ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20101130/index.shtml


e-journal, an.VIII, nr. 157, 15–30 noiembrie 2010

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Transnistria

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Guvern

Evenimente de importanță sporită

Vizită în Italia și Summit-ul șefilor de guverne din CSI

În perioada 17–18 noiembrie, Primul-ministru al Moldovei a întreprins o vizită în Republica Italiană, în cadrul căreia a avut întrevederi cu Primul-ministru italian Silvio Berlusconi și alți oficiali italieni.

Pe 19 decembrie, Primul-ministru Vlad Filat a participat la lucrările Summit-ului șefilor de guverne din statele CSI, în cadrul căruia a avut întrevederi bilaterale cu prim-miniștrii Rusiei, Ucrainei și Kazahstanului.

Hotărîri

Hotărîrea cu privire la completarea Regulamentului cu privire la serviciul în organele afacerilor interne. Regulamentul este completat cu prevederi conform cărora, la calcularea vechimii în serviciu pentru stabilirea sporului la salariu pentru vechimea în muncă se includ și: serviciul militar activ, serviciul în organele afacerilor interne și instituții asimilate; studiile în instituții de învățămînt militar (special); vechimea în muncă în ramurile civile înrudite cu specialitatea prevăzută pentru funcția deținută, calculîndu-se un an de serviciu special pentru doi ani de vechime în muncă, dar nu mai mult de 10 ani de serviciu; durata aflării rezerviștilor la concentrări speciale, legate de participarea la acțiunile militare pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova între 2 martie 1992 și 13 august 1992; perioada concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani.

Hotărîrea pentru aprobarea unor reglementări:

Hotărîri pentru aprobarea unor strategii, planuri:

Ședințe. Decizii

Vizită în Italia

În cadrul vizitei, Primul-ministru al Moldovei a avut întrevederi cu:

Summit-ului șefilor de guverne din CSI

În cadrul Summit-ului a avut loc ședința Consiliului șefilor de guverne al CSI în format lărgit, au fost discutate peste 20 de chestiuni ce țin de colaborarea în cadrul CSI și a fost făcut bilanțul anului 2010. Prim-ministrul Vlad Filat a avut o întrevedere tete-a-tete cu Vladimir Putin, premierul Rusiei, în cadrul căreia au discutat problemele relațiilor bilaterale. Au mai avut loc întrevederi cu Prim-ministrul Ucrainei, Nikolai Azarov și Prim-ministrul Kazahstanului, Karim Masimov.

Dezmințiri oficiale

Igor Volnițchi, purtătorul de cuvînt al Prim-ministrului, a convocat un briefing, drept reacție la o campanie de dezinformare a populației despre ajutorul social acordat de Guvern începînd cu 1 noiembrie 2010. În declarație se menționează că în luna noiembrie a demarat procesul de achitare a compensațiilor sociale pentru perioada rece a anului pentru familii social-vulnerabile, însă anumite forțe distructive au declanșat o campanie de dezinformare a beneficiarilor de compensații și de inducere în eroare a opiniei publice. Astfel, se distribuie foi volante cu antetul Guvernului, în care se spune că beneficiarii de compensații ar trebui să achite un impozit din suma primită, în caz contrar vor fi amendați. Guvernul Republicii Moldova califică această informație drept fals ordinar, menit să inducă în eroare opinia publică și declară că beneficiarii de compensații sociale nu trebuie să achite nici un fel de impozite din sumele primite, deoarece, este un ajutor pentru perioada rece a anului, care se înscrie în politicile sociale ale Guvernului.

Asistență europeană considerabilă

Prim-ministrul Moldovei a contrasemnat, în prezența Șefului Delegației UE în Moldova, Dirk Schuebel, 5 acorduri de finanțare cu Uniunea Europeană, în mărime totală de 79 milioane Euro. Banii vor fi alocați ca grant, pentru proiecte de infrastructură: susținerea mediului de afaceri, crearea de noi locuri de muncă la sate, realizarea proiectelor energetice, transferul de experiență și expertiză de la instituțiile europene, asigurarea aprovizionării cu apă potabilă și canalizare, modernizarea transportului municipal.

Vlad Filat și Dirk Schuebel au semnat și "Documentul-Cadru privind Programul comprehensiv de dezvoltare instituțională pentru perioada 2011–2013", în cadrul Parteneriatului Estic. Republica Moldova este prima țară din Parteneriatul Estic care semnează un astfel de acord, ce prevede contribuția de 41 milioane euro, grant nerambursabil, la dezvoltarea capacităților instituționale ale Republicii Moldova în vederea onorării angajamentelor ce urmează a fi asumate în cadrul viitorului Acord de Asociere. Documentul presupune dezvoltarea a 3 grupuri de instituții, divizate după ariile de reforme-cheie: reforma administrației publice; consolidarea statului de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; pregătirea pentru un viitor spațiu de comerț liber cu UE.

Împrumut de la BEI

Primul-ministru moldovean și Directorul Operațiuni Europa de Est a Băncii Europene pentru Investiții (BEI), au semnat două contracte de împrumut în valoare totală de 150 milioane euro, pentru reabilitarea drumurilor și dezvoltarea sectorului vitivinicol. Condițiile financiare ale împrumutului prevăd durata de 12 ani, cu perioada de grație de 5 ani și rata dobînzii variabilă, care nu va depăși 3%.

Grijă pentru sinistrați

Primul ministru a vizitat de cîteva ori șantierele de construcție din raionul Hîncești, a înmînat certificate de proprietate la 72 de familii au optat pentru locuințe existente deja, în diferite localități ale țării și a participat la slujba de sfințire a locului unde se va înălța biserica din satul Cotul Morii, reconstruit integral după inundațiile din vară.

Asistență din partea Chinei

Prim-ministrul Vlad Filat și Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Chinei în Republica Moldova, Fang Li, au semnat un act de predare-primire a lotului de echipament tehnic (calculatoare, printere, mașini de fax) din partea Republicii Populare Chineze, acordat ca urmare a solicitării Guvernului Republicii Moldova și avînd o valoare totală de circa 750 mii dolari SUA.

Primele săli de calculatoare în căminele studențești

Premierul Vlad Filat a participat la inaugurarea sălii de calculatoare din Căminul studențesc nr.2 al Universității de Stat de Medicină și Farmacie "Nicolae Testemițeanu" și Căminul nr.4 al Colegiului Național de Medicină și Farmacie din Chișinău. Conducerea instituțiilor de învățămînt și studenții au apreciat nivelul performant al calculatoarelor instalate, iar Vlad Filat a precizat că echipamentul instalat face parte dintr-o donație a Guvernului Chinei, constituită din 360 de calculatoare, 80 printere și aparate multifuncționale, care va permite echiparea parțială a circa 70 de cămine studențești. În cadrul vizitei, Primul-ministru a remarcat, că majoritatea căminelor studențești au nevoie de reparație capitală, de asigurare cu energie electrică și apă caldă.

Conferință despre predarea religiei în școală

În cadrul manifestației, Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove a menționat că pentru prima dată după 20 de ani de independență a Republicii Moldova în societatea moldovenească a început să fie discutată mai activ necesitatea predării religiei în școală și cu toate că decizia actualului Guvern privind predarea opțională a religiei cu începere de la 1 septembrie 2010 inițial a fost întîmpinată foarte sceptic de Mitropolia Moldovei, se simte necesitatea de implicare mai activă a bisericii în predarea orelor de religie și la elaborarea manualelor. Mitropolitul a apreciat deschiderea Guvernului pentru un dialog privind perfecționarea procesului de predare a religiei în școală, iar Primul-ministru a menționat importanța desfășurării conferinței, care va permite a scoate în evidență lucrurile bune și anumite probleme care urmează a fi înlăturate pentru a realiza obiectivele propuse. Conform informației prezentate, actualmente religia se predă în 691 de instituții de învățămînt din republică, numărul total al elevilor care studiază religia este de 74 656 persoane (circa 23,3% din numărul total al elevilor). Obiectul este predat de 791 de persoane, inclusiv 516 cadre didactice, ceilalți fiind slujitori ai cultelor.


Președinție

Evenimente de importanță sporită

Vizita Președintelui Georgiei

Președintele Georgiei Mihail Saakașvili a întreprins, o vizită oficială în Republica Moldova, în perioada 23 – 24 noiembrie. Mihail Saakașvili s-a întîlnit cu președintele interimar la Moldovei, Mihai Ghimpu, cu alți politicieni din Republica Moldova, doar liderul PCRM, Vladimir Voronin refuzînd întrevederea. Agenda vizitei a inclus deplasarea în satul Obileni, pe șantierul de construcții, unde cu suportul autorităților georgiene sunt construite case de locuit pentru cetățenii, care au avut de suferit în urma inundațiilor din vara anului curent.

Decrete

Prin decrete semnate de Președintele interimar al țării:

Președintele interimar a conferit distincții de stat:

Mihai Ghimpu, a semnat un decret privind abrogarea Decretului despre conferirea "Ordinului Republicii" lui Dumitru Ciubașenco, în legătură cu renunțarea acestuia la distincție.

Notă ADEPT: Dumitru Ciubașenco a renunțat la distincție în semn de protest față de decorarea cu aceeași distincție a Președintelui Georgiei, Mihail Saakașvili. Distincția fusese confeirtă lui Ciubașenco la 24 decembrie 2009, în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în afirmarea libertății exprimării, pentru contribuție substanțială la procesul de renaștere națională și la promovarea democrației și a valorilor general umane.

Decizii. Ședințe. Întîlniri

Vizită comună la Obileni

Președintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu și Președintele Georgiei Mihail Saakașvili au participat la ceremonia de inaugurare a străzii Georgiei în satul Obileni, raionul Hîncești, unde au fost construite 9 case cu suportul financiar al statului georgian. Mihail Saakașvili a declarat că Georgia va sprijini financiar și construcția unei grădinițe de copii cu toată infrastructura necesară, iar în școala din localitate va fi amenajată o clasă dotată cu echipament tehnic modern. Localnicii din Obileni și-au exprimat în mod special gratitudinea pentru ajutorul acordat de Georgia la lichidarea consecințelor inundațiilor din vara anului curent, inclusiv pentru faptul că copiii din localitățile inundate s-au odihnit la taberele de vară din Georgia.


Politici economice

Piața muncii

Principalii indicatori sînt în derivă…

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS) în T3’2010 populația economic activă (populația ocupată plus șomerii) în Republica Moldova a constituit aproape 1,314 milioane persoane, în descreștere cu cca 13 mii față de perioada similară a anului 2009. Disparități semnificative pe sexe și medii în cadrul persoanelor active nu s-au înregistrat: ponderea bărbaților (51,2%) a depășit neesențial ponderea femeilor (48,8%), iar ponderea persoanelor active din mediul rural a fost semnificativ mai mare față de cea a populației active din mediul urban (53,7% și respectiv 46,3%). Rata de activitate a populației de 15 ani și peste[1] a constituit ceva mai mult de 44%, păstrînd practic valoarea trimestrului respectiv al anului precedent (44,8%). Populația ocupată a constituit peste 1,228 milioane persoane sau cu peste 22 mii persoane mai puține față de T3’2009. Ca și în cazul populației active, nu au fost înregistrate disparități pe sexe (50,9% bărbați și 49,1 % femei), în timp ce pe medii s-au înregistrat diferențe notabile (45,3% în mediul urban și 54,7% în mediul rural). Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste[2] a fost de 41,4%, fiind în descreștere cu 1% față de perioada similară a anului 2009. La bărbați ea a fost mai înaltă (44,5%) în comparație cu femeile – 38,6%. În distribuția pe medii de reședință rata de ocupare a avut valoarea 44,1% în mediul urban și 39,4% în mediul rural. Rata de ocupare a populației în vîrstă de muncă (16–56/61 ani) a fost de 48,6%, a populației de vîrstă de 15–64 ani – 46,2% și în categoria de vîrstă 15–29 ani acest indicator a avut o valoare de peste 28%.

Cca 1/3 din populația ocupată activează in sectorul agricol…

În sectorul agricol activau în această perioadă peste 384 mii persoane sau peste 31% din totalul persoanelor ocupate. Totodată fiecare a doua persoană ocupată în agricultură continuă să lucreze în gospodăria auxiliară proprie, ceea ce înseamnă peste 15% din total ocupare. În activitățile non-agricole numărul persoanelor ocupate a fost de cca 844 mii persoane. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit ceva mai mult de 12% și în construcții, respectiv, peste 7%. Fiecare a doua persoană ocupată sau peste 49% din total activează în sectorul servicii. Totodată, datele BNS indică că în sectorul informal lucrau în această perioadă cca 15% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar fiecare a treia persoană din totalul celor ocupați (cca 34%) a avut un loc de muncă informal. Numărul șomerilor[3] a fost de peste 85 mii, în creștere cu 9,2 mii față de T3’2009. Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații – 55,7% din total numărul de șomeri, la fel și persoanele din mediul urban – 61,4%. În perioada vizată rata șomajului a înregistrat valoarea de 6,5%, fiind mai mare față de valoarea 5,7% înregistrată în T3’2009. Rata șomajului la bărbați și femei a fost de 7,1% și 5,9%, respectiv. Disparități semnificative s-au înregistrat între rata șomajului în mediul urban – 8,6%, față de mediul rural – 4,7%. În rîndurile tinerilor (15–24 ani) rata șomajului a constituit 18,8%. În categoria de vîrstă 15–29 ani acest indicator a avut o valoare de cca 14%.

…iar nivelul salariilor practic a rămas același

Aceleași date ale BNS arată că în ianuarie-octombrie 2010 salariul mediu lunar (nominal) pe economie a constituit 2910 lei și s-a mărit față de perioada similară a anului precedent cu cca 8%, salariul real însă rămînînd practic la nivelul anului trecut. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 2526 lei și a crescut față de aceiași perioadă a anului trecut cu cca 8%, în sectorul real al economiei – 3130 lei și s-a majorat cu la fel cu 8% fața de perioada similară a anului precedent.

Reflecții subiective…

În pofida faptului că am fost martorii relansării unor indicatori economici, cum ar fi creșterea PIB, creșterea veniturilor la buget, etc., per ansamblu populația nu simte asta în propriul buzunar, așa după cum mai consemnează unii experți. De fapt, acea creștere economică înregistrată în statistici este mai mult pe seama unor creșteri de taxe și impozite și nu urmare a creșterii productivității sau a unor salarii mai mari cum ar trebui să fie. Aici contează și faptul că o bună parte din populație are venituri modeste și submodeste, aici avîndu-se în vedere salariul mediu pe economie. Anul 2009, dar îndeosebi anul 2010 putem spune că este anul cînd intensitatea pieței muncii a scăzut vizibil. Asta, după cum s-a relatat anterior, o arată și datele statistice, creșterea șomajului, scăderea ratei de ocupare etc. Mai mult decît atît, această stare de fapt a fost asociată cu creșterea numărului persoanelor/întreprinderilor care au migrat din sectorul formal către cel informal. Astfel, este mai mult decît firească preocuparea sau grija față de locurile de muncă și această grijă este peste tot în regiune, în Europa și nu numai. Cînd se trece printr-o criză de amploare, locurile de muncă sînt de fapt principala obsesie a oamenilor, fapt care tot mai des este evidențiat de majoritatea sondajelor sociologice. Există însă și riscuri care nu se află sub controlul autorităților. Astea sînt de fapt consecințele unor conjuncturi internaționale, scăderea exporturilor, diminuarea producției întreprinderilor (criza a lovit puternic în sectorul privat), fapt care a somat acestea din urmă să scruteze timpul de lucru pentru personalul angajat sau chiar să recurgă la disponibilizări. Anul 2010 a fost anul goanei după joburi, iar tendințele relevă că și pentru 2011 scenariul va rămîne același. Angajatorii se dovedesc a fi mai exigenți și mai pretențioși. În plus, scăderea investițiilor (influențată și de situația socio-politică internă), care de altfel sunt generatoare de locuri de muncă, a făcut presiuni asupra unor indicatori ai pieței muncii. Totuși, situația în Moldova nu este, deocamdată, dramatică precum în unele țări din regiune, unde s-au operat reduceri de salarii, pensii, sau alte plăți sociale și probabil că mai devreme sau mai tîrziu cifrele optimiste, pe care ni le oferă statistica, se vor face simțite și în buzunarele oamenilor.

Sectorul real

Industria pare să-și revine…

Aceleași date statistice arată că în ianuarie-octombrie 2010 întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producție în valoare de 21,45 miliarde lei (1,8 miliarde USD) în prețuri curente. Respectiv, indicele volumului producției industriale față de ianuarie-octombrie 2009 a crescut cu 7,6% în prețuri comparabile. Creșterea a fost determinată de majorarea producției în industria prelucrătoare cu peste 8% și în sectorul energetic – cu 4%, ceea ce a motivat majorarea volumului total de producție cu 7% și, respectiv, cu 0,5%. Creșteri substanțiale s-au înregistrat la întreprinderile cu următoarele activități: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – cu 9,6%; fabricarea produselor de tutun – cu cca 41%; fabricarea vinului – cu peste 9%; fabricarea produselor lactate – cu 9%; fabricarea încălțămintei – cu peste 21% (deținînd ponderea de 2% a motivat creșterea cu 0,4%); fabricarea de mașini și echipamente – cu peste 31% (deținînd ponderea de 1,5% a motivat creșterea cu 0,4%); fabricarea băuturilor alcoolice distilate – cu cca 12% fabricarea de medicamente și produse farmaceutice – cu 25% etc. În același timp, a avut loc reducerea volumului de producție la întreprinderile cu următoarele activități: fabricarea uleiurilor și grăsimilor vegetale și animale – cu peste 12%; fabricarea produselor de morărit – cu cca 16% etc.

Transferuri și remitențe

Moldovenii aparent trimit mai mulți bani acasă…

Potrivit datelor BNM în primele 10 luni ale anului 2010 în Moldova au intrat prin intermediul băncilor 1014,64 milioane dolari SUA, transferați din străinătate de către persoanele fizice rezidente și nerezidente. Dintre acestea 870,73 milioane dolari SUA sau aproximativ 85,82% au intrat prin Sisteme de Transfer rapid internațional (STR) de bani utilizate în Moldova. Totodată, cei mai mulți bani contabilizați de sistemul bancar au fost înregistrați în luna septembrie, cînd s-au făcut transferuri de cca 133 milioane dolari SUA, ceea ce înseamnă peste 13% din totalul transferurilor pentru primele 10 luni ale anului curent. În luna octombrie 52,7% din transferurile de mijloace bănești realizate prin STR au fost în dolari SUA, 35,2% – în Euro și cca 11% – în ruble rusești. În perioada de referință prin intermediul băncilor au intrat în țară cu cca 6% mai mulți bani în comparație cu aceeași perioadă a anului 2009.

Figura 1. Dinamica transferurilor valutare, milioane dolari SUA

Dinamica transferurilor valutare, milioane dolari SUA

Sursa: Datele BNM

  1. ↑ Proporția populației active de 15 ani și peste în populația totală în vârstă de 15 ani și peste
  2. ↑ Proporția persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani și peste față de populația totală din aceeași categorie de vîrstă
  3. ↑ Estimat conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii


Transnistria

Reacția Rusia la scrisoarea președintelui interimar Mihai Ghimpu către NATO

Scrisoarea adresată de către președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, Secretarului General NATO, Anders Fogh Rasmussen, în care se solicita asistență în privința retragerii prezenței militare ruse în Transnistria a trezit reacția Ministerului Afacerilor Externe (MAE) al Rusiei. Andrei Nesterenco, reprezentant oficial al MAE al Rusiei a făcut o declarație potrivit căreia demersul lui Mihai Ghimpu trebuie privit prin prisma campaniei electorale parlamentare din Republica Moldova ca o acțiune propagandistică preelectorală. Potrivit reprezentantului MAE al Rusiei pacificatorii ruși se afla în zona de securitate, avînd mandat pentru menținerea stabilității. În aceiași ordine de idei, militarii ruși asigură paza depozitelor de armament, rămase pe teritoriul Transnistriei încă din perioada sovietică. Astfel, retragerea militarilor ruși din zonă ar însemna că sarcinile menționate ar rămîne fără executanți. Potrivit aceleași surse contingentul militar rus din Transnistria numără aproximativ 1300 de militari, care își fac datoria în vederea realizării acordurilor politice pînă la restabilirea integrității teritoriale a Republicii Moldova și elaborarea unui statut garantat pentru regiunea transnistreană.

Ucraina și-a reafirmat atașamentul față de integritatea teritorială a Republicii Moldova

În cadrul întîlnirii din 16 noiembrie, la Kiev, cu reprezentanții consultărilor pe marginea reglementării transnistrene, în format "5+2", ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Constantin Grișcenco, a declarat că Ucraina în calitatea sa de garant și mediator în procesul de negocieri va depune toate eforturile pentru soluționarea problemei prin mijloace exclusiv pașnice, cu păstrarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Întîlnirea de la Kiev s-a axat pe discutarea problemelor referitoare la sistemul de garanții din eventualul proces de negocieri, libertatea circulației persoanelor, mărfurilor, serviciilor și consolidarea măsurilor de încredere. O săptămînă mai tîrziu, în cadrul summit-ului Ucraina-UE, părțile au anunțat despre susținerea reluării negocierilor în format "5+2" în calitate de parteneri, care își propun să colaboreze intensiv în acest sens.

Consultări ruso-germano-ucrainene privind reglementarea transnistreană

La 25 noiembrie, la Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei au avut loc consultări cu participarea reprezentanților diplomatici ai Rusiei, Germaniei și Ucrainei privind reglementarea transnistreană. Din partea Rusiei la întîlnire au luat parte Grigorii Carasin, adjunct al ministrului Afacerilor Externe rus, și șeful-adjunct al Consiliului de Securitate, Yuri Zubacov. Discuția s-a rezumat la necesitatea reluării negocierilor în format "5+2".

Dezmințiri privind declarațiile referitoare la soluționarea problemei conexiunii telefonice

Pe 22 noiembrie, autoritățile transnistrene au dezmințit informația precum că legătura telefonică între cele două maluri ale Nistrului ar fi fost restabilită. Potrivit reprezentanților transnistreni această problemă nu poate fi soluționată prin acte administrative unilaterale, ci prin eforturi comune. Administrația transnistreană consideră incorectă abordarea potrivit căreia operatorul telefonic transnistrean ar trebuie să se înregistreze în Republica Moldova pentru a obține licență, așa cum s-a insistat încă în 2005. Problema rezidă în faptul că atunci Republica Moldova a decis să implementeze un nou plan de numerotare telefonică fără să se consulte cu Transnistria, în plus există și problema banilor pe care operatorul transnistrean i-a achitat către Republica Moldova fără ca acesta să-și onoreze obligațiile contractuale. Reprezentanții Transnistriei consideră că drept urmare a "întîlnirilor de meci" dintre Premierul Vlad Filat și liderul transnistrean Igor Smirnov urmează a fi încheiat un acord bilateral privind soluționarea problemei legăturii telefonice, care ar sta la baza tuturor reglementărilor în acest domeniu.

Transnistria s-a adresat participanților summit-ului OSCE de la Astana

La 30 noiembrie autoritățile transnistrene s-au adresat către participanții la summit-ul OSCE de la Astana, care urma și-a desfășurat lucrările în perioada 1–2 decembrie 2010, cu un mesaj în care se subliniază necesitatea "abordării unei atitudini echilibrate și obiective la luarea deciziilor pentru a nu admite escaladarea tensiunilor în procesul de reglementarea a problemei transnistrene". Transnistria, nefiind reprezentată la summit, a chemat participanții la o abordare nepărtinitoare a problemei în baza principiilor bunei vecinătăți a Transnistriei cu Republica Moldova. În același timp, autoritățile transnistrene le-au acuzat în mesajul lor pe cele moldovene de abordări neconstructive.


Relații externe

Integrare europeană

Moldova primește suplimentar asistență pentru dezvoltare din partea UE

Republica Moldova continuă să beneficieze de deschiderea din partea Uniunii Europene. În a doua jumătate a lunii noiembrie, Republica Moldova a devenit beneficiarul mai multor programe de finanțare europene:

Totodată, Parlamentul European și-a dat acordul pentru participarea Republicii Moldova în mai multe programe și agenții ale Uniunii Europene din domeniul transportului, siguranței alimentare și securității aviatice, domeniul vamal, în scopul susținerii eforturilor țării pentru reformarea și modernizarea domeniilor respective. Pentru a participa la aceste agenții, Moldova va putea folosi asistența oferită de Instrumentul European de Vecinătate și Cooperare.

În noiembrie, a fost lansat și proiectul Twinning "Sprijin pentru Sistemul de Achiziții P Publice al Republicii Moldova", finanțat de către Uniunea Europeană prin intermediul "ENP National Action Programme 2007". Proiectul în valoare de 993 638 Euro va fi implementat de către Ministerul Finanțelor Publice din România. Activitățile din cadrul proiectului presupun ajustarea legislației naționale în domeniul achizițiilor publice la cea comunitară, formarea actorilor implicați în procesul de achiziții publice, precum și îmbunătățirea eficienței și funcționalității Agenției Achiziții Publice.

Forumul Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic (FSC PE) la a doua ediție

Pe 18–19 noiembrie, la Berlin s-a desfășurat cel de-al doilea Forum al Societății Civile în cadrul Parteneriatului Estic, cu participarea a peste 200 de reprezentați ai societății civile din cele șase state membre ale Parteneriatului Estic și din statele Uniunii Europene. Lucrările forumului s-au desfășurat în cadrul a patru grupuri de lucru:

În timpul forumului au fost discutat evoluțiile din ultimul an în domeniul funcționării instituțiilor democratice, respectării drepturilor omului și statului de drept, dezvoltarea economică și cooperarea regională din cadrul statelor membre ale Parteneriatului Estic. Participanții au venit cu propuneri și recomandări către instituțiile europene pentru eficientizarea activității forumului, pentru o mai mare implicare a societății civile în democratizarea și modernizarea țărilor în care activează și pentru extinderea pîrghiilor societății civile în a influența instrumentele Parteneriatului Estic astfel ca acestea să corespundă necesităților statelor Parteneriatului Estic.

Recomandările forumului vor fi prezentate miniștrilor afacerilor externe ai statelor participante la Parteneriatul Estic care se vor reuni pe 13 decembrie 2010 la Bruxelles.

Comisia Europeană despre alegerile parlamentare din Republica Moldova

Pe 30 noiembrie Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate și Štefan Füle, Comisarul European pentru Extindere și Politica de Vecinătate, au transmis un mesaj de încurajare pentru continuarea reformelor interne și apropierea țării de UE, îndemnînd forțele politice să formeze un nou guvern și să aleagă șeful statului. Înalții oficiali europeni au salutat faptul că alegerile au întrunit majoritatea standardelor internaționale pentru alegeri democratice și au confirmat angajamentul Uniunii Europene de a aprofunda relațiile cu Uniunea Europenă.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – Rusia

Dialogul dintre Moldova și Rusia continuă să stagneze și se limitează la întrevederi și declarații oficiale. Federația Rusă lasă să înțeleagă că cauza acestei situației rezidă în lipsa unei guvernări politice funcționale la Chișinău ca urmare a instabilității politice și perioadei electorale prelungite prin care trece Moldova. Scrisoarea trimisă de către președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, prin care solicită susținerea de către NATO a retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană, doar a alimentat această atitudine a Rusiei față de executivul moldovenesc. Deși Ministerul Afacerilor Externe rus a avut o reacție mai rezervată, catalogînd acțiunea lui Mihai Ghimpu drept una de propagandă electorală, ambasadorul rus la Chișinău, Valeri Kuzimin a fost mult mai categoric în declarațiile sale, afirmînd că acțiunea președintelui interimar moldovean este "ruptă de realitate", iar "Rusia urmărește cu durere haosul politic și economic care domnește în Moldova".

Republica Moldova – Ucraina

Relațiile moldo-ucrainene au fost marcate de un incident la frontiera de stat moldo-ucraineană, care ar putea tensiona relațiile dintre cele două state, aflate deja într-o perioadă de stagnare. Pe 15 noiembrie, autoritățile ucrainene, în mod unilateral, au demontat semnele de frontieră aflate în preajma satului Palanca. Potrivit ministerului de externe ucrainean, autoritățile ucrainene au întreprins o asemenea acțiune pentru a înlătura eroarea care a avut loc anterior în procesul de delimitare a frontierei moldo-ucrainene în zona satului Palanca. Recunoscînd că Ucraina a acționat unilateral, ministerul de externe ucrainean, a pretins că a informat în repetate rînduri ministerul moldovean de externe despre necesitatea soluționării acestei probleme, însă din cauza "poziției neconstructive" a acestuia autoritățile ucrainene au decis să repare unilateral această eroare de delimitare a frontierei de stat.


Studii, analize, comentarii

Rezultatele BOP din ajunul alegerilor parlamentare
Igor Boțan, 18 noiembrie 2010


Rezultatele Barometrului de Opinie Publică (BOP) prezintă un interes aparte în comparație cu alte cercetări sociologice, datorită menținerii unui bloc constant de întrebări, precum și datorită faptului că investigația se desfășoară într-un cadru metodologic standardizat. Cel mai recent BOP a fost realizat în perioada 17 octombrie — 7 noiembrie 2010, pe un eșantion reprezentativ de 1104 de respondenți, ceea ce corespunde marjei de eroare a eșantionării de ±3%. Interesul față de ultima investigație este dictat de faptul că e una preelectorală, desfășurată în condiții de influențare a opiniei publice de către principalii concurenți electorali.

Optimismul social — indicator implicit pentru eventualele preferințe electorale

Evoluția optimismului social, legat de percepția generală a stării de lucruri, este importantă și pentru estimarea implicită a suportului cetățenilor, mai cu seamă a celor cu preferințe politice incerte, pentru formațiunile aflate la putere sau pentru cele din opoziție. Sondajele efectuate în ultima vreme (august-noiembrie 2010) au scos în evidență un șir de evoluții care, în linii mari, au fost confirmate de BOP-ul recent. Fiind vorba despre evoluții, este firesc să fie elucidată dinamica schimbării percepțiilor cetățenilor, mai cu seamă că reprezentanții fostei guvernări, aflați acum în opoziție, insistă asupra incoerențelor din recentul BOP.

Așadar, în ultimul deceniu cetățenii Republicii Moldova au avut percepții potrivit căror, la modul general, lucrurile au mers și continuă să meargă într-o direcție greșită. Totuși, Tabelul 1 relevă că în prima jumătate a ultimei decade, oscilația percepțiilor negative avea loc în jurul cifrei de 50%. În cea de a două parte a decadei, percepțiile au devenit și mai pesimiste, oscilațiile avînd loc în preajma cifrei de 60%.

Tabel 1. Credeți că în țara noastră lucrurile merg într-o direcție bună sau într-o direcție greșită?

Credeți că în țara noastră lucrurile merg într-o direcție bună sau într-o direcție greșită?

Explicațiile referitoare la înrăutățirea percepțiilor pot ține de faptul că după ce în prima jumătate a ultimei decade economia Moldovei a cunoscut o creștere apreciabilă, datorată în mare parte creșteri economice regionale robuste și a stabilități politice, a urmat perioada embargoului Federației Ruse asupra produselor agro-alimentare moldovenești care, practic, a distrus industria vinului, apoi a urmat perioada majorării succesive a prețurilor la hidrocarburi, care au atras scumpiri în lanț la alte produse. Finalmente, guvernarea de opt ani a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) a culminat cu o profundă criză politică, suprapusă pe cea economico-financiară de import. De aceea, nu este de mirare, că percepția generală a mersului lucrurilor este cea pe care o reflectă BOP. Totuși, este de remarcat că după preluarea guvernării de către Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) percepțiile totuși se îmbunătățesc puțin. Este primul indicator că optimismul social poate, în principiu, să fie convertit în suport politic.

Percepția generală a situației economice din țară oscilează în jurul unor cifre care s-au stabilit înainte de preluarea guvernării de către AIE în 2009. Tabelul 2 relevă că, cel puțin, AIE a reușit să mențină situația cît de cît stabilă, lucru foarte important dacă se ia în considerație că guvernarea a fost preluată într-un moment de manifestare acută a crizei financiar economice.

Tabel 2. Cît de mulțumit sînteți de situația economică de acum în Moldova?

Cît de mulțumit sînteți de situația economică de acum în Moldova?

Percepția că în ultimul an s-a produs o stabilizare sesizabilă a situației economice este relevată de Tabelul 3, care arată că procentajul celor care consideră că situația economică acum un an era mai proastă este cu aproximativ 20% mai mic, iar procentajul celor care consideră că situația acum este mai bună a crescut peste eroarea statistică.

Tabel 3. Cum apreciați situația economică a Republicii Moldova comparativ cu cea de acum un an?

Cum apreciați situația economică a Republicii Moldova comparativ cu cea de acum un an?

Creșterea optimismului social este relevată clar în Tabelul 4, care arată, de asemenea, că este în descreștere semnificativă procentajul celor ce cred că peste un an situația economică va fi mai proastă și mult mai proastă. În același timp, a crescut procentajul celor care cred că situația va fi mai bună, depășindu-l puțin pe cel dinainte de alegerile din 5 aprilie 2009.

Tabel 4. Comparativ cu situația economică din prezent, cum credeți că va fi situația economică a Republicii Moldova peste un an?

Comparativ cu situația economică din prezent, cum credeți că va fi situația economică a Republicii Moldova peste un an?

Veniturile individuale ale familiilor respondenților s-au menținut în limitele stabilite demult, deși procentajul celor ce au venit pentru un trai decent oscilează în jurul cifrei de 20%, iar celor ce au venituri pentru acoperirea strictului necesar este puțin peste 40%. Și numărul celor foarte săraci este constant destul de mare ~30% (Tabelul 5).

Tabel 5. Cum apreciați veniturile actuale ale familiei Dvs.?

Cum apreciați veniturile actuale ale familiei Dvs.?

Îngrijorarea legată de creșterea preșurilor a revenit în top, alte trei îngrijorări majore — sărăcia, șomajul și viitorul copiilor, fiind cele ce s-au profilat de-a lungul anilor (Tabelul 6).

Tabel 6. Care sînt lucrurile ce vă îngrijorează cel mai mult în prezent?

Care sînt lucrurile ce vă îngrijorează cel mai mult în prezent?

Prioritățile cetățenilor vs. prioritățile guvernanților

După eșuarea alegerii șefului statului la 7 decembrie 2009, componentele AIE au știut foarte bine că guvernarea lor este una provizorie, pentru o perioadă de aproximativ un an. În plus, au știut din rezultatele precedente ale BOP care sînt așteptările prioritare ale cetățenilor, asupra cărora urmau să-și concentreze eforturile — dezvoltarea economică, ordinea în țară, combaterea corupției și asigurarea înțelegerii între oameni (Tabelul 7). De fapt, acestea au și fost prioritățile formațiunilor pragmatice din AIE, în timp ce romanticii s-au preocupat de adevărul istoric, lucru care s-a răsfrînt asupra rating-urilor formațiunilor.

Tabel 7. Care sarcini considerați că sînt acum cele mai importante pentru Republica Moldova?

Care sarcini considerați că sînt acum cele mai importante pentru Republica Moldova?

Concluzia de mai sus transpare și din răspunsurile cetățenilor la întrebarea ce ar trebuie să întreprindă autoritățile pentru îmbunătățirea situației social-economice din țară (Tabelul 8).

Tabel 8. Ce ar trebui întreprins pentru a îmbunătăți situația social-economică din țară?

Ce ar trebui întreprins pentru a îmbunătăți situația social-economică din țară?

Încrederea în instituții

Cel mai periculos lucru pentru componentele AIE ține de descreșterea dramatică a încrederii în instituțiile statului, fapt relevat de Tabelul 9. Cea mai dramatică descreștere a încrederii a înregistrat-o instituția președinției. S-a ajuns pînă la limita după care populația a început să aibă mai puțină încredere în Președinție și Parlament decît în poliție și justiție, care, în mod tradițional au o imagine relativ proastă, încă din perioada sovietică. Pe acest fundal, instituția Guvernului arată mai bine, fapt cu impact asupra rating-ului de încredere a partidelor și politicienilor, deținători ai posturilor respective.

Tabel 9. Cîtă încredere aveți în…

Cîtă încredere aveți în…

De asemenea, pentru componentele AIE ar trebui să fie un semnal de îngrijorare faptul că mai mult de jumătate (54%) din respondenți au menționat că nu se simt liberi să protesteze împotriva deciziilor adoptate de guvernanți, mai mult de 70% din cetățeni consideră că nu pot influența deciziile la nivel național. În acest context, poate fi înțeles faptul că 74% din respondenți afirmă că Republica Moldova nu este guvernată de voința poporului, iar 46% afirmă că alegerile nu sînt libere și corecte.

Singurul lucru pozitiv pentru AIE este că în percepția cetățenilor, Guvernul Filat a condus țara mai bine (32.5%) decît Guvernul Greceanîi (23.6%), dar acest lucru trebuie privit prin prisma culturii politice patriarhale care domină în Republica Moldova. Este o axiomă că în țări cu o cultură politică parohială, ca și în Republica Moldova, cei care sînt la guvernare și reușesc, cel puțin, să mențină situația social-economică pe linia de plutire, obțin un avantaj semnificativ în privința încrederii cetățenilor. Probabil, acest fapt explică cumva creșterea încrederii în partidul al cărui reprezentant deține funcția de Prim-ministru.

Încrederea în partide și liderii politici

Percepția generală a stării lucrurilor din Republica Moldova, precum și încrederea în instituții, se corelează destul de bine cu intențiile de suport electoral pentru partidele aflate la guvernare și în opoziție. Astfel, ratingul liderului Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Vlad Filat, a avut o creștere considerabilă după preluarea funcției de Prim-ministru în septembrie 2009. După o ușoară descreștere în primăvara acestui an, trendul ascendent al ratingului de încredere al Premierului a fost reconfirmat. În același timp, rating-urile principalilor oponenți, atît din cadrul alianței de guvernare, cît și din opoziție, au cunoscut un trend descendent ori au stagnat (Tabelul 10).

Tabel 10. Cîtă încredere aveți în următoarele personalități politice?

Cîtă încredere aveți în următoarele personalități politice?

Cea mai bună confirmare a acestuia fapt este evoluția răspunsurilor la întrebarea deschisă privind personalitatea politică care se bucură de încredere (Tabelul 11). Într-adevăt, răspunsurile la întrebările deschise sînt cele mai relevante pentru estimarea simpatiilor politice, întrucît implică efortul personal al respondenților în identificarea subiectului preferințelor. În acest sens, în ultimul an, lider politic de rang național a devenit Premierul Vlad Filat, rating-ul de încredere al căruia în răspunsurile la întrebarea deschisă a crescut în mod constant, începînd cu anul 2007, pînă la devansarea tuturor celorlalți lideri în 2010. O ascendență vizibilă a înregistrat rating-ul președintelui Partidului Liberal (PL), Mihai Ghimpu. Cu certitudine, ascensiunea respectivă se datorează funcției de președinte interimar pe care o deține de aproximativ un an. Totuși, se poate presupune că această creștere este din contul vice-președintelui PL, Dorin Chirtoacă, care fiind adevăratul animator al PL, s-a lăsat umbrit, trecînd pe al doilea plan. Creșterea rating-ului lui Mihai Ghimpu pe fundalul descreșterii rating-ului lui Dorin Chirtoacă ar putea însemna că PL nu reușește să atragă aderenți noi. Rating-ul liderului PCRM, Vladimir Voronin, s-a stabilizat, fiind practic constant în ultimul an. În sfîrșit, după tentativa nereușită de a deveni șef al statului, rating-ul liderului Partidului Democrat din Moldova (PDM), Marian Lupu, a scăzut vizibil, revenind la poziția de start, de dinaintea alegerilor parlamentare anticipate din iulie 2009.

Tabel 11. Care este personalitatea politică în care aveți încredere?

Care este personalitatea politică în care aveți încredere?

Tabelul 12 relevă că există o corelație foarte strînsă între gradul de încredere în lideri și în partidele pe care aceștia le reprezintă. Tendințele de creștere sau descreștere a încrederii în partide se datorează, cel mai probabil, calității campaniilor pe care le desfășoară formațiunile.

Tabel 12. Cîtă încredere aveți în următoarele partide politice?

Cîtă încredere aveți în următoarele partide politice?

Concluzia de mai sus este valabilă și în cazul răspunsurilor privind intențiile de vot (Tabelul 13). După mai bine de o lună de campanie electorală, se remarcă foarte clar ascensiunea rapidă a PLDM și reluarea trend-ului ascendent în cazul PDM. Este normal să fie așa, ambele formațiuni dispun de resurse financiare și mediatice impunătoare. După o cădere apreciabilă, intenția de vot pentru PL s-a stabilizat, profilîndu-se o tendință compensatorie. În cazul PCRM se observă o descreștere ușoară, datorată aflării în opoziție.

Tabel 13. Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Moldovei, cu ce formațiune ați vota?

Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Moldovei, cu ce formațiune ați vota?

Experiența anterioară a arătat că aceste trend-uri, deopotrivă cu cele privind optimismul social, reprezintă indicatori, deși impliciți, dar extrem de utili pentru estimarea comportamentului electoratului indecis.

Concluzii


Miza alegerilor și eventualele scenarii post-electorale
Igor Boțan, 21 noiembrie 2010


Miza alegerilor din 28 noiembrie 2010

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) dorește să se revanșeze cu orice preț. Liderii PCRM repetă constant că la 7 aprilie 2009 le-a fost furată victoria electorală repurtată cu două zile înainte. Astfel, miza alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 este revanșa, altminteri nu se recurgea la boicoturi, pe de o parte, și încercări de depășire a impasurilor provocate de aceste prin referendum și alte acțiuni, pe de altă parte. Din aceste considerente, sloganul PCRM – "Moldova alege Victoria!", trebuie interpretat drept – "Moldova alege revanșa!". La celălalt pol al spectrului politic moldovenesc răsună replica, exprimată prin sloganul – "Schimbarea pînă la capăt!", promovat de Partidul Liberal (PL), însemnînd neadmiterea revanșei. PL și celelalte componente din Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) consideră că în cadrul alegerilor repetate din 29 iulie 2009 PCRM a pierdut puterea și conturile au fost achitate. Oricum, lozincile și comportamentul PCRM și PL exprimă foarte exact gradul de polarizare al societății.

Ar fi o iluzie să se creadă că polarizarea are loc pe criterii doctrinare – comunism vs. liberalism. PCRM exploatează cu mult talent nostalgiile cetățenilor sărăciți în perioada așa-zisei tranziții. Astfel, fantoma comunismului care s-a prăbușit acum 20 de ani produce efecte electorale majore astăzi. Dacă fantoma comunismului aduce profit electoral PCRM, atunci de ce n-ar aduce profit electoral și lupta cu această fantomă – anti-comunismul, promovat de PL. În afara confruntării fantomelor, PL are motive serioase să fie supărat pe PCRM, care în aprilie 2007, absolut inopinat, a declarat revoluție liberală (!) în Moldova. Și asta fără să ceară permisiunea liberalilor patentați, lucru care poate fi interpretate drept furt calificat. În replică, la alegerile parlamentare din 2009, PL a făcut cetățenilor o ofertă electorală mult mai socialistă decît cea a comuniștilor-liberali din PCRM. Ulterior, la 7 aprilie, PL a participat la furtul victoriei PCRM.

Din cele expuse mai sus e dificil de înțeles unde sînt motivele antagonizării și polarizării? Ele însă există realmente în tipurile de naționalism promovate de PCRM și PL – moldovenesc și, respectiv, românesc. Încrîncenarea dintre cele două formațiuni evocă, de fapt, lupta de acum 20 de ani dintre moldovenism și românism. Ironia sorții este că deși s-a schimbat o generație, liderii actuali ai PCRM și PL sînt foștii actori activi din perioada prăbușirii URSS care continuă și astăzi să lupte cu înverșunare pentru revanșă și schimbare. Adică, aceleași măști și aceeași piesă, diferite sînt doar decorurile și contextul. Intriga majoră în contextul actual al luptei politice ține de faptul că radicalismul PL a bătut prin ricoșeu în partenerii din AIE – Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), dar mai ales în Partidul Democrat din Moldova (PDM), cărora li s-au atribuit prin extensie calitățile PL. Anume în acest sens liderii PCRM l-au declarat pe liderul PL și președintele interimar al țării, Mihai Ghimpu, drept cel mai bun agitator al comuniștilor. Acest adevăr incontestabil este fixat în clip-urile electorale ale PCRM, dar este contestat de care PDM în instanțele de judecată. Rezultatele alegerilor din 28 noiembrie vor arăta cît de bune și-a îndeplinit liderul liberal funcția atribuită.

În cadrul revanșei, pentru o satisfacție totală, PCRM ar dori să-și achite conturile cu propriile produse de cea mai înaltă calitate. Astfel, cel mai bun produs politic al PCRM din cei opt ani de guvernare ai formațiunii (2001–2009) este Marian Lupu – fața europeană a formațiunii în perioada 2005–2009, care deopotrivă cu cel mai bun produs al PCRM din domeniul afacerilor – Vlad Plahotniuc, sînt în topul listei de candidați ai PDM, formațiune care în 2009 a înclinat balanța victoriei în favoare AIE. Dialectic vorbind, cele două produse de excepție ale PCRM au confirmat maxima marxistă potrivit căreia, fiecare formațiune își naște propriii gropari. În acest sens, o intrigă majoră a alegerilor din 28 noiembrie este, dacă PCRM, metaforic vorbind, va fi îngropat definitiv, sau își va îngropa groparii. Nu este exclusă și calea a treia, atît de dragă social-democrației moderne.

Din componentele AIE, doar PLDM a reușit să se detașeze cumva de implicarea în scandalurile electorale, dorind să sublinieze că și în perioada electorală liderii formațiunii sînt copleșiți de grijile pentru binele comun. Astfel, în ultimele două luni pre-electorale, liderul PLDM, Vlad Filat, apare în ochii alegătorilor drept:

Nu este de mirare, că în aceste de circumstanțe PLDM crește în sondaje. Deocamdată, se poate spune cu certitudine, că această creștere este, preponderent, din contul aliaților din AIE și mai puțin din contul PCRM.

Cele expuse mai sus vin să susțină că, de fapt, intriga electorală se va menține pînă la închiderea secțiilor de votare în ziua de 28 noiembrie, cînd o eventuală obținere de către PCRM a majorității absolute de mandate în Parlament va însemna că Moldova a ales Victoria, adică PCRM s-a revanșat. În caz contrar, dacă peste vreo lună va avea loc reeditarea AIE la guvernare, atunci se va putea spune că Schimbarea pînă la capăt s-a produs. Orice alte scenarii vor fi tratate drept trădare, similară celei din 4 aprilie 2005. Acestea sînt orizonturile politicii moldovenești.

Scenarii și potențialul coalițiilor

Surpriza cea dintîi, pe care vor avea-o după alegeri liderii AIE, va fi că prima ședință de constituire a Parlamentului nou-ales va fi prezidată de liderul PCRM, Vladimir Voronin, în calitatea sa de cel mai în vîrstă deputat. Ironia sorții este că liderii AIE ar trebui să se roage Domnului ca să fie anume așa, fiindcă, altfel, poate fi doar în cazul în care PCRM va obține cel puțin 60 de mandate din 101. Este vorba despre lucruri evidente ce transpar din examinarea listelor de candidați ale partidelor cu șanse mari de accedere în Parlament. Simbolismul legat de prezidarea primei ședințe a Parlamentului de către Vladimir Voronin va fi dificil de supraapreciat, asta dacă domnia sa, cum îi este obiceiul, nu va decide să boicoteze ședințele Parlamentului sau să plece în vacanța de Crăciun la Karlovy Vary.

Trecînd peste lucrurile simbolice, se poate spune că soarta Republicii Moldova va fi dificil de prezis dacă și după alegerile din 28 noiembrie situația politică rămîne instabilă. De aceea, după alegeri, liderii politici vor simți presiunea necesității găsirii unor soluții viabile pentru ieșire din impas. În acest sens, s-ar putea ajunge la justificarea eventualilor trădări, după o luptă electorală fără compromis. De fapt, nu vor exista probleme majore referitoare la stabilitatea politică doar dacă PCRM va obține o majoritate simplă în Parlament, avînd posibilitatea nu doar să-și desemneze propriul Guvern, ci să soluționeze și problema alegerii șefului statului, chiar și în lipsa majorității calificate de 3/5. Șansele în acest sens sînt destul de reduse. Dificultățile sau chiar confuziile vor interveni dacă va fi necesară constituirea unei alianțe de guvernămînt, fie că va fi vorba despre o majoritate simplă, fie de una calificată de cel puțin 3/5 de mandate. Pentru constituirea oricărei alianțe va fi practic inevitabil să se:

În lipsa capacității de comunicare dintre liderii politici, formalizarea relațiilor din cadrul eventualei alianțe pare a fi singura soluție pentru o viitoare guvernare cît de cît stabilă și responsabilă. Exemplul recent al AIE, cînd Președintele Parlamentului, deținînd și interimatul funcției de șef al statului, și-a format o agendă necoordonată cu partenerii, deturnînd întreaga activitatea a AIE de la lucruri prioritare și presante privind soluționarea problemelor social-economice, – nu poate rămîne fără atenție. În acest sens, au fost prejudiciate serios pozițiile AIE în raport cu principalul oponent – PCRM, mai ales pozițiile PDM, dependent de simpatiile electoratului rusofil pe care PCRM intenționează să-l recucerească. Și comportamentul Premierului Vlad Filat de a acționa de o manieră egoistă, mai ales cînd era vorba despre angajarea răspunderii individuale pentru proiecte pe care le-ar fi susținut cu multă rîvnă și partenerii, este de toată aprecierea. Este adevărat că Vlad Filat a recurs la metode specifice de cooperare după ce președintele interimar, Mihai Ghimpu, s-a angajat în acțiuni necoordonate, voluntariste privind adoptarea unei constituții noi ori războirea cu Rusia, în baza adevărului istoric. Și asta în condițiile, cînd potrivit hotărîrii Curții Constituționale din 17 septembrie 2009, care justifica preluarea exercitării interimatului funcției de șef al statului se stabilea: "În sens strict juridic, Președintele reprezintă statul și acționează în numele statului, avînd pentru aceasta girul societății". Rămîne o mare enigmă – în calitatea sa de substituent al Președintelui, al cui gir l-a avut, Mihai Ghimpu, oare nu al partenerilor din AIE, care l-au ales în funcția de Președinte al Parlamentului? Si atunci de ce s-a supărat pe reacțiile de răspuns, pe potrivă, ale Premierului Filat, ajungînd pînă la declararea neconstituționalității asumării răspunderii ori semnării de către Prim-ministru a Tratatului privind regimul de frontieră cu România. Prejudiciile pentru astfel de comportamente și declarații încă urmează să fie evaluate, inclusiv la 28 noiembrie.

Potrivit datelor relevate de sondajele de opinie există cîteva scenarii, mai mult sau mai puțin realiste, privind formarea eventualelor coaliții. Este dificil de estimat probabilitatea realizării acestor scenarii, întrucît există un șir de factori, impactul cărora în ajun de alegeri nu poate fi estimat adecvat. Acești factori se referă la:

Pornind de la situațiile relevate de cele mai recente sondaje de opinie și luînd în considerație factorii cu impact asupra coalizării se poate presupune că probabilitatea constituirii alianțelor va fi în descreștere, după cum urmează:

Fracțiunile Parlamentului nou-ales vor trebui să se miște foarte repede după alegeri, altminteri vor interveni complicații. Astfel, eventualele dificultăți legate de formarea coaliției de guvernămînt poate genera confuzii referitoare la interimatul funcției de șef al statului. Vorba e că la prima întrunire a Parlamentului, actualul președinte al legislativului va apărea ca un simplu deputat, pierzînd în mod automat și calitatea de președinte interimar al țării, pe care acum o deține doar în virtutea calității de Președinte al Parlamentului. Cel puțin așa dictează logica. Deci, va interveni vacanța vacanței funcției de președinte, situație care nu este reglementată în virtutea faptului că acest fenomen se va produce pentru prima oară. În acest context, nu e clar dacă vacanța vacanței funcției de șef al statului va putea fi preluată conform Constituției de Prim-ministru, care potrivit Articolului 103 din Constituției va fi și el obligat să prezinte în fața forului legislativ nou-ales demisia Guvernului, executivul urmînd să îndeplinească doar funcții tehnice de administrare a treburilor publice pînă la învestirea noului Guvern. În acest caz, pot interveni confuzii și în privința decernării ordinelor și medaliilor, întrucît în ultimul an s-a constatat că cetățenii în masă merită să fie decorați. Și atunci, cine va avea dreptul să confere aceste ordine și medalii, cel puțin pînă la epuizarea stocurilor? Nu e clar.

Eventuale scenarii pentru alegerea șefului statului

Problema alegerii șefului statului după alegerile din 28 noiembrie va fi una, în principiu, rezolvabilă, în sensul că există diverse modalități pentru evitarea blocajelor cu consecințe negative și de durată pentru stabilitatea politică din țară. Este important să nu se purceadă la irosirea celor două tentative de alegere a șefului statului, prevăzute de Constituție, pînă cînd nu se găsește formula certă de reușită. Altminteri va interveni norma constituțională privind iminența dizolvării Parlamentului și organizării alegerilor anticipate. În această privință, va exista, probabil, condescendență din partea forțelor politice, Curții Constituționale și instituțiilor internaționale, toți înțelegînd că este necesară ieșirea din cercul vicios.

În sensul celor expuse mai sus, trebuie să se ia în considerație că există o constrîngere constituțională legată de termene. Potrivit articolului 90 din Constituție "în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al Republicii Moldova, se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Președinte". La prima întrunire a noului Parlament va interveni, de fapt, nu vacanța ci vacanța vacanței funcției de Președinte și nu este clar dacă termenul de două luni pentru alegerea noului șef al statului este aplicabil la situația intervenirii acestui gen de vacanță. Pentru orice eventualitate, în caz de necesitate, ar fi corect să se poată face abstracție de această prevedere pentru ca Parlamentul să nu fie presat de timp, avînd posibilitatea să găsească o soluție sigură pentru alegerea șefului statului.

În principiu, există trei variante de soluționare a problemei alegerii șefului statului:

Toate procedurile și precedentele pentru o eventuală realizare a celei de a treia variante au fost realizate de către AIE, de aceea, componentele acesteia ar putea, eventual, să le mai reproducă o dată, de data aceasta cu succes, sau să plătească foarte scump polițele în eventualitatea obținerii de către PCRM a majorității simple în Parlament. În principiu, nu ar exista argumente de ordin legal sau moral care eventual ar împiedica PCRM să repete procedurile elaborate și chiar aplicate de AIE. Nerepetarea procedurilor în cauză chiar ar fi o revanșă împotriva practicilor juridice nihiliste ale AIE.

Concluzii


Comerțul cu Uniunea Europeană: ce urmează?
Iurie Gotișan, 1 decembrie 2010


Indiscutabile sînt progresele pe care le-a făcut Moldova în 2010 pe dimensiunea integrării europene, și alături de cele politice cele economice au avansat le fel de mult. Pe lîngă multitudinea de capitole și dimensiuni ale potențialului Acord de Asociere (AA) cu UE, discuțiile și negocierile pe marginea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ALSAC)[1] sînt unele dintre cele mai importante. De fapt negocierea acestui acord este parte a blocului economic, unul din cele patru ca importanță privind AA pe care Moldova tinde să-l obțină de la UE. Actualmente din cîte se cunoaște partea moldoveneasca se află în negocieri la nivel de experți sau consultanți[2], însă negocierile oficiale cu privire la acest acord vor demara în primele luni ale anului viitor.

Dacă privim integrarea europeană în termeni de integrare economică, în particular pentru statele Parteneriatului Estic (EaP), este clar ca Acordul de Comerț Liber (DCFTA eng. și ACLAC rom.) aparent este un obiectiv destul de îndepărtat pentru unii membri. Două studii de fezabilitate comandate[3] de UE pentru Armenia și Georgia au arătat că ACLAC ar putea aduce beneficii economice importante pentru ambele țări, dar "nici una din aceste două nu este în prezent în măsură să negocieze o liberalizare a comerțului atît de extinsă și cu atît mai puțin să pună în aplicare și să susțină angajamentele necesare"[4]. Azerbaidjan și Belarus ar fi chiar și mai departe de negocierea acestui acord, deoarece nici-unul dintre acestea nu este membru al OMC. Mai mult decît atît, Belarus s-a alăturat recent la o uniune vamală cu Rusia și Kazahstan, care este contrară unui de comerț liber cu UE, în timp ce Ucraina a refuzat în cele din urmă să facă acest lucru, în ciuda presiunilor la care a fost supusă. Republica Moldova, în cele din urmă, fiind singura excepție în această privință, dat fiind faptul că relațiile sale economice (în particular comerciale) cu UE sînt mult mai avansate. În 2009, exporturile în UE au totalizat cca 670 milioane USD și au reprezentat circa 52% din totalul exporturilor moldovenești (Fig. 1).

Figura 1. Țările EaP – ponderea exportului/importului cu UE, % din total, 2009

Țările EaP — ponderea exportului/importului cu UE, % din total, 2009

Retrospectivă în comerțul cu UE

Relațiile comerciale cu Republica Moldova nu au reprezentat o prioritate pentru UE în anii ’90, ținînd cont de faptul că țara era un partener comercial minor pentru Uniune, cu cca 0,1 % din totalul schimburilor comerciale ale acesteia[5]. Aspectul comercial al UE cu Republica Moldova s-a îmbunătățit odată cu extinderea Uniunii spre est, fapt care a dus și la creșterea volumului schimburilor comerciale. UE a oferit Republicii Moldova mai multe preferințe comerciale unilaterale, un Sistem Generalizat de Preferințe (GSP) pînă în ianuarie 2006 și un sistem extins (GSP+) după această dată. Aceasta a permis exportul liber de taxe vamale a cca 22% dintre produsele agricole ale Republicii Moldova și a 55% dintre produsele sale neagricole.

În martie 2008, UE a oferit în mod unilateral Republicii Moldova Preferințele Comerciale Autonome (ATP), un sistem care permite accesul liber de taxe vamale pe piața UE a tuturor produselor originare din Republica Moldova cu excepția unor produse agricole pentru care se aplică anumite cote la export. Unele dintre aceste restricții se transpun și la careva produse care sînt de altfel importante pentru economia țării și dețin o pondere semnificativă în total exporturi, cu mar fi spre exemplu vinul[6]. Astfel, dacă luăm în considerare atît exporturile moldovenești în UE, precum și importurile din acesta, adică comerțul exterior cu UE per ansamblu, Republica Moldova este în topul țarilor parte a EaP (Parteneriatul Estic) – cu peste 46% din totalul schimburilor comerciale (Fig. 2).

Figura 2. Principalii parteneri comerciali ai Moldovei (date pe export/import), 2009

Principalii parteneri comerciali ai Moldovei (date pe export/import), 2009

Sursa: Datele BNS și calculele autorului

Ce ar însemna un Acord Comprehensiv si Aprofundat de Liber Schimb (ACALS) pentru Moldova?

Acces nelimitat și fără restricții tarifare a tuturor produselor noastre pe piața UE, ca și pentru produsele fabricate în UE pe piața noastră.

Acesta presupune de fapt ca în cazul în care Republica Moldova va obține acest regim de comerț cu UE, i s-ar reduce și mai mult tarifele vamale garantîndu-se astfel accesul liber al exportatorilor moldoveni pe piețele UE asigurat în prezent de Preferințele Comerciale Autonome și care este limitat prin anumite cote la export. Adică acces nelimitat și fără restricții tarifare a tuturor produselor noastre pe piața UE, ca și pentru produsele fabricate în UE pe piața noastră. Pentru exportatori avantajul este un acces nelimitat pe piața UE, previzibilitate în afaceri și, de ce nu, investiții străine în activitatea de producție. Pentru importatori, avantajul va constitui într-un acces maxim la rețelele internaționale de distribuție și lansarea afacerilor pe plan internațional, eliminarea oricăror bariere și un mecanism viabil de soluționare o eventualelor litigii. Pentru consumatori, în final, asta înseamnă un sortiment mult mai larg de produse la prețuri mai reduse. De altfel, se va introduce și un control al calității și o supraveghere a pieței interne, lucru care actualmente lasă de dorit. Intrarea în vigoare a unui asemenea acord presupune renunțarea treptată la tot felul de taxe – înainte de toate, a celor vamale. Sigur încasările la bugetul de stat se vor reduce ca urmare a eliminării unor astfel de taxe. Totuși, trebuie să luam în calcul că beneficiile sînt mai mari decît costurile.

Standardele și problemele de calitate vor fi "calcîiul lui Ahile" în negocieri…

Mai mult sau mai puțin, și aceasta este spre binele nostru, nu prea există probleme privind armonizarea legislației locale cu cea a UE, însă din păcate implementarea reformelor lasă încă mult de dorit. Nu există probleme la armonizarea legislației, ci mai mult la implementarea reformelor. O atenție deosebită trebuie acordată problemei respectării standardelor sanitare ale UE de către producătorii moldoveni. Nu este exclus că "ne vom poticni" la negocieri atunci cînd se va discuta calitatea produselor, în particular a celor agroindustriale. În plus, nu trebuie să uităm că UE este cel mai mare importator de produse agroalimentare din lume, însă acestea trebuie să fie de o calitate înaltă, iar pentru asta trebuie să instituim un control riguros al produselor agricole care să respecte normele de pe piața comunitară. Calitatea încă redusă a unor grupe de produse moldovenești nu permite reorientarea masivă a exporturilor spre piețele din Occident. Asta pe de o parte, pe de alta parte, probabil că și managerii locali nu sînt mai agresivi în promovare și prea puțin investesc pe segmentul de marketing, în care se alocă doar între 1–3% din cifra de afaceri. Pe intern ar trebui să aibă loc cît mai multe consultări cu oamenii de afaceri la care să le explice despre avantajele acestui regim.

Provocarea în timp a unui ACALS…

De regulă, atunci cînd sînt întrunite anumite precondiții, sînt lansate și negocierile pe marginea ACALS. Din cîte se știe procesul propriu-zis al negocierilor durează între 1–3 ani, apoi, se semnează versiunea finală a acordului, și începe implementarea graduală a acestuia, pe o perioadă ce urmează a fi negociată individual pentru fiecare domeniu. În linii mari, aceasta durează în jur de cîțiva ani (5–10) – din momentul semnării Acordului și pînă la liberalizarea deplină pe toate domeniile (deși pentru unele produse și servicii acesta poate fi și mult mai scurtă). Acest gradualism este important pentru a permite adaptarea și racordarea adecvată a normelor locale la cele ale UE. Spre exemplu, Macedonia a semnat un astfel de acord în 2001 și abia în 2010 s-a încheiat implementarea graduală a acestuia. În cele din urmă, buna capacitate și iscusință a Guvernului (dar și a societății civile și sectorului privat care se fac nu mai puțin responsabili) va fi testată în aceste negocieri, iar de succesul acestora va depinde și viitorul european al Republicii Moldova.

  1. ↑ DCFTA – Deep and Comprehensive Free Trade Agreement
  2. ↑ Cu toate că la 11 noiembrie 2010 o delegație guvernamentală a RM care s-a aflat la Bruxelles a înaintat deja CE un Plan de Acțiuni privind acțiunile care urmează a fi realizate in vederea negocierii ALSAC
  3. ↑ Maryla Maliszewska (ed.), "Economic Feasibility, General Economic Impact and Implications of a Free Trade Agreement Between the European Union and Armenia/Georgia", CASE Network Reports no 79–80, 2008
  4. ↑ European Commission : Trade : South Caucasus (Bilateral relations) [01.08.2010]
  5. ↑ Paul Ivan, Cristian Ghinea, "Parteneriatul Estic – instrucțiuni de utilizare – Republica Moldova ca o oportunitate", Centrul Roman de Politici Europene, Policy Memo, septembrie 2010
  6. ↑ Recent însă, Comisia Europeană a majorat cu 80% cota de export a vinurilor moldovenești pe piața comunitară pentru anul 2011


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]