțiunilor parlamentare. Au fost constituite fracțiunile PLDM (18 deputați), PL (15 deputați), PDM (13 deputați) și AMN (7 deputați). Reprezentanții PCRM au cerut pauză pentru constituirea fracțiunii, pînă la 4 septembrie 2009. Deși s-a cerut oficial, propunerea deputaților PCRM nu a fost supusă votului Parlamentului, președintele ședinței anunțînd pauză de sine-stătător, iar deputații PCRM au părăsit sala de ședințe. Ulterior, reprezentanții PCRM au declarat că se vor prezenta la ședința Parlamentului pe data de 4 septembrie[1].
Cei 53 de deputați ai fracțiunilor ce au rămas în plenul Parlamentului au continuat ședința sub conducerea celui mai în vîrstă deputat din rîndurile lor – Ion Hadîrcă și au declarat constituirea majorității parlamentare, din 53 de deputați, care se va întitula Alianța pentru Integrare Europeană (AIE).
Ulterior, s-a purces la alegerea Președintelui Parlamentului, toate fracțiunile din majoritatea parlamentară propunînd un singur candidat – Mihai Ghimpu, liderul PL. A fost constituită comisia pentru efectuarea alegerii Președintelui Parlamentului și s-a purces la votarea secretă. Cu votul a 53 de deputați în funcția de Președinte al Parlamentului a fost ales Mihai Ghimpu. Ulterior, reprezentanți ai celor 4 fracțiuni din majoritatea parlamentară au dat citire unor declarații privind activitatea ulterioară și obiectivele care urmează să fie atinse.
La finele ședinței, Parlamentul a adoptat două decizii, prin care solicita radiodifuzorului public național Compania Teleradio-Moldova să acorde în seara zilei de 28 august o oră de emisie pentru reprezentanții Parlamentului, iar începînd cu 2 septembrie – să asigure transmiterea în direct a ședințelor plenare ale legislativului, conform prevederilor exprese existente în acest sens în Regulamentul Parlamentului (art.99 alin.(2) al Regulamentului). În seara zilei de 28 august, conducerea Companiei Teleradio-Moldova a anunțat că refuză să dea curs solicitărilor Parlamentului, iar ulterior a difuzat o Declarație privind respectiva Hotărîre a Parlamentului. Modul în care a reflectat postul național de televiziune Moldova-1 ședința de constituire a Parlamentului și derularea evenimentelor parlamentare din acea zi a fost apreciat ca prejudiciind dreptul cetățeanului la informarea corectă și echidistantă asupra treburilor publice.
După încheierea ședinței Parlamentului, reprezentanții AIE au declarat că la funcția de Președinte al țării va fi înaintat Marian Lupu, președintele PDM, iar la funcția de Prim-ministru, – Vadimir Filat, președintele PLDM.
La 26 august Guvernul a adoptat Hotărîrea cu privire la demisia sa, fără prezentarea publică a raportului privind realizarea programului de activitate, aprobat în iulie 2009, al cărui motto a fost "păstrarea Statului Republica Moldova pe harta lumii".
2.1. Numiri. Demisii
Sergiu Sîtnic este eliberat din funcția de director al Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), în baza cererii depuse.
Printr-o altă hotărîre de Guvern, în funcția de director ANRCETI este numit Valeriu Diozu, fost consilier al Președintelui Republicii Moldova pe probleme de dezvoltare informațională.
Adrian Cazacu este numit director general al Agenției pentru geologie și resurse minerale, subordonată Ministerului Ecologiei și Resurselor Naturale. Pînă la numire, Cazacu a fost vicedirector în cadrul aceleiași agenții.
Valentin Mejinschi este acceptat de Guvern pentru numire în funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Polonia.
Boris Golovin este numit director general al Agenției Medicamentului, fiind eliberat din funcția de viceministru al Sănătății.
Gheorghe Rusu este eliberat, la cerere, din funcția de director general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM). În postul de director general al CNAM este numit Mircea Buga, fost viceministru al Sănătății.
2.2. Hotărîri
Hotărîrea cu privire la aprobarea Regulamentului Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale. Agenția va activa în subordinea Ministerului Ecologiei și Resurselor Naturale, cu un efectiv-limită în număr de 28 unități (cu excepția personalului de deservire), fiind succesorul de drepturi al Agenției de Stat pentru Geologie a Republicii Moldova "AGeoM". Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase va transmite Agenției registrul perimetrelor miniere, proiectele perimetrelor miniere, actele perimetrelor miniere.
Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:
Hotărîri pentru alocarea mijloacelor financiare:
2.3. Ședințe. Decizii
Onorarea obligațiunilor sociale și externe
Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanțelor, Guvernul nu are nici o datorie la plățile sociale și la deservirea datoriei externe, ultimele 100 mln lei pentru deservirea unei datorii a Moldovei contractate de la Federația Rusă în anii 1992–1994 a fost transferată la 30 iulie curent. Prim-ministrul a indicat ca acele cheltuieli ce nu sînt prioritare să fie amînate, iar Ministerul Finanțelor urmează să revadă graficul de transfer a mijloacelor financiare pe conturile administrației publice locale, pentru a nu apărea dificultăți la achitarea plăților sociale.
Reducerea tarifului la gazele naturale
Prim-ministrul Zinaida Greceanîi a declarat că tariful mediu de livrare a gazelor naturale pentru consumatorii finali se va micșora în scurt timp cu cel puțin 10%, după ce începînd cu trimestrul trei al anului curent Moldova importă gaz rusesc la un preț de 186,85 dolari SUA pentru o mie de metri cubi, adică cu circa 25% mai mic decît în trimestrul trecut.
Reducerea veniturilor la buget
Conform informației Ministerului Finanțelor, veniturile în bugetul de stat au constituit cu 1,38 miliarde lei mai puțin față de indicele stabilit, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut veniturile reducîndui-se cu peste 1,1 mlrd. lei. Cheltuieli bugetare au depășit 9,1 mlrd. lei, ceea ce reprezintă 78,5% față de indicii prevăzuți, cu aproape 1 mlrd. lei mai mult comparativ cu anul trecut. În ianuarie-iulie Moldova a efectuat plăți externe în valoare de $43,8 mil., iar pentru datoria de stat internă au fost utilizați 416,5 mil. lei ($31,2 mil. și 319 mil. lei în 2008). Bugetele unităților administrativ-teritoriale au acumulat venituri în sumă de 3,69 mlrd. lei – cu 616,5 mil. lei mai puțin decît indicele prevăzut, iar cheltuielile au ajuns la 3,72 mlrd. lei (-1,35 mlrd.)
În perioada 7–15 august Președintele RM s-a aflat în concediu, pe care l-a petrecut în Turcia.
3.1. Decrete
Președintele Republicii Moldova a semnat decretul privind convocarea Parlamentului nou-ales în ședința de constituire pentru ziua de 28 august 2009.
Distincția "Ordinul Republicii" a fost conferită:
"Ordinul de Onoare" a fost conferit:
Medalia "Meritul Civic" a fost conferită:
Prin decret prezidențial este acordat gradul special de general-maior de poliție lui Vladimir Botnari, comisar al Comisariatului General de Poliție al municipiului Chișinău.
Natalia Vișan este eliberată din funcția de șef al serviciului de presă al Aparatului Președintelui RM, "în legătură cu trecerea la un al post de lucru".
3.2. Ședințe. Declarații
Situația demografică
Președintele Republicii Moldova, Vladimir Vorinin, a convocat o ședință de lucru, în cadrul căreia a fost examinată executarea indicațiilor anterioare ale șefului statului vizînd situația demografică și anihilarea factorilor nocivi care dăunează modului de viață sănătos și civilizat. Participanții la ședință au convenit asupra elaborării unui program complex, incluzînd dimensiunile educațională, medicală, instituțională, socio-economică, culturală ale problemei abordate. Voronin a cerut tuturor instituțiilor statale de resort să adopte o poziție responsabilă în activitățile ce țin de fortificarea ocrotirii sănătății cetățenilor țării, menționînd oportunitatea implicării mai active a organizațiilor neguvernamentale și de sensibilizare a opiniei publice. În context, a fost menționată importanța amplificării procesului de perfecționare și eficientizare a instituțiilor de învățămînt secundar profesional și mediu de specialitate.
Participare la Congresul mondial al găgăuzilor
Președintele țării a participat la deschiderea forului și a rostit o alocuțiune. În cuprinsul căreia a apreciat că poporul moldovenesc "a găsit în sine puteri să vadă în victoria autodeterminării găgăuze propria victorie", iar autodeterminarea găgăuzilor este "un exemplu excepțional de autodeterminare fără conflict în întreaga istorie a Europei moderne". În același timp, Vladimir Voronin a reiterat afirmațiile sale anterioare, că Republica Moldova s-ar afla află la răscruce și este supusă unei încercări grele, iar autoritățile nu vor permite "revenire la reacțiunea economică, la politica clanurilor ce se războiesc între ele, la politica crizelor și a experimentelor cinice".
Gazoductul Bălți-Ungheni
Vladimir Voronin a efectuat o vizită de lucru în raionul Ungheni, în cadrul căreia a participat la festivitatea prilejuită de darea în exploatare a gazoductului de presiune înaltă Bălți-Ungheni. Avînd o lungime de aproape 100 de kilometri și o capacitate de 550 mln metri cubi pe an, acest gazoduct va permite conectarea a cca 150 de localități din trei raioane pe teritoriul cărora trece: Sîngerei, Fălești și Ungheni. Gazoductul va unifica sistemul de gazificare a părții de nord a republicii cu cel din zona centrală, ceea ce va asigura o aprovizionare stabilă a localităților rurale cu gaze naturale. În alocuțiunea sa, Președintele țării a insistat asupra imperativului depunerii unor eforturi susținute în vederea realizării Programului național de gazificare și importanța deosebită a procesului de gazificare a localităților pentru modernizarea infrastructurii regionale, pentru activizarea proceselor social-economice pe tot teritoriul țării.
Lansarea Ediției Enciclopedice "Republica Moldova"
Ediția Enciclopedică "Republica Moldova" a fost elaborată la inițiativa șefului statului, de către în proces fiind atrași peste o sută de savanți notorii din mediul academic și universitar, specialiști consacrați din economia națională, experți din diverse domeniu, oameni de cultură. Volumul Enciclopedic "Republica Moldova" inițiază un amplu proiect de 10 volume ale noii ediții "Enciclopedia Moldovei". Lucrarea elucidează istoria țării noastre, dezvoltarea ei social-economică, politică și cultural-spirituală.
Situația din sectorul agroindustrial
Potrivit informației prezentate la ședința convocată de Președintele țării, în anul curent, de pe suprafața de 550 mii hectare semănate cu culturi cerealiere și leguminoase de prima grupă a fost obținut un volum global de circa 1,2 mln tone, iar productivitatea, în ansamblu pe republică, a constituit 2,2 tone la hectar. Grîul alimentar va constitui circa 45 la sută din volumul global de producție sau aproape 344 mii tone, ceea ce va permite asigurarea integrală a securității alimentare a țării. Potrivit programelor de producție, semănatul culturilor de toamnă pentru roada anului 2010 se va desfășura pe o suprafață de cca 421 mii ha, inclusiv pînă la 300 mii hectare – grîu de toamnă. Pentru semănatul de toamnă sînt deja pregătite peste o jumătate din suprafețele rezervate, ceea ce depășește indicele din perioada anului trecut cu 16 la sută. Aratul de toamnă de asemenea se desfășoară cu ritmuri mai înalte față de anul precedent. La culturile de grupa II de pe o suprafață totală de 620 mii de hectare se așteaptă o producție globală a porumbului-boabe de peste 1 mln de tone, cu o productivitate mai mare față de anii 2002–2008; 390 mii tone de floarea-soarelui cu o productivitate de 2 tone la hectar față de 1,3 – în ultimii șase ani; 730–750 mii tone de sfeclă de zahăr – volum suficient pentru acoperirea necesităților interne și a cotei de export în UE. Șeful statului a trasat cîteva obiective în vederea depășirii problemelor dezvoltării sectorului agroindustrial: prioritatea produselor autohtone la desfășurarea licitațiilor publice și promovarea intensă a acestora; stingerea datoriilor Fondului de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anii 2008–2009; stimularea înființării plantațiilor viticole moderne; stimularea procesului de defrișare a plantațiilor viticole în stare nesatisfăcătoare; onorarea obligațiunilor financiare față de agenții economici care înființează plantații noi de viță-de-vie și beneficiază de compensații în aceste scopuri; examinarea oportunităților de a permite exportul strugurilor de soiuri tehnice, etc.
Îngrijorări privind fraudele legate de aplicarea TVA
Șeful statului a prezidat o ședință la tema prevenirii și contracarării fraudelor cu Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), în cadrul căreia s-a anunțat despre faptul că perioada 1 ianuarie-31 iulie 2009, a fost anulată înregistrarea în calitate de plătitor TVA a 689 contribuabili, dintre care 39 au fost declarați așa-numite întreprinderi-fantomă. Președintele țării atenționat conducerea CCCEC și Inspectoratului Fiscal de Stat asupra necesității asigurării unei conlucrări strînse și excluderii oricăror bariere birocratice în scopul eliminării fenomenului de evaziune fiscală la TVA și a subliniat importanța urgentării procesului de elaborare a facturii fiscale electronice, care ar exclude posibilitatea fraudării cu TVA. Organele de control au fost atenționate asupra necesității verificării și monitorizării la distanță a agenților economici, cu utilizarea în acest scop a sistemelor informaționale și a bazelor de date existente. Totodată, CCCEC își va intensifica activitatea operativă în scopul depistării și documentării tentativelor de evaziuni fiscale din partea agenților economici care apelează la serviciile firmelor-fantomă. Ministerul Economiei și Comerțului urmează să convoace factorii de decizie din toate autoritățile publice care au tangențe la procesul de administrare a TVA pentru a organiza activitatea curentă în acest sens.
Participare la ședința de bilanț a Guvernului
Vladimir Voronin a participat la ședința în cadrul căreia Guvernul Republicii și-a anunțat demisia, în legătură cu convocarea noului Parlament, ales la 29 iulie 2009. La ședință a fost audiat și raportul privind dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova în perioada anilor 2001–2009, conform căruia:
În luarea sa de cuvînt, șeful statului a remarcat că în ultimii opt ani, scopurile principale, ce rezidă în îmbunătățirea calității vieții, au fost atinse, un indicator relevant în acest sens constituindu-l sporirea duratei medii a vieții în țară de la 59,7 ani pînă la circa 70 de ani și îmbunătățirea indicatorilor demografici. Președintele țării a mulțumit membrilor Cabinetului de miniștri pentru implicarea activă în realizarea programelor de dezvoltare social-economică a țării, iar Prim-ministrul Zinaida Greceanîi, a exprimat Președintelui Republicii Moldova profunda gratitudine pentru sprijinul acordat executivului central în realizarea obligațiunilor constituționale.
1. Inflația și prețurile
De fapt despre deflație…
Pentru cele șapte luni ale anului statistica oficială a înregistrat o deflație de peste -2%. În continuare vom reflecta asupra avantajelor și dezavantajelor acestui fenomen. În primul rînd, în actualele condiții de criză deflația este un fenomen absolut firesc, iar scăderea sau cel puțin înghețarea prețurilor la majoritatea produselor și serviciilor este fixată practic în majoritatea țărilor afectate de criza, în care consumul (generat de scăderea veniturilor, remitențe, reduceri salariale), activitatea economică sau de producție este în suspans sau declin. Asta ca o prima explicație.
O altă explicație privind deflația este legată de subestimarea dinamicii cercurilor vicioase din economie în condițiile în care avem o lipsă relativă de lichiditate. Se manifestă de fapt o cerere sporita de lichiditate, atât firmele, cât și populația doresc să beneficieze de cât mai mulți bani lichizi. Această stare de fapt se poate limpede vedea și în conduita băncilor, acestea fiind mult mai reticente la acordarea de credite, chiar daca masa monetară a crescut. Nu numai la noi se simte acest fenomen; el este evident în Europa, în SUA, în lume.
Deci pînă la urmă mă întreb chiar de unul singur, dacă banii nu mai circulă, atunci de unde sa mai avem inflație? Dacă mărfurile nu se mai vînd și nu se mai cumpără, de unde inflație? În toate țările, atunci cînd apare o prăbușire a consumului, apare și o prăbușire a inflației, chiar o tendință sigură către deflație. În zona euro, inflația este zero, iar în o bună parte din state chiar avem deflație.
Avantaje și dezavantaje…
Indiscutabil, deflația este benefică tuturor consumatorilor din Republica Moldova, în special celor cu venituri reduse. De asemenea, beneficiază și statul în calitate de consumator atunci cînd face achiziții publice de produse alimentare și nealimentare pentru casele de copii, grădinițe, armată ș.a., de asemenea acesta este în avantaj achiziționînd aceiași agenți energetici, cum ar fi gazele naturale. Respectiv, această cădere a prețurilor îi va face pe consumatori și mai mulțumiți, asta pe de o parte. Pe de altă parte, însă, satisfacția prețurilor în scădere rămîne a fi doar pe termen scurt, pe cînd pe termen lung aceasta se poate transforma în nemulțumire, pentru că în condițiile deflației prelungite, întreprinderile își reduc/stopează producția sau chiar devin insolvabile și/sau se lichidează.
Bineînțeles, dacă firmele suferă tot mai mult, ele nu pot plăti taxe și impozite statului, tot astfel cum bugetul public are mari dificultăți în a-și onora din obligații față de sectorul neguvernamental. Mai mult, cca 70% din veniturile bugetului de stat pentru anii cel puțin 2007–2008 au reprezentat taxele vamale. Importurile au scăzut în Q1’09 cu cca 35%, la fel și taxele vamale. În consecință, au de suferit toți: angajații din sectorul privat și cel public, pensionarii, invalizii, studenții și chiar întreprinderile, care furnizează statului bunuri sau servicii. În plus, se știe că o bună parte din întreprinderi locale sînt angajate în procese de tăiere a cheltuielilor, care implică, nu rareori, și concedieri masive de personal.
Eventuale prognoze, recomandări…
Creditul înghețat, circulația precară a banilor prin vinele economiei care ar putea da naștere la blocaj financiar, accentuează și mai mult căderea economiei. Această relație este de judecat în termeni mutuali: încasările bugetului public depind de soarta economiei private și viceversa. Creșterea deficitului bugetar în 2009 este inevitabilă și va fi, cred, de peste 5% din PIB estimîndu-se la 3 mlrd. lei. În plus, nu tre să uităm de faptul că se apropie perioada rece a anului, care va necesita cheltuieli publice și mai mari. Deocamdată, singurul piston ce poate resuscita, fie și parțial pînă la urmă, mersul economiei și a încasărilor bugetare este semnarea unui memoramdum cu FMI, prelungirii programelor cu BM, eventual atragerea de fonduri europene, precum și de la alți donatori. Din păcate, pași decisivi în acest scop nu au fost înregistrați, dar fără îndoială lesne de înțeles că situația politică internă, încă incertă, face ca și conducerea instituțiilor nominalizate să mai tărăgăneze cu luarea deciziilor. Pe de altă parte, cu cît economiile mari europene și cele din regiune vor ieși mai repede din recesiune, cu atît ne va fi și nouă mai ușor să stopăm declinul economiei.
2. Remitențe
Intrările valutare se subțiază…
În ianuarie-iunie 2009 (Q1’2009) volumul transferurilor bănești în Moldova de la cetățenii moldoveni care muncesc în afara țării prin sistemul bancar s-a redus cu aproape 32% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, constituind ceva mai mult de 515 milioane USD. Potrivit BNM, cca 420 milioane USD sau 81,5% din suma totală a transferurilor în ianuarie-iunie au fost expediate prin sistemul transferurilor rapide de bani. În structura transferurilor valutare peste 54% au revenit dolarului american, cca 41% – monedei euro, 5% – rublei rusești. Cea mai mare sumă a fost transferată în Moldova în iunie 2009 – aproape 110 milioane USD, iar cea mai mică – în ianuarie a.c. – puțin peste 64 milioane USD.
Scăderea sumelor intrate în țară în prima jumătate a anului poate fi explicată prin pierderea locurilor de munca pentru mai mulți migranți, reticența acestora de a mai trimite sume mari ca înainte celor de acasă și probabil de diminuarea numărului celor care vin în concediu acasă. Foarte mulți dintre cei plecați sînt angajați în sectorul construcțiilor, iar dacă pînă anul trecut puteau negocia o perioadă de concediu vara, acum, în plină criză, nu-și mai permit același lux. În plus, veniturile lor au scăzut și, astfel, acum caută să folosească la maximum timpul de lucru. Totuși, diminuările sumelor transferate pot fi sezoniere, economiile făcute de o parte dintre cei care lucrează în străinătate urmînd a fi contabilizate în contul anului viitor.
Totuși, banii continuă să vină…
În ciuda restrîngerii volumului de remitențe în Q1’2009, banii continuă să vină. Potrivit datelor FMI, BM s.a. Moldova împarte locul 2–3 în lume după remiterile emigranților, cu 1,6 miliarde USD în 2008, reprezentînd 1/3 din PIB-ul țării, cu toate că mulți economiști susțin că valoarea reală a acestora ar putea fi mai mare. Conform estimărilor, peste 500 mii de moldoveni lucrează în străinătate, cca 15% din populația țării.
Tot potrivit prognozelor FMI și BM la nivel global, remiterile imigranților către țările de origine vor scădea cu peste 7% în 2009, însă mult mai puțin decît fluxurile de investiții străine spre aceleași state. Probabil că această constanță a transferurilor prin faptul poate fi explicată prin faptul că dacă noile fluxuri migratoare au scăzut, numărul emigranților nu a fost afectat decît într-o mică măsură de criza economică. Totuși, pentru Moldova se constată o diminuare mai mare a transferurilor decît în alte state în curs de dezvoltare, pe fondul crizei economice din Spania, Italia ș.a. state.
La nivel regional, banii proveniți de la emigranți sînt foarte importanți, mai ales în zonele unde reprezintă principala sursă de venit. În cazul Moldovei acestea sînt dublu importante, cu atît mai mult cu cît economia se află în declin, iar o reducere a transferurilor de fonduri este periculoasă pentru noi atît timp cît valoarea investițiilor străine directe în Moldova este foarte mică.
3. Mediul investițional
Investițiile vor fi în cădere…
Pentru comparație, în 2008, investițiile străine directe în Republica Moldova s-au ridicat la cca 680 milioane USD, cel puțin așa arată cifrele oficiale, asta însemnînd o majorare cu aproape 38% comparativ cu anul precedent, adică 2007, însă pentru acest an se estimează doar jumătate sau chiar mai puțin din ceea ce s-a investit în 2008, astfel încît acestea ar putea să fie cu mult mai mici decît sumele trimise în țară de lucrătorii din străinătate. Cu toate că este și firesc, efectele crizei economice nu au cum sa nu se răsfrîngă și asupra economiei Moldovei. Pe de altă parte, în ciuda faptului că am avut această creștere a investițiilor în ultima perioadă, acestea nu au fost suficiente să acopere ieșirile de capital din economie, în principal prin importuri.
Comparații regionale…
Chiar dacă statistic investițiile au crescut, economia Moldovei este una dintre cele mai puțin atractive din regiune pentru investitorii străini, ocupînd poziția a 19 din cele 22 țări incluse într-un clasament din 2008 al Băncii Mondiale privind stocul de investiții pe cap de locuitor. De pildă, Estonia, care e prima clasată în top, are un volum a investițiilor pe cap de locuitor de 10000 USD, România – 3000 USD, Georgia și Armenia cu o valoare cuprinsă între 800–1000 USD/per capita, respectiv. Pe cînd acest indicator pentru Republica Moldova abia se apropie de valoarea de 250 USD/per capita. În top Moldova devansează doar cele 3 state din Asia Mijlocie (Kîrgîstan., Uzbekistan și Tadjikistan).
Unele cauze care stopează din abundența investițională…
Probabil instabilitatea politică, imixtiunea încă a statului în afaceri, sistemul judiciar care deseori este calificat ca injust și corupt, precum și alți factori care adunați la un loc plasează Moldova departe de țările cu cele mai atractive medii investiționale. În plus, în ultimul timp se observă o tendință aparte: forță de munca nu mai este un factor determinant în luarea deciziei și plasarea investiților. Criza i-a determinat pe mulți investitori străini să-și eficientizeze la maximum investițiile și să facă o evaluare drastică a piețelor de destinație, sub raport de randamente oferite, costuri etc.
Domeniile de investiții…
Cît privește structura investițiilor (mă refer doar la cele străine) acestea sînt direcționate mai mult în distribuția de electricitate și gaze, telecomunicații, bănci, eventual comerț respectiv în sectoare cu profitabilitate maximă și sigură. Capitalul autohton a rămas în sectoare de rangul doi, unde oricum profitul se obține greu și, comparativ, cu eforturi investiționale mari. Fără îndoială că investițiile străine – care nu sînt prea puternice, dar influente în comparație cu investițiile pe care le pot realiza firmele cu capital autohton – sînt totuși creatoare de creștere economică, dar cu o ocupare redusă de forță de muncă și cu o distribuție polarizată a roadelor ei, profitul în mare parte fiind repatriat.
În loc de concluzie…
Evoluția investițiilor străine directe, care reprezintă principala finanțare a deficitului de cont curent al Moldovei sau a datoriei externe, dacă vreți, este o enigmă și în același timp o mare provocare a anului 2009. Dat fiind nivelul scăzut al acestora așteptat pentru acest an, consideram că ISD nu mai pot fi principalul mijloc de finanțare a datoriei Moldovei, în particular a datoriei externe, deficitului bugetar, deficitului de cont curent sau o parte din datoria externă pe termen lung. Singurul mod în care deficitul extern al Moldovei ar putea fi finanțat ar fi semnarea unui acord cu Fondul Monetar Internațional.
Integrare Europeană
Kalman Miszei: Negocierile noului acord dintre UE și Moldova vor demara la toamnă
Într-un interviu acordat mass mediei locale, Kalman Miszei, Reprezentatul Special al UE în Republica Moldova a declarat că negocierile dintre UE și Chișinău privind noul acord ar putea demara toamna, după formarea noul guvern și normalizarea relațiilor moldo-române. Potrivit diplomatului aceste negocieri vor fi complexe, deoarece noul Acord va trebui să reflecte subiecte importante: regimul de comerț liber, simplificarea regimului de vize pentru cetățenii Moldovei, participarea Moldovei la asigurarea securității energetice paneuropene. Mizsei a subliniat că UE este disponibilă să acorde ajutor Moldovei prin consolidarea relațiilor și oferirea asistenței financiare, însă trebuie clarificat în ce măsură Moldova este gata să restabilească relațiile cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană după alegerea președintelui și formarea guvernului. În plus, anularea regimului de vieze pentru cetățenii români reprezintă una din condițiile pentru activizarea dialogului dintre UE și Moldova.
Comisia Europeană oferă 45 milioane euro pentru reformarea sectorului de aprovizionare cu apă din Moldova
Pe 14 august, Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană au semnat un acord de finanțare privind Programul de suport a reformei în sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare. Finanțarea este acordată în cadrul Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat (IEVP). Durata programului este de 60 de luni.
Cooperare bilaterală
Republica Moldova – România
Relațiile oficiale moldo-române rămîn în suspans. Autoritățile moldovenești au redus din intensitatea mesajului acuzator la adresa României, fiind preocupate mai multe de evoluțiile politice interne. Totodată, autoritățile de la București au declarat că doresc o normalizare a relațiilor dintre Moldova și România după instalarea la Chișinău a noii puteri, arătînd în declarațiile sale și un sprijin clar opțiunii europene a Moldovei[1].
Republica Moldova – Rusia
Pe 21 august, președintele moldovean în exercițiu Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu președintele Federației Ruse Dmitri Medvedev la Soci. Potrivit comunicatului de presă al președinției ruse, cei doi lideri au discutat "probleme de cooperare economică, în particular, depășirea scăderii în relațiile comercial-economice, precum și probleme regionale, inclusiv legate de reglementarea transnistreană".
Notă ADEPT: Potrivit mai multor surse, în timpul vizitei sale la Soci, Vladimir Voronin intenționa să discute cu Dmitri Medvedev despre situația politică post-electorală din Moldova și să obțină sprijinul Rusiei în luptele politice interne. În plus, urmau a fi discutate și condițiile de acordare a creditului de 500 milioane de dolari pe care autoritățile ruse l-au promis Moldovei.
Republica Moldova – Ucraina
Pe 13 august 2009 Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a Republicii Moldova a informat că începînd cu 25 august 2009 intră în vigoare noul regim de trecere a frontierei moldo-ucrainene, adoptat în conformitate cu Hotarîrea # 445 Cabinetului de Miniștri a Ucrainei din 6.05.2009, în care Republica Moldova este inclusă în lista țărilor cu "risc migraționist". Conform noilor reguli, cetățenii Republicii Moldova sînt obligați să confirme deținerea mijloacelor financiare în mărime de 12600 hrivne (~ 1500 USD) la intrarea pe teritoriul Ucrainei, indiferent de durata șederii. Noile reguli nu se extind asupra cetățenilor Republicii Moldova care domiciliază în zonele limitrofe frontierei moldo-ucrainene, asupra copiilor pînă la 16 ani ce călătoresc împreună cu părinții, persoanelor care dețin voucher turistic și bilet tur-retur cu dată fixă.
La scurt timp după publicarea informației, autoritățile moldovenești au inițiat un dialog cu partea ucraineană pentru anularea acestor reguli de control. În urma discuțiilor dintre prim-ministrul ucrainean, Iulia Timoșenko și președintele moldovean în exercițiu Vladimir Voronin la acest subiect, Iulia Timoșenko a declarat că va solicita anularea regulilor de control pentru asigurarea financiară a cetățenilor moldoveni și excluderea Moldovei din lista țărilor cu risc migraționist. Discuții au fost purtate și între Serghei Pirojkov, Ambasadorul Ucrainei la Chișinău, și Vlad Filat liderul PLDM, care a transmis o solicitare pentru Guvernul ucrainean în care cere instituirea unui moratoriu privind noile reguli pînă la formarea noului guvern va putea purta negocieri cu partea ucraineană.
Notă ADEPT: Decizia Cabinetului de miniștri ucrainean, precum și reacția tardivă a MAIEI față această decizie demonstrează caracterul precar al relațiilor moldo-ucrainene și scoate în evidență carențele în comunicarea la nivelul autorităților publice centrale dintre cele două state vecine.
Patimi post-electorale
Igor Boțan, 31 august 2009
1. Criza politică riscă să se perpetueze
Rezultatele alegerilor anticipate din 29 iulie 2009 au confirmat faptul că, în linii mari, electoratul moldovenesc își menține preferințele politice chiar și în prezența factorilor generatori de clivaje sociale și politice. În acest sens, se poate afirma că după criza politică generată de evenimentele din 7 aprilie și blocarea alegerii șefului statului, electoratul moldovenesc, practic, și-a reiterat opțiunile electorale de la alegerile din 5 aprilie. Schimbările în opțiunile electorale au fost generate de părăsirea de către fostul Președinte al Parlamentului, Marian Lupu, a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și de faptul că numărul de concurenți electorali la alegerile din 29 iulie s-a diminuat de aproximativ două ori. Astfel, dacă la alegerile din 5 aprilie formațiunile incapabile să depășească pragul electoral acumulaseră ~15%, atunci la alegerile din 29 iulie, doar 4%. Evident, a avut loc consolidarea segmentelor electorale de pe urma abținerii partidelor mici de a participa la alegeri, adică au existat migrații a simpatiilor electorale în cadrul unor segmente valorice, în special pe cel social-democrat și cel liberal, ultimul fiind împărțit de trei formațiuni – Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și Alianța Moldova Noastră (AMN). Aceste modificări au fost suficiente pentru ca în consecință PCRM să piardă monopolul asupra puterii politice.
În aceste circumstanțe, păstrarea situației politice tensionate și perpetuarea blocajului instituțional fac foarte probabile alte alegeri parlamentare anticipate în 2010. În pofida faptului că în Parlament vor fi reprezentate cinci formațiuni politice, de fapt, acestea vor constitui două forțe antagoniste cu o pondere comparabilă. Constituirea Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) de către PLDM, PL, PDM și AMN reduce raportul de forțe la 53 vs. 48 de mandate. În acest context, apar un șir de probleme cu caracter constituțional, legal, politic și administrativ:
O sursă de îngrijorare, pe lîngă gradul de polarizare a spectrului politic, rămîne a fi și reprezentarea distorsionată a cetățenilor Republicii Moldova pe criterii regionale, etnice și de gen.
Portretul sociologic al deputaților Parlamentului de legislatura a XVIII-a
| PCRM | PLDM | PL | PDM | AMN | Deputați (membri) în Parlament | |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Date generale | ||||||
| Numărul de deputați | 48 | 18 | 15 | 13 | 7 | 101 |
| Membri fără de partid | 12 | 2 | - | - | - | 14 |
| Vîrsta medie (ani) | 47.9 | 43.7 | 48.3 | 44.2 | 52.4 | 47.1 |
| Numărul de femei | 20 | 1 | 2 | 2 | - | 25 |
| Domicilierea deputaților[1] | ||||||
| Municipiul Chișinău | 31 | 12 | 12 | 13 | 6 | 74 |
| Centru | 7 | 1 | 2 | - | 1 | 11 |
| Nord | 7 | 3 | 1 | - | - | 11 |
| Sud | 1 | 2 | - | - | - | 3 |
| Găgăuzia | 2 | - | - | - | - | 2 |
| Transnistria | - | - | - | - | - | 0 |
| Ocupație[2] | ||||||
| Președinte al RM | 1 | - | - | - | - | 1 |
| Administrația centrală | 7 | - | - | 2 | - | 9 |
| Deputați în Parlamentul precedent | 36 | 13 | 11 | 1 | 6 | 67 |
| Primari | - | 1 | 1 | - | - | 2 |
| Administrația publică locală | 2 | - | 2 | - | - | 4 |
| SRL | 1 | 1 | - | 1 | - | 3 |
| ONG | 2 | 2 | - | 2 | - | 6 |
| Șomeri | 1 | 1 | 1 | 3 | - | 6 |
| Educație profesională[3] | ||||||
| Economiști | 12 | 1 | 1 | 3 | 1 | 18 |
| Juriști | 12 | 6 | 3 | 3 | 3 | 27 |
| Politologi | 5 | - | - | 1 | 1 | 7 |
| Diplomați | 3 | 1 | 1 | 2 | - | 7 |
| Ingineri | 9 | 1 | 2 | 3 | 3 | 18 |
| Agronomi | 4 | 1 | - | - | - | 5 |
| Pedagogi | 7 | 3 | 3 | - | - | 13 |
| Istorici | 7 | 2 | - | 3 | 1 | 13 |
| Jurnaliști | - | - | - | 2 | - | 2 |
| Medici | 3 | 2 | 3 | 1 | - | 9 |
| Filologi | - | - | 2 | - | - | 2 |
| Teologi | - | 1 | - | - | - | 1 |
2. Cinci principii ale PCRM vs. cinci principii ale AIE pentru depășirea crizei
Cu două săptămîni înaintea scrutinului din 29 iulie, în cadrul unei conferințe de presă, liderul PCRM, Vladimir Voronin a lansat cinci principii în baza cărora s-ar putea ajunge la un consens național post-electoral:
Liderul PCRM a mai subliniat că formațiunea sa "este gata să creeze o coaliție largă de guvernare cu toate forțele politice care vor accede în Parlament, dacă vor accepta aceste principii". Potrivit lui, forțele politice din Republica Moldova oferă următoarea alternativă, cel puțin așa ar dori PCRM ca cetățenii să perceapă noile realități:
După alegeri PCRM și-a menținut pozițiile, numai că a înmuiat mesajele adresate către Marian Lupu. Tot după alegeri, în urma unor consultări, la 8 august 2009, PLDM, PL, PDM, AMN au declarat constituirea Coaliției de guvernare "Alianța pentru Integrare Europeană" (AIE), care s-a angajat în fața societății să realizeze următoarele obiective majore:
3. PCRM și AIE au lansat ballons d’essai
La 21 august 2009, cele patru forțe politice parlamentare care au constituit AIE au lansat "inițiativa de a deschide dialogul dintre partidele parlamentare, pentru a conveni asupra soluțiilor de formare a noilor organe ale puterii centrale" și a invitat liderul PCRM să participe la 25 august la întîlnirea liderilor partidelor parlamentare. AIE subliniază că este vorba despre dialog și nu despre negocieri. Astfel, AIE dorește să anunțe opinia publică că are argumente pentru a convinge PCRM că e în favoarea acestuia să se resemneze de bună voie, cedînd puterea, inclusiv, prin oferirea celor opt voturi pe gratis la votarea candidaturii AIE pentru funcția de șef al statului, fără a pretinde cea mai mică recompensă politico-administrativă sau de garanții privind un comportament anume față de PCRM și liderii acestuia. Procedînd astfel, liderii AIE, de fapt, pretind că ar putea trezi sentimente de vinovăție, în rîndurile deputaților PCRM, urmate de resemnare, pentru moștenirea pe care formațiunea o lasă AIE după opt ani de guvernare.
O zi mai tîrziu, la 22 august, PCRM și-a convocat plenara Comitetului Central (CC), în cadrul căreia a dat aprecieri situației politice post-electorale și a stabilit sarcinile formațiunii pentru viitorul imediat:
Așa arăta poziționarea intransigentă a celor două forțe politice în ajunul ședinței de constituire a noului Parlament la 28 august 2009.
4. PCRM și AIE au intrat în faza confruntărilor procedurale
Se poate afirma că plenara CC al PCRM a stabilit sarcini de ordin tactic, atingerea cărora ar crea cîmp de manevră în vederea unei eventuale victorii strategice. Plenara a avut, de asemenea, menirea să mențină moralul formațiunii după ce rezultatul la recentele alegeri parlamentare a fost mult sub așteptări. Este vorba despre măsuri "psiho-terapeutice", acestea fiind necesare în situația cînd o parte din deputații comuniști ar putea să iasă de sub control la votarea secretă a șefului statului. A doua sarcină a plenarei a fost să anunțe o atitudine de desconsiderare față de AIE, cu care s-a decis să nu se discute, ca și cum ea nici n-ar exista ca entitate funcțională, distinctă. A treia sarcină a fost cea de anunțare a preluării inițiativei în design-ul noii puteri, în calitate de forță politică, cu pretenția de a fi cea mai puternică și capabilă de a deveni centru de coagulare a noii puteri, în baza unei coaliții de centru-stînga. Dacă aceste trei sarcini de ordin tactic ar fi realizate, atunci PCRM ar obține menținerea unității partidului și a fracțiunii, pe de o parte, și scindarea AIE, pe de altă parte. În consecință, PCRM s-ar apropia de victoria strategică – ramînerea la guvernare în calitate de cea mai influentă forță politică.
PCRM și-a început acțiunile prin jocuri procedurale, profitînd de faptul că ședința de constituire a noului Parlament este prezidată de decanul de vîrstă din corpul legiuitorilor, care este din partea PCRM. Prima ședință a Parlamentului, așa cum era de așteptat, s-a terminat cu un scandal procedural. PCRM și AIE și-au demonstrat antagonismul. Jocul PCRM pe reflexele AIE a demonstrat că primul este mai bun la calcule. Cel puțin, dacă AIE s-ar fi conformat prevederilor Regulamentului, invocate de PCRM pentru constituirea fracțiunilor parlamentare, procedurile de formare a organelor de conducere a Parlamentului s-ar fi mișcat mai rapid. AIE a invocat necesitatea cît mai grabnică de formare a organelor de conducere și în definitiv a obținut un efect invers – tergiversarea, cel puțin cu o săptămînă, a procedurilor organizatorice, din cauză că PCRM a decis să se adreseze Curții Constituționale, contestînd alegerea liderului PL, Mihai Ghimpu, în funcția de președinte al Parlamentului pînă la formarea oficială a fracțiunii parlamentare a PCRM. Acest exemplu arată că abordarea eroică pe care o demonstrează AIE în confruntările procedurale cu PCRM subminează perspectivele strategice ale acesteia, care ar trebui să se bazeze, mai degrabă, pe abordări raționale.
În același timp, PCRM nu scapă nici o ocazie pentru a pune în evidență faptul că AIE întîrzie și cu anunțarea design-ului noii structuri a administrație centrale, precum și distribuirea competențelor între componentele AIE, lucru promis să fie făcut public înaintea primei ședințe de constituire a parlamentului. Astfel, reușita PCRM depinde în totalitate de comportamentul și reacțiile celor patru formațiuni fondatoare ale AIE. Deocamdată, AIE reușește să nu dea prilejuri majore pentru discuții privind eventuale sciziuni interne, însă dinamismul în design-ul noii guvernări și preluarea puterii este periclitat. În al doilea rînd, toate acțiunile și declarațiile PCRM par să aibă în vedere eventuala lor invocare în cazul ajungerii la alegeri parlamentare anticipate, la anul viitor. Astfel, alegerea lui Mihai Ghimpu în funcția de speaker al Parlamentului este utilizată de PCRM pentru resuscitarea unor fobii sociale, bazate pe clișee mai vechi. În situația creată, AIE nu-i rămîne decît să recurgă la mesaje de justificare.
Judecînd după lucrările plenarei PCRM, pe reacțiile AIE la acestea și pe primele evenimente de după ședința de constituire a Parlamentului, se poate afirma că probabilitatea alegerilor parlamentare este destul de înaltă, s-ar putea spune de 50:50. Este evident că PCRM va lupta pentru a se agăța măcar cumva de putere, pentru a avea acces la anumite pîrghii administrative, sau cel puțin pentru a compromite AIE. În această situație, după declararea constituirii AIE cel mai important factor împotriva acțiunilor PCRM rezidă în menținerea unității AIE. Pentru a evita conflictele interne la distribuirea posturilor, componentele AIE ar putea încerca să se concentreze asupra scopurilor care urmează a fi atinse pe o scară mai largă. În acest sens:
În definitiv, în linii mari, singurul compromis rezonabil al AIE cu PCRM rămîne a fi votarea unui președinte non-partizan și renunțarea la comportamentul eroic, de combatere a oponentului cu orice preț, în cele mai minore probleme, în favoarea unui comportament rațional.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |