![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20091215/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
Legea pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2009. Conform proiectului prezentat în Parlament, bugetul public național pe anul 2009 se estimează la venituri în sumă de circa 22,5 miliarde lei, iar la cheltuieli – în sumă de circa 27,8 miliarde lei, cu un deficit de circa 5,3 miliarde lei.
Legea pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009. Sînt redistribuite unele poziții de cheltuieli, majorarea Fondului de protecție a familiilor cu copii, a Fondului de șomaj și micșorarea Fondului de recuperare a sănătății, cheltuielile de organizare și funcționare a sistemului public de asigurări sociale.
Legea pentru modificarea și completare a unor acte legislative. Se prevede că atribuțiile ce țin de realizarea politicii Guvernului în domeniul administrației publice locale să fie exercitate de către Cancelaria de Stat, prin intermediul oficiilor sale teritoriale, conduse de "reprezentanții Guvernului în teritoriu", cu statut de persoane de demnitate publică.
Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Documentul prevede excluderea normelor care instituie obligația autorităților administrației publice locale sau statului de a acorda spațiu locativ în condiții prioritare unor categorii de persoane (procuratura, poliție, cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl, victimele represiunilor politice, deputați în parlament, judecători ș.a.).
Legea privind modificarea articolului 1 din Legea cu privire la folosirea unor bunuri imobile. Prin modificarea respectivă, adoptată prin derogare, terenul alocat anterior Curții Supreme de Justiție a fost transmis în scopul construirii sediului Ambasadei Republicii Federale Germania în Republica Moldova.
Notă ADEPT: Modificările sînt motivate prin aceea că Curtea Supremă de Justiție nu dispune de mijloace financiare pentru efectuarea lucrărilor de construcție. În același timp, CSJ a luat atitudine față de respectivul proiect, prin care, a considerat drept dăunător intereselor naționale, contrar scopului justiției și principiilor de activitate a puterii judecătorești într-o societate democratică, proiectul de Lege elaborat în scopul retragerii de la Curtea Supremă de Justiție a imobilului din str. Mateevici 85 (Hotărîrea CSJ nr.7 din 09.11.2009).
Hotărîrea pentru aprobarea bugetului Curții Constituționale pe anul 2010. Bugetul Curții va constitui la venituri în sumă de 5929,4 mii lei și la cheltuieli în sumă de 5929,4 mii lei, Guvernul urmează să includă respectiva sumă în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2010. În anul 2009 bugetul Curții Constituționale a constituit 5,47 milioane lei.
Deputatul PCRM Galina Balmoș a prezentat o declarație privind modificarea Legea bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009.
Deputatul PCRM Ludmila Belcencova a prezentat o declarație privind situația din sfera audiovizualului.
Deputatul PLDM Liliana Palihovici a dat citire unei declarații privind Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități.
Hotărîri pentru aprobarea unor regulamente:
Hotărîrea cu privire la Comisia națională extraordinară de sănătate publică. Se aprobă componența nominală a Comisiei și regulamentul acesteia.
Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare din Fondul de rezervă al Guvernului:
Întîlnire cu locuitorii din Palanca
Prim-ministrul Vlad Filat s-a întîlnit cu locuitorii satului Palanca din raionul Ștefan-Vodă, pentru a discuta aspecte legate de porțiunea de traseu Odesa-Reni, cu o lungime de 7,7 km, care trece pe teritoriul satului Palanca și care, potrivit Tratatului de delimitare a frontierei moldo-ucrainene și Protocolului adițional, semnate în 1999, această porțiune a trecut în utilizarea părții ucrainene. Locuitorii satului l-au informat pe Prim-ministru despre problemele de circulație și de acces la propriile terenuri pe care le au din cauza grănicerilor ucraineni și au menționat problemele pe care le au cu unitățile comerciale amplasate de-a lungul porțiunii de traseu, activitatea cărora este practic blocată din cauza prezenței grănicerilor și a restricțiilor impuse de ei. Prim-ministrul Vlad Filat a menționat că problema este importantă nu doar pentru localitatea Palanca, ci și pentru întreaga țară și că ea ar trebui abordată în complex. Totodată, Tratatul privind delimitarea frontierei moldo-ucrainene urmează a fi îndeplinit, deoarece este un document internațional în vigoare. Premierul i-a asigurat pe oamenii din Palanca că Guvernul va ține cont de interesele lor în procesul de negocieri cu partea ucraineană și a declarat că nu va semna documentul cu privire la transmiterea terenului adiacent porțiunii de traseu către Ucraina fără a se ajunge la un consens cu localnicii.
Întrevedere cu reprezentanții companiilor petroliere
În cadrul ședinței convocate la Guvern au fost abordate probleme ce țin de importul și comercializarea produselor petroliere pe piața internă, necesitatea modificării actelor normative ce reglementează activitățile de pe piața produselor petroliere. Participanții la ședință au făcut un schimb de opinii privind modul în care se formează prețul la produsele petroliere și Prim-ministrul a solicitat agenților economici din domeniu să trateze cu maximă responsabilitate acest aspect, să nu admită majorări nejustificate. Premierul a menționat disponibilitatea Guvernului de a avea cu mediul de afaceri un dialog sincer și eficient, iar reprezentanții companiilor petroliere au declarat că nu vor admite majorări nejustificate.
Întrevedere cu conducătorii băncilor comerciale
La ședință a fost făcută o prezentare a situației de pe piața valutară a Republicii Moldova, menționîndu-se că situația înregistrată pe piața valutară nu trebuie să îngrijoreze populația, deoarece este un fenomen normal, un rezultat al consolidării rezervelor internaționale de către BNM și al procurărilor sezoniere de valută de către importatori. Guvernatorul BNM a dat asigurări să situația este stabilă, iar motive de îngrijorare nu există. La ședință a fost discutată și situația din domeniul construcțiilor și sectorul viti-vinicol.
Este formată Comisia pentru reforma constituțională condusă de Președintele interimar al țării, dl Mihai Ghimpu, din componența căreia fac parte 39 de persoane notorii, cu experiență în diverse domenii de activitate. Comisia urmează să identifice și analizeze lacunele sistemului constituțional existent, să elaboreze propunerile privind reforma constituțională. La Prima ședință a Comisiei, convocată la 4 decembrie 2009, s-a decis crearea unui grup de lucru pentru cercetări și analize constituționale, care să analizeze din perspective științifice lacunele sistemului constituțional, să identifice consecințele politice, juridice, sociale sau de alt gen ale unor astfel de reglementări, să studieze cadrul constituțional al țărilor cu o democrație avansată pentru a prezenta o analiză comparată a instituțiilor constituționale supuse noilor reglementări și să elaboreze propuneri pentru reforma constituțională.
Mihai Balan este numit consilier al Președintelui Republicii Moldova, în probleme de politică externă și integrare europeană.
Prin decret prezidențial, Alexandru Roman a fost eliberat din funcția de rector al Academiei de Administrare Publică de pe lîngă Președintele Republicii Moldova.
Domnii Alexandru Cuznețov, Viorel Furdui și Ion Manole au fost numiți membri în Comisia de Certificare de pe lângă Ministerul Justiției.
Distincția "Ordinul de Onoare" a fost conferită lui Petr Kypr, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Cehe în Republica Moldova.
S-ar putea ca pentru 2009 să avem o inflație 0…
Statistica oficială arată că rata inflației pentru luna noiembrie a fost în creștere cu 1% față de octombrie curent. Însă pentru cele 11 luni ale anului cumulativ aceasta a avut o valoare negativă -0,5%, adică avem deflație. Produsele alimentare s-au scumpit în luna trecută cu 1,6%, nealimentare – cu 0,9%, iar tarifele pentru prestarea serviciilor populației – cu 0,2%. Această dinamică sau mai bine spus stare de fapt, o situație firească de altfel de stagnare a prețurilor pentru majoritatea produselor si serviciilor, a putut fi observată cu ochiul liber de simplii cetățeni, fiind vorba fie de prețurile pentru locuințe, la produse alimentare și servicii prestate populației etc.
Deci la prima vedere ar trebui să ne bucurăm dacă nu cumva acest indicator arată altceva în profunzime. Totuși, este greu sa te gîndești la o combinație mai rea de factori decît există în acest caz, în primul rînd:
Deci toate acestea luate la un loc, direct sau indirect, uneori generează, alteori chiar stimulează deflația. Într-o asemenea situație avem și cîștigători, dar și perdanți. Indiscutabil, deflația este benefică tuturor consumatorilor din Republica Moldova, în special celor cu venituri reduse. De asemenea, beneficiază și statul în calitate de consumator atunci cînd face achiziții publice de produse alimentare și nealimentare pentru casele de copii, grădinițe, aziluri de bătrîni, armată ș.a. Și cred că continuarea scăderii prețurilor îi va face pe consumatori și mai mulțumiți. Însă satisfacția prețurilor în scădere rămîne a fi doar pe termen scurt, pe cînd pe termen lung aceasta se poate transforma în nemulțumire, pentru că în condițiile deflației prelungite, întreprinderile își reduc sau chiar stopează producția si deseori in cele din urma devin insolvabile și/sau chiar se lichidează.
Acest fapt, amplificat de scăderea veniturilor populației în Moldova, conduce la diminuarea veniturilor la bugetul public național și veniturilor salariale ale populației. În consecință, au de suferit toți: angajații din sectorul privat și cel public, pensionarii, studenții și chiar întreprinderile, care furnizează statului bunuri, lucrări sau servicii. Se creează situații cînd mai mulți angajatori le spun angajaților că trebuie să accepte reduceri salariale dacă vor să rămînă competitivi. În acest fel, gospodăriilor le este și mai greu să scape de datoriile acumulate în timpul perioadei de boom economic, deci deflația sporește datoriile. Pe de altă parte, evoluția cursului de schimb din ultima perioadă ar putea inversa acest trend care ar duce la o ușoară creștere a prețurilor.
În nouă luni ale lui 2009 am avut recesiune economică de 7,7%…
În perioada ianuarie-septembrie 2009 PIB a înregistrat o valoare nominală de cca 44,17 miliarde lei în prețuri curente de piață și a fost în scădere – în termeni reali – cu 7,7% comparativ cu ianuarie-septembrie 2008 (www.statistica.md). Valoarea adăugată brută total pe economie s-a redus cu 8,3% în raport cu ianuarie-septembrie 2008. Valoarea adăugată brută din sectorul de bunuri a marcat o scădere de peste 19% în raport cu ianuarie-septembrie 2008, condiționată de reducerea semnificativă (-23,3%) a valorii adăugate brute din industrie, urmată de diminuarea (-10,6%) valorii adăugate brute din agricultură, economia vînatului, silvicultură și pescuit. Din punct de vedere al contribuției la formarea PIB, valoarea adăugată brută înregistrată în sectorul de bunuri s-a diminuat cu 1,4 p.p. față de perioada analogică a anului precedent, influențînd negativ (-4,2%) indicele de volum al PIB.
Valoarea adăugată brută din sectorul serviciilor a înregistrat o diminuare de 4,5% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Reduceri semnificative au fost marcate pentru volumul de activitate din sectorul construcțiilor (-30,8%), urmat de volumul de activitate din sectoarele transporturilor și comunicațiilor (-14,8%) și comerțului cu ridicata și cu amănuntul (-4,5%), atunci cînd volumul de activitate din sectorul "alte activități de servicii" a depășit cu 5,9 % realizările perioadei similare a anului anterior, deținînd 52,2% din sectorul serviciilor și 34,2% din PIB față de 46,2% și 29,5% respectiv în ianuarie-septembrie 2008.
În perioada de referință rata valorii adăugate brute (valoarea adăugată brută raportată la volumul de producție) total pe economie a depășit cu 3 p.p. nivelul perioadei respective a anului precedent, cea înregistrată în sectoarele de bunuri și servicii – respectiv cu cca 2% și 2,3%, fapt datorat diminuării ponderii consumului intermediar în volumul producției (de la 62,6% în ianuarie-septembrie 2008 la 59,6% în ianuarie-septembrie 2009 – total pe economie și de la 75,5% în ianuarie-septembrie 2008 la 73,6% în ianuarie-septembrie 2009 pentru sectorul de bunuri și de la 52,3% în ianuarie-septembrie 2008 la 50,0% în ianuarie-septembrie 2009 pentru sectorul de servicii).
Figura 1. Evoluția PIB-ului și ratei inflației
Sursa: Datele BNS
Evoluțiile recente ale cursului…
Ceea ce observăm actualmente pe piața valutară, se arată a fi o situație firească, dat fiind faptul ca fluctuații din astea bruște au mai fost în diferite perioade de timp. Totodată, deprecierea cu cca 10% a leului față de dolar și cu peste 8% a leului față de euro ar ieși din spectrul mai multor afirmații recente, atît din partea băncii centrale, cît și a unor economiști că aceste devieri bruște ale cursului ar fi influențați de unii factori sezonieri. Spre exemplu, cursul de schimb pentru perioada similară a anului trecut, sau chiar 2007 a fost unul dintre cele mai mici 10,4 lei/USD și 14,5 lei/Euro. Deci să spunem că această devalorizare ar fi in mare proporție pe seama unor factori sezonieri, probabil ca ar fi greșit.
Factori sezonieri…
Din mai multe raționamente leul ar trebui să se aprecieze în această perioadă sau cel puțin asta ar aștepta o bună parte a populației. Însă nu trebuie să uitam, că timp de un an de zile multe s-au schimbat. Trebuie să privim cu atenție la suflul economiei în actuala conjunctură. Sistemul economic, în particular sectorul productiv, a fost pradă efectelor crizei economice. Datoria externă și cea internă este în creștere, deficitul bugetar destul de mare, majoritatea indicatorilor în declin constituie motive serioase pentru ca statul să i-a o oarecare atitudine. Iar asta ar face-o, presupunem, prin intermediul BNM care intervine pe piață printr-o devalorizare ușoară a leului, deoarece statul se confruntă cu o mare "foame" de bani, oferind un respiro și exportatorilor în aceste vremuri grele. Deci, repet, doar presupun, îndată ce nu avem încă niște cifre oficiale ca să se interpreteze altfel, deprecierea leului ar putea fi rezultatul unei intervenții a BN pe piață, intervenție care pe termen scurt poate aduce doar beneficii.
Evoluția pe piețele internaționale…
Nu credem că conjunctura de pe piețele internaționale și dinamica perechii euro-dolar ar fi influențat atît de puternic ascensiunea acestora pe piața internă. Da, piața locală este intr-un fel sau altul conectată la exterior, dar nu în măsură în care efectele cursului internațional să se simtă puternic pe intern și cu rapiditate imediată. Mai ales că piețele financiare nu au înregistrat asemenea evoluții simțitoare cum s-au observat pe piața valutară locală.
Prognoze
Probabil că în actuala conjunctură economică stabilitatea cursului de schimb este mult mai importantă decît o liberalizare. Bineînțeles, un leu mai slab ar avantaja exportatorii, însă odată ce piețele externe sînt în blocaj, mai ales că nu sînt atît de avide după produsele moldovenești, atunci se mai poate aștepta. În plus, un leu mai tare, mai stabil favorizează o inflație mai mică, or la acest capitol avem progrese mari. De aceasta considerăm că nu ar trebui să se riște în acest sens, mai ales că o devalorizare ar resuscita panica populației, aceasta fiind un rău mult mai mare decît înrăutățirea unor indicatori economici.
Știți cum este: sînt oameni de afaceri sau agenți economici care văd un curs de schimb de 18–19 lei pentru un euro (în particular exportatorii), există pe de altă parte, estimări ale unor centre de analiză, să zicem, ce vorbesc despre un curs de 17–17,5 lei pentru un euro, avem un buget pentru 2010 în care este indicat un curs de schimb de 12,5 lei/USD și autoritățile vor încerca să nu devieze prea mult de la aceste limite. Sperăm doar să putem evita o depreciere bruscă a leului.
Reuniunea Miniștrilor Afacerilor Externe ai UE și Parteneriatului Estic
Pe 8 decembrie la Bruxelles a avut loc prima reuniune a miniștrilor afacerilor externe a țărilor-participante la Parteneriatul Estic (PE). La reuniune au fost prezenți miniștrii de externe din 27 state membre ale Uniunii Europene, 6 state beneficiare ale Parteneriatului Estic – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, precum și reprezentanți ai instituțiilor UE. Participanții au discutat despre realizările obținute pe parcursul primului an de implementare a Parteneriatului Estic și au stabilit prioritățile pentru următorul an. În timpul reuniunii, patru reprezentanți ai Forumului Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic (FSC PE) au prezentat miniștrilor concluziile și recomandările FSC PE, organizat pe 16–17 noiembrie 2009.
Drept o mare realizare a fost catalogată elaborarea programelor de activitate pentru cele patru platforme tematice de cooperare (1. democrație, buna guvernare și stabilitate, 2. integrare economică și convergența cu politicile sectoriale ale UE, 3. securitatea energetică, 4. contactele inter-umane) ale PE pe o perioadă de 2 ani și lansarea unor inițiative-pilot în domeniul gestionării integrate a frontierelor, integrarea regională a piețelor de electricitate, sporirea eficienței energetice și utilizării energiei recuperabile etc. În primul trimestru al anului 2010 se așteaptă lansarea încă a doua inițiative – susținerea IMM-urile și protecția mediului.
Miniștrii au subliniat necesitatea de a progresa în realizarea prioritățile PE, în special privind negocierile pe marginea Acordurilor de Asociere, și a Zonelor de Comerț Aprofundat și Cuprinzător, mobilitatea cetățenilor, deschiderea unor posibilități de finanțare din partea BEI, BERD și instituțiilor financiare internaționale, lansarea programelor de consolidare instituțională etc.
În timpul reuniunii, Ministrul moldovean de externe, Iurie Leancă a reiterat angajamentul Republicii Moldova de a valorifica plenar oportunitățile oferite de Parteneriatul Estic, subliniind că obiectivele Moldovei în cadrul acestei inițiative sunt de legate de consolidarea continuă a relațiilor cu UE, semnarea unui Acord de Asociere, care să prevadă stabilirea unei zone de comerț liber și aprofundat și liberalizarea regimului de vize cu UE.
Notă ADEPT: Deși UE a confirmat că viitorul acord semnat cu Republica Moldova va purta denumirea de Acord de Asociere, dar acesta nu va oferi o perspectivă europeană. Există șanse puține ca în viitorul apropiat vreuna din statele beneficiare ale Parteneriatului Estic să devină candidat la aderarea în UE.
Republica Moldova – România
La începutul lunii decembrie, ministerul român de externe a realizat un inventar al măsurilor ce trebuie luate la nivelul administrației pentru realizarea deciziilor convenite în urma vizitei prim-ministrului moldovean la București pe 13–14 noiembrie. În percepția ministrului interimar de externe al României, Cătălin Predoiu, relația actuală dintre România și Republica Moldova este una excelentă de lucru și pragmatică.
Deschiderea din partea oficialităților române este susținută și de guvernarea de la Chișinău. Într-o declarație de presă, prim-ministrul moldovean Vlad Filat a confirmat că Republica Moldova va continua relațiile foarte bune și foarte necesare cu România, indiferent de cine va deveni președintele României.
Republica Moldova – Rusia
Republica Moldova continuă eforturile de stabilire a unor relații pragmatice cu Federația Rusă și de intensificare a cooperării economice cu această țară. Pe 11 decembrie, viceprim-ministrul, ministrul economiei, Valeriu Lazăr a efectuat o vizită de lucru la Moscova unde în cadrul reuniunii a 44-a a Consiliului Economic al CSI, s-a întîlnit cu copreședintele Comisiei interguvernamentale ruso-moldovenești Andrei Fursenko, ministru al învățămîntului și științei al Rusiei. Într-o declarație oferită agenției Novosti-Moldova, Valeriu Lazăr a declarat că Rusia este pentru Moldova principalul partener strategic, iar buna cooperare cu Rusia reprezintă cel mai serios factor de stabilizare a economiei Moldovei.
Republica Moldova – Slovacia
Guvernul Slovaciei a acordat Moldovei un grant în valoare de 35 mii de euro pentru realizarea proiectelor sociale. Este vorba de 7 proiecte care prevăd repararea obiectivelor sociale din cîteva sate, precum și reparația drumurilor. (Potrivit Infotag)
Republica Moldova – SUA
Pe 1 decembrie, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova Asif J. Chaudhry a anunțat într-o conferință de presă despre decizia Consiliului de Directori al Corporației Provocările Mileniului a Guvernului SUA de a aproba Programul Compact pentru Republica Moldova în valoare de 262 milioane dolari SUA. Asistența va fi acordată sub formă de grant în decursul a 5 ani pentru două domenii de asistență: agricultură (renovarea a 11 sisteme de irigare) și transport (reparația drumurilor). Semnarea Programului "Compact" pentru Republica Moldova va avea loc la Washington, în a doua jumătate a lunii ianuarie 2010.
Totodată, autoritățile Moldovei au declarat că își doresc un Acord de parteneriat strategic cu SUA, care să prevadă consolidarea dialogului politic bilateral, intensificarea colaborării comercial-economice și cooperarea în domeniul securității internaționale. În timpul unei întrevederi cu Celeste Wallander, asistent adjunct al Secretarului american al Apărării pentru Rusia, Ucraina și Eurasia, președintele parlamentului și președinte interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu a informat că proiectul acordului a fost deja transmis Ambasadei SUA la Chișinău.
Republica Moldova – Polonia
Pe 10 decembrie au demarat negocierile dintre organele de resort ale Poloniei și Moldovei privind acordarea unui credit în valoare de 15 mil. dolari SUA pentru acoperirea deficitului bugetar la Moldovei. Conform unor înțelegeri preliminare, creditul va fi oferit pentru un an, la o rata a dobînzii de 3–4%.
Republica Moldova – Consiliul Europei
Decizii CEDO
În perioada examinată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărîrile în cauzele Gavrilovici c. Moldovei, Leva c. Moldovei și Fedotov c. Moldovei. Curtea a constatat violarea dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor degradante, dreptului la libertatea exprimării, dreptului la un proces echitabil și la un recurs efectiv, dreptului la protecția proprietății, dreptul la liberate și securitate, dreptul de a fi informat despre motivele arestării. În total, Curtea a acordat reclamanților 18300 de euro cu titlu de daune morale, materiale și pentru acoperirea costurilor și cheltuielilor.
Republica Moldova – OSCE
Pe 2–3 decembrie, la Atena s-a desfășurat Consiliul ministerial al OSCE, la care a participat și delegația Moldovei în frunte cu viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Iurie Leancă.
Subiectul principal pe agenda reuniunii a fost dialogul privind arhitectura de securitate europeană (Procesul Corfu) în fața noilor riscuri la adresa securității. La finalul reuniunii, participanții au adoptat mai multe declarații și decizii vizînd viitorul dialog asupra Procesului Corfu, soluționarea pașnică a conflictului din Nagorno-Karabah, consolidarea cooperării în domeniul securității energetice etc.
Ministrul moldovean de externe a ținut un discurs în plenul reuniunii prin care a făcut un apel pentru reluarea promptă și necondiționată a negocierilor în formatul 5+2 în vederea soluționării problemei transnistrene, retragerea completă a forțelor și munițiilor Federației Ruse de pe teritoriul regiunii transnistrene și transformarea operațiunii existente de menținere a păcii într-o misiune multinațională de observatori civili cu mandat internațional.
BOP la sfîrșit și început de guvernare…
Igor Boțan, 15 decembrie 2009
Înlocuirea la guvernare a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) cu Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), în 2009, a marcat un punct de cotitură în viața social-politică din Republica Moldova. În acest sens, măsurări sociologice se impun pentru a evalua cum percep cetățenii acest fenomen și cît de profund este sesizată Schimbarea. Din acest punct de vedere, ultimele două măsurări ale Barometrului de Opinie Publică (BOP), realizate la comanda Institutului de Politici Publice (IPP) au o semnificație aparte, mai cu seamă că PCRM se ambiționează să se revanșeze în 2010, procedînd la blocarea alegerii șefului statului cu scopul de a provoca alegeri anticipate.
Intenția afișată a PCRM, de a se revanșa, face necesară și examinarea evoluției perceperilor cetățenilor pe întreaga perioadă de guvernare a acestei formațiuni. Un astfel de exercițiu este necesar din mai multe motive. În primul rînd, PCRM a preluat guvernarea în 2001 după ce țara a înregistrat în 2000 o creștere economică pozitivă de aproximativ 2%, în timp ce AIE i-a fost lăsată drept moștenire o economie în declin cu aproximativ -6%. Aceste precizări se impun, fiindcă PCRM își etalează exigențele imediate față de AIE. În al doilea rînd, trebuie menționat faptul, că la accederea PCRM la guvernare în 2001 volumul remitențelor era de ~$100 milioane pe an, iar în 2008 volumul acestora a atins cifra de ~ $1,9 miliarde. Astfel, secretul menținerii stabile, timp de opt ani, la guvernare a PCRM se explică, inclusiv, prin conjunctura economică mondială și regională destul de bună.
O dată cu schimbarea conjuncturii economice, PCRM a acceptat să cedeze relativ ușor puterea către AIE, sperînd că aceasta se va compromite repede, neputînd face față dificultăților economice. În acest sens, mașina propagandistică a PCRM nu a lăsat guvernării AIE nici cele "100 de zile legitime" pentru intrarea normală în circuitul administrativ. Reprezentanții și propagandiștii PCRM cer acum, imediat, onorarea de către componentele AIE a promisiunilor electorale, făcînd abstracție de realitățile lăsate drept moștenire. Tocmai de aceea, exigențele PCRM față de AIE fac necesară elucidarea percepțiilor cetățenilor în perioada guvernării PCRM.
Etalînd pretenții imediate față de promisiunile electorale ale AIE, propagandiștii PCRM știu ce fac. În alegerile din 2001 și din 2005 PCRM a făcut promisiuni din care o bună parte nu au fost onorate, iar altele au fost pur și simplu ignorate, lucrurile evoluînd în cu totul altă direcție decît cea promisă. Așteptările legate de promisiunile electorale ale PCRM au fost peste realitățile rezultante din activitatea acestuia, de aceea, măsurările BOP au fixat un nivel de optimism social destul de scăzut.
În 2001, cînd PCRM a preluat guvernarea, doar ceva mai mult de 20% din respondenți considerau că lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcție bună, iar aproximativ 50% considerau că lucrurile merg într-o direcție greșită. După opt ani de guvernare a PCRM, BOP relevă că mai puțin de 20% consideră direcția de dezvoltare a țării este pozitivă, iar procentajul celor care consideră că lucrurile merg într-o direcție negativă a crescut simțitor, pînă peste 65%. Este mai degrabă un semnal pozitiv pentru AIE faptul că după preluarea guvernării procentajul respondenților care afirmă că lucrurile merg într-o direcție bună a revenit la media de ~30%, caracteristică pentru întreaga perioadă de guvernare a PCRM. Menținerea acestui nivel este o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru a nu admite revanșa PCRM.
Tabel 1. Credeți că în țara noastră lucrurile merg într-o direcție bună sau într-o direcție greșită?
Percepția evoluțiilor economice a fost destul de proastă în perioada guvernării PCRM. Astfel, procentajul celor care au fost destul de nemulțumiți de situația economică a crescut de la ~10% în 2001 pînă la peste 25% în 2009, iar procentajul celor oarecum mulțumiți de situația economică a scăzut de la 20% sub 10% în anii de guvernare a PCRM. Ultimul BOP din noiembrie 2009 atestă o anumită îmbunătățire a percepțiilor cetățenilor și la acest capitol.
Tabel 2. Cît de mulțumit sînteți de situația economică de acum în Moldova?
Răspunsurile la întrebarea generală privind starea economiei se corelează relativ bine cu cele la întrebarea de precizare vizînd actuala stare a economiei comparativ cu cea de acum un an. În acest sens, cei care au perceput situația economică mai prost ca anul precedent au fost, în general, tot mai mulți și mai mulți. La sfîrșitul guvernării PCRM numărul celor care au considerat situația economică mai bună decît în anul precedent a scăzut cu aproximativ 20% față de anul cînd PCRM a intrat la guvernare, respectiv, procentajul celor care consideră invers a crescut în proporție egală.
Tabel 3. Cum apreciați situația economică a Republicii Moldova comparativ cu cea de acum un an?
Așteptările pentru anul următor (viitor) au relevat pe parcursul guvernării PCRM că procentajul optimiștilor a scăzut în general cu aproximativ 15%, iar cel al pesimiștilor a crescut cu ~20%. Iarăși, este important de menționat, că după preluarea guvernării de către AIE, gradul de optimism referitor la situația economică față de anul precedent și așteptările pentru anul viitor este în creștere.
Tabel 4. Comparativ cu situația aeconomică din prezent, cun credeți că va fi situația economică a Republicii Moldova peste un an?
Obiectiv, în perioada guvernării PCRM a scăzut simțitor nivelul sărăcii extreme. La nivelul percepțiilor individuale, procentajul respondenților cărora veniturile nu le ajungeau nici pentru strictul necesar a scăzut cu aproximativ 20%, iar procentajul celor cărora veniturile le ajungeau doar pentru acoperirea cheltuielilor pentru acoperirea strictului necesar a crescut cu aproximativ 10%. A crescut tot cu aproximativ 10% și procentajul celor care afirmă că au venituri pentru un trai decent. Procentajul celor înstăriți a rămas pe parcursul guvernării PCRM mai mult sau mai puțin constant, în limitele erorii de măsurare.
Tabel 5. Cum apreciați veniturile actuale ale familiei Dvs.?
Din aceste date se poate concluziona că deși în perioada guvernării PCRM situația materială individuală a cetățenilor s-a îmbunătățit, totuși așteptările privind evoluțiile economice la nivel de țară au fost mult mai mari și au rămas neîmplinite. De aceea, probabil, frica de sărăcie a fost dominantă pe perioada guvernării PCRM. În general, după primul mandat al PCRM în topul îngrijorărilor cetățenilor, în afara sărăciei, s-au menținut constant creșterea prețurilor, problemele legate de viitorul copiilor și șomajul. Un succes al PCRM în perioada de guvernare, remarcat clar în BOP, este scăderea nivelului de îngrijorare privind criminalitatea.
Tabel 6. Care sînt lucrurile ce vă îngrijorează cel mai mult în prezent?
Rezultatele BOP relevă că în perioada guvernării PCRM sarcinile percepute a fi cele mai importante pentru Republica Moldova au rămas aceleași: dezvoltarea economiei, întărirea ordinii, combaterea corupției, îmbunătățirea învățămîntului, asigurarea păcii și a înțelegerii între oameni. Totuși, a scăzut simțitor intensitatea presiunilor acestor sarcini. Aceste evoluții pot avea două cauze. Ar putea fi vorba fie despre scăderea intensității ca urmare a soluționării problemelor din domeniile vizate, fie despre creșterea gradului pesimismului social, atestat mai sus. Oricum, răspunsul la întrebarea de mai jos este o sugestie pentru guvernanți despre așteptările cetățenilor față de autorități.
Tabel 7. Care sarcini considerați că sînt acum cele mai importante pentru Republica Moldova?
De asemenea, drept sugestii pentru guvernanți pot fi percepute și răspunsurile la întrebarea privind măsurile necesare de a fi întreprinse pentru îmbunătățirea situației social-economice din țară: îmbunătățirea mecanismelor de aplicare a legilor, dezvoltarea industriei, sprijinirea micului business, atragerea investițiilor etc. Este important de remarcat că și în această privință percepțiile cetățenilor rămîn constante de-a lungul anilor.
Tabel 8. Ce ar trebui întreprins pentru a îmbunătăți situația social-economică din țară?
5. Încrederea în instituțiile publice și private
Imediat după accederea PCRM la guvernare în 2001 a crescut dramatic încrederea în instituțiile publice, care pînă la acel moment era la un nivel îngrozitor de jos. Astfel, după primul an de guvernare a PCRM, încrederea în Președinție a crescut cu peste 40%, în Parlament – cu peste 30%, în Guvern – cu aproximativ 30%, iar în administrația publică locală – cu aproximativ 20%. Însă în perioada guvernării PCRM, practic, nu a crescut încrederea în justiție și poliție. Către sfîrșitul celui de al doilea mandat al PCRM, rating-ul de încredere al Președinției a scăzut cu ~20% față de nivelul atins în 2002, încrederea în Parlament și Guvern a scăzut, de asemenea cu aproximativ 10–15%. Totuși, după alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 și preluarea guvernării de către AIE a crescut semnificativ încrederea în toate instituțiile publice, cu excepția Președinției, care este condusă de un șef al statului interimar. Creșterea vizibilă a încrederii în partidele politice este, probabil, legată de faptul că acestea au fost principalele protagoniste ale "schimbării" din 2009, iar liderii partidelor au ocupat principalele funcții publice.
Tabel 9. Cîtă încredere aveți în…
Într-adevăr, tabelul de mai jos relevă că gradul de ascensiune a încrederii în partidele aflate pînă în vara anului 2009 în opoziție depășește cu mult nivelul descendenței PCRM, ceea ce confirmă creșterea încrederii în partide. Este de remarcat mai ales creșterea încrederii în Partidul Democrat din Moldova (PDM) și în Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM). Tendințele profilate în ultimele două măsurări ale BOP nu lasă îndoială că aceste două formațiuni au un viitor promițător pe scena politică moldovenească. Se poate presupune că PDM, cel mai probabil, își va alimenta creșterea popularității preponderent din contul foștilor simpatizanți ai PCRM, iar PLDM – preponderent din contul multiplelor partide democratice cu rating scăzut, dar și din contul partenerilor de coaliție – Partidul Liberal (PL) și Alianța Moldova Noastră (AMN). Totodată, trebuie menționat faptul că rating-ul PCRM a atins în cadrul ultimului BOP cel mai jos nivel, echivalent cu cel dinaintea alegerilor locale din 2007.
Tabel 10. Cîtă încredere aveți în următoarele partide politice?
Presupunerile făcute mai sus se bazează pe răspunsul la întrebarea privind intențiile de vot în eventualitatea alegerilor parlamentare. Intenția de vot pentru PCRM scade constant, ca și în cazul AMN, în timp ce intenția de vot pentru PL rămîne oarecum stabilă.
Tabel 11. Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Moldovei, cu ce formațiune ați vota?
Cercetările sociologice relevă că încrederea în liderii partinici este chezășia succesului electoral al formațiunilor pe care le conduc. În acest sens, BOP arată că după primul an de guvernare, cînd a atins cel mai înalt nivel de încredere, rating-ul liderului PCRM, Vladimir Voronin, a înregistrat o tendință de descreștere, acesta însumînd peste 30% către sfîrșitul celui de al doilea mandat al guvernării PCRM. Cum tendința de declin a rating-ului lui Vladimir Voronin se menține, fapt ce corelează cu declinul rating-ului formațiunii, se poate presupune că intenția de revanșă a PCRM este, oarecum, aventuristă.
Tabel 12. Cîtă încredere aveți în următoarele personalități politice?
Pentru liderii politici și cei partinici cel mai important indicator al potențialului acestora este să fie menționați în răspunsurile la întrebarea deschisă privind încrederea cetățenilor. Tabelul de mai jos relevă foarte elocvent cum a evoluat acest rating în cazul liderului PCRM, Vladimir Voronin. Dacă observăm cum se corelează acest rating cu rezultatele electorale ale formațiunii, atunci putem estima și efectul funcționării media-holding-ului PCRM-ist în perioadă de după alegerile locale din 2007, pierdute de PCRM în față forțelor agregate ale opoziției.
Tabel 13. Care este personalitatea politică în care aveți încredere?
Ascendența vertiginoasă a rating-urilor de încredere în liderii PDM și PLDM – Marian Lupu și Vlad Filat, reconfirmă că formațiunile conduse de aceștia au un potențial mult mai mare decît cel al partenerilor din AIE. BOP mai relevă că activitatea liderilor PL impresionează mai puțin pe fundalul activității liderilor PLDM.
Pentru o țară mică, cu o economie deschisă, dar cu un potențial redus, stabilirea unor relații bune cu vecinii și cu principalii parteneri internaționali reprezintă un obiectiv strategic. Modul în care au perceput aceste relații cetățenii reflectă adecvat modul în care s-a comportat guvernarea PCRM în relațiile externe. Astfel, dacă relațiile cu SUA, UE și Ucraina au fost percepute ca fiind la un nivele relativ constant, atunci în relațiile cu Rusia și cu România au existat prăbușiri extrem de periculoase. Prăbușirea relațiilor cu Rusia a costat, de fapt, Republica Moldova prăbușirea industriei ei vinicole cu toate consecințele emergente. După astfel de relații cu Rusia în perioada de guvernare a PCRM este puțin probabil ca această formațiune să mai poată atrage simpatia cvasi-totală a electoratului rusofil, destul de impunător ca pondere. De aceea, nu ar trebui să mire că vor apărea noi proiecte politice care vor ținti asimilarea unor segmente a electoratului PCRM. Mai cu seamă că pierderea pîrghiilor administrative nu va mai permite PCRM să blocheze de o manieră arbitrară proiecte de genul "Prietenii Rusiei în Moldova". Este încă un argument că boicotarea de către PCRM a alegerii șefului statului cu intenția de a se revanșa la alegerile parlamentare anticipate din 2010 este o aventură politică ce va costa foarte scump Republica Moldova, dar, probabil și PCRM.
Tabel 14. Cum apreciați relațiile actuale ale Republicii Moldova cu următoarele state?
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |