![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20090918/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Numiri. Demisii
Alegerea vicepreședinților Parlamentului:
O funcție de vicepreședinte a fost rezervată PCRM, dar această formiune nu și-a desemnat reprezentantul.
A fost aprobată componența Biroului permanent al Parlamentului, din care vor face parte:
Președintele, prim-vicepreședintele și vicepreședinții Parlamentului sînt din oficiu membri ai Biroului permanent al Parlamentului.
Parlamentul va avea 9 comisii permanente:
La 11 septembrie Parlamentul a adoptat o hotărîre prin care a luat act de cererea de demisie a domnului Vladimir VORONIN și a declarat vacantă funcția de Președinte al Republicii Moldova. Printr-o altă hotărîre a legislativului s-a stabilit că interimatul funcției de Președinte al Republicii Moldova se asigură de Președintele Parlamentului Mihai GHIMPU.
La 17 septembrie Parlamentul a luat act de demisia Guvernului, în lipsa Prim-ministrului interimar, Vitalie PÎRLOG, care nu s-a prezentat în ședință, fără motivare adecvată.
1.2. Acte legislative
Legea pentru modificarea și completarea Legii cu privire la Guvern. Conform documentului, în structura noului Guvern urmează să funcționeze 16 ministre și 8 instituții centrale. Astfel, vor funcționa ministerele:
Instituții centrale subordonate executivului vor fi:
Se prevede constituirea Cancelariei de Stat și instituirea funcției de Ministru de Stat. De asemenea, proiectul de modificare a Legii cu privire la Guvern propune excluderea interdicției pentru membrii guvernului de a avea în exclusivitate cetățenia Republicii Moldova. Din noua componență a executivului lipsește Ministerul Reintegrării, responsabil de procesul de reglementare a problemei transnistrene. Atribuțiile ministerului vor fi preluate de un vice prim-ministru al noului Guvern.
Legi pentru ratificarea unor convenții și înțelegeri internaționale. Sînt ratificate cîteva convenții bilaterale privind evitarea dublei impuneri (cu Belgia, Portugalia, Irlanda) și aprobate acorduri de finanțare.
1.3. Declarații
Declarație cu privire la situația social-economică din Republica Moldova și la acțiunile necesare atenuării efectelor crizei. Textul documentului adoptat de Parlament menționează, între altele:
Pînă la învestirea noului Guvern, Parlamentul Republicii Moldova cere Guvernului în exercițiu:
2.1. Hotărîri
Hotărîrea cu privire la lichidarea unei întreprinderi de stat. Se acceptă propunerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare privind lichidarea Întreprinderii de Stat "Direcția Generală Cercetare, Învățămînt și Formare Profesională".
Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:
Hotărîri pentru alocarea mijloacelor financiare din Fondul de rezervă al Guvernului:
2.2. Ședințe. Decizii
Primul-ministru interimar, Vitalie Pîrlog, a prezidat cîteva ședințe de lucru, în cadrul cărora au fost abordate probleme ce țin de:
Notă ADEPT: Pînă la data de 11 septembrie mandatul de Președinte al Republicii Moldova a fost exercitat de Vladimir Voronin, iar începînd cu 11 septembrie 2009 a intervenit vacanța funcției, interimatul fiind asigurat de Președintele Parlamentului, Mihai Ghimpu.
3.1. Decrete
Ultimele decrete ale Președintelui Vladimir Voronin
"Ordinul Republicii" a fost conferit[1]:
Ordinul "Gloria Muncii" a fost conferit:
Ordinul "Bogdan Întemeietorul" a fost conferit scriitorului Ion Druță, în semn de profundă gratitudine pentru contribuția deosebită la renașterea națională, pentru merite în dezvoltarea relațiilor culturale cu țările străine și activitate prodigioasă în vederea sporirii prestigiului Moldovei pe plan internațional. Ion Druță a devenit primul cavaler al Ordinului "Bogdan Întemeietorul".
Distincția "Ordinul de Onoare" a fost conferită unor colaboratori ai Instituției Publice "Enciclopedia Moldovei":
Prin decret prezidențial lui Viorel Melnic, director general al Serviciului Vamal, i-a fost conferit gradul special de general-maior al Serviciului Vamal.
Notă ADEPT: Conform Legii serviciului în organele vamale, gradele speciale de la gradul de general-maior al serviciului vamal în sus se conferă de către Președintele țării, la propunerea directorului general al Serviciului, aprobată de Guvern.
Președintele Republicii a semnat decrete de revocare (eliberare) din funcții a unor demnitari:
De asemenea, în legătură cu demisia Președintelui Republicii Moldova, au fost demiși din funcțiile deținute cîțiva consilieri prezidențiali și fncționari din Aparatul Președintelui (AP):
Primele decrete ale Președintelui interimar Mihai Ghimpu
Primul decret emis de Mihai Ghimpu a vizat desemnarea lui Vladimir Filat în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.
Al doilea decret prevede suspendarea acțiunii Hotărîrii Guvernului nr.269 din 8 aprilie 2009 privind introducerea regimului de vize pentru cetățenii României.
3.2. Ședințe. Declarații
Ședință privind situația din sectorul energetic
La 5 septembrie, Președintele în exercițiu Vladimir Voronin a convocat o ședință cu participarea tuturor factorilor de decizie din sectorul energetic al țării, la care au fost discutate problemele din domeniul dat și situația tarifelor la gazele naturale. S-a constatat că tariful la gazele naturale poate fi redus cu circa 10 la sută, autoritățile abilitate urmînd să procedeze la aprobarea acestor diminuări începînd cu luna septembrie.
Asigurarea bunei funcționări a instituțiilor statului
La 11 septembrie Președintele Parlamentului Mihai Ghimpu, care a intrat în exercițiul interimatului funcției de Președinte al țării, a convocat conducătorii organelor de drept și a structurilor de forță din cadrul Guvernului, cărora le-a solicitat să asigure buna funcționare a instituțiilor pe care le conduc, pînă la formarea noului Guvern. Ghimpu a cerut ca pe durata transferului de putere instituțiile statului să-și facă datoria, pentru ca cetățenii să nu resimtă lipsa de putere. Reprezentanții instituțiilor vizate au comunicat că situația este menținută la control, activitatea se desfășoară în regim normal, nu există premise pentru destabilizarea situației din partea lumii interlope.
1. Piața muncii
Angajații din sistemul bugetar cîștigă mai bine decît cei din firmele private…
Potrivit statisticilor și unor surse mass-media, fiecare al patrulea angajat din Republica Moldova este plătit din bani publici. Marea majoritate a populației active (cca 70%) lucrează însă în domeniul privat și alte 5% din muncitori activează în firme cu capital mixt. Un bugetar din Republica Moldova cîștigă, în medie, un salariu de aproape 2700 de lei (240 USD), adică mai mult cu 23% decît angajatul unei companii private. Discrepanța între salariile bugetarilor și a angajaților sectorului privat a existat și anterior, dar a devenit mai pronunțată odată cu declanșarea crizei economice. Într-un an electoral, Guvernul a operat un șir de majorări salariale, în timp ce multe firme private, din contră, s-au văzut nevoite să micșoreze retribuțiile. Un bugetar care lucrează în domeniul finanțelor, bunăoară, primește o leafă medie lunară de 7100 lei, adică cu aproape 2000 lei mai mult decît au acum patronii firmelor private. La fel este și în domeniul transporturilor, în industrie sau construcții. În agricultură – sectorul în care lucrează cei mai mulți muncitori din Republica Moldova – statul oferă o leafă medie de cca 1700 lei, în timp ce privații se bucură de aproximativ 1200 lei lunar. În sănătate și învățămînt, de pildă, salariile în sfera reală sînt mai mari decît cele oferite de stat. Potrivit datelor oficiale, angajații bugetari din sănătate și asistență socială au primit în mediu pe lună cîte 2600 lei, în timp colegii de la firme private – 3100 lei, iar în învățămînt proporția este următoare: 2000 lei, la stat și 3000 lei, în domeniul privat.
2. Macroeconomie
Pentru 2009 am putea avea o recesiune de două cifre…
Reducerea pronunțată în T1’2009 a indicilor activităților economice de bază din economia națională a avut un impact negativ asupra evoluției PIB-ului pentru prima jumatate a anului. Astfel, în ianuarie-iunie 2009 PIB-ul a avut o valoare nominală de cca 27,87 miliarde lei, prețuri curente de piață, și a fost în scădere, în termeni reali, cu 7,8% comparativ cu ianuarie-iunie 2008 (www.statistica.md). Valoarea adăugată brută din sectorul de bunuri a marcat o scădere de 16,7%, condiționată de reducerea semnificativă (-24,4%) a valorii adăugate brute din industrie. Valoarea adăugată brută din agricultură, economia vînatului și silvicultură, pescuit și piscicultură s-a situat cu 2,1% peste nivelul perioadei respective a anului precedent. Din punct de vedere al contribuției la formarea PIB, valoarea adăugată brută înregistrată în sectorul de bunuri s-a diminuat cu 1%, influențînd negativ (-3,5%) dinamica PIB-ului. Valoarea adăugată brută din sectorul serviciilor a înregistrat o diminuare de 3,4% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Volumul impozitelor pe produse colectate la bugetul public național au înregistrat o scădere de peste 15%, influențînd negativ (cca -3%) indicele de volum al PIB. Din punct de vedere al utilizării PIB, în semestrul 1’2009 cererea internă (consumul final și formarea brută de capital) a scăzut cu peste 19%, în principal pe seama reducerii cu cca 37% a formării brute de capital fix și cu peste 8% a consumului final total. Exportul și importul de bunuri și servicii s-au diminuat respectiv cu 12,5% și cca 28%.
3. Sectorul bancar
În primele 8 luni ale anului BNM a acordat băncilor peste 1,25 miliarde lei…
Banca Națională a Moldovei a acordat în acest an băncilor comerciale credite în sumă totală de 1 254.9 milioane de lei, în particular, pentru creditarea sectorului real al economiei, inclusiv cca 745 milioane lei în lunile iunie-august. Împrumuturile au fost oferite la rata de bază a BNM. Astfel, dacă în martie-mai dobînda medie la creditele acordate de banca centrală băncilor comerciale a fost de 11%, în august rata medie a coborît la 7.63%. În ultimele trei luni, banii au fost contractați de bănci pe o perioadă de 310–350 de zile. Din banii primiți de la BNM băncile comerciale acordă credite agenților economici la o dobîndă de peste 15%. Rata medie la împrumuturile bancare în lei moldovenești a constituit în luna iulie 17.97%, față de 23.25% în ianuarie. Cea mai mare "infuzie" de lichidități în sistemul bancar a fost efectuat în luna martie, respectiv 435 milioane de lei. BNM mai anunță că în lunile mai-iulie a efectuat operațiuni REPO de cumpărare a valorilor mobiliare de stat în sumă de 346 milioane de lei, la o rată medie a dobânzii de 10.65% în mai, 9.86% în iunie și 9.00% în iulie.
4. Finanțe publice
Deficitul bugetar văzut din exterior…
Potrivit unui raport elaborat de Banca Mondială pentru întrunirea țărilor G-20 de la Pittsburgh, Republica Moldova, care este dependentă foarte mult de remitențe, ar putea să aibă un deficit considerabil în anul 2009, care va ajunge probabil la 10% din PIB, suplimentar contractării bruște a finanțării externe. În Moldova, se arată în raport, remitențele muncitorilor, echivalente cu peste 30% din PIB în 2008, au fost mai mult decît suficiente pentru compensarea unui deficit de cont curent, care ar fi atins 25% din PIB fără existența acestor remitențe. În condițiile în care două treimi din acestea proveneau din Rusia, Moldova a fost afectată considerabil de criza globală, iar fluxurile de remitențe ca și cotă din PIB se așteaptă să scadă cu pînă la jumătate. Amplificînd în continuare impactul șocului economic, remitențele sunt utilizate preponderent pentru finanțarea consumului gospodăriilor casnice și importul de combustibili, de care guvernul depinde în mare parte pentru venituri fiscale. Transferurile de mijloace bănești din străinătate efectuate de persoane fizice (rezidente și nerezidente) prin băncile din Republica Moldova s-au redus în luna iulie aproape la jumătate (-46.5%), până la 98.58 milioane de dolari față de 180.79 mil. Moldovenii și cetățenii străinii au trimis prin băncile moldovenești în șapte luni 613.35 mil. USD, cu 34.5% mai puțin decât în perioada respectivă a anului trecut. După șapte luni deficitul bugetului public național urcase la 2.5 miliarde de lei, iar Guvernul a fost nevoit să emită tot mai multe valori mobiliare de stat pentru a acoperi deficitul. Banca Mondială constată că "în timp ce economia globală arată semne nesigure de recuperare, 43 de țări cu venituri mici în curs de dezvoltare continuă să remedieze consecințele recesiunii globale, fapt ce accentuează necesitatea sporirii sprijinului oferit celor mai sărace țări ce se confruntă cu criza și volatilitatea economică". Raportul arată că cele mai sărace țări se confruntă cu un deficit de 11,6 miliarde USD pentru cheltuieli esențiale, cu scădere bruscă în comerț, fluxuri de capital, remitențe și turism; în pofida acțiunilor realizate pînă în prezent mai sînt necesare eforturi suplimentare.
Rusia avertizează că ar putea recunoaște independența Transnistriei
Președintele Comisiei pentru relațiile cu țările CSI și conaționalii din Duma de Stat a Federației Ruse, Aleksei Ostrovski a declarat într-un interviu pentru mass-media rusă că Federația Rusa ar putea recunoaște independența Transnistriei în cazul în care noua conducere a Republicii Moldova se va apropia atît de mult de România încît ar risca să fie "asimilați" de București. Reprezentanții Coaliției pentru Integrarea Europeană au negat orice intenții de unire a Republicii Moldova și România, schimbarea statalității Moldovei fiind o decizie care poate fi luată doar prin referendum.
Transnistria așteaptă de la noua conducere a Moldovei respectarea declarației de la Barvikha
Într-un interviu acordat agenției ruse "Interfax" ministrul afacerilor externe al autoproclamatei RMN, Vladimir Iastrebceac a declarat că " Transnistria spera ca noua conducere a Moldovei va respecta acordurile la care s-a ajuns în cadrul negocierilor", făcînd referire la declarația de la Barvikha semnată de președinții Rusiei, Moldovei și autoproclamatei RMN. Iastrebciak a asigurat că Transnistria urmărește atent evenimentele din Chișinău și este pregătită pentru diferite evoluții a situației politice din Moldova. În același timp, acesta s-a arăta circumspect față de reluarea, în scurt timp, a procesului de consultații dintre mediatori și părțile-garante, ca urmare a "instabilității politice interne din Moldova" și lipsei unei structuri clare de conducere la Chișinău.
Integrare Europeană
Uniunea Europeană va sprijini Republica Moldova în depășirea crizei economice
Pe 16 septembrie, reprezentantul special al Comisiei Europene la Chișinău, Cesare de Montis a avut o întrevedere cu președintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, în cadrul căreia a declarat că UE este dispusă să acorde Republicii Moldova sprijinul necesar pentru depășirea crizei economice, inclusiv prin intervenirea pe lîngă organizațiile financiare internaționale. În același timp, Cesare de Montis s-a pronunțat pentru reluarea negocierilor asupra noului acord Republica Moldova-UE.
De asemenea, Uniunea Europeană și-a exprimat spijinul față de noul guvern prin intermediul Reprezentatul Special al Uniunii Europene la Chișinău, Kalman Miszei, carea dat asigurări că UE va coopera cu noul guvern, partidele politice și societatea din Moldova indiferent de situația politică internă. Totuși, potrivit lui Miszei, este de preferat atît pentru UE, cît și pentru Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială să fie depășită criza politică prin stabilirea unui consens politic necesar pentru evitarea unor noi alegeri parlamentare și pentru elaborarea planurilor de activitate și colaborare de lungă durată cu viitorul Guvern.
Cooperare bilaterală
Republica Moldova – România
După accederea la guvernare a Coaliției pentru Integrarea Europeană și trecerea în opoziție a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, atît autoritățile Republicii Moldova, cît și cele din România au dat semnale clare pentru dezghețul în relațiile bilaterale. Conducerea de la București, care susținuse anterior partidele participante la coaliție, și-a reafirmat sprijinul pentru noua guvernare. Totodată, Parlamentul României și-a exprimat intenția să instituie, în scurt timp, o Agenție Națională pentru Cetățenie care să faciliteze procesul de redobîndire a cetățeniei românești, precum și să deschide la Chișinău un Birou Parlamentar pentru "formarea educațională a copiilor, redobândirea cetățeniei, modul în care se votează"[1].
Pași concreți spre restabilirea relațiilor moldo-române au fost întreprinse și la Chișinău. Pe 17 septembrie, președintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu a semnat Decretul privind anularea regimului de vize pentru cetățenii români. În același timp, candidatul la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat a anunțat că după ridicarea regimului de vize pentru cetățenii români, viitorul guvern va trece la examinarea subiectului privind semnarea acordului privind micul trafic la frontieră și deschiderea consulatelor românești la Cahul și Bălți.
Republica Moldova – Rusia
Pe 3 septembrie, reprezentantul special al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, A. Nesterenko a expus în cadrul unui briefing poziția oficială a Federației Ruse față de situația din Republica Moldova. Potrivit oficialului rus, Rusia este dispusă să continue dezvoltarea relațiilor bilaterale moldo-ruse în principalele domenii de interes reciproc. Reprezentanții Coaliției pentru Integrarea Europeană, de asemenea, și-au exprimat în repetate rînduri poziția privind importanța relațiilor dintre Moldova și Federația Rusă și necesitate dezvoltării acestora.
Republica Moldova – China
Pe 7 septembrie, șeful delegației Adunării Naționale a Reprezentanților Poporului din China (ARP), membrul Comitetului permanent al ARP, președintele Comisiei Juridice a ARP, Hu Kangsheng a avut o întrevedere cu președintele în exercițiu al Moldovei, Vladimir Voronin și premierul în exercițiu Zinaida Greceanîi. În timpul întrevederilor, oficialii au discutat despre colaborarea celor doua țări în domeniul economiei, în timp ce reprezentatul chinez și-a exprimat interesul conducerii Chinei de consolidarea înțelegerii reciproce și prieteniei cu Moldova.
Notă ADEPT: Reprezentantul ARP din China nu a avut nicio întrevedere cu vreun reprezentant al Coaliției pentru Integrare Europeană sau cu președintele Parlamentului R. Moldova, Mihai Ghimpu.
Cooperarea multilaterală
Republica Moldova – Consiliul Europei
Deciziile CEDO
La 17 septembrie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat hotărîrea în cauza Manole și alții c. Moldovei, constatînd în unanimitate violarea libertății de exprimare. Curtea nu s-a expus asupra satisfacției echitabile, rezervând această chestiune pentru o hotărâre separată. Potrivit hotărîrii Curții, Guvernul Moldovei și compania reclamantă au la dispoziție 3 luni pentru a depune la Curte observații scrise cu privire la acest subiect sau, eventual, pentru a încheia un acord amiabil. (Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)
Raportul APCE privind implementarea de către Moldova a rezoluției 1666 (2009) privind funcționarea instituțiilor democratice
Pe 9 septembrie, Raportorii CoE Josette Durrieu (Franța, grupul socialist) și Egidijus Vareikis (Lituania, PPE/CD) au prezentat în cadrul ședinței Comitetului de Monitorizare al APCE raportul privind implementarea de către Moldova a rezoluției 1666 (2009) privind funcționarea instituțiilor democratice. În cadrul raportului, se menționează că alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie nu au soluționat criza politică și instituțională din Republica Moldova și de aceea APCE îndeamnă atît noua guvernare, cît și opoziția să ajungă la un consens în ce privește alegerea noului șef de stat, evitînd astfel noi alegeri parlamentare. De asemenea, APCE consideră că în scopul evitării pe viitor a unor crize politice și instituționale cu care s-a confruntat Moldova în 2009, noua guvernare ar trebui să adopte unele amendamente constituționale corespunzătoare. Totodată, Comitetul de Monitorizare îndeamnă autoritățile moldovenești să continue implementarea Rezoluției 1666 (2009) în strictă corespundere cu recomandările Comisarului Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |