![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20101215/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
La Bruxelles a avut loc astăzi a doua Reuniune Ministerială a Parteneriatului Estic cu participarea Miniștrilor Afacerilor Externe ai țărilor membre ale UE și statelor Parteneriatului Estic, co-prezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă și Securitate Comună, Vicepreședintele Comisiei Europene Baroneasa Catherine Ashton și Comisarul pentru Extindere și Politica Europeană de Vecinătate Stefan Fule. Republica Moldova a fost remarcată de către oficialii europeni ca fiind în avangarda țărilor Parteneriatului Estic care au beneficiat de oportunitățile oferite de Parteneriatul Estic, fiind apreciat înalt progresul semnificativ la capitolul reforme.
În cadrul unei ședințe de Guvern, Primul-ministru Vlad Filat a avut o intervenție referitoare la publicația întitulată "Sexul povestit celor mici", care, în opinia Premierului, ar conține elemente ce contravin principiilor moralității și normelor de educație creștină a copiilor. Cartea respectivă a fost admisă pentru comercializare în anul 2004, însă, în luna octombrie 2010, Agenția pentru Protecția Moralității a luat o nouă decizie: cartea poate fi comercializată doar persoanelor care au atins majoratul;doar în ambalaj ce nu permite răsfoirea și/sau vizionarea producției la stand, iar familiarizarea minorilor cu conținutul ei poate avea loc numai prin intermediul părinților și educatorilor. Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale au luat atitudine față de intervențiile neproporționale și ad-hoc, au solicitat examinarea complexă a problemei abordate și au calificat intervențiile autorităților drept manifestări de cenzură, chiar comportament autoritar.
Hotărîrea privind unele măsuri de lichidare a consecințelor inundațiilor din luna iulie a anului 2010. Conform documentului, Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Regionale va transmite, cu titlu gratuit, din gestiunea sa casele de locuit, după darea lor în exploatare, construite pentru persoanelor sinistrate din satele Cotul Morii, Sărăteni, Nemțeni și Obileni (din mijloacele bugetului de stat, donații și din contul mijloacelor acumulate pe contul special pentru ajutorarea sinistraților) în proprietatea unităților administrativ-teritoriale menționate, pentru a fi transmise, cu titlu gratuit, persoanelor fizice sinistrate în urma inundațiilor din vara anului 2010, conform legislației în vigoare. Tot în proprietatea unităților administrativ-teritoriale, cu acordul prealabil a acestora, va fi transmisă și infrastructura inginerească și alte obiecte construite, după darea lor în exploatare.
Hotărîrea privind modificarea destinației unor terenuri agricole. Guvernul a decis să modifice categoria de destinație a 17,2 hectare terenuri agricole, proprietate privată a Societății cu Răspundere Limitată "GIGAMARKET", din extravilanul satului Băcioi, mun.Chișinău, cu trecerea în categoria de terenuri destinate industriei, transporturilor, telecomunicațiilor și cu alte destinații speciale, în legătură cu proiectarea și construcția unui complex comercial. SRL "GIGAMARKET" trebuie să organizeze decopertarea stratului fertil de sol de pe suprafața respectivă.
Hotărîrea cu privire la unitatea de informare și comunicare cu mass-media a autorității administrației publice centrale. Conform documentului aprobat de executiv, unitatea de informare și comunicare cu mass-media este o subdiviziune structurală instituită în cadrul aparatului central al fiecărei autorități a administrației publice, subordonată nemijlocit conducătorului acestei autorități.
Hotărîrea cu privire la comanda de stat privind dezvoltarea profesională a personalului din administrația publică în anul 2011. Academia de Administrare Publică de pe lîngă Președintele Republicii Moldova este obligată să elaboreze Planul de realizare a comenzii de stat, să asigure calitatea, caracterul novativ și practic al programelor de instruire, conform unor subiecte prestabilite, iar autoritățile publice vor delega la instruire funcționarii vizați și vor asigura participarea conducătorilor și specialiștilor la elaborarea programelor de instruire și la realizarea acestora în calitate de formatori. În total pentru anul 2011 se preconizează instruirea a 1015 funcționari.
Hotărîrea cu privire la parteneriatul public-privat pentru prestarea unor servicii de sănătate. Guvernul a propus pentru parteneriat public-privat serviciile de radiologie și diagnosticare imagistică, inclusiv încăperile destinate pentru prestarea acestora, din cadrul Spitalului Clinic Republican din mun.Chișinău. Compania Națională de Asigurări în Medicină, pe durata parteneriatului public-privat va negocia și va încheia contracte anuale de prestare a serviciilor medicale în cadrul asigurării obligatorii de asistență medicală cu partenerul privat cîștigător. Drept obiective ale proiectului sunt determinate: modernizarea instituției prin atragerea investițiilor private; alinierea asistenței medicale spitalicești la cerințele europene; asigurarea funcționării unei instituții moderne și eficiente din punctul de vedere al costului; dotarea adecvată a instituției cu dispozitive medicale performante; acoperirea necesității populației în servicii de imagistică medicală de performanță înaltă; îmbunătățirea calității și sporirea accesului la serviciile de diagnosticare imagistică performante; reducerea costurilor generale pentru modernizarea Spitalului Clinic Republican din contul bugetului de stat. Obiectivul specific este renovarea și/sau construirea, echiparea, finanțarea și operarea serviciului de radiologie și diagnosticare imagistică.
Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:
Hotărîri pentru aprobarea unor strategii, planuri:
Primul ministru a prezidat cîteva ședințe în cadrul cărora a fost examinat gradul de pregătire a țării pentru sezonul rece 2010–2011, prin prisma securității energetice și asigurării funcționării în regim normal a tuturor întreprinderilor și instituțiilor sociale. Potrivit Ministerului Economiei, cu excepția problemei unor datorii neachitate de către Primăria mun. Chișinău pentru furnizarea agentului termic, sectorul energetic este pregătit în totalitate pentru sezonul rece, fiind asigurată funcționarea tuturor sistemelor și rețelelor de furnizare a energiei electrice și termice. Agenția Rezerve Materiale este pregătită către sezonul rece, iar sinistrații din raionul Hîncești au fost asigurați cu lemne și cărbune pentru încălzirea locuințelor.
La o ședință cu participarea autorităților publice centrale și locale și a întreprinderilor energetice au fost analizate aspecte privind asigurarea securității energetice, în special privind achitarea plăților pentru agentul termic livrat. Prim-ministrul a menționat importanța asigurării transparenței în activitatea instituțiilor abilitate în domeniu, prin prezentarea argumentelor și explicațiilor concludente populației, în scopul prevenirii unor interpretări și insinuări nerelevante. Premierul a mai solicitat tuturor responsabililor implicați în asigurarea securității energetice a țării să efectueze o analiză amplă a situației, să identifice soluții în vederea eficientizării administrării domeniului, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea strategică, precum și să elaboreze propuneri privind reeșalonarea achitării plăților la energia termică.
Guvernul a decis să transmită 6 servere performante, necesare pentru funcționarea site-urilor Postului public de televiziune "Moldova 1", al Comisiei Electorale Centrale, Direcției generale pentru administrarea clădirilor Guvernului, ÎS "Centrul de telecomunicații speciale" și Biroului Național de Statistică. Echipamentul provine din asistența chineză de care a beneficiat Republica Moldova, iar decizia a fost luată de executiv în scopul implementării Programului de activitate a Guvernului la capitolul crearea cadrului instituțional pentru dezvoltarea societății informaționale.
În primele zile după alegerile parlamentare anticipate, Primul-ministrul val Filat a avut mai multe convorbiri telefonice, cu înalți oficiali străini, la inițiativa acestora. Printre interlocutorii care au felicitat autoritățile Moldovei cu modul în care au decurs alegerile, se numără:
Jerzy Buzek, Președintele Parlamentului European, s-a aflat într-o vizită oficială la Chișinău, în cadrul căreia au fost discutate mai multe subiecte ale relațiilor moldo-comunitare, precum și situația post-electorală din Moldova. Buzek a reiterat aprecierile europene pozitive față de Republica Moldova, menționînd aparte campania electorală democratică și succesele Moldovei în cadrul Parteneriatului Estic.
În scrisoarea Secretarului General NATO, Anders Fogh Rasmussen, drept răspuns la adresarea Președintelui interimar al Republicii Moldova, se menționează, că aliații NATO au exprimat constant sprijinul lor pentru integritatea teritorială, independența și suveranitatea Republicii Moldova, respectînd, ca și în cazul altor state europene, statutul de stat neutru al țării noastre. Secretarul General NATO salută poziția Președintelui Mihai Ghimpu în problema revitalizării Tratatului FACE, dar menționează că scopul Alianței constă în elaborarea unei noi formule a acestui document, care va permite efectuarea unui pas semnificativ spre asigurarea unui control viabil al armelor convenționale în Europa și consolidarea securității comune. Totodată, în scrisoare se menționează că NATO acordă atenție permanentă conflictului din regiunea transnistreană a Republicii Moldova și salută angajamentul consistent și plenar al autorităților de la Chișinău de a soluționa pe cale pașnică diferendul transnistrean, iar negocierile recunoscute internațional în formatul 5+2 sînt un cadru legal și corect pentru continuarea discuțiilor.
Președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a semnat decretul privind participarea Republicii Moldova la reuniunea Consiliului șefilor de state al Comunității Statelor Independente, care conține și delegarea împuternicirilor ministrului Economiei, Valeriu Lazăr, de a semna, în numele Republicii Moldova, documentele incluse în ordinea de zi a reuniunii. Decretul obligă la formularea unor rezerve privind Programul de colaborare a statelor-membre ale CSI în combaterea terorismului și altor forme violente de manifestare a extremismului.
Pe parcursul perioadei 1–15 decembrie, președintele interimar a semnat cîteva decrete privind conferirea distincțiilor de stat și a titlurilor onorifice.
Președintele interimar al Republicii Moldova a avut o întrevedere cu Serghei Narîșkin, șeful administrației Președintelui Federației Ruse, aflat în vizită la Chișinău. În cadrul discuțiilor au fost abordate relațiile pe toate dimensiunile, situația post-electorală din Republica Moldova și problema soluționării diferendului transnistrean. Președintele Mihai Ghimpu a reiterat poziția autorităților Republicii Moldova pe problemele de maximă importanță a relațiilor bilaterale și internaționale, iar Serghei Narîșkin a făcut declarații despre soluționarea diferendului transnistrean, menționînd că este o chestiune extrem de importantă pentru securitatea regională și trebuie rezolvată în cadrul negocierilor. În final, Mihai Ghimpu a reiterat dorința de a avea relații bune cu Federația Rusă.
Mihai Ghimpu a primit premiul de excelență a celei de-a VI-a ediții a Galei "Zece pentru România", organizată de postul Realitatea TV. Premiul a fost acordat pentru schimbarea politică fundamentală produsă în Republica Moldova.
Potrivit datelor BNS economia Moldovei a înregistrat în perioada T1-T3’2010 o creștere de 6,5% față de sfîrșitul anului 2009. În ianuarie-septembrie 2010, întreprinderile moldovenești au produs bunuri și servicii în valoare de 52,21 miliarde lei. Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri a crescut cu 6,5% în raport cu perioada similară a anului trecut. Agricultura, economia vînatului, silvicultura, pescuitul, piscicultura și industria au înregistrat o creștere a valorii adăugate brute față de anul trecut respectiv cu 6,6% și 6,4%.
Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de servicii s-a majorat comparativ cu perioada analogică a anului precedent cu 5,1%. Creșterea a fost determinată, în mod semnificativ, de majorarea valorii adăugate brute din transporturi și comunicații (cu 8,5%), comerț cu ridicata și cu amănuntul (cu peste 6%), construcții (cu cca 4%).
Datele statistice mai arată că volumul impozitelor colectate la bugetul public național a depășit nivelul perioadei respective a anului precedent cu 14%, dar care s-a datorat și măririi unor taxe și impozite indirecte. Contribuția volumului impozitelor pe produse la formarea PIB a constituit cca 17% în ianuarie-septembrie 2010 față de 16% în ianuarie-septembrie 2009. Consumul final total s-a majorat cu puțin peste 4% comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent. Exportul și importul de bunuri și servicii s-au majorat respectiv cu cca 8% și puțin peste 12% față de anul trecut.
Aceleași date ale BNS arată că T3’2010 veniturile disponibile ale populației au constituit în medie lunar pentru o persoană 1337 lei, fiind în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului 2009. În termeni reali (cu ajustarea la indicele prețurilor de consum, adică la rata inflației) veniturile populației au înregistrat o creștere de cca 4%. Plățile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, cca 45% din veniturile totale disponibile, contribuția acestora fiind în descreștere față de T3’2009 cu peste 2%.
Veniturile din prestațiile sociale au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor în proporție de 18,5%. Creșterea veniturilor în această perioadă a avut loc în special în rezultatul majorării veniturilor din activitatea individuală agricolă. O sursă importantă în formarea veniturilor gospodăriilor rămîn a fi transferurile bănești din afara țării (remitențele), contribuția acestora fiind de cca 17% sau cu peste 2% mai mult față de aceiași perioadă a anului 2009.
În funcție de mediul de reședință, se constată că veniturile populației din mediul urban au fost în medie cu 430 lei sau cu 37% mai mari decît ale populației din mediul rural. În mediul urban, principala sursă de formare a veniturilor este activititatea salariată, care a asigurat veniturile populației în proporție de cca 60%. În mediul rural, cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salariată (30%), dar contribuția acesteia este mai mică practic de 2 ori decît în mediul urban. Veniturile obținute din activitatea individuală agricolă au asigurat cca 18% din totalul veniturilor disponibile. Cea mai mare parte a veniturilor din activitatea agricolă este reprezentată de contravaloarea produselor din resurse proprii (peste 90%).
Cheltuielile medii lunare de consum ale populației în perioada vizată au constituit în medie pe o persoană lunar 1463 lei, fiind în creștere față de aceeași perioadă a anului precedent cu peste 12%. Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost destinată acoperirii necesarului de consum alimentar – 37,5%, asta este de fapt o dovadă unei populații sărace. Pentru întreținerea locuinței o persoană în medie a alocat cca 20% din cheltuielile totale de consum. Celelalte cheltuieli au revenit pentru sănătate (6,5%), comunicații (4,5%), transport (5%), dotarea locuinței (peste 4%), învățămînt (1,5%) etc.
În perioada 1–2 decembrie 2010, în capitala Kazahstanului – Astana, și-a ținut lucrările summit-ul OSCE. Potrivit aprecierilor ministrului Reintegrării Republicii Moldova, Victor Osipov, rezultatul summit-ului au fost minime din cauza că statele-membre nu au putut ajunge la un consens în vederea semnării Declarației politice și a unui Plan de acțiuni. Semnarea documentelor menționate nu a fost posibilă, ca urmare a divergentelor care persistă cu privire la principiile și parametrii specifici de soluționare a conflictelor de durată în arealul OSCE, inclusiv a conflictului transnistrean. În aceste condiții, a fost aprobată doar Declarația comemorativă, prin care au fost reconfirmate principiile, normele și angajamentele consacrate în documentele întemeietoare ale Organizației – Actul Final de la Helsinki (1975) și Carta de la Paris (1990). Potrivit lui Victor Osipov delegația Republicii Moldova a pledat la summit pentru reluarea imediată și necondiționată a negocierilor oficiale în formatul "5+2", pentru implementarea în continuare a măsurilor de consolidare a încrederii, finalizarea procesului de retragere din raionale de est ale Republicii Moldova a forțelor militare și a munițiilor Federației Ruse, în conformitate cu angajamentele asumate la summit-ul OSCE de la Istanbul, din noiembrie 1999, precum și pentru transformarea actualului mecanism de menținere a păcii într-o misiune civilă multinațională cu mandat internațional corespunzător.
Autoritățile transnistrene au criticat poziția Republicii Moldova la summit-ul OSCE de la Astana. Șeful diplomației transnistrene, Vladimir Yastrebceak, a calificat drept sfidare refuzul președintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, de a participa la summit, calificînd lipsa șefului statului moldovean drept o manifestare de iresponsabilitate față de problema normalizării relațiilor politice și nedorință de a discuta pe marginea "noii arhitecturi de securitate în Europa", promovate de către Federația Rusă. În aceeași ordine de idei, diplomația transnistreană susține decizia Federației Ruse de a nu semna declarația politică finală a summit-ului și planul de acțiuni, întrucît formulările propuse de către delegația georgiană privind "integritatea teritorială a Georgiei" și cele propuse de delegația moldovenească, referitoare la retragerea prezenței militarea rusești din Transnistria ar fi inacceptabile.
Autoritățile transnistrene și reprezentanții Federației Ruse au făcut declarații referitoare la lipsa de progrese în vederea reluării procesului de negocieri ca fiind consecință instabilității politice din Republica Moldova, care de aproape doi ani nu-și poate alege șeful statului. Reprezentanții transnistreni consideră că stagnarea în procesul de consolidare a măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului este expresia lipsei de împuterniciri a delegațiilor din partea Republicii Moldova, care nu-și poate soluționa conflictul constituțional. Din acesta cauză nu pot fi soluționate problemele legate de eliminarea blocadei economice care i-a fost impusă Transnistriei în 2006, precum și anularea legii privind reglementarea transnistreană, adoptate în iulie 2005. Și ambasadorul Federației Ruse la Comisia Europeană, Vladimir Cijov, a declarat că nu vede premise pentru reluarea negocierilor în format "5+2", întrucît Chișinăul încă nu și-a soluționat problemele interne ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate. Potrivit lui Rusia are nevoie de parteneri "pe ambele maluri ale Nistrului, responsabili și capabili să-și aducă contribuția", lucru dificil de așteptat pînă la înlăturarea cauzelor care provoacă în mod constat alegeri anticipate.
Reprezentantul Transnistriei în Comisia Unificată de Control (CUC), Oleg Beleacov, a adresat o scrisoare reprezentanților Rusiei și Ucrainei în comisia respectivă în care a denunțat încălcarea de către autorităților Republicii Moldova a drepturilor cetățenilor ruși, locuitori ai Transnistriei. Potrivit lui Beleacov, locuitorii Transnistriei, cetățeni ai Federației Ruse, se plîng că autoritățile moldovene le încalcă dreptul la libera circulație, motivîndu-și acțiunile prin faptul că potrivit acordului dintre Republica Moldova, pe de o parte, și Ucraina și Federația Rusă, pe de altă parte, prevede că cetățenii Ucrainei și Rusiei se pot afla pe teritoriul Republicii Moldova fără înregistrare pînă la 90 de zile, după care trebuie să părăsească acest teritoriu. Întrucît locuitorii din stînga Nistrului, care au cetățenie rusă și transnistreană, pe care autoritățile moldovene nu o recunosc, se deplasează pe malul drept al Nistrului cu documente rusești. Aceștia întîmpină adesea probleme legate de încălcarea regimului de ședere pe teritoriul Republicii Moldova cum ar fi întocmirea protocoalelor administrative, aplicarea amenzilor de pînă la 500 lei sau chiar amenințarea cu deportarea din țară. Reprezentanții autorităților transnistrene consideră că în acest mod autoritățile moldovene încalcă dreptul cetățenilor transnistreni la libera circulație. Drept argument, Oleg Beleacov, invocă articolul 1 al Protocolului, semnat la 16 mai 2001 de Președintele Vlarimir Voronin și liderului transnistrean Igor Smirnov, "privind recunoașterea reciprocă a actelor emise de către organele competente ale părților".
În cadrul ședinței Comisiei Unite de Control (CUC) din 2 decembrie reprezentantul Transnsitriei, Oleg Beleacov, a fost examinată situația creată ca urmarea a instaurării de către partea moldovenească a unor blocuri de beton în preajma punctului de control din localitate Coșnița. Reprezentantul transnistrean consideră că instaurarea blocurilor de beton poate fi tratată drept acțiune de edificare a fortificațiilor în zona de securitate, lucru interzis de acordul privind principiile de reglementare a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, semnat în 1992. Demersul părții transnistrene a fost satisfăcut.
La 12 decembrie în regiunea transnistreană au avut loc alegeri legislative pentru Sovietul suprem al regiunii. Pentru 43 de mandate de deputat au candidat 123 de persoane. Votarea celor aproximativ 400 mii de cetățeni cu drept de vot s-a desfășurat în 259 de secții de votare. Rata de participare a fost de doar 42,6%, în scădere față de alegerile precedente. Victoria în alegeri și majoritatea absolută în Sovietul Suprem a fost obținută de partidul "Ravnopravie", care este expresia politică a concernului "Sheriff", aflat în competiție cu gruparea politică afiliată șefului administrație transnistrene, Igor Smirnov. Faptul că "Ravnopravie" a abținut doar o majoritate simplă și nu una constituțională, semnifică că lupta politică pentru modificarea constituției transnistrene revine la status-ul quo din anul trecut. Intriga modificărilor constituționale este legată de alegerile prezidențiale ce urmează să se desfășoare în regiune în decembrie 2011. Gruparea lui Smirnov este interesată, în special, de ridicarea censului de ședere în regiune și de aflare în posesia cetățeniei transnistrene pentru persoanele ce candidează pentru funcții înalte în regiune. Se consideră că astfel Smirnov dorește să-și protejeze pozițiile sale și ale anturajului său de eventualele tentative ale Moscovei, care controlează quasi-complet regiunea, de a introduce schimbări în leadership-ul transnistrean.
Pe 2 decembrie, Guvernul a aprobat Planul de Acțiuni de implementare a recomandărilor Comisiei Europene pentru crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între RM și UE. Planul de acțiuni a fost elaborat de Ministerul Economiei , în baza recomandărilor misiunii de evaluare a experților Comisiei Europene, care s-a desfășurat în perioada 31 mai – 2 iunie 2010, la Chișinău. Recomandările vizează 13 domenii ale economiei naționale, care necesită o aproximare și ajustare la legislația europeană:
Acțiunile prevăzute în plan vor fi implementate atît din resurse bugetare, cît și cu suportul financiar al Uniunii Europene.
Notă ADEPT: Deși a fost aprobat pe 2 decembrie 2010, Planul de Acțiuni nu este deocamdată accesibil pe nici-una din paginile web guvernamentale, astfel fiind încălcate prevederile legislației privind transparența decizională.
La 13 decembrie, la Bruxelles a avut a doua Reuniune Ministerială a Parteneriatului Estic cu participarea Miniștrilor Afacerilor Externe ai statelor membri ale UE și statelor Parteneriatului Estic (PE). Reuniunea a avut ca scop discutarea rezultatelor obținute pe parcursul ultimului an în implementarea Parteneriatului Estic și pregătirea agendei pentru summitul PE ce va fi organizat în mai 2011 la Budapesta. Discuțiile s-au axat pe raportul pregătit de Comisia EuropeanăEN. Discutînd despre prioritățile PE din viitorul apropiatEN, miniștrii au accentuat necesitatea continuării negocierii Acordurilor de Asociere, inclusiv și privind Zonele de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, și/sau a Planurilor de Reformare instituțională. De asemenea, au fost menționate domeniile care necesită o mai mare dezvoltare în cadrul PE, cum ar îmbunătățirea cooperării sectoriale, facilitarea participării statelor EP la programele UE, consolidarea cooperării în sfera prevenirii și soluționării conflictelor, consolidarea rolului societății civile, îmbunătățirea mobilității și simplificarea regimului de călătorii pentru studenți, cercetători și oamenii de afaceri în spațiul UE. În cadrul reuniunii, reprezentanții Forumului Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic au prezentat miniștrilor recomandările adoptate la Forumul de la Berlin.
Pe 4–5 decembrie șeful administrației prezidențiale a Rusiei, Serghei Narîskin a efectuat o vizită la Chișinău, în timpul căreia a avut întrevederi cu președintele interimar al republicii, Mihai Ghimpu, și cu liderii PDM și PCRM, Marian Lupu și respectiv, Vladimir Voronin. Serghei Narîșkin nu s-a întîlnit cu liderul PLDM, Vlad Filat. Această vizită a avut un caracter electoral, pentru a media dialogul dintre liderii PCRM și PDM în scopul constituirii unei coaliții de guvernare pro-ruse. Unele partide politice au fost mult mai dure în aprecierea vizitei oficialului rus, calificînd-o drept imixtiune în treburile interne ale Republicii Moldova. În replică ambasadorul rus la Chișinău, Valeri KuziminRU a asigurat că vizita lui Serghei Narîskin este o dovada a interesului pe care îl are Moscova pentru depășirea crizei politice din Republica Moldova, accentuînd că "orice putere care va guverna Republica Moldova este condamnată la relații bune cu Federația Rusă", ca urmare a interesului Moldovei față de piețele ruse de desfacere, față de resursele energetice rusești, și angajarea numeroșilor cetățeni moldoveni ce lucrează în Federația Rusă.
La un interval de două săptămîni după incidentul de la frontiera moldo-ucraineană din 15 noiembrie, cînd autoritățile ucrainene, în mod unilateral, au demontat semnele de frontieră aflate în preajma satului Palanca, la Chișinău s-au desfășurat consultări moldo-ucrainene pe marginea acestui subiect. La consultări au participat și reprezentanții Misiunii Uniunii Europene de Asistență la Frontiera dintre Republica Moldova și Ucraina (EUBAM). Părțile au discutat căile de soluționare a problemei și au convenit ca un grup comun de experți să efectueze o deplasare în teren, iar în a doua jumătate a lunii ianuarie 2010 să fie organizată ședința Comisiei mixte moldo-ucrainene de demarcare.
Totuși, problemele teritoriale de la Palanca sunt departe de a fi soluționate. Deși în iunie 2010 în urma unor consultări moldo-ucrainene, părțile au convenit asupra proiectului Actului de stabilire pe teren a hotarelor terenului transmis în proprietatea Ucrainei și situat pe teritoriul Republicii Moldova, pe care trece autostrada Odessa – Reni în regiunea localității Palanca, autoritățile ucrainene insistă și asupra înstrăinării terenului de sub autostrada Odessa – Reni, act care contravine Constituției Moldovei. După ce guvernul Timoșenko a renunțat la intenția sa de a influența Chișinăul să înstrăineze terenul, prin impunerea unei cerințe față de cetățenii moldoveni de a prezenta la intrarea în Ucraina a unei sume obligatorii de bani, noua putere de la Kiev pare să fie mai puțin prietenoasă. Pe 16 decembrie 2010, consiliul regional Odessa, la propunerea unui deputat din partea Partidului Regiunilor, a adoptat decizia de a solicita președintelui Ucrainei, Victor Yanukovici (lider al Partidului Regiunilor) să rezilieze acordulRU prin care transmite în posesia Moldovei a terenului pe care a fost construit portul Giurgiulești pe motiv că Ucraina nu a primit pînă în prezent terenul de sub șoseaua Odessa-Reni.
Ultimele declarații și decizii ale președintele ucrainean Viktor Yanukovici vizînd politica externă a Ucrainei, demonstrează că noua guvernare de la Kiev își dorește o fortificare a poziției Ucrainei în regiune și că intenționează să negocieze dur cu statele vecine, inclusiv Republica Moldova, problemele bilaterale existente. Pe 14 decembrie, Viktor Yanukovici a semnat un decret prin care solicită ministerului de externe să elaboreze un proiect privind prioritățile Ucrainei pe plan extern pînă în 2015 și să elaboreze o strategie privind relațiile Ucrainei cu Republica Moldova și România, în vederea soluționării problemelor bilaterale în folosul interesul național al Ucrainei. Potrivit unei declarației a președintelui ucraineanRU "aceste țări (România și Republica Moldova) trebuie să simtă că timpul Ucrainei apatice a trecut și ar trebui să înceapă să privească la Ucraina cu alți ochi … [ca la] un stat mare, puternic și de perspectivă cu care e profitabil și util să prietenești".
Trei "C" pentru refacerea AIE
Igor Boțan, 17 decembrie 2010
După trei săptămîni de la alegerile parlamentare rămîne neclar ce fel de coaliție va avea Republica Moldova și pentru cît timp. Rezultatele alegerilor și declarațiile liderilor politici fac posibile doar două variante de coaliție. Deși Partidul Democrat din Moldova (PDM), înzestrat cu 15 mandate de deputat, își vede a doua oară, în doar un an și jumătate, împlinit visul de a fi în situația să decidă ce fel de coaliție: de centru-stînga sau de centru-dreapta, va guverna Republica Moldova, acesta ezită să ia decizia. Este un indicator că decizia nu este una trivială. Eventualul duumvirat de centru-stînga cu Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) – 42 mandate, precum și triumvirat de centru-dreapta cu Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) – 32 mandate, și Partidul Liberal (PL) – 12 mandate, comportă avantaje și riscuri majore pentru PDM. Fiecare din cele două eventuale coaliții sînt, oarecum, confortabile din punct de vedere al majorității de guvernare – 57 vs. 59, în raport cu 51 de mandate cît constituie majoritatea simplă. Însă ambele coaliții nu vor dispune de suficiente mandate pentru alegerea șefului statului cu o majoritate calificată de cel puțin 3/5 (61 de mandate) și depășirea crizei instituționale. Acest fapt justifică dialogul PDM pe ambele dimensiuni – stînga și dreapta, și denotă că formațiunea urmărește două scopuri:
În linii mari, miza comportamentului PDM este depășirea sindromului democrației de boicot, de pe urma cărui Republica Moldova a suferit în ultimii zece ani și care este expresia polarizării politice și a divizării societății moldovenești. Astfel, începînd cu anul 2000, din cele opt tentative de alegere a șefului statului cu cel puțin 3/5 (61 mandate) din voturile deputaților, șase au eșuat din cauza boicotului organizat de opoziție. Tentativa din 2001 a fost una de succes, doar fiindcă fracțiunea PCRM dispunea de 71 de mandate, iar cea din 2005 – urmare a trădării din 4 aprilie 2005, cînd o parte a opoziției, inclusiv fracțiunea PDM, a participat la deblocarea alegerii șefului statului. La următoarele alegeri parlamentare, ambele partide parlamentare trădătoare au fost sancționate de propriii alegători. Acum situația riscă să se repete, oscilînd între boicot și trădare.
PDM, spre deosebite de celelalte trei formațiuni parlamentare, n-a participat vreodată la boicot, dar a fost și riscă pe viitor să fie acuzat fie de trădare, fie de ambiții exagerat de mari, fapt ce justifică negocierile formațiunii pe ambele dimensiuni. De aceea, capacitatea PDM de a soluționa problema ruperii cercului vicios este problematică fără recurgerea la metode obscure sau riscante. Atît liderii PCRM, pe de o parte, cît și cei ai PLDM și PL, pe de altă parte, au lăsat să se înțeleagă că ar putea recurge iarăși la boicot în circumstanțe similare cu cele precedente. De aceea, oricum, la început, va trebui creată coaliția majoritară de guvernămînt, iar apoi găsite soluții pentru alegerea șefului statului.
Liderii celor patru partide nu au expus de o manieră sintetică ofertele și condițiile în bază cărora ar accepta să formeze coaliții cu eventualii parteneri. În schimb, ca urmare a discuțiilor cu posibilii parteneri, au făcut un șir de declarații. Din aceste declarații se poate desprinde că există trei blocuri mari de probleme ce țin de:
Retorică axiologică, deși foarte importantă, nu mai impresionează pe nimeni. O examinare elementară a documentelor programatice arată, de exemplu, că PDM, în calitate de formațiune ce împărtășește doctrina social-democrată, în special, centrismul de factura căii a treia (Blair-Clinton-Schroder), poate găsi numitor comun atît cu PCRM, cît și cu PLDM și PL. De aceea, în discuții și negocieri contează mai mult celelalte două blocuri de probleme – mecanismele de guvernare și proiecția vectorilor politicii externe. Din perspectiva acestora merită examinate avantajele și dezavantajele PDM în cazul constituirii celor două tipuri de alianțe. Oricum, anticipînd lucrurile, se poate afirma că în eventualitatea creării unei coaliții de centru-dreapta PDM va nimeri între ciocan și nicovală, iar în eventualitatea creării unei coaliții de centru-stînga – între seceră și ciocan.
Din punct de vedere al principiilor și valorilor, reconstituirea Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) de către PDM, PLDM și PL pare, la prima vedere, preferabilă Alianței pentru Moldova (AM), propusă PDM-ului de către PCRM. Într-adevăr, PDM a fost timp de mai bine de un an parte a AIE și nu au existat probleme axiologice. În schimb, au existat probleme grave de comunicare și concurență neloială între aliați. Însă ultimul factor s-a datorat provizoratului guvernării AIE, adică iminenței alegerilor parlamentare anticipate, lucru care i-a făcut pe aliați să fie și concurenți. În consecință, fiecare formațiune din cadrul AIE, dar și din afara acesteia, s-a străduit să-și realizeze propriul interes. Chiar dacă a fost așa, ar fi o exagerare să se creadă că: faimoasele decrete ale președintelui interimar, Mihai Ghimpu, lider al PL; angajarea responsabilității Premierului Vlad Filat, lider al PLDM, pentru susținerea păturilor defavorizate ale populației; sau enigmatica campanie anti-mafie, îndreptată împotriva PDM și liderului acestuia, Marian Lupu etc., au avut efecte negative determinante asupra scorului electoral al aliaților. Toate lucrurile care au otrăvit relațiile între aliați s-au întîmplat în iunie-septembrie 2010, însă tendințele, reconfirmate de rezultatele finale ale alegerilor, erau deja foarte clar profilate în luna mai. Aceasta o confirmă Barometrul de Opinie Publică (BOP) cu referire la rating-ul de încredere în liderii politici.
Și intențiile de vot ale cetățenilor s-au corelat foarte puternic cu evoluția încrederii în lideri.
Deci, au existat și alți factori, poate mult mai importanți, dar mai puțin sesizabili, pentru explicația ascensiunii PLDM, pe de o parte, și a stagnării PDM și căderii moderate a PL, pe de altă parte. Explicația ține mai mult de structura electoratului și cultura politică moldovenească, lucruri care determină în mod fundamental comportamentul electoral al cetățenilor. În acest sens, comportamentul electoral este influențat mai mult de prestația generală a actorilor politici, decît de scandalurile ce-i însoțesc pe aceștia.
Astfel, problema elaborării mecanismelor de funcționare a eventualei AIE reînnoite a devenit extrem de importantă. Deocamdată, pot fi identificate trei principii – "formula 3C" (trei (vitamine) "C") pentru recuperarea AIE:
Liderii PLDM au propus și formula distribuirii celor trei funcții supreme în stat după principiul – fiecărei formațiuni să-i revină cîte o funcție. Oricum, distribuirea funcțiilor guvernamentale rămîne o problemă extrem de dificilă. Abordările eventualilor parteneri oscilează într-un diapazon foarte larg: de la formula propusă inițial de PLDM, de împărțire proporțională a funcțiilor în conformitate cu ponderea mandatelor, pînă la formula egalitaristă, propusă de PL. De aceea, lucrurile rămîn suspendate, varianta de compromis fiind căutată în limite bunului simț, adică distribuirea funcțiilor guvernamentale urmează să se facă după principiul general – nici proporțional și nici egal. Aici variațiile sînt foarte largi, de aceea, eventuala elaborare a algoritmului final va dura încă foarte mult.
Întrucît PL și PDM insistă consensual că în politică unu plus unu nu face doi, cu atît mai mult nu este clar cum funcționează regulile aritmetice în business. În acest sens, se pare că cea mai dificilă problemă ține anume de interesele structurilor de business din spatele formațiunilor politice. Se crede că acestea au cel mai pronunțat interes pentru distribuirea funcțiilor în instituțiile și organele centrale specializate cu impact major asupra intereselor economice – Departamentul Vamal, Centrul de Combatere a Crimelor Economice și Corupției (CCCEC), Procuratura, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) etc. Se consideră că ar fi necesară o distribuire echitabilă între eventualii parteneri a funcțiilor de conducere a acestor instituții, eventual pentru contracararea abuzurilor și controlului reciproc. Anume această buturugă mică riscă să răstoarne carul AIE.
În sfîrșit, setul de probleme legat de politica externă a țării, deși generează anumite complicații, poate fi soluționat relativ rapid de către eventualii aliați. Vorba e că politica externă în 2010 a fost una de succes. Aceasta a adus PLDM, care a controlat Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, mari avantaje de imagine, incomparabile cu avantajele generate de acțiunile disputate în cadrul AIE. Relațiile cu UE au avut o puternică componentă personală, realizată prin intermediul și datorită capacităților și relațiilor ministrului Iurie Leancă, dar și prestației principalilor negociatori din cadrul MAEIE. În consecință, în 2010, Republica Moldova a evitat prăbușirea economică, menținîndu-se pe linia de plutire, în mare parte, datorită suportului financiar al UE. Elaborarea formulei "Republica Moldova – istorie de succes în cadrul Parteneriatului Estic" a reprezentat o găselniță excelentă, care a motivat extrem de mult atitudinea binevoitoare a structurilor UE și ale unor state membre față de Republica Moldova. Însă, în afara suportului financiar consistent, a fost realizat și un parcurs rapid în procesul de lansare și negociere a Acordului de Asociere UE-Moldova. Anume aceste considerente fac ca principiul continuității să devină una din pietrele unghiulare ale AIE reînnoite.
PDM a avut un rol important în promovarea politicii externe, chiar și formula "Republica Moldova – istorie de succes în cadrul Parteneriatului Estic" a venit inițial prin filiera acestei formațiuni. Însă din considerente legate de viziunile electoratului PDM, acesta are interesul să insiste asupra principiului echilibrului în relațiile externe, cel puțin pentru a evita antagonizarea Federației Ruse, iar dacă ar fi posibil, chiar să umple aceste relații cu un conținut real în așa-zisul parteneriat strategic, prevăzut de tratatul de bază cu această țară. Pentru PDM este principial ca AIE reînnoită să reconfirme niște lucruri prevăzute în mod expres de Constituția țării, legislația și actele internaționale la care Republica Moldova este parte, cum ar fi suveranitatea, neutralitatea și parteneriatul strategic cu Rusia. De asemenea, pentru PDM este necesar ca partenerii de alianță să renunțe la retorica despre anumite scopuri, pentru care Republica Moldova oricum nu este pregătită și nu le poate realiza.
Schema constituirii alianței de centru-dreapta este perfect aplicabilă și pentru cea de centru-stînga. De fapt, PDM și PCRM au anunțat cu anumită regularitate, că au progresat mult în discuții și că ar fi ajuns la etapa negocierilor privind o nouă organigramă a Guvernului. Aceasta ar însemna că problema valorilor și principiilor a fost demult soluționată, deși Manifestul electoral al PDM prevede în mod expres că "Trecutul comunist nu trebuie să determine viitorul Republicii Moldova". Mai mult, PDM a anunțat că PCRM este extrem de generos în privința partajării funcțiilor. S-ar putea ca pentru PDM să fie atractiv faptul că distribuirea funcțiilor între doi parteneri este mult mai ușoară și profitabilă, decît distribuirea între trei parteneri. Finalmente, PDM s-ar putea simți mult mai confortabil într-o alianță cu PCRM, dar asta numai pentru început. Mai tîrziu, însă, PDM riscă să aibă probleme mari în raport cu PCRM, regretînd constituirea alianței de centru-stînga.
În primul rînd, deși PDM a avut relații tensionate cu partenerii din AIE, cel puțin îi cunoaște și știe cum să se comporte cu ei, în timp ce o eventuală coaliție cu PCRM este o provocare cu multe necunoscute. PDM știe foarte bine cum s-a comportat PCRM în calitatea sa de partid dominant:
În al doilea rînd, PDM trebuie să-și răspundă la un alt șir de întrebări:
În al treilea rînd, PDM trebuie să vadă dacă nu cumva îi convine să-și dezvolte propria mitologie, care să pună formațiunea într-o lumină pozitivă și prin contrast să arate că din punct de vedere doctrinar și moral este superior PCRM. Astfel:
În al patrulea rînd, relațiile externe ale Republicii Moldova în cazul parteneriatului PDM și PCRM, cel mai probabil, vor stagna:
Decizia finală privind înclinarea balanței spre stînga sau spre dreapta aparține PDM, însă în orice situație, pentru PCRM ar fi mai convenabil să nu mai recurgă la boicot, întrucît la eventualele alegeri anticipate ar putea cădea dramatic.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |