![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20101114/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
Participînd la Summit-ul Dunărean de la București, Prim-ministrul Republicii Moldova Vlad Filat a semnat, împreună cu Teodor Baconschi, ministrul de Externe al României, Tratatul dintre Republica Moldova și România privind regimul frontierei de stat, colaborarea și asistența mutuală în probleme de frontieră. Tratatul definește regimul juridic al frontierei, descrie traseul frontierei de stat și modul determinării acestuia, definește modalitatea marcării pe teren a frontierei, reglementează regimul navigației pe rîuri, modul de gestionare a apelor de frontieră, a podurilor și altor instalații de comunicații care traversează frontiera de stat. Conform declarațiilor prim-ministrului moldovean, Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel BARROSO, și-a exprimat entuziasmul și mulțumirea față de semnarea Tratatului.
Hotărîrea cu privire la dotarea cu calculatoare și conectarea la rețeaua Internet a căminelor studențești. Se pune în sarcina Ministerului Educației, Ministerului Sănătății, Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în comun cu administrațiile instituțiilor de învățămînt superior, mediu de specialitate și secundar profesional din subordinea acestora, să asigure conectarea la rețeaua Internet a căminelor studențești în cadrul unui parteneriat public-privat. Cancelaria de Stat, în comun cu Ministerul Finanțelor, prin intermediul proiectelor de asistență tehnică, precum și din alocații bugetare, vor identifica mijloacele financiare necesare pentru procurarea a 1400 de computere în vederea amenajării unei săli de calculatoare în toate căminele instituțiilor de învățămînt superior, mediu de specialitate și secundar profesional. Hotărîrea urmează a f executată în termen de 6 luni și sînt vizați circa 30 mii de studenți.
Hotărîrea privind marcarea Zilei Științei. Cabinetul de miniștri a decis consemnarea Zilei Științei anual pe data de 10 noiembrie, concomitent cu Ziua Internațională a Științei. În același timp, a fost abrogată Hotărîrea anterioară, potrivit căreia Ziua Științei era consemnată în ultima duminică a lunii mai.
Hotărîrea privind aprobarea Programului lucrărilor statistice pentru anul 2011. Este stabilită lista lucrărilor și cercetărilor statistice care vor fi realizate de către Biroul Național de Statistică și alte instituții responsabile, în vederea asigurării instituțiilor publice centrale și locale cu informație statistică economică, socială și demografică relevantă, autentică și comparabilă la nivel internațional.
Hotărîrea privind restabilirea interconectării directe a rețelelor de comunicații electronice de pe ambele maluri ale Nistrului. Potrivit hotărîrii, Î.S. “Camera Înregistrării de Stat” va înregistra agenții economici din regiunea transnistreană din domeniul comunicațiilor și va elibera acestora certificatul de înregistrare a întreprinderii. Totodată, Agenția Naționala pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației va elibera acestor agenți licențele necesare pentru activitate. Conform informației prezentate, facilitățile pentru înregistrarea agenților economici din regiunea transnistreană și interconectarea acestora în spațiul economic de telecomunicații din dreapta Nistrului vor determina ca apelurile telefonice între abonații de pe ambele maluri ale Nistrului să se ieftinească, iar calitatea serviciilor va crește.
Hotărîri pentru aprobarea unor strategii, planuri:
Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:
Prim-ministrul a susținut un briefing, în cadrul căruia a anunțat demararea achitării compensațiilor pentru lunile noiembrie-decembrie ale anului 2010, persoanelor din familii social-vulnerabile și pensionarilor. De compensații a cîte 260 vor beneficia peste 521 mii de pensionari și peste 33 mii de familii social-vulnerabile.
Primul-ministru a prezidat o ședință privind implementarea Hotărîrii Guvernului cu privire la dotarea cu calculatoare și conectarea la rețeaua Internet a căminelor studențești, la care au participat rectorii instituțiilor superioare de învățămînt, reprezentanții operatorilor care prestează servicii Internet, ai Ministerului Educației și ai Ministerului Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor. Conectarea căminelor studențești, a colegiilor și a școlilor profesionale la Internet și dotarea cu cîte o sală de calculatoare face parte din proiectul de e-Guvernare, iar reprezentanții companiilor de Internet s-au arătat disponibili de a contribui la implementarea proiectului în cauză și au prezentat cîteva modele de conectare la Internet a căminelor studențești. S-a decis crearea unui grup mixt de lucru din reprezentanții companiilor prestatoare de servicii Internet și ai instituțiilor de învățămînt, care vor elabora principiile de colaborare și un regulament pentru stabilirea parametrilor de calitate a serviciului de acces la Internet. În scopul asigurării transparenței în selectarea operatorilor, precum și pentru oferirea unor servicii calitative și la prețuiri optime, a fost propusă organizarea tenderelor. Conform informației prezentate în cadrul ședinței, în Republica Moldova sînt 90 de cămine studențești ale instituțiilor superioare de învățămînt, 68 de cămine ale colegiilor și 117 cămine ale școlilor profesionale. La moment, doar 45 de cămine studențești dispun de conexiune la Internet.
La solicitarea Prim-ministrului, directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (CCCEC) a comunicat că prețurile au fost majorate cu 3–4% doar la 15 din cele peste 6000 de poziții de medicamente înregistrate în țară. Totodată, Serviciul de avizare și înregistrare a prețului de producător la medicamente a înregistrat circa 4000 de poziții de medicamente la un preț de importare cu pînă la 50% mai mic decît a fost pînă la aplicarea normelor noi, ceea ce ar permite descreșterea considerabilă a prețurilor la medicamente, începînd cu ianuarie 2011. Potrivit directorului CCCEC, majorările de prețuri la produse farmaceutice sînt cauzate de aplicarea, uneori abuzivă, a regulilor vechi de înregistrate în vamă a prețurilor de la producător. În context, Premierul a propus examinarea oportunității creării unei Agenții naționale ce va monitoriza modul de formare a prețurilor pe piața din Republica Moldova la toate mărfurile și serviciile și a solicitat efectuarea unei analize detaliate privind funcționarea instituțiilor responsabile la moment de monitorizarea formării prețurilor.
În cadrul unei ședințe privind situația de pe piața medicamentelor au fost evaluate acțiunile privind reducerea prețurilor la medicamente și distrugerea schemelor mafiote, create pe durata precedentei guvernări. Premierul a precizat că rezultatele sînt sub așteptări și a declarat că în acest sens trebuie întreprinse măsuri energice, pentru ca cetățenii să beneficieze de medicamente de calitate la preț real. În opinia Prim-ministrului, situația de pe piața medicamentelor nu a fost monitorizată destul de eficient în ultimul timp și a solicitat factorilor de decizie să elaboreze și să prezinte o analiză obiectivă a măsurilor întreprinse și un plan concret de acțiuni în vederea reglementării situației în domeniu.
Prim-ministrul a prezidat ședința Comisiei naționale pentru lichidarea consecințelor inundațiilor, în cadrul căreia, autorităților publice de nivelul I și II le-a fost solicitată urgentarea procedurii de definitivare a listelor producătorilor agricoli, care au avut de suferit de pe urma inundațiilor din vara acestui an, pentru ca fermierii să poată beneficia de despăgubiri din partea Guvernului. Conform informației prezentate, pe platoul de construcție a caselor de la Nemțeni au fost construiți 1300 metri de gazoduct, iar Comisia a decis alocarea a 500 mii dolari SUA, echivalentul, donați de guvernul Chinei, pentru construcția apeductelor în localitățile afectate de inundații. Prim-ministrul a solicitat mobilizarea tuturor factorilor de decizie în vederea onorării angajamentelor asumate față de persoanele care au avut de suferit de pe urma inundațiilor.
În cadrul întrunirii convocate de Primul-ministru au fost trecute în revistă unele rezultate ca urmare a acțiunilor întreprinse după o întîlnire similară a Prim-ministrului cu agricultorii din 18 martie și problemele cu care se confruntă ramura agricolă. Conform Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în urma liberalizării comerțului cu produse agroalimentare, volumul exportului produselor agricole și agroindustriale, în primele nouă luni ale anului curent, a constituit 469 milioane dolari SUA, fiind cu 10,2 la sută mai mare în comparație cu perioada respectivă a anului trecut. Datorită anulării unor taxe și proceduri obligatorii în domeniul vini-viticol, excluderii restricțiilor la exportul strugurilor, s-a redus povara administrativă și fiscală pentru desfășurarea afacerii în sector, a sporit competitivitatea prin reducerea cheltuielilor de producție, au sporit veniturile gospodăriilor agricole în ansamblu, a declarat reprezentantul ministerului de ramură. Prim-ministrul a menționat necesitatea perfecționării sistemului de subvenționare în agricultură, să fie subvenționați acei agenți economici, care muncesc eficient și înregistrează performanțe.
Ministerul Afacerilor Interne va fi supus reformării, comisariatele de poliție raionale vor fi redenumite în comisariate teritoriale, poliția națională va fi delimitată de cea locală, de asigurarea ordinii publice nu vor mai fi responsabili polițiștii, ci carabinierii. Măsurile sînt prevăzut de strategia de reformare a MAI care conține o serie de obiective, inclusiv reformarea cadrului legal, crearea a două departamente noi, reformarea poliției locale, demilitarizarea MAI și restructurarea trupelor de carabinieri. Se preconizează și modificarea conceptului de evaluare a activității MAI, nu va mai fi în baza datelor statistice, ci în baza opiniei publice. Totuși, reformarea va începe odată cu intrarea în vigoare a noi legi cu privire la poliție și a legii cu privire la trupele de carabinieri.
Președintele interimar al Republicii Moldova a convocat un briefing de presă, în cadrul căruia a dat citire scrisorii expediate în adresa Secretarului General al NATO, Anders Rasmussen, în cuprinsul căreia abordează retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, în contextul discuțiilor cu privire la revitalizarea “Tratatului privind forțele convenționale din Europa” și a pregătirilor Summit-ului OSCE de la Astana. Ghimpu își exprimă speranța, că în cadrul negocierilor actuale privind regimul de control al armamentelor, poziția Republicii Moldova privind prezența ilegală a trupelor ruse pe teritoriul său — și anume retragerea imediată, ordonată și completă a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova — va fi auzită și luată în seamă de către statele parte la “Tratatul privind forțele convenționale din Europa”. În caz contrar, ratificarea acestui tratat, chiar și “revitalizat”, va fi problematică, mai consideră Președintele interimar al Moldovei.
Președintele interimar al țării a semnat un șir de decrete privind acordarea distincțiilor de stat reprezentaților diferitor sfere de activitate (administrație, cultură, știință, ecologie etc.).
Președintele interimar a participat la ședința Consiliului colegial al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), în cadrul căreia a fost discutat proiectul Concepției de transformare, modernizare și dezvoltare a instituției. Mihai Ghimpu a accentuat că în procesul de modernizare a SIS este necesară implementarea principiilor democratice, respectarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățeanului, astfel ca instituția să fie un organ care protejează fiecare cetățean, fiecare om de bună-credință și unul de temut pentru orice răufăcător. Președintele interimar consideră că în procesul de reformare a SIS este necesară îmbunătățirea capacității anticipative și de răspuns la riscurile asociate terorismului internațional, proliferării armelor de distrugere în masă, instabilității regionale și criminalității organizate transfrontaliere, precum și la schimbările intervenite în formele de manifestare ale amenințărilor clasice.
Mihai Ghimpu, Președintele interimar la țării, a participat la ceremonia de transmitere a dosarelor din depozitul special al SIS către Arhiva Națională a 5 mii de dosare ale persoanelor care au fost supuse represiunilor politice în perioada regimului totalitar. Ghimpu s-a arătat îngrijorat de faptul că, pe an ce trece, numărul dosarelor scade și potrivit unor date ale istoricilor, au fost nimicite sute de mii de unități păstrate, chiar și în anul 2007 SIS a nimicit cinci dosare, fapte care pot fi calificate drept tentativă a regimului totalitar de a șterge urmele crimelor comise
În pofida crizei financiare, Republica Moldova trebuie să construiască un Muzeu al Memoriei Naționale, care să cuprindă și dosarele din arhivele SIS, MAI, Procuraturii Generală, precum și alte materiale documentare despre crimele comise de regimul totalitar comunist, se mai spune în declarația lui Mihai Ghimpu.
Președintele interimar al Republicii Moldova a difuzat o declarație în cuprinsul căreia trece în revistă evenimentele legate de comemorarea Zilei Internaționale a victimelor comunismului și menționează activitatea Comisia pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, care a constatat că regimul totalitar comunist a fost un regim criminal și represiv, abuziv și inuman, lipsit de legitimitate. Mihai Ghimpu speră, că după alegerile parlamentare din 28 noiembrie, va fi prilejul de audiere și adoptare în Parlament a Raportului Comisiei, pentru a încheia conturile cu trecutul totalitar.
În cadrul vizitei de lucru la cele trei șantiere din localitățile Obileni, Cotul Morii și Nemțeni, raionul Hîncești, Președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat că toți cetățenii care și-au pierdut locuințele în timpul inundațiilor vor intra în case noi pînă la începutul lunii decembrie. Mihai Ghimpu a apreciat eforturile muncitorilor care activează la cele trei șantiere, accentuînd importanța finalizării lucrărilor de construcții pînă la lăsarea frigului.
Potrivit datelor BNS, indicele prețurilor de consum (IPC) în octombrie 2010 față de septembrie 2010 a constituit 101,5%, iar față de octombrie 2009 — 108,0% (informativ: în octombrie 2009 față de septembrie 2009 IPC a marcat 101,5% și față de octombrie 2008 — 98,4%). Totuși, de la începutul anului (în luna octombrie a.c. față de decembrie 2009) prețurile de consum s-au majorat cu 6,1%, rata inflației situîndu-se în jurul acestui nivel. Creșterea prețurilor medii de consum în octombrie față de septembrie a.c. cu 1,5 p.p. a fost determinată de majorarea prețurilor la produsele alimentare cu 3,1%, nealimentare — cu 0,9% și a tarifelor pentru prestarea serviciilor populației cu 0,1%. Creșterea prețurilor la produsele agroalimentare în luna octombrie a avut un caracter preponderent sezonier. Totuși, prețurile (respectiv inflația) ar putea crește în perioada următoare urmare a transpunerii mai multor creșteri prețuri pentru unele servicii de întreținere locativă (gaz natural etc.).
În mare parte acesta a crescut datorită contractării mai multor credite de la instituțiile financiare internaționale, cît și de la alți creditori instituționali. Datoria externă de stat a Moldovei a crescut pe durata ultimului an cu 42 p.p. și constituie ceva mai mult de 1,1 miliarde USD. Raportată la nivelul PIB, datoria externă tinde spre un nivel de cca 20% fiind un nivel destul de acceptabil. Spre exemplu, la data de 1 noiembrie 2009 acest indice era de cca 777 milioane USD. Fără îndoială că creșterea datoriei externe de stat este condiționată de afluxul de credite în țară, care în ianuarie-octombrie 2010 a constituit aproape 180 milioane USD. Totodată plățile pentru datoria externă în perioada de referință au depășit 43 milioane USD. După cum am menționat mai sus, principalul generator al vitezei de creștere a datoriei externe l-a constituit acordul cu instituțiile financiare internaționale. Marea întrebare este dacă această acumulare de datorie — un fenomen mondial care a luat amploare ca urmare a crizei — poate fi oprită. Totuși, considerăm că cu un nou împrumut de la FMI (asta însă se va întîmpla doar după alegerile parlamentare), Moldova nu își va amâna termenele de plată, dar va acumula și în continuare datorii. Pînă cînd? Pînă atunci cînd statul nu își va restrînge aparatul bugetar, nu își va reforma sistemul de asistență socială și nu își va impune o politică prudentă de cheltuieli publice.
Majoritatea formațiunilor politice atunci cînd se lansează în campania electorală sînt foarte generoase în promisiuni, iar salariile și pensiile mari nu sînt o excepție, de fapt, acestea primează pe lista actuală de promisiuni. Totuși, nivelul salariilor și pensiilor populiste, cum ar fi cele de 700 de euro și de 300 euro respectiv, enunțate de partide în campania din primăvara lui 2009 sau chiar în vara aceluiași an, este mai redus. Probabil că partidele au mai coborît cu picioarele pe pămînt și realizează care este conjunctura social-economică din țară. Cu toate că salarii și pensii cât mai generoase dintotdeauna au fost cap de listă în promisiunile partidelor și deseori au avut priză pentru electorat, poate mai degrabă pentru un segment specific al acestuia. Această campanie ne aduce și oferte care aparent sînt destul de realiste. O pensie minimă de 1300 lei sau un salariu mediu de 5000 lei spre exemplu care le declară o formațiune politică par a fi mai realiste. Sigur, sînt cam departe de media regională, dar oricum par a fi mai conectate la realitatea Republicii Moldova. Alte partide sînt mult mai darnice, cînd vine vorba despre pensia medie, etalînd un nivel între 1500 și 2000 lei, sau unele plăți sociale cum ar fi indemnizația la nașterea copilului — între 5000 și 10000 lei. Totuși, aceste nivele, chiar și în următorii 4 ani de zile, dacă ar fi să credem că vom avea o stabilitate politică, sînt foarte puțin probabil de atins. Temerile sînt că economia țării, ținând cont și de conjunctura internă și cea externă, cu greu va face față unor acumulări mult mai mari la buget, fapt pentru care s-ar putea majora nivelul plăților și indemnizațiilor sociale. Mai mult, rata ocupării forței de muncă a scăzut simțitor în ultimii ani, iar acesta este un indiciu alarmant.
În pofida creșterii economice care a fost înregistrată în statistici și cea declarată de autorități, sectorul productiv și în general sistemul economic din Republica Moldova deocamdată își revine relativ greu, urmare a consecințelor crizei economice. Astfel, ca să fie create noi locuri de muncă trebuie o perioadă mai îndelungată de stabilizare. Însă, dacă e să revenim la salarii și să explicăm de ce depinde nivelul acestora mai mult pe o dimensiune teoretică, atunci într-o economie de piață salariul este produsul marginal al factorului muncă, adică productivitatea muncii. Dar în cazul unei economii deschise cum este cea a Republicii Moldova, influențată direct prin prețuri de import, care în linii mari sunt dictate și de prețurile mondiale, deseori, mărimea salariilor mai nu are nimic de a face cu productivitatea muncii. Salariul va fi comparabil sau mai înalt decît în alte țări, în special din regiune, atunci cînd va fi mai înalt PIB pe cap de locuitor. Însă la acest capitol Moldova este prima de la coadă, să zic așa. Cel mai amuzant de fapt este și limbajul cu care vin partidele. Spre exemplu: “salariul sau pensia va fi sau trebuie să fie”. Însă cum va fi? De unde va fi? Nu contează. Partidul a spus și atât, ignorînd pînă la urmă mecanismul de piață de determinare a prețului muncii. Adică stabilim nivelul salariilor, pensiilor și îndemnizațiilor pe bunul nostru plac. Totuși, nu trebuie să uităm că sîntem în plină campanie electorală și partidele nu pierd ocazia să-și etaleze promisiunile și ofertele. Va trece campania, iar salariile vor reveni la “normal”.
La 12 noiembrie 2010 președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a adresat o scrisoare Secretarului General NATO, Anders Rasmussen. Mesajul se referă la contextul discuțiilor actuale cu privire la revitalizarea “Tratatului privind forțele convenționale din Europa” și pregătirile pentru Summit-ul OSCE de la Astana. În scrisoare se precizează poziția Republicii Moldova față de prezența militară a Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova, se fac presupuneri vis-a-vis de eventualul comportament al Rusiei în condițiile revitalizării Tratatului face, se exprimă eventuala opțiune de neratificare a Tratatului revitalizat și se cere asistență în favoare Republicii Moldova după cum urmează:
Șeful diplomației de la Tiraspol, Vladimir Yastrebceac a declarat la 4 noiembrie că autoritățile transnistrene consideră că statutul UE și SUA în procesul de soluționare a problemei transnistrene nu necesită a fi modificat. Potrivit lui Yastrebceac nu există temei pentru astfel de abordări, întrucît “UE și SUA au suficiente posibilități să participe la negocierile în formatul «5+2» în statutul actual de observatori”. El consideră că pentru reluarea activității în formatul “5+2” este necesar să se respecte formula “prezenței a doi parteneri egali, eficienți și legitimi — Republica Moldova și Transnsitria”, întrucît “nici un fel de combinații aritmetice nu vor înlocui cele două părți ale conflictului la nivel înalt”. Anterior, propunerea privind modificarea statutului de observatori al UE și SUA în procesul de negocieri în calitate de mediatori, ca și Rusia, Ucraina și OSCE, a fost înaintată de vicepremierului Moldovei pentru reintegrare, Victor Osipov.
În perioada 9–10 noiembrie 2010 în orașul german Garmisch a avut loc o conferință cu privire la consolidarea măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului. Poziția exprimată de partea Transnistreană s-a bazat pe sublinierea a trei principii:
Întreprinderea de Stat “Camera Înregistrării de Stat” a anunțat la 11 noiembrie că va înregistra agenții economici din Transnistria din domeniul comunicațiilor, eliberîndu-le certificatul de înregistrare a întreprinderii. În același timp, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice va elibera agenților respectivi licențele necesare pentru activitate. În aceeași ordine de idei, Ministerul Finanțelor urmează să elaboreze procedura de efectuare a decontărilor reciproce.
Formula Robin Hood de redistribuire a mandatelor
Igor Boțan, 10 noiembrie 2010
Majoritatea modificărilor operate în Codul electoral prin Legea nr.119 din 18 iunie 2010 au vizat recomandările Consiliului Europei și OSCE. Aproximativ 40% din articolele legii electorale au fost îmbunătățite substanțial, aceasta devenind una foarte permisivă. Concomitent, în legea electorală a fost introdus un șir de modificări inopinate, care au stîrnit interpretări adverse. Cea mai contestată modificare se referă la modalitatea de redistribuire a mandatelor între formațiunile politice care depășesc pragului electoral de 4% din voturile valabil exprimate.
Modificarea respectivă a fost introdusă după ce anterior, începînd cu alegerile din 1994, în cele șase exerciții electorale parlamentare, fusese aplicată formula d’Hondt de redistribuire a mandatelor suplimentare. Formula în cauză avea menirea să respecte proporționalitatea la redistribuirea mandatelor, favorizînd partidele mari. Statistica celor șase exerciții parlamentare arată în felul următor:
Statistica invocată arată că după ce în 1998 a intrat în competiția parlamentară, PCRM a obținut aproape constant un surplus de mandate de cel puțin 1/5, numai prin redistribuire, iar în 2001 a obținut un surplus de peste 40%(!) mandate. La alegerile noi din 29 iulie 2009 un șir de partide minuscule au decis sa nu se implice în campania electorală, contribuind astfel la redistribuirea a doar 4 mandate suplimentare. De fapt, acesta a fost unul din factorii de bază care a contribuit la trecerea PCRM în opoziție.
În condițiile crizei politice din 2009, generate de revolta post-electorală a tinerilor, liderii partidelor liberale, în special cei din Partidul Liberal (PL) și Alianța Moldova Noastră (AMN), și-au exprimat nemulțumirea vis-a-vis de utilizarea formulei d’Hondt. Argumentele liderilor liberali au fost, oarecum stranii, aceștia invocînd încălcarea articolul 38 alin.(1) din Constituție, referitor la dreptul de vot și dreptul de a fi ales, care prevede, inclusiv, egalitatea votului. Potrivit liberalilor, din cauza aplicării formulei d’Hondt, ponderea unui mandat obținut de PCRM este constant mai joasă decît ponderea unui mandat obținut de alte partide, fapt care ar contraveni normei constituționale invocate mai sus. În acest sens, liderii liberali au apelat la savanții Academiei de Științe, care au confirmat niște lucruri evidente. În consecință, reprezentanții liberalilor s-au adresat organelor de justiție, inclusiv Curții Constituționale.
Organele de justiție au refuzat să examineze plîngerile liberalilor, declinîndu-și competența, lucru absolut corect. Problema, într-adevăr, nu rezidă în încălcarea principiului egalității votului, ci în acceptarea de către legislator a unei formule de redistribuire a resturilor de mandate, ca urmare a introducerii pragului electoral. În acest context, este curios că liberalii nu s-au îngrijit de ponderea voturilor pentru partidele care nu au trecut pragul electoral, urmînd ca în lupta pentru egalitatea votului să ceară, în mod logic, eliminarea pragului electoral.
Formula justă, la care au ajuns liberalii, ține de redistribuirea aproape egală a mandatelor ce ar fi trebuit să revină concurenților electorali incapabili să depășească pragul electoral, între cei care îl vor depăși. Potrivit articolului 87 alin.(5) din Codul electoral "numărul mandatelor de deputat rămase nedistribuite se repartizează succesiv, cîte unul fiecărui partid, …începînd cu concurentul electoral care a obținut cel mai mare număr de mandate, în ordine descrescîndă". Această formulă a fost numită peiorativ – "formula Robin Hood", pentru caracterul egalitarist de redistribuire a mandatelor suplimentare. Problema e că dacă pornim de la argumentul inițial al liberalilor, referitor la egalitatea votului, atunci ea poate introduce o distorsiune și mai mare în privința ponderii unui mandat obținut de o formațiune sau alta.
Cea mai bună ilustrație a justeței noii formule poate fi obținută prin examinarea aplicării acesteia la rezultatele alegerilor parlamentare din 2001. Atunci doar trei formațiuni au depășit pragul electoral, PCRM obținînd 50% din voturi, Alianța Braghiș (AB) – 13%, și Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD) – 9%. Întrucît numărul de locuri în Parlament este de 101, procentajul acumulat de formațiuni, în lipsa redistribuirii, practic ar coincide cu numărul de mandate obținute. Dacă recurgem la redistribuirea celor 28 de mandate rămase, conform actualei formule, atunci PCRM ar fi obținut 10 mandate în plus, iar celelalte două formațiuni ar fi primit cîte nouă mandate în plus. Astfel, PCRM ar fi primit 60 de mandate și nu numai că nu ar fi avut majoritate constituțională de 2/3, dar nici măcar majoritatea calificată de 3/5 pentru a alege șeful statului. În același timp, PPCD și-ar fi dublat rezultatul, adăugînd la 9 mandate altele 9! Iată aceasta ar fi o mostră de egalitate a votului cetățeanului?!
Instituțiile internaționale specializate nu fac recomandări statelor în privința alegerii sistemului electoral. Alegerea unui sau altui sistem se face în funcție de criterii proprii, alese de fiecare țară în parte. Aceste criterii caută să stabilească un echilibru între două elemente esențiale care, oarecum, se află intr-o relație conflictuală. Mai presus de orice, alegerile trebuie să facă posibilă desemnarea unui guvern capabil de coeziune, responsabil de promovarea intereselor naționale. În al doilea rînd, sistemul electoral identificat și desfășurarea alegerilor în baza acestuia trebuie să garanteze reprezentarea forțelor politice la nivel național și să reproducă în Parlament o imagine cît mai exactă a puterii acestora. În 1993, cînd au ales sistemul electoral, parlamentarii moldoveni au pornit de la o necesitate stringentă – asigurarea dreptului de vot pentru cetățenii din Transnistria și evitarea împărțirii țării în circumscripții electorale pe teritoriul controlat de regimul de la Tiraspol. Aceasta a determinat alegerea în favoarea sistemului electoral proporțional deplin: o țară – o circumscripție electorală.
Mai sus s-a arătat că modificarea formulei de redistribuire a mandatelor nu rezolvă problema invocată inițial – asigurarea egalității votului, ba dimpotrivă, o agravează. Totuși, pe lîngă justificarea quasi-morală: voturile și mandatele acordate celor de stînga să nu treacă la cei de dreapta și vice-versa, există și o justificare politico-legală pentru adoptarea noii formule. Aceasta se referă atît la problema stabilității guvernamentale de după alegeri, cît și la problema dezvoltării democrației în Republica Moldova. Faptul că după alegerile parlamentare din 2001, PCRM a devenit partid dominant, adică un partid cu un rating mai mare de 40% și cu reprezentare majoritară în Parlament, a contribuit la dezvoltarea unui soi de autoritarism, exprimat prin funcționarea așa-zisei verticale a puterii de stat. În consecință, practic toți liderii politici de opoziție cu un rating semnificativ au fost supuși hărțuielilor prin tot felul de metode, inclusiv deschiderea dosarelor penale.
Favorizarea PCRM prin intermediul formulei d’Hondt a imprimat un stil arogant liderilor acestuia, care nu au ezitat să renunțe la obligațiile, asumate rareori, în raport cu opoziția. Finalmente, scorul foarte mare al PCRM la alegerile din 5 aprilie 2009, amplificat de redistribuirea mandatelor după formula d’Hondt, l-a motivat pe liderul PCRM, Vladimir Voronin, să refuze în mod public, chiar în noaptea imediat următoare după alegeri, orice dialog cu partidele de opoziție, liderii cărora fusese supuși hărțuielilor penale și mediatice. Toate aceste lucruri luate împreună demonstrează că aplicarea formulei d’Hondt în acest caz a avut efect invers – nu stabilitatea guvernării, ci dimpotrivă, răbufnirea nemulțumirilor și destabilizarea dramatică și extrem de periculoasă a întregului sistem politic.
Pe de altă parte, formarea Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) din patru elemente eterogene, deși nu a adus la instaurarea unei stabilități politice de durată, totuși, a contribuit la menținerea Republicii Moldova pe linia de plutire, în mare parte datorită credibilității și suportului din partea partenerilor externi de dezvoltare. În același timp, trecînd în opoziție după alegerile noi din 29 iulie 2009, PCRM a recurs la boicotarea alegerii șefului, deci și la adîncirea crizei politice, cît și la boicotarea oricăror alte inițiative. Este adevărat, că AIE a oferit prilejuri pentru aceasta, comițînd un șir de acte care nu au nimic în comun cu abordarea democratică a procesului legislativ și de adoptare a deciziilor în domenii extrem de sensibile pentru societatea moldovenească. Oricum, o guvernare de coaliție, formată din patru elemente eterogene și relativ antagoniste, au asigurat Republicii Moldova un anumit nivel de stabilitate, menținerea țării pe linia de plutire din punct de vedere economic și social, un progres semnificativ în relațiile cu Uniunea Europeană și a creat oportunități pentru relansarea procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană. Se putea mai mult, dar este suficient că țara a fost adusă în preajma unor alegeri parlamentare care urmează să dea legitimitate deplină viitoarei guvernări.
Anume în acest context, componentele AIE au convenit asupra schimbării formulei de redistribuire a mandatelor, încercînd astfel să-și asigure o minimă protecție că PCRM nu va profita iarăși de pe urma redistribuirii mandatelor conform formulei d’Hondt. Statisticile de mai sus arată că PCRM obținea ~3/4 din mandatele redistribuite conform formulei d’Hondt. Noua formulă Robin Hood inversează proporția în favoarea componentelor AIE. Acesta a și fost adevăratul scop al modificării articolului 87 din Codul electoral și nicidecum asigurarea egalității votului.
Noua formulă de redistribuire a mandatelor este în esență una bizară, care poate eventual asigura unui partid la redistribuire un surplus de mandate mai mare decît scorul propriu-zis al acestuia. Adică, dacă consultăm statisticile de mai sus, putem afirma că un partid, care abia trece pragul electoral de 4%, ar putea foarte ușor obține un supliment, să zicem, de 5 mandate. Această formulă, în mod cert, face sistemul electoral neproporțional. În schimb, această formulă face Republica Moldova renumită pentru inovațiile în sistemele electorale.
Noua formulă de redistribuire a mandatelor ar avea justificare doar dacă, finalmente, ea va asigura înclinarea balanței post-electorale în favoarea componentelor AIE. Dacă cumva PCRM va reveni la guvernare și în condițiile aplicării formulei Robin Hood, atunci lucrurile vor fi probabil triste pentru componentele AIE. Vorba e că PCRM va avea mînă liberă să opereze orice fel de amendamente la Codul electoral, dar și la alte acte legislative, după bunul său plac, inclusiv să adopte un fel de Legge Acerbo, care să-i asigure în mod automat partidului cu majoritate electorală relativă un scor parlamentar absolut, lucru despre care liderul PCRM, Vladimir Voronin, vorbește demult.
Noua formulă de redistribuire a mandatelor este una temporară, justificarea ei fiind legată de un conflict concret, particular, între elementele AIE și PCRM. Este lipsită de temei existența în timp a unei astfel de formule. Orice componentă a AIE, simțind că-i crește rating-ul în măsură să devanseze PCRM, ar opta pentru anularea acestei formule și revenirea la formula d’Hondt. Totuși, formula Robin Hood ar putea rămîne valabilă în situația în care PCRM ar rămîne cea mai puternică, dar cu statut de partid de opoziție. Ar fi vorba despre manifestarea unui instinct colectiv de supraviețuire de frica revenirii PCRM la guvernare.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |