![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20100131/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
Începînd cu 18 ianuarie 2010, ședințele Guvernului pot fi vizualizate on-line de către utilizatorii Internet.
Nicu POPESCU este numit consilier principal de stat pe probleme de integrare europeană și relații externe.
Dorin RECEAN este numit viceministru al Dezvoltării Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor, în locul lui Oleg Rotaru, care a fost eliberat din respectiva funcție.
Ion PASCAL este numit viceministru al construcțiilor și dezvoltării regionale.
Alexei SECRIERU este numit vicedirector al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, înlocuindu-l pe Veaceslav Ivancov.
Valeriu FEDCO a fost numit vice-director al Agenției Turismului.
În calitate de membri ai Comisiei centrale de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate sînt numiți:
Guvernul a decis și crearea Comisiei departamentale de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate, care va fi condusă de Victor BODIU, ministru de stat.
Tudor POTÎRNICHE este eliberat din funcția de vicedirector al Agenției Rezerve Materiale și Achiziții Publice, Valeriu MIRONESCU – din funcția de șef al Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară și Control Semincer, iar Nicoale TARAN – din funcția de director al Agenției "Moldova-Vin".
Hotărîrea cu privire la crearea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Agenția este creată în scopul îmbunătățirii gestionării cheltuielilor publice pentru promovarea sectorului agrar și va funcționa în subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, cu un personal de 66 unități, dintre care 36 unități în subdiviziunile teritoriale.
Hotărîrea cu privire la structura și efectivul-limită ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (CCCEC). Este păstrat același număr de personal – 543 unități, modificările vizînd parțial structura aparatului central al CCCEC, în care au fost create mai multe direcții și subdiviziuni, schimbările fiind necesare pentru a putea efectua remanieri de cadre.
Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:
Problema prețurilor
Prim-ministrul Vlad FILAT a prezidat o ședință de lucru la tema prețurilor, în cadrul căreia a fost pusă în discuție situația privind prețurile la un șir de produse. Conform informațiilor ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, au scăzut prețurile la un șir de produse (carne de pui, ouă), dar a crescut prețul la produsele lactate, zahăr, hrișcă și orez. Directorul Serviciului Vamal a informat că reieșind din valoarea în vamă a respectivelor produse, nu existau motive pentru majorarea prețurilor. Șeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat a informat despre depistarea mai multor cazuri de încălcare a legislației privind limita adaosului comercial aplicabil, iar directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției a spus că mulți comercianți retrag marfa în depozite, pentru a o pune în vînzare ulterior contra unor prețuri mai mari, în multe cazuri prețurile se stabilesc abuziv și nejustificat. Primul-ministru a cerut monitorizarea strictă a situației legată de prețuri și sancționarea abaterilor de la prevederile legislației în vigoare, precum și o administrare mai eficientă pe întreg lanțul valoric sub aspect fiscal.
Colegiul MAI
În luarea sa de cuvînt, Prim-ministrul a spus că este nemulțumit de activitatea Ministerul Afacerilor Interne, menționînd că Guvernul monitorizează dur activitatea acestei structuri. Vlad Filat a declarat că Guvernul a reușit să mențină facilitățile și îndemnizațiile prevăzute pentru angajații MAI, a întreprins alte măsuri pentru a crea condiții mai bune de activitate, dar aceste eforturi nu au nici un sens, dacă nu este asigurată respectarea legilor. Filat afirmă că și-a asumat responsabilitate pentru buna funcționarea a MAI și nu va mai tolera eschivarea de la îndeplinirea obligațiunilor de serviciu.
Este semnat decretul privind numirea domnului Veaceslav DERMENJI în funcția de director adjunct al Serviciului de Protecție și Pază de Stat.
Ambasadorul Germaniei Nikolaus GRAF LAMBSDORFF este decorat cu "Ordinul de Onoare".
Doamnei Svetlana FILINCOVA, judecător la Curtea Supremă de Justiție, i s-a conferit gradul superior de calificare a judecătorului.
"Cenușăreasa" economiei moldovenești…
Potrivit datelor BNS și estimărilor preliminare în 2009 producția agricolă în gospodăriile de toate categoriile a înregistrat o scădere de cca 10% față de anul 2008. Micșorarea producției globale agricole a fost determinată de scăderea producției vegetale cu peste 17%, pe cînd producția animalieră a marcat o creștere de cca 12% față de anul 2008. Analiza impactului diferitor tipuri de producție asupra ritmului volumului fizic al producției agricole în anul 2009 față de anul 2008 indică, că influență negativă mai semnificativă a avut-o descreșterea producției de grîu (cu ca 43%), porumb pentru boabe (cu peste 23%), sfeclă de zahăr (cu peste 65%), floarea soarelui (cu cca 24%), legume (cu pese 14%), fapt ca a generat micșorarea producției globale agricole cu cca 10%. În anul 2009 ponderea producției vegetale în total producția agricolă a constituit 68% (în anul 2008 – 74%). Descreșterea producției vegetale (și respectiv a ponderii acesteia în total producția agricolă) în anul 2009 față de anul 2008 a fost generată atît de micșorarea suprafețelor însămînțate cît și de scăderea roadei medii a principalelor culturi agricole. Totodată, majorarea șeptelului de vite și păsări (bovinelor – cu peste 2%, porcinelor – cu cca 34%, păsărilor – cu cca 13%), cît și creșterea productivității acestora a cauzat sporirea producției principalelor produse animaliere și producției animale în total. Situația în profil pe categorii de gospodării indică, că 29% din volumul producției globale agricole revin întreprinderilor agricole, 22% – gospodăriilor țărănești (de fermier), 49% – gospodăriilor populației. Ponderea înaltă a gospodăriilor populației în producția agricolă este determinată în special de cota importantă a producției animale în aceste gospodării (cca 81% din total producția zootehnică pe țară).
Industria, însă, nu stă de loc mai bine…
Potrivit acelorași datele ale BNS în 2009 întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producție în valoare de 23,27 miliarde lei în prețuri curente (1,94 miliarde USD). Indicele volumului producției industriale față de ianuarie-decembrie 2008 a constituit cca 78% în prețuri comparabile. În luna decembrie 2009 față de decembrie 2008 acest indice a fost de peste 84%. Declinul producției industriale, comparativ cu ianuarie-decembrie 2008, a fost determinat de reducerea producției în: industria extractivă cu peste 32%, industria prelucrătoare – cu peste 24%, sectorul energetic – cu 1,5% etc. ceea ce a cauzat micșorarea volumului total de producție cu cca 23%. Micșorarea volumului producției industriale în ansamblu în perioada vizată a fost cauzată de reducerea acestuia în special la întreprinderile cu următoarele activități principale de industrie: producția altor produse din minerale nemetalifere; prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor; fabricarea produselor textile; fabricarea vinului; producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne; fabricarea băuturilor alcoolice distilate etc. Întreprinderile cuprinse în cercetare statistică lunară explică reducerea volumului de producție prin: dificultăți privind piața de desfacere, în special reducerea volumului comenzilor companiilor de peste hotare, dar și celor autohtone – consumatoare de producție industrială; insuficiența materiei prime; insuficiența mijloacelor financiare etc.
3. Relațiile cu donatorii
FMI-ul dă bani, dar în același timp cere socoteală…
În 29 ianuarie 2010 Consiliul de Directori al Fondului Monetar Internațional (FMI) a aprobat programul economic cu Republica Moldova, susținut de mecanismul extins de creditare (ECF) și mecanismul de finanțare extinsă (EFF). Valoarea totală a asistenței financiare va fi echivalentă cu 369,6 milioane de Drepturi speciale de tragere (DST) sau cca 574,4 milioane USD, avînd ca scop susținerea programului economic al țării în vederea restabilirii durabilității fiscale și externe, menținerii stabilității financiare, reducerii sărăciei și creșterii economice. În urma aprobării, Chișinăul poate obține acces imediat la 60 milioane de DST (cca 93,2 milioane USD), iar tranșele următoare vor fi debursate în urma revizuirilor semi-anuale. Noul program urmează programul pe trei ani finanțat prin Mecanismul de finanțare pentru creșterea economică și reducerea sărăciei (PRGF), aprobat de Consiliul de Directori Executivi în luna mai a anului 2006, care însă a expirat în luna mai a anului 2009. Programul autorităților pentru 2010–12 are ca scop restabilirea durabilității fiscale și externe și stimularea creșterii economice. Politica bugetar-fiscală prevede întoarcerea treptată la o situație durabilă pînă în 2012, sau și mai devreme, dacă va fi posibil. Politica monetară se va axa pe menținerea stabilității prețurilor. Reformele structurale vor sprijini relansarea, inclusiv printr-o flexibilitate mai mare în economia strîns reglementată. Programul de asemenea va majora cheltuielile pentru serviciile sociale esențiale și pentru reducerea sărăciei. În particular, politica bugetar-fiscală în 2010 prevede o ajustare, foarte necesară, la necesitățile mari de investiții publice și cheltuieli sociale. În scopul reducerii deficitului, autoritățile au reeșalonat majorările salariale neacoperite și au optimizat cheltuielile la materiale și subvenții. În același timp, bugetul prevede o majorare a cheltuielilor pentru asistența socială direcționată, pentru a proteja familiile vulnerabile. Politica monetară, avînd în vedere inflația relativ joasă, va veni în susținerea relansării economice în curs de apariție. Pentru asigurarea unui curs de schimb aliniat la principiile economice fundamentale, intervențiile pe piața valutară vor fi limitate la atenuarea fluctuațiilor pe termen scurt. Banca Națională va monitoriza atent situația financiară a băncilor și își rezervă dreptul să intervină pe piață dacă va fi cazul. Reformele structurale sînt direcționate spre deblocarea potențialului de creștere al economiei și susțin cadrul bugetar-fiscal. Un program mai larg de liberalizare și de reglementare este orientat spre stimularea concurenței și încurajarea creșterii economice conduse de sectorul privat. Pentru a menține sistemul de asigurare socială durabil din punct de vedere financiar, vor fi treptat eliminate privilegiile de pensionare timpurie pentru angajații în serviciul public, iar sistemul de indemnizații pentru concediile medicale va fi restructurat. De asemenea, autoritățile obligate să soluționeze problema arieratelor quasi-fiscale mari din sectorul de termoficare.
La 18 ianuarie 2010 viceprim-ministru responsabil de reintegrarea tarii, Victor Osipov, a avut o întîlnire cu oficiali ai Ministerului Afacerilor Externa al Rusiei în privința reglementari transnistrene. În cadrul întrevederii Valeri Nesterușkin, Ambasador cu misiuni speciale al MAE al Federației Ruse, și Marat Kulahmetov, consilier al ministrului Afacerilor Externe al Federației Ruse pentru misiuni de pacificare, au fost informați în privința atitudinii noii guvernări a Republicii Moldova față de problema reglementarii transnistrene:
Două zile mai tîrziu, același set de probleme a fost discutat de către Victor Osipov cu Grigori Karasin, viceministru al Afacerilor Externe al Federației Ruse. Victor Osipov a menționat rolul important al Federației Ruse în procesul de reglementare transnistreană, pornind de la necesitatea respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Diplomații ruși au pledat, la rîndul lor, pentru intensificarea consultărilor și pentru reglementarea transnistreană prin adoptarea unui statut special pentru Transnistria.
La Tiraspol Grigorii Karasin a ținut să menționeze că una din condițiile de bază pentru reglementarea transnistreană este respectarea statutului egal al părților, lucru fără care este inimaginabil un proces viabil și adoptarea unor decizii eficiente. La rîndul lor, autoritățile transnistrene au insistat asupra evitării reluării de la zero a negocierilor, urmînd să fie luate în considerație deciziile adoptate anterior. Karasin a menționat că i-a atras atenție președintelui-interimar, Mihai Ghimpu, asupra necesității unei atitudini binevoitoare față de misiunea pacificatoare a Rusiei, care garantează pacea și liniștea în regiune. Doar în eventualitatea apropierii de soluționarea finală a problemei transnistrene se va putea vorbi despre retragerea prezenței militarea a Rusiei, pînă atunci abordarea acestei chestiuni este prematură.
La 24 ianuarie 2010 Premierul Vlad Filat a avut la Washington o întrevedere cu Hillary Clinton, Secretar de Stat al SUA, care a menționat că SUA optează pentru soluționarea conflictului transnistrean în formatul "5+2", cu respectarea integrității teritoriale și suveranității Republicii Moldova. Acest lucru a fost fixat în Declarația comună a SUA și Republicii Moldova privind intensificarea cooperării bilaterale. Pe de altă parte, ceva mai nuanțat accentele au fost puse în cadrul întîlnirii din 27 ianuarie 2010 a Președintelui-interimar Mihai Ghimpu și Președintele român Traian Băsescu. Președintele României a subliniat că a susținut și va susține Republica Moldova ca stat suveran și independent, care trebuie să-și asigure controlul deplin asupra întreg teritoriului țării. Potrivit lui "Staționarea resurselor tehnice și umane ale armatei ruse pe teritoriul regiunii transnistrene nu este de natură de a favoriza soluționarea conflictului".
La 19 ianuarie 2010 a avut loc întrevederea Președintelui Parlamentului, Mihai Ghimpu, cu reprezentanții grupului pentru Moldova a Adunării Parlamentare a OSCE, condus de Walburga Habsburg Douglas, deputat în Parlamentul suedez. Potrivit deputatului suedez "OSCE susține măsurile conducerii Republicii Moldova în vederea soluționării pe cale pașnică a conflictului transnistrean". În contextul discuției, Mihai Ghimpu s-a pronunțat pentru reluarea negocierilor în formatul "5+2", specificînd și necesitatea îndeplinirii de către Rusia a angajamentelor summit-ului OSCE de la Istanbul din 1999 privind retragerea completă și necondiționată a forțelor militare și munițiilor din raioanele de est ale Republicii Moldova. În aceeași ordine de idei, Ghimpu a menționat că "Democratizarea și demilitarizarea regiunii transnistrene constituie premisele necesare și indispensabile în vederea soluționării definitive a conflictului", obiectiv care poate fi atins prin "implicare mai activă a partenerilor noștri externi". Vizita delegației OSCE la Tiraspol a confirmat interesul liderului transnistrean pentru "intensificarea procesului de negocieri". Smirnov a subliniat că de curînd, după semnarea Declarației de la Barviha din 18 martie 2009, acest document a devenit unul programatic. Potrivit acestuia condițiile de bază pentru intensificarea negocierilor țin de principiul egalității părților implicate în conflict și sistemul de garanții. Smirnov a insistat că în Republica Moldova a eșuat edificarea unei societăți post-sovietice. O parte din cetățenii moldoveni vor în România, alta – în NATO, a treia – în Rusia. Acestea sînt motive pentru destabilizări politice permanente. De aceea, Transnistria are nevoie de misiunea pacificatoare a Rusiei".
După vizita delegației OSCE, la 26 ianuarie 2010 în oficiul Misiunii OSCE din Chișinău a avut loc o noua întâlnire a reprezentanților în procesul de reglementare a conflictului transnistrean din partea Moldovei și Transnistriei, Victor Osipov și Vladimir Yastrebceak. În cadrul discuției au fost examinate probleme referitoare la modul de realizare a înțelegerilor anterioare de la reuniunile de la Vienna si Bender. Victor Osipov a informat, în special, despre deciziile Guvernului moldovean privind prelungirea procedurilor de declarare a mărfurilor de către agenții economici și de documentare a populației din regiunea transnistreană pe termene nedefinite. În același timp, Osipov a ținut să precizeze că Declarație de la Barviha nu este un document din pachetul necesar pentru negocierile moldo-transnistrene.
La 29 ianuarie 2010 a fost instalat primul semn intermediar de frontieră în apropierea localității Bolșaia Koșnița, raionul Yampol, regiunea Vinnița a Ucrainei. La eveniment au participat ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Iurie Leanca, și omologul sau ucrainean Petro Poroșenko. Cu această ocazie a fost semnată o declarație comuna privind începutul demarcării celor peste 400 de kilometri de frontieră moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean. Partea transnistrean[ a boicotat ceremonia, deși a fost invitată. Potrivit ministrului Iurie Leancă "Procesul care a demarat poate fi considerat unul istoric, din simplu motiv ca abia după 18 ani de independență s-a ajuns la un numitor comun, piedica principală fiind poziția obstrucționistă a celor de la Tiraspol". S-a mai menționat că acest proces de demarcare a frontierei are loc în context strict european. Mai mult, "…demarcarea frontierei va fi și un element important în tentativa de a identifica o soluție cît mai viabilă de reglementare a conflictului transnistrean". La rîndul lui, Petro Poroșenco a remarcat calitatea nouă a relațiilor moldo-ucrainene din ultimul timp. La finele evenimentului ambii oficiali s-au pronunțat pentru reluarea de urgenta a procesului de negocieri în formatul "5+2".
La eveniment au participat și reprezentanții Misiunii Uniunii Europene pentru asistenta la frontiera (EUBAM). Anterior, la 16 ianuarie 2010, șeful-interimar al Misiunii EUBAM, Udo Burkholder, declarase că Misiunea EUBAM va acorda în continuare asistența necesara Serviciului Grăniceri pentru dezvoltarea instituțională conform standardelor europene. O atenție deosebita va fi acordată consolidării cooperării și asistenței Republicii Moldova în domeniul managementului de frontiera din partea instituțiilor europene.
Reacția autorităților de la Tiraspol față de demararea procesului de demarcare a hotarului moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean a fost negativă. Anticipînd demararea procesului reprezentanții autorităților transnistrene au avut la 24 ianuarie 2010 o rundă de consultări bilaterale cu autoritățile ucrainene. În consecință, autoritățile transnistrene au adoptat decizia de a nu împedica demararea procesului de demarcare a hotarului moldo-ucrainean. În același timp, autoritățile ucrainene au oferit garanții că lucrările de demarcarea se vor desfășura doar pe teritoriul Ucrainei, fără a intersecta hotarul propriu-zis. În același timp, autoritățile transnistrene au subliniat că procesul de demarcarea a hotarului este o componentă importantă a reglementării conflictului moldo-transnistrean. In aceste circumstanțe, autoritățile transnistrene și-au exprimat regretul că nu au posibilitatea să participe pe principii determinate de paritate la procesul de demarcare. Totuși, autoritățile transnistrene cred că se va găsi o posibilitate pentru a nu grăbi procesul de delimitare pînă la găsirea unor soluții privind reglementarea finală a conflictului.
La 29 ianuarie 2010 colonelul Aurel Fondos, șef al contingentului Forțelor de Menținere a Păcii din partea Republicii Moldova în Zona de securitate, a fost reținut de colaboratorii unui post de control din partea Transnistriei, instalat ilegal in zona respectiva. Aurel Fondos a cerut intervenția imediată a observatorilor militari la fata locului, dar aceasta a fost blocata de partea transnistreana pentru doua ore. Potrivit autorităților moldovene reținerea colonelului Fondos a reprezentat o încălcare a prevederilor deciziei CUC din 3 decembrie 2009, aprobata de toate delegațiile, care condamna o reținerea similară a ofițerului moldovean la 30 octombrie 2009. Autoritățile moldovene i-au informat imediat despre incident pe copreședinții CUC din partea Federației Ruse, Transnistriei și a reprezentanților Ucrainei și Misiunii OSCE. Potrivit părții transnistrene, la 29 ianuarie 2010, colonelul Auren Fondos a traversat punctul de control vamal transnistrean "Lunga-2", refuzînd să ofere grănicerilor transnistreni posibilitatea de a verifica o eventuală transportare a unor mărfuri. În acest context, merită menționat faptul că la începutul lui noiembrie 2009 colonelul Fondos mai fusese reținut de vameșii transnistreni pentru "contrabandă cu cartofi" (atunci în automobilul lui Fondos au fost găsiți doi saci cu cartofi). Anticipînd repetarea incidentelor de acest gen, încă la 21 ianuarie 2010 delegația Republicii Moldova în CUC și-a exprimat indignarea în legătură cu acest incident, subliniind că a abordat permanent problema retragerii posturilor de grăniceri și de vameși ale administrației de la Tiraspol, instaurate ilegal în Zona de securitate. Potrivit delegației moldovene în CUC acestea creează dificultăți pentru desfășurarea operațiunii de menținere a păcii, constituind o încălcare a acordurilor de la Odesa si Moscova privind reglementarea pașnica a conflictului in regiunea transnistreana a Republicii Moldova, precum si constituie o încălcare a drepturilor omului la libera circulație.
Spania a preluat președinția semestrială a Uniunii Europene
Pe 1 ianuarie, Spania a preluat președinția Uniunii Europene pentru șase luni. Pe 20 ianuarie 2010, prim-ministrul Spaniei José Luis Rodríguez Zapatero a prezentat programul Președinției spaniole în fața Parlamentului European. Prioritățile anunțate ale președinției spaniole sunt:
Reprezentanța UE în Moldova și-a extins împuternicirile
Începînd cu 2010, urmare a prevederilor Tratatului de la Lisabona, UE își reformează reprezentanțele sale externe. 54 din cele 136 oficii externe a UE, printre care și Delegația UE în Moldova și-au extins împuternicirile și vor activa pe viitor drept misiuni de tipul ambasadelor, care vor acționa din numele întregii UE și vor prezenta și promova poziția comună a a celor 27 state membre ale UE.
Republica Moldova – România
A doua jumătate a lunii ianuarie 2010 a fost marcată de evenimente care au impulsionat relațiile moldo-române și chiar le-au ridicat la un nivel calitativ nou. Primul dintre acestea a fost prezentarea de către Băsescu a viziunii sale asupra politicii externe a României în noul său mandat. În discursul său din 20 ianuarie, rostit în fața șefilor misiunilor diplomatice acreditați la București, Traian Băsescu a declarat că România va continua să susțină aspirațiile europene ale Republicii Moldova, iar faptul că România și Republica Moldova sunt legate de "o istorie comună, aceeași limbă și aceeași cultură" face ca această suaținere să devină "proiectul de suflet" al Președintelui. În viziunea președintelui român pe viitor relațiile moldo-române se vor baza pe "încredere, solidaritate și năzuințe comune".
La scurt după declarațiile lui Traian Băsescu, Ministerul Afacerilor Externe a României l-a propus pe Marius Lazurcă pentru postul de ambasador al României la Chișinău, care l-a scurt timp a primit agrementul din partea președintelui interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu. De asemenea, MAE a creat grupul informal de sprijin a acțiunii europene a Republicii Moldova, la nivelul statelor UE. Din grup fac parte miniștri, secretari de stat și ambasadori ale statelor UE (Austria, Republica Cehă, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia și Ungaria) și urmărește să susțină parcursul european al Moldovei, atît în cadrul instituțiilor UE, cît și prin proiecte practice.
Cel de-al doilea eveniment – vizita lui Traian Băsescu în Moldova din 27–28 ianuarie, de altfel prima sa vizită peste hotare după realegerea sa în calitate de președinte al României, a fost încă un pas spre consolidarea parteneriatului cu Republica Moldova. În timpul vizitei, președintele român a făcut mai multe declarații politice, care pot fi rezumate la următoarele:
În timpul vizitei, părțile au abordat și alte subiecte de importanță majoră pentru interesele naționale al ambelor state: conectarea infrastructurilor energetice (linia electrică de 110 KW Fălciu-Gotești și linia de 400 KW Suceava-Bălți), de transport-gaze (Drochia-Ungheni-Iași) și feroviară (ajustarea ecartamentului) și lansarea proiectelor transfrontaliere finanțate de Uniunea Europeană (135 milioane de euro).
Un alt eveniment semnificativ, în special pentru simplii cetățeni a fost luarea deciziei de comun acord dintre ministrul moldovean al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor și miniștrii români ai transporturilor și infrastructurii, și a turismului de a reduce de două ori prețul biletelor de avion pentru ruta Chișinău-București, începînd cu 10 februarie 2010.
Notă ADEPT: Vizita și declarațiile lui Băsecu au generat păreri împărțite ale actorilor politici: de la adorație din partea Partidului Liberal, simpatie din partea PLDM, bunăvoință rezervată din partea PDM și o critică dură din partea PCRM.
Republica Moldova – Ucraina
Pe 25 ianuarie, la Bruxelles a avut loc cea de-a 8-a reuniune trilaterală RM-Ucraina-UE axată pe problematica de frontieră. Potrivit comunicatului MAEIE. Pe agenda reuniunii s-au aflat subiecte legate de managementul frontierei de stat moldo-ucrainene, în special demarcarea și securizarea frontierei pe segmentul transnistrean, cooperarea dintre serviciile de control la frontieră și asistența oferită de UE, inclusiv prin activitatea Misiunii UE de asistență la frontieră în Republica Moldova și Ucraina (EUBAM). Autoritățile europene și-au reconfirmat disponibilitatea de a sprijini, inclusiv și financiar, securizarea frontierei moldo-ucrainene.
Pe 29 ianuarie, a fost lansat procesul de demarcare al hotarului moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean, prin instalarea primului semn intermediar de frontieră în localitatea Velika Kisnița, raionul Iampol, regiunea Vinița.
Republica Moldova – Lituania
Pe 26–27 ianuarie, prim-ministrul lituanian, Andrius Kubilius a efectuat o vizită oficială la Chișinău. În declarațiile sale, prim ministrul lituanian a reconfirmat poziția Lituaniei de suporter zelos al Moldovei în apropierea acesteia de Uniunea Europeană, și a concretizat-o prin semnarea împreună cu prim ministrul moldovean, Vlad Filat a unei declarații comune privind cooperarea în domeniul integrării europene. Prim-ministrul lituanian a fost însoțit de un grup de oameni de afaceri, care au participat la forumul economic moldo-lituanian. Scopul forumului a fost de a atrage investiți lituaniene și de intensificare a relațiilor comerciale bilaterale în mai multe domenii ale economiei moldovenești: construcții, industria polimerilor, farmaceutică, piese auto, învățământ, servicii tipografice, tehnologii informaționale etc.
Republica Moldova – SUA
Relațiile bilaterale dintre SUA și Republica Moldova au fost marcate de vizita în SUA a delegației moldovenești în frunte cu prim-ministrul moldovean, Vlad Filat. În timpul vizitei, delegația moldovenească a avut numeroase întrevederi cu înalți oficiali ai SUA și ai organismelor internaționale:
Notă ADEPT: Ancheta deschisă în cazul preotului Anatol Cibric, care a organizat manifestația de vandalizare a simbolurilor evreiești, a fost închisă. Acesta a fost condamnat pentru ofensă adusă sentimentelor religioase și profanarea obiectelor de cult în baza articolului 54, al. 5 din Codul Contravențiilor și i s-a aplicat o amendă administrativă de 600 de lei.
Republica Moldova – Consiliul Europei
Decizii ale CtEDO
În luna ianuarie, Curtea pronunțat decizia sa în cauzele Pădureț c. Moldovei, Răilean c Moldovei, Bucuria c. Moldovei, cu privire la satisfacția echitabilă în cauza Avramenko c. Moldovei. În cauza Pădureț c Moldovei, Curtea a constatat violarea dreptului de a nu fi supus tratamentelor și/sau pedepselor inumane și degradante, în cauza Răilean c. Moldovei – violarea dreptului la viață și în cauza Bucuria c. Moldovei – violarea dreptului la un proces echitabil. Valoarea totală a despăgubirilor pe care Guvernul Republicii Moldova urmează să le achite în aceste cauze însumează 60,150 euro.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |