ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20101031/index.shtml


e-journal, an.VIII, nr. 155, 1–31 octombrie 2010

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Transnistria

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Guvern

Evenimente de importanță sporită

Guvernul a aprobat Lista secțiilor de votare propuse pentru a fi organizate în străinătate pentru alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010. În total, se preconizează deschiderea a 75 secții de votare peste hotarele țării, 35 în cadrul misiunilor diplomatice și 40 de secții în afara misiunilor diplomatice. Numărul și locația secțiilor de votare au fost stabilite conform înțelegerilor cu autoritățile din statele respective, cele mai multe secții urmînd a fi deschise în Italia (16), SUA (8) și România (7).

1.1. Numiri. Demisii

Iurie Brumărel este numit director executiv al Instituției Publice "Unitatea consolidată pentru implementarea și monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol".

1.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la asigurarea cu buletin de identitate a persoanelor care au suferit de pe urma inundațiilor din vara anului 2010. În scopul susținerii persoanelor care au suferit de pe urma inundațiilor, Guvernul a decis să fie eliberate buletine de identitate în mod gratuit, la solicitarea cetățenilor afectați, care au domiciliul permanent în localitățile respective. Facilitatea va fi acordată o sngură dată, Ministerul Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor asigurînd implementarea ei, în temeiul confirmărilor eliberate de autoritățile administrației publice locale. Cheltuielile de executare a hotărîrii vor fi suportate din contul profitului net obținut în anul gestionar de către Întreprinderea de Stat "Centrul Resurselor Informaționale de Stat "REGISTRU" și destinat defalcării în bugetul de stat. Sub incidența facilitărilor intră locuitorii din: satele Nemțeni, Obileni și Cotul Morii din raionul Hîncești; satele Ghioltosu, Țiganca și Gotești din raionul Cantemir și satul Talmaza din raionul Ștefan Vodă.

Hotărîrea cu privire la crearea unei Instituții Publice. Este decisă crearea Instituției Publice "Unitatea consolidată pentru implementarea și monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol", în subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, este aprobat Regulamentul acesteia și Componența nominală a Consiliului de supraveghere.

Hotărîrea cu privire la crearea Academiei Militare a Forțelor Armate "Alexandru cel Bun". Conform documentului, se creează, începînd cu 1 noiembrie 2010, Academia Militară a Forțelor Armate "Alexandru cel Bun" în baza Institutului Militar al Forțelor Armate "Alexandru cel Bun"", cu statut de instituție publică de învățămînt superior de stat, subordonată Ministerului Apărării. Academia Militară va desfășura activități de învățămînt superior, realizate prin programe de studii universitare de licență, studii universitare de masterat și studii postuniversitare de doctorat, în domeniile și specializările acreditate, precum și alte forme de pregătire, perfecționare și specializare. Înmatricularea se va efectua pentru Ministerul Apărării, Serviciul Grăniceri și Departamentul Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne. Documentul mai prevede că ofițerilor din corpul profesoral didactic al Academiei Militare li se stabilește un spor la salariu în mărime de 25 la sută față de salariile de funcție corespunzătoare.

Hotărîrea cu privire la edificarea compoziției sculpturale în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Este acceptată propunerea Ministerului Culturii, prezentată în temeiul deciziei Consiliului municipal Chișinău, privind edificarea în scuarul din fața edificiului Gării Feroviare din Chișinău a compoziției sculpturale în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Guvernul nu a alocat mijloace pentru executarea hotărîrii, recomandînd suportarea cheltuielilor pentru proiectarea, executarea și instalarea compoziției sculpturale, pentru amenajarea spațiului aferent, de către Primăria municipiului Chișinău.

Hotărîrea cu privire la lichidarea unei întreprinderi de stat. Prin documentul aprobat, este decisă lichidarea Î.S. "Satul Moldovenesc "Buciumul", ca fiind neprofitabilă și gestionată ineficient.

Notă ADEPT: Activitatea întreprinderii în cauză a făcut anterior obiectul unor investigații jurnalistice și a controalelor Curții de Conturi, care au indicat asupra abuzurilor și neregularităților admise de administrația întreprinderii, despre finanțarea bugetară neargumentată, neprezentarea rapoartelor financiare, gestionarea frauduloasă a patrimoniului etc. După ce în anul 2007 a fost aleasă noua conducere a Primăriei mun.Chișinău, Guvernul a intervenit abuziv, cu scopul preluării proprietății municipale respective și transmiterii acesteia în subordinea Ministerului Culturii și Turismului.

Hotărîri privind aprobarea unor reglementări:

Hotărîri pentru aprobarea unor strategii, concepții, programe:

Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:

1.3. Decizii. Ședințe. Declarații

Sesizarea Curții Constituționale

Pe parcursul lunii octombrie, Guvernul a abordat repetat problema interpretării unor prevederi constituționale cu aplicare în perioada electorală și a sesizat Curtea Constituțională în problema constituționalității art.13 al Codului electoral.

Notă ADEPT: Inițial, a fost semnat un demers prin care se cerea exercitarea controlului constituționalității prevederilor art.13 alin.(3) lit.a) din Codul electoral, în contextul dispozițiilor art.96, art.102 și art.103 din Constituție. În opinia Premierului, norma legală prin care se instituie obligația de suspendare a membrilor Guvernului din funcția pe care o dețin contravine prevederilor art.103 din Constituție care stabilește principiul continuității puterii Guvernului, care trebuie să-și exercite mandatul pînă la constituirea noului Guvern. Se mai menționa că obligația membrilor Guvernului de a-și suspenda activitatea din funcția deținută poate lipsi Guvernul (în lipsa cvorumului prevăzut de lege) de dreptul de a adopta hotărîri, care este instrumentul principal al Guvernului în procesul organizării executării legilor și conducerii generale a administrației publice, și, prin urmare, poate pune Guvernul în imposibilitatea de a asigura, în perioada campaniei electorale, exercitarea neîntreruptă a mandatului, fapt care aduce atingere prevederilor art.96, art.102 și art.103 din Constituție. La 21 octombrie, Curtea Constituțională a decis sistarea procesului pentru examinarea sesizării respective, pe motive procedurale, formale, – deoarece sesizarea Curții Constituționale ar fi trebuit să fie o decizie asumată a întregului Guvern, adoptată potrivit procedurii stabilite. Iar sesizarea primită era semnată doar de Primul-ministru în nume propriu și nu a fost aprobată de Guvern printr-o hotărîre, în cadrul unei ședințe a acestuia. La 28 octombrie Guvernul a adoptat Hotărîrea pentru aprobarea Sesizării privind controlul constituționalității art.13 alin.(3) lit.a) din Codul electoral, aceasta urmînd a fi examinată de Curtea Constituțională conform procedurii stabilite.

Ședința Comisiei Guvernamentale pentru Integrare Europeană

În cadrul ședinței au fost discutate subiecte ce țin de dialogul privind liberalizarea regimului de vize, liberalizarea serviciilor aeriene, activitatea Misiunii UE de consiliere în politici publice pentru Republica Moldova. A fost aprobat Planul de Acțiuni al Republicii Moldova – Priorități de reformă în domeniul integrării europene pînă în iunie 2011, care conține măsuri ce urmează a fi îndeplinite în contextul apropierii de UE. Premierul Vlad Filat a îndemnat toți membrii Comisiei Guvernamentale pentru Integrare Europeană să depună maxim de eforturi pentru implementarea recomandărilor ce țin de liberalizarea regimului de vize.

Ședința Comisiei naționale pentru lichidarea consecințelor inundațiilor

Prim-ministrul Vlad Filat a prezidat ședința Comisiei, în carul căreia au fost discutate chestiuni privind executarea deciziilor despre construcția și procurarea caselor pentru sinistrați, despăgubirea financiară a persoanelor ce au avut de suferit de pe urma inundațiilor din vara anului curent. Guvernul a oferit sinistraților trei opțiuni pentru despăgubire: construcția unei noi locuințe; procurarea unei locuințe existente deja; achitarea costului locuinței pierdute și Comisia a constatat că 706 familii au optat pentru construcția unor noi locuințe, 72 – pentru procurarea altor locuințe, iar 16 – pentru achitarea costului casei pierdute. Conform unei decizii a Comisiei, 163 de proprietari ale căror terenuri au fost folosite pentru șantierele de construcție a caselor pentru sinistrații din Cotul Morii și Nemțeni vor primi despăgubiri în valoare totală de 912 mii lei pentru producție producția agricolă ratată. Conform deciziei Comisiei, 5974 de gospodari, care au pierdut roada ca urmare a inundațiilor de pe o suprafață totală de 5289 hectare, vor primi despăgubiri în valoare de 1 mie lei pentru fiecare hectar, valoarea totală fiind de 5,289 mil. lei, aceasta fiind doar prima tranșă a despăgubirilor la capitolul dat, urmînd a fi adoptate decizii suplimentare. Prim-ministrul s-a arătat încrezut sinistrații vor fi asigurați cu spațiu locativ pînă la venirea iernii, primele case urmînd a fi date în exploatare începînd cu 2 noiembrie, iar cele 72 de familii care au solicitat procurarea unor locuințe deja construite, vor fi asigurate cu case integral pînă la data de 10 noiembrie.

Întîlnire cu reprezentanții API

Primul-ministru a avut o întrevedere cu reprezentanții mai multor ziare, membre a Asociației Presei Independente (API). Zairiștii au informat șeful executivului despre problemele cu care se confruntă de mai mulți ani în relația cu "Poșta Moldovei": – lipsa de transparență în activitatea instituției; accesul defectuos la deciziile de ajustare a tarifelor și motivele care stau la baza acestor decizii; – nedorința instituției de a avea o comunicare permanentă cu presa. Prim-ministrul Vlad Filat a spus că cunoaște bine condițiile în care activează presa din Republica Moldova și a menționat că Guvernul încearcă să susțină dezvoltarea ei, aprobînd recent un proiect de lege referitor la taxa pentru publicitate aplicată de autoritățile locale, implementarea căruia ar fi un suport real pentru publicațiile periodice. Premierul le-a propus reprezentanților API și "Poștei Moldovei" să identifice o soluție de compromis pe care s-o prezinte Executivului, urmînd să fie adoptate deciziile ce se impun. Părțile au fost îndemnate să stabilească un dialog permanent, iar conducerii întreprinderii "Poșta Moldovei" i s-a cerut să prezinte ziariștilor informația pe care ei o solicită, inclusiv bilanțurile anuale.

Declarația despre Rezoluția Parlamentului European

Guvernul Republicii Moldova a emis o Declarație prin care apreciază înalt Rezoluția Parlamentului European din 21 octombrie 2010 referitoare la reformele realizate și evoluția situației din Republica Moldova. În documentul emis de Guvern se menționează că recunoașterea de către Legislativul european a progreselor realizate pe parcursul anului trecut de Republica Moldova confirmă faptul că Alianța pentru Integrare Europeană a reușit, într-un scurt timp, să lanseze reformele care deschid țării calea spre UE, onorîndu-și astfel obligațiile asumate față de cetățenii moldoveni. Guvernul Republicii Moldova rămîne ferm angajat în promovarea în continuare a reformelor democratice în țară, asigurarea stabilității politice și a prosperității economice în țară și integrarea europeană a Republicii Moldova.

Declarația privind eventuale modificări în sistemul de achitare de către consumatori a serviciilor "Termocom" S.A.

Primul-ministru a semnat o declarație prin care menționează că în legătură cu discutarea posibilelor modificări în sistemul de achitare de către consumatori a serviciilor "Termocom" S.A. și posibila obligare a consumatorilor conectați la surse autonome de energie termică să achite un procent anume din serviciile prestate de întreprinderea menționată sunt necesare precizări:

Notă ADEPT: Discuțiile despre majorarea plăților de către consumatorii care au instalate sisteme autonome de încălzire au fost generate de promovarea de către Ministerul Economiei a unui proiect de hotărîre a Guvernului (cu privire la modificarea și completarea Hotărîrii Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 (Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă"), proiect publicat pentru consultări publice pe pagina web a Ministerului Economiei, la 6 octombrie 2010.

Pe parcursul lunii octombrie, Prim-ministrul Vlad Filat a vizitat periodic (săptămînal și bi-săptămînal) șantierele de construcție din raionul Hîncești, unde a avut ședințe de lucru, s-a documentat asupra situației și necesităților de moment. Prim-ministrul a participat la diverse manifestații publice, printre cele mai importante fiind și:


Președinție

2.1. Decrete

Președintele interimar a emis decrete privind:

2.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Ședință de organizare a scrutinului electoral

Președintele interimar al țării, Mihai Ghimpu, a convocat o ședință privind problemele legate de organizarea alegerilor parlamentare din 28 noiembrie 2010, la care au participat conducătorii unităților teritorial-administrative și oficialii Comisiei Electorale Centrale (CEC). În cadrul ședinței, Mihai Ghimpu a declarat că Alianța pentru Integrarea Europeană este interesată ca alegerile parlamentare anticipate din luna noiembrie să fie libere și corecte, iar pentru atingerea acestui obiectiv, este necesară o colaborare permanentă dintre autoritățile centrale, locale și CEC, fiind asigurat un proces electoral transparent și liber, pentru toți subiecții interesați. Președintele interimar s-a referit în mod special la procesul de formare a listelor electorale, în cadrul căruia trebuie să existe o responsabilitate sporită din partea primăriilor. Reprezentnații CEC, prezenți la ședință, a salutat organizarea acesteia și au convenit să se deplaseze în raioanele republicii, pentru a organiza seminare cu primarii localităților, în cadrul cărora vor fi abordate toate momentele organizării și desfășurării alegerilor parlamentare.

Decrete desecretizate

Președintele interimar al Republicii Moldova a desecretizat două decrete al ex-președintelui Vladimir Voronin privind conferirea Ordinului "Ștefan cel Mare" unor oficiali din serviciile speciale ale Federației Ruse:

Notă ADEPT: Motivele decorării oficialilor ruși nu au fost enunțate public, ex-Președintele Voronin refuzînd să comenteze emiterea respectivelor decrete.

Misiunea preelectorală a APCE

Mihai Ghimpu, Președintele interimar al RM a avut o întrevedere cu delegația Misiunii preelectorale a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), aflată într-o vizită de documentare la Chișinău, în cadrul căreia a fost abordată desfășurarea procesului preelectoral și a alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010. Președintele interimar a menționat că se depun eforturi considerabile pentru a deveni un stat de drept și democratic și a dat asigurări că autoritățile întreprind toate măsurile pentru a asigura condițiile necesare pentru ca toți cetățenii Republicii Moldova să-și poată exercita liber dreptul la vot. Membrii delegației Misiunii preelectorale a APCE au remarcat faptul că, în pofida crizei existente în Republica Moldova și a diverselor sfidări, instituțiile statului au funcționat democratic, fiind asigurată libertatea mass-media și pluralismul politic. Părțile au reiterat importanța organizării unei campanii electorale corecte, transparente și în manieră democratică și desfășurarea unor alegeri libere.

Premiu pentru atitudine civică

Președintele interimar al țării, Mihai Ghimpu, a devenit deținătorul premiului pentru atitudine civică al Festivalului Internațional de Poezie "Grigore Vieru", ediția 2010. Laureatul a mulțumit pentru premiul acordat și l-a dedicat "tuturor cetățenilor, care în 1987 au început lupta pentru viitorul nostru, pentru adevăr și dreptate, precum și celor care pînă în 1987 au luptat împotriva regimului sovietic de ocupație".

Felicitări de Ziua Juristului

Mihai Ghimpu a participat la Adunarea festivă consacrată Zilei juristului, în cadrul căreia felicitat reprezentanții profesiilor juridice, a anunțat despre conferirea unor distincții de stat și a rostit o alocuțiune. Președintele interimar a menționat că edificarea Republicii Moldova ca stat de drept, ajustarea legislației naționale la cele mai înalte standarde internaționale, dezvoltarea în continuare a statului ar fi imposibile fără ajutorul juriștilor cu adevărat profesioniști, iar domeniul judiciar, prin importanța și prestația lui, capătă un rol din ce în ce mai proeminent în societate. În încheiere, Mihai Ghimpu a menționat, că "încrederea cu care este tratată Republica Moldova de către partenerii europeni nu va continua dacă noi nu vom avea o justiție transparentă și corectă".

Declarația privind campania împotriva instituțiilor statului

În cadrul briefingului susținut la 28 octombrie 2010, Președintele interimar Mihai Ghmpu a dat citire unei Declarații despre existența campaniei organizate împotriva instituțiilor statului Republica Moldova de unele forțe politice în scopul obținerii votului cetățenilor la viitoarele alegeri parlamentare anticipate. Ghimpu s-a referit la declarațiile recente ale liderului Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin, care a atacat instituțiile fundamentale ale statului bazîndu-se doar pe unele speculații de presă aferente formațiunii, invocînd ideea că "autoritățile Republicii Moldova au ajuns să distrugă un dig și să își ucidă proprii cetățeni". Ghimpu califică afirmațiile lui Voronin și ale mass-media afiliate PCRM ca iresponsabile și lipsite de orice temei și se declară nevoit a convoca conducătorii instituțiilor abilitate care să prezinte informația pe marginea cazului invocat.

Declarația în legătură cu împlinirea a 16 ani de la semnarea Acordului moldo-rus

Președintele interimar al Republicii Moldova a emis o Declarație în legătură cu împlinirea a 16 ani de la semnarea Acordului moldo-rus din 21 octombrie 1994 cu privire la statutul juridic, modul și termenul de retragere a trupelor ruse temporar dislocate pe teritoriul Republicii Moldova. În textul documentului se menționează, că prevederile principale ale acordului nu au fost pus în vigoare, acesta stipulînd că prezența trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova este temporară și că partea rusă va efectua retragerea formațiunilor militare menționate pe parcursul a trei ani. Este amintit și faptul că Federația Rusă s-a angajat suplimentar la Summit-ul OSCE de la Istanbul (1999) să-și retragă formațiunile militare de pe teritoriul Moldovei, acestea continuă să se afle în raioanele de est ale țării, violînd normele de drept internațional și Constituția Republicii Moldova, care interzice dislocarea de trupe străine pe teritoriul țării. În condițiile crate, prezența militară ilegală străină este o sursă de pericol la adresa statului gazdă, dar și de alimentare a separatismului, subminînd grav eforturile comunității internaționale orientate spre reglementarea conflictului pe cale pașnică.


Politici economice

1. Macroeconomie

2. Industria

3. Agricultura

4. Transporturi

5. Comerț și servicii

6. Comerț exterior


Transnistria

Măsuri de încredere între Chișinău și Tiraspol

La 1 octombrie premierul Vlad Filat, însoțit de viceprim-ministrul Victor Osipov, responsabil de politicile de reintegrare a tarii, a avut o convorbire cu liderul transnistrean Igor Smirnov, în cadrul "întîlnirii de meci" de la Tiraspol (prezența la un meci de fotbal pe stadionul din Tiraspol). Discuția s-a axat pe lansarea circulației trenului de pasageri Chișinău-Odesa prun Bender și Tiraspol. De asemenea, a fost discutată și s-a ajuns la o înțelegere în vederea eventualei reconectări a rețelelor de telefonie fixă. Soluționare acestei probleme ține de conlucrarea la nivel tehnic dintre instituțiile de telecomunicații de pe cele două maluri ale Nistrului.

Reuniunea consiliului Coordonator al EUBAM

Reuniune a 15-a Consiliului Coordonator al Misiunii EUBAM din 11 octombrie a făcut bilanțul activității pentru perioada 1 iunie – 30 septembrie 2010. Printre realizările de bază ale misiunii în perioada de referință au fost menționate: reluarea circulației trenului de pasageri Chișinău-Odesa, prin regiunea transnistreană și lansarea procesului de demarcare a frontierei moldo-ucrainene pe sectorul transnistrean. În cei 5 ani de activitatea a Misiunii EUBAM a fost creat un cadru pentru schimbul de informații între serviciile de grăniceri și cele vamale ale Republicii Moldova, acestea beneficiind de echipament performant și de asistentă tehnică. Udo Burkholder, șeful Misiunii EUBAM, a menționat că in perioada imediat următoare Misiunea se va concentra asupra problemelor referitoare la dialogul cu privire la liberalizarea regimului de vize, prin prisma management-ului de frontieră.

Premise pentru reluarea procesului de negocieri

În cadrul conferinței de presă comune ce a avut loc pe 18 octombrie 2010, după summit-ul ruso-franco-german de la Deauville, Președintele rus Dmitri Medvedev a declarat că "tema soluționării conflictului transnistrean a fost discutată la reuniunea tripartită". Potrivit lui reluarea negocierilor privind reglementarea transnistreană ar putea avea loc după încheierea procesului electoral din Republica Moldova. Rusia va sprijini procesul , dar e necesar ca toate părțile implicate în conflict să aibă o atitudine constructivă. Medvedev s-a referit la rolul intermediarilor, care sînt în măsură să influențeze situația și relațiile dintre Chișinău și Tiraspol. În același context, el a menționat că succesul va depinde și de poziția României și a UE.

Cîteva zile mai tîrziu, pe 21 octombrie, Președintele Medvedev a participat la Conferința Conferinței de Securitate de la Munchen, în cadrul căreia a reiterat că părțile pot ajunge la un numitor în problema transnistreană. În acest context el a menționat că liderul transnsitrean și conducerea de vîrf a Moldovei se întîlnesc și discută, invocînd în acest sens întîlnirea de la Barviha din 18 martie 2009. În același timp, Președintele Medvedev a menționat că statele europene nu trebuie să încerce să-și soluționeze problemele politice interne prin reglementarea transnistreană. În mod special, a fost menționată România, care potrivit lui Medvedev trebuie să se "comporte mai liniștit și mai echilibrat".

În aceeași perioadă, problema transnistreană a fost discutată la Moscova de directorul pentru Europa de Est, Caucazul de Sud și Asia Centrală al Directoratului General pentru relații externe al Comisiei Europene, Gunnar Wiegand cu secretarul de stat și vice-ministrul afacerilor externe al Rusiei, Grigori Karasin. Gunnar Wiegand a subliniat că "Uniunea Europeană nu își va schimba poziția în problema transnistreană și va contribui la soluționarea conflictului de pe Nistru". Totuși, în ultima vreme de un interes aparte sete problema statutului UE în procesul de negocieri, întrucît conducerea Republicii Moldova a sugerat ca în negocierile pentru reglementarea transnistreană UE să-și schimbe statutul din observator în cel de mediator, deopotrivă cu Rusia și Ucraina.

Referințe la problema transnistreană în Rezoluția Parlamentului European

În rezoluția Parlamentul European (PE) din 21 octombrie 2010 referitoare la Republica Moldova se menționează că "Soluționarea diferendului transnistrean constituie un element esențial în promovarea stabilității politice și a prosperității economice în R. Moldova. UE ar trebui să aibă un rol mai important în găsirea unei soluții la problema Transnistriei". Deputații europeni au menționat că UE poate contribui la medierea acestui conflict prin intermediul proiectelor sociale care ar răspunde satisfacerii necesităților cetățenilor de pe malurile Nistrului și ar contribui la consolidarea încrederii reciproce.

Reacțiile oficialilor Rusiei la declarația președintelui interimar al Republicii Moldova

Apelul din 21 octombrie a președintelui interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu prin care acesta a cerut Rusiei să-și retragă prezența militară din Transnistria în conformitate cu Acordului moldo-rus din 21 octombrie 1994. Potrivit lui Ghimpu, prezența militară rusă în raionale de est ale Republicii Moldova "nu este doar o sursă de pericol la adresa statului moldovenesc, dar și de alimentare a separatismului, dat fiind faptul că liderii separatiști de la Tiraspol văd în prezența trupelor ruse dislocate în regiune un suport moral, politic și material al acțiunilor lor… Astfel, prezența militară rusă pe teritoriul Moldovei subminează grav eforturile comunității internaționale orientate spre reglementarea conflictului pe cale pașnică". În acest context, Mihai Ghimpu și-a exprimat speranța că, în contextul negocierilor actuale de revitalizare a Tratatului privind Forțele Armate Convenționale din Europa (FACE) și a pregătirilor pentru Summit-ul OSCE de la Astana, poziția Republicii Moldova privind retragerea trupelor ruse va fi auzită și luată în seamă de către statele parte la Tratatul FACE. Declarațiile președintelui interimar, Mihai Ghimpu, au provocat reacția de răspuns a ambasadorului Federației Ruse în Republica Moldova, Valerii Kuzmin. Acesta din urmă a menționat că Rusia nu-și poate retrage prezența militară din Republica Moldova, potrivit angajamentelor asumate la Summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999, deoarece timpurile s-au schimbat. Potrivit lui "în 1999 erau cu totul alte realități, inclusiv aici, în Moldova. Rusia își îndeplinea toate obligațiile stabilite la Istambul, însă procesul de negocieri pe marginea diferendului transnistrean a fost întrerupt, nu din pricina noastră. Astfel, retragerea trupelor armate rusești a devenit imposibilă, iar păstrarea forțelor de pacificatori – inevitabilă. Aceasta nu este o ocupație a teritoriului, pericol pentru integritatea teritorială a RM sau un șantaj militar precum se speculează, ci o garanție că acest conflict nu va răbufni din nou". O săptămînă mai tîrziu a reacționat și reprezentantul oficial al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Andrei Nesterenko, care a subliniat că retragerea pacificatorilor ruși din Transnistria ar putea provoca părțile aflate în conflict la o confruntare directă, amenințînd cu o nouă răbufnire a confruntărilor armate în regiune.


Relații externe

Integrarea europeană

Pe parcursul lunii octombrie, în cadrul dialogului politic dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, au avut loc mai multe evenimente semnificative pentru viitorul relațiilor moldo-comunitare. Printre acestea merită a fi menționate publicarea Rezoluției privind Moldova a Parlamentului European și Concluziilor privind Moldova ale Consiliului European. Mai mult decît pozitive, ambele documente au salutat realizările autorităților moldovenești din ultimul an în domeniul consolidării democrației și reformelor structurale, în pofida instabilității politice existente și a mai multor probleme rămase nesoluționate, dar care erau menționate în rezoluțiile anteriore ale forurilor europene – impunitatea polițiștilor, corupția autorităților judecătorești, îmbunătățirea mediului de afaceri etc. În concluziile sale, Consiliul European anunță despre începutul procesului de pregătire pentru lansarea negocierilor asupra Zona de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător, precum și despre pregătirea Planului de Acțiuni pentru regimul liberalizat de vize.

Principalele evenimente din cadrul dialogului politic Republica Moldova – Uniunea Europeană
La 8 octombrie 2010 – cea de-a 11-a reuniune a Comitetului de Cooperare Republica Moldova-UE și Dialogul Politic de nivel înalt UE-RM în cadrul Comitetului pentru Europa de Est și Asia Centrală

În cadrul reuniunii au fost examinate pe de o parte evoluțiile Republicii Moldova din ultimul an pe plan intern, privind implementarea reformelor în toate domeniile de activitate incluse Planul de Acțiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană, iar pe de altă parte evoluțiile Republicii Moldova privind agenda sa europeană, legate de negocierea Acordului de Asociere, pregătirea pentru negocierea Zonei de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător, dialogul privind liberalizarea vizelor, preluarea președințiilor Comunității Tratatului Energetic și TRACECA.

Pe 11–12 octombrie 2010 – vizita delegației Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European în Moldova

Delegația a efectuat o vizită de evaluare a situației din Republica Moldova înaintea alegerilor parlamentare anticipate. În timpul vizitei, membrii delegației au avut întrevederi cu oficiali internaționali, ambasadori ai statelor UE, oficiali moldoveni, președinți ai partidelor politice, reprezentanți ai societății civile și jurnaliști. Delegația a vizitat și Tiraspolul unde s-a întîlnit cu Igor Smirnov și Vladimir Yastrebciak, cu care a discutat subiectul reluării negocierilor oficiale și acordul privind Transnistria.

Pe 13–14 octombrie 2010 – cea de-a IV-a rundă de negocieri pe marginea Acordului de Asociere între RM și UE

În timpul negocierilor, părțile UE și ale Republicii Moldova au lucrat în trei grupuri de lucru: 1) "Reforma și Dialogul Politic, Cooperarea în domeniul Politicii Externe și de Securitate", în cadrul căruia au fost definitivate negocierile privind Stabilitatea Regională și Curtea Penală Internațională, ceea ce a permis finalizarea negocierilor la acest capitol; 2) "Justiție, Libertate și Securitate" în cadrul căruia au fost definitivate negocierile privind protecția datelor cu caracter personal, cooperarea în domeniul migrației, azilului, gestiunii frontierei și combaterii terorismului; 3) "Cooperare economică, financiară și sectorială, în cadrul căruia au fost provizoriu închise 10 din cele 21 capitole de negocieri, privind managementul finanțelor publice, cooperarea în domeniul industrial și antreprenorial, sănătatea publică și dialogul economic.

La 21 octombrie 2010 – Rezoluția Parlamentului European (PE) referitoare la reformele realizate și evoluția situației din Republica Moldova

În Rezoluția privind Moldova, PE salută progresele realizate de către Republica Moldova pe parcursul ultimului an în domeniul consolidării instituțiilor democratice, respectării statului de drept și a drepturilor omului și solicită Consiliul UE să invite Comisia să înceapă elaborarea unui plan de acțiune pentru liberalizarea vizelor. Totuși, Parlamentul European a subliniat că este necesar ca Republica Moldova să-și intensifice eforturile în direcția implementării efective a reformelor structurale, în special în privința statului de drept, a combaterii corupției și a climatului de afaceri și investiții, precum și în privința restabilirii încrederii populației în instituțiile statului și autoritățile judiciare. De asemenea, forțele democratice și comunitățile etno-culturale au fost îndemnate să evită confruntările politice. Cu referire la problema transnistreană, a fost făcută constatarea că soluționarea problemei transnistrene reprezintă un element esențial pentru promovarea stabilității politice și a prosperității economice în Republica Moldova și în regiune. Parlamentul European a concluzionat că UE poate contribui la soluționarea acestei probleme prin sprijinirea de proiecte comune ale comunităților locale și societății civile de pe ambele maluri ale Nistrului.

La 25 octombrie 2010 – Concluziile Consiliului Uniunii Europene privind Republica Moldova

Concluziile privind Republica Moldova ale Consiliului Afacerilor Generale și Relațiilor Externe (CAGRE) menționează că Consiliul:

La 26 octombrie 2010 – cea de-a III-a Reuniune a Parteneriatului de Mobilitate RM-UE

În cadrul reuniunii au fost examinate rezultatele obținute în cadrul Parteneriatului de Mobilitate Moldova-UE pe parcursul anului 2010 în cadrul celor șapte domenii de activitate (consolidarea relațiilor cu diaspora; promovarea returului și reintegrării migranților moldoveni; consolidarea capacităților instituționale în domeniul gestionării migrației; investirea remitențelor; gestionarea frontierei și securitatea documentelor; asigurarea protecției sociale a emigranților; cooperarea în domeniul luptei contra migrației ilegale și a traficului de ființe umane) și studiate posibilitățile de lansare a noi inițiative în cadrul Programului de la Stockholm[1].

Relații bilaterale

Republica Moldova – Rusia

În pofida eforturilor diplomatice, relațiile moldo-ruse rămîn departe de a fi foarte bune. Pe 7–8 octombrie, viceministru de externe, Andrei Popov a efectuat o vizită de lucru la Moscova, în cadrul căreia a abordat cu omologii săi mai multe subiecte vulnerabile ale relațiilor moldo-ruse: cooperarea comercial-economică, reglementarea conflictului transnistrean și situația migranților moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse. Potrivit comunicatului de presă al MAEIE, rezultatul vizitei a fost unul satisfăcător. Cu toate acestea, pe parcursul lunii octombrie mai mulți oficiali ruși, printre care șeful Rospotrebnadzor, Ghenadii Onișcenco și Președintele rus Dmitri Medvedev au făcut declarații prin care afirmă despre lipsa unei puteri efective la Chișinău și neputința autorităților moldovenești de a soluționa problema vinurilor moldovenești și problema transnistreană.

Republica Moldova – România

Republica Moldova continuă să-și consolideze relațiile cu România. Pe 8 octombrie, la Iași a fost inaugurat Consulatul General al Republicii Moldova. Totodată, după ce Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a sugerat în cadrul vizitei sale la București din 11–12 octombrie că semnarea unui tratat de frontieră dintre Republica Moldova și România este un pas în direcția soluționării conflictului transnistrean, pe 17 octombrie, Traian Băsescu, președintele României a făcut la rîndul său o declarație prin care nu a exclus semnarea Tratatului de frontieră cu Republica Moldova. Potrivit președintelui Român, semnarea tratatului se va face pentru a susține Alianța pentru Integrare Europeană și în defavoarea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, care a acuzat de mai multe ori România că tergiversează semnarea tratatului de frontieră din cauza pretențiilor teritoriale față de Republica Moldova.

  1. ↑ Programul Stockholm, un acord al UE privind politicile de securitate al UE, aprobat în decembrie 2009 și care prevede extinderea la scară largă a colectării și procesării datelor privind trecerea granițelor și punerea acestora în comun la nivel european.


Studii, analize, comentarii

Mulți chemați, puțini aleși…
Igor Boțan, 10 octombrie 2010


Categorii de partide în competiția electorală

Campania pentru alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 are un specific aparte. Ea se desfășoară după o guvernare provizorie a Alianței pentru Integrare Europeană (AIE), care a durat aproximativ un an. Aceasta e suficient pentru ca cetățenii să-și facă o impresie și s-o compare cu guvernarea precedentă a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Oricum, experiența arată că nu ne putem aștepta la un număr mai mare de 5–6 formațiuni politice, capabile să depășească pragul electoral de 4%. În campania curentă șanse sigure sau semnificative de depășire a pragului electoral îl au preponderent partidele parlamentare. Printre partidele extraparlamentare sînt formațiuni care ar putea depăși pragul electoral, însă menirea acestora va fi mai mult să influențeze rezultatele finale ale partidelor mari.

Rezultatele ultimelor alegeri parlamentare din 29 iulie 2009, deopotrivă cu rezultatele celor mai recente sondaje de opinie, dar și intensitatea activităților politice curente, sugerează că partidele angajate de curînd în competiția electorală ar putea fi, de o manieră foarte schematică și arbitrară, clasificate în patru categorii: partide mari; partide de baraj; partide plancton; și partidele letargice. Printre așa-zisele partide mari, cu șanse sigure(?!) de depășire a pragului electoral sînt: Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM); Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul Democrat Liberal din Moldova (PLDM) și Partidul Liberal (PL). Împreună aceste formațiuni pot acumula ~75–85% din voturile alegătorilor. Partide de baraj sînt considerate cele cu potențial la limita depășirii pragului electoral — Alianța “Moldova Noastră” (AMN), pe segmentul de centru al spectrului politic, și Partidul Social Democrat (PSD) — pe cel de centru-stînga. Împreună aceste formațiuni pot acumula 5–10% din voturile alegătorilor.

Partide plancton sînt considerate cele cu potențial de absorbție a unei părți semnificative a votului electoratului indecis. În această categorie ar putea fi incluse:

În anumite condiții, și în dependență de calitatea campaniei electorale, fiecare dintre partidele plancton ar putea acumula ~1–4%. Ele ar putea acumula per ansamblu 5–10% din voturile alegătorilor. Evident, voturile pentru aceste partide formează așa-zisul plancton electoral, care va alimenta, posibil alături de formațiunile din categoria a doua, scorul final al partidelor din prima categorie (vezi rubrica a 6-a).

Partide letargice sînt cele pentru care votează preponderent doar membrii acestora, și nu întotdeauna toți dintre ei. Pentru fiecare din majoritatea acestor partide, de obicei, votează fracțiuni de procent. Mai mult de jumătate din cele 31 de partide înregistrate oficial fac parte din această categorie. Aceste formațiuni pot obține per ansamblu ~1–2%. Existența acestor partide nu este lipsită de sens. Adesea, partidele letargice sînt solicitate în calitate de platforme de împrumut, pentru intrarea imediată, rapidă, a unei persoane sau a unui grup în politică sau în campania electorală. Aceștia se iluzionează că pot avea vreo idee sau vreun mesaj ce pot crea unde de șoc, menite să spargă tiparele comportamentului electoral, deși există cazuri de succes. În ultimii 15 ani au existat vreo 7–8 cazuri de acest gen, cînd partide letargice au fost cumpărate sau împrumutate. În această campanie electorală PpNȚ reprezintă un astfel de caz, acesta avînd drept misiune specială, declarată — promovarea campaniei anti-mafia. Ținînd cont de intensitatea campaniei anti-mafia, de accesul la resursele mediatice, deci și la cele financiare, se poate admite trecerea PpNȚ din categoria partidelor letargice în cea a partidelor plancton.

Caracteristicile care fac diferențele

Gradul sporit de inerție a comportamentul alegătorilor se datorează fragmentării societății moldovenești după anumite criterii. Această fragmentare s-a profilat clar acum 20 de ani și, din păcate, persistă constant, ieșind în evidență mai ales în timpul campaniilor electorale. În acest sens, pot fi identificate patru caracteristici care fac diferențele între principalele partide politice și contribuie în mod cardinal la structurarea electoratului: identitatea etno-lingvistică; gradul de toleranță și/sau exacerbare a fobiilor; orientarea externă; stilul comportamental (vezi rubrica a 2-a a tabelului).

Factorul legat de identitatea etno-lingvistică a cetățenilor Republicii Moldova este determinant în fragmentarea societății moldovenești. Principalele partide politice se poziționează foarte clar vis-a-vis de cetățenii care se identifică drept — români, moldoveni sau rusolingvi (reprezentanții minorităților naționale). Ponderea acestei caracteristici este pusă în evidență de statistica electorală, de subiectele de top de pe diferite forumuri pe internet. Cea mai recentă dovadă, în acest sens, ține de faptul că unele partide politice au invocat drept cauză a eșecului referendumului constituțional din 5 septembrie 2010 — practicarea masivă a votului etnic. Adevărul este că votul etnic este caracteristic mai ales pentru PCRM și PL. Și problema statutului limbii ruse, încercările de inițiere a unui referendum, este o dovadă, în acest sens.

Factorul legat de gradul de toleranță sau de exacerbare a fobiilor se referă la atitudinea față de cei ce se identifică altfel din punct de vedere etno-lingvistic. Această caracteristică este definitorie pentru fragmentarea electorală. Din punct de vedere al comportamentului electoral, rupturile cauzate de exacerbarea fobiilor etno-lingvistice sînt mult mai pronunțate decît cele cauzate de clivajele clasice. În acest sens, schematic se pot identifica patru segmente mari, dominate politic și electoral de:

Caracteristica referitoare la orientarea externă este expresia faptului că de-a lungul existenții Republicii Moldova în calitate de stat independent problema supraviețuirii sau dispariției acesteia a fost una de top. Din considerentele menționate, poate fi înțeleasă tratarea de manieră peiorativă a partidelor din Republica Moldova drept partide geopolitice și nu politice. În acest sens, se poate afirma că în mod constant a fost cultivat mitul despre incapacitatea de a se consolida în calitate de stat independent, de aceea urmînd ca Republica Moldova:

O caracteristică care face diferențele, foarte importantă, ține de stilul comportamental. Această caracteristică se referă la modalitatea și gradul de flexibilitate în adoptarea deciziilor, precum și la capacitatea formării coalițiilor, inclusiv a celor post-electorale. În acest sens:

Relevanța rezultatelor ultimilor alegeri și a ultimilor sondaje pentru estimări

Pornind de la faptul că în lipsa unor șocuri sociale sau politice inerția comportamentului electoral este foarte mare, putem considera că rezultatele alegerilor din 29 iulie 2009 reprezintă un punct de reper credibil pentru analiza așteptărilor legate de alegerile din 28 noiembrie 2010 (vezi rubrica a 3-a din tabel). Compararea acestor rezultate cu intențiile de vot exprimate în ultimele sondaje de opinie (vezi rubrica a 4-a din tabel) poate fi sugestivă în estimarea distribuirii indecișilor între segmentele de alegători cu opțiuni ferme.

De obicei, cifrele ce indică intențiile de vot în sondaje sînt mai mici decît rezultatele alegerilor. Aceasta fiindcă înainte și după alegeri aderenții de conjunctură ai partidelor devin indeciși, numărul lor fiind, de obicei, este foarte mare (~30–40%). În acest sens, este de remarcat că sondajele arată dimensiunile nucleelor tari, adică procentajul celor cu convingeri greu de zdruncinat, și a aderenților de conjunctură, la momentul măsurărilor sociologice. Se poate afirma că în Republica Moldova există doar două formațiuni cu nuclee tari autentice — PCRM și PL, primul fiind de ~20–25%, iar cel de al doilea de ~5–10%. Explicația e simplă: PL are un electorat cu rădăcini frontiste, care a susținut activ mișcarea de renaștere națională, iar PCRM are un electorat nostalgic, care deplînge dispariția patriei socialiste — URSS.

Nucleul tare al PCRM îl formează pensionarii și reprezentanții minorităților naționale. Potrivit cercetărilor tip exit-poll alegătorii PCRM sînt în proporție de ~60% pensionari și în aceeași proporție reprezentanți ai minorităților etnice, mulțimi ce se intersectează. Aceasta explică în mare măsură retorica PCRM bazată pe dimensiunea socială, precum și retorica pro-CSI și pro-rusească. În acest sens, este de menționat că în perioada guvernării PCRM, după răcirea relațiilor moldo-ruse (2005–2006) și practicarea unei retorici anti-rusești, la alegerile locale generale din 2007 PCRM a pierdut ~15% din electorat. Reacția imediată a liderului PCRM, Vladimir Voronin, a fost, după cum s-a menționat deja, stoparea Parteneriatului politic pentru integrare europeană, revenirea la retorica pro-CSI, reanimarea metodele autoritare de hărțuire a opoziției, lucruri care s-au soldat cu recuperarea electoratului pierdut către parlamentarele din 2009.

Nucleul tare al PL format din alegătorii cu viziuni naționaliste, pro-românești, purtătorii romantici ai idealurilor mișcării de renaștere națională. Întrucît pînă în 2007 ratingul PL era de doar ~0,5%, este evident că nucleul tare al PL este preponderent format din foștii alegători ai PPCD, decepționați de evoluțiile conciliante ale acestei formațiuni. În acest sens, PL, pentru a se menține în categoria partidelor mari, va trebuie să rămînă ostaticul unei retorici naționaliste, pro-românești, avînd un cîmp de manevră limitat ce nu poate depăși nivelul de ~15%.

Nu se poate vorbi la modul real despre nuclee tari în cazul PDM și PLDM, care fiind, de fapt, siamezi politici au preponderent alegători cu viziuni labile, de conjunctură. PDM a fost conceput ca o platformă reformistă pentru promovarea centrismului politic, practicat la mijlocul anilor ’90 ai secolului trecut de Partidul Democrat Agrar. După 13 ani de la fondare în PDM s-au schimbat practic totul, inclusiv liderul, rămînînd constantă doar afișarea doctrinei social-democrate și pledoaria pentru centrismul de stînga. Labilitatea electoratului PDM a ieșit la iveala în cadrul alegerilor din 2001 și reeditată in parlamentarele din 2009. La alegerile din 5 aprilie 2009 PDM a acumulat ~3%, ajungînd în categoria partidelor de plancton. Preluarea conducerii PDM de către vareag-ul — Marian Lupu, înainte de alegerile din 29 iulie 2009, a readus formațiunea, cu un rezultat de ~13%, în categoria partidelor mari. Este evident că nu se poate vorbi despre un nucleu tare al PDM.

La rîndul său, PLDM, pur și simplu nu a avut timp să-și consolideze vreun nucleu tare, deși s-a afirmat rapid, după ce liderului acestuia Vlad Filat, nemulțumit de evoluțiile din cadrul PDM, al cărui vice-președinte a fost mulți ani, s-ar rupt de formațiune în 2007. Formațiunea și-a consolidat pozițiile electorale mai ales prin convertirea activă a structurilor regionale și locale ale altor partide, inclusiv parteneri, lucru foarte reprobabil pentru stabilirea unor relații ulterioare de parteneriat credibil și coalizare pentru guvernare. Deocamdată, datorită unor factori de conjunctură, inclusiv a faptului că liderul PLDM deține funcția de Prim-ministru, rating-ul formațiunii din sondaje (~20%) depășește rezultatul ultimelor alegeri (~17%). Este o dovadă certă că formațiunea este în creștere.

Atît PLDM cît și PDM ar avea nevoie de o prestație electorală, mai mult sau mai puțin de succes pe parcursul a cîtorva cicluri electorale, pentru a-și consolida niște nuclee tari. Acest lucru explică oarecum rivalitatea între aceste formațiuni, deși pare a fi evident că pentru o evoluție ascendentă a Republicii Moldova cooperarea acestor formațiuni ar fi foarte utilă. Deocamdată însă, fiind flancat de PDM și PL, PLDM încearcă să se extindă și din contul acestora. Aceasta nu place celor două formațiuni, care la rîndul lor, practică o coalizare nedeclarată pentru a strîmtora cîmpul de manevră prin strîngerea în clește a PLDM.

Cercetările sociologice arată că preferințele alegătorilor indeciși se grupează în preajma platformelor partidelor mari. Cele 30% de indeciși au evident preferințe de stînga, centriste sau de dreapta. Dacă luăm în considerație rezultatele ultimelor alegeri și rezultatele BOP, atunci putem presupune că din cele ~30% din indeciși aproximativ o jumătate sînt concentrați între PCRM și PDM. De aceea, principala luptă electorală se va da anume pe acest segment. În linii mari, de succesul acestei competiții va depinde soarta coaliției postelectorale — va fi ea de centru stînga sau de centru-dreapta. Indecișii dintre PDM și PLDM ar forma un segment de ~10%, iar cei dintre PLDM și PL, respectiv, ar forma un segment de ~5%. Aceasta înseamnă că în actuala campanie electorală PL are cel mai mic cîmp de manevră. Mai mult, succesul relativ al PL poate fi perceput ca un fel de insucces al PLDM. Din perspectiva eventualei re-editări a AIE competiția dintre PLDM și PL pentru aproximativ 5% de voturi este lipsită de relevantă. Din acest punct de vedere, calitatea campaniilor PCRM, PDM și PLDM, fiecare dintre care are un cîmp de manevră imens, în joc putînd fi puse segmente de peste 10–15%, va fi determinantă pentru rezultatele finale ale alegerilor (vezi rubrica a 5-a din tabel, referitoare la estimarea distribuției preferințelor indecișilor între partidele mari). Însă partidele mari nu trebuie să uite de ambiția partidelor plancton pentru absorbția electoratului indecis, acestea avînd posibilitatea să limiteze serios cîmpul de manevră al partidelor mari (vezi rubrica a 6-a a tabelului).

Concluzii

Competiția electorală pentru parlamentarele din 28 noiembrie conține un șir de necunoscute inedite, care fac imposibile estimări cît de cît precise privind rezultatele finale. Aceasta fiindcă, deocamdată, nu poate fi estimat nici măcar aproximativ impactul cîtorva factori:

Finalmente, ținînd cont de cele expuse mai sus se poate concluziona că, cel mai probabil, viitoarea guvernare va fi una de coaliție. Rezultatele BOP-ul din ajunul alegerilor vor permite tragerea unor concluzii mai exacte și clarificarea multor din incertitudinile menționate. Calitatea campaniilor desfășurate de concurenții electorali va fi determinantă pentru stabilirea rezultatelor finale, care cel mai probabil vor fi în limitele indicate (vezi rubrica a 7-a a tabelului). Așadar, deocamdată șansele unor eventuale coaliții de centru-stînga sau de centru-dreapta par a fi egale.

Tabel. Caracteristici și estimări preelectorale vizînd alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010

1 PCRMPartide cu un anumit potențialPDMPartide cu un anumit potențialPLDMPartide cu un anumit potențialPL
2Principalele caracteristiciElectorat preponderent moldovenesc și rusolingv→←Electorat preponderent moldovenesc și rusolingv→←Electorat preponderent moldovenesc și românesc→←Electorat preponderent românesc
Atitudini și mesaje anti-românești, camuflate sub anti-unionism militant→←Mesaje de conciliere națională→←Mesaje de conciliere națională→←Atitudini și mesaje anti-rusești, camuflate sub anti-comunism
Retorică pe probleme de orientare externă: pseudo-EU și pro-CSI, neutralitate strategică→←Retorică pe probleme de orientare externă: echilibristică de armonizare vectorilor pro-UE și pro-CSI, neutralitate strategică→←Retorică pe probleme de orientare externă: pro-UE, echilibristică verbală între pro-NATO și neutralitate→←Retorică pe probleme de orientare externă: pro-românească și pro-EU, pro-NATO
Comportament exclusivist, vanitos, capacitate foarte redusă de coalizare→←Comportament pragmatic→←Comportament pragmatic→←Comportament romantic, orientat spre “repararea greșelilor istoriei”
3Rezultatele ultimelor alegeri parlamentare din 29 iulie 2009~45%PSD ~2%~13%AMN ~7%~17%PPCD ~2%~15%
4Rating-ul intențiilor de vot, în conformitate cu ultimul BOP, din mai 2010~30% →→←← ~10% →→←← ~20% →→←← ~10%
5Voturile indecișilor ce ar urma să fie re-distribuite în alegerile din 28 noiembrie între partide 



←~15%→



↑
 



←~10%→



↑
 



←~5%→



↑
 
6Principalii absorbenți dintre partidele mici ce ar putea acumula cel puțin 2% sau chiar depăși pragul de 4%←
←
←
←
←
1. PSD
2. PMUEM
3. PUM
4. UCM
5. MR
←→
→
→
1. AMN
2. PpNȚ
←
←
→
1. MAE
2. PPCD
3. PNL
→
→
→
7Așteptări privind rezultatele alegerilor din 28 noiembrie 2010. Rezultatele finale vor depinde de calitatea campaniilor concurenților30–45%~10%5–15%~5%15–25%~5%5–15%


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]